1ra-304/2017 — Art. 186 alin. 2 lit. c, d Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 30 iunie 2016, Mutu Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, în penitenciar de tip închis. S-a încasat de la inculpatul Mutu Ion în folosul : cet. Borcea Mariana prejudiciul material de 2286 lei 84 bani și prejudiciul moral de 3000 lei; cet. Arnăut Svetlana prejudiciul material de 16973 lei 85 bani și prejudiciul moral 3000 lei; cet. Pascal Diana prejudiciul material de 5000 lei și prejudiciul moral de 3000 lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Mutu Ion, la 12 ianuarie 2016, aproximativ în jurul orei 16:40, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane aflate în automobilele proprii și pregătită din timp în calitate de instrument al comiterii infracțiunii o bujie de la motor, profitând de faptul că victimele - femei își lasă mașinile fără supraveghere în fața grădiniței de copii din or. Ialoveni str. Prieteniei 4 A, pentru a-și lua copiii de la această instituție preșcolară, 1 a spart geamul pasagerului din față a automobilului de model xxx cu n/î xxx, care era parcat în fața grădiniței menționate pe str. Păcii, ce aparținea cet. Pascal Diana și pătrunzând în interiorul automobilului, a sustras pe ascuns o geantă din piele în valoare de 700 lei, în care se aflau bani în numerar în sumă de 3000 lei, pe care de asemenea i-a sustras, pricinuindu-i victimei daune materiale considerabile în sumă totală de 3700 lei. Tot el, la 15 februarie 2016, în jurul orelor 17:50-18:00, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane aflate în automobilele proprii și pregătită din timp în calitate de instrument al comiterii infracțiunii o bujie de la motor, profitând de faptul că victimele - femei își lasă mașinile fără supraveghere în fața grădiniței de copii, din or. Ialoveni str. Prieteniei 4 A, pentru a-și lua copiii de la această instituție preșcolară, a spart geamul pasagerului din față a automobilului de model xxx cu n/î xxx, care era parcat în fața acestei instituții, ce aparținea cet. Arnăut Svetlana și pătrunzând în interiorul automobilului a sustras pe ascuns o geantă de culoare neagră în valoare de 400 lei, în care se afla un portmoneu din piele de culoare cafenie- roșietică în valoare de 1000 lei, 35 euro echivalentul la 783,85 lei, suma de 500 lei moldovenești, un card bancar „Millenium” Master Card de la FinConBank în valoare de 100 lei și un card bancar de la Moldinconbank în valoare de 100 lei, două lanțuri din argint deteriorate (rupte), unul cu valoarea de 350 lei și altul de 250 lei, un termos de culoare neagră, în interior fiind din ceramică, în valoare de 1100 lei, precum și mai multe cartele de reducere de la magazine, buletinul de identitate de tip vechi pe numele ei, permis de conducere de tip italian pe numele ei, polița de asigurare, un carnet de student pe numele ei, pricinuindu-i victimei daune materiale considerabile în sumă totală de 4583,83 lei. Tot el, la 15 februarie 2016, în jurul orelor 17:50-18:00, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane aflate în automobilele proprii și pregătită din timp în calitate de instrument al comiterii infracțiunii o bujie de la motor, profitând de faptul că victimele - femei își lasă mașinile fără supraveghere în fața grădiniței de copii, din or. Ialoveni str. Prieteniei 4 A, pentru a-și lua copiii de la această instituție preșcolară, a spart geamul din spatele șoferului al automobilului de model xxx cu n/î xxx ce aparținea cet. Borcea Mariana, de unde a sustras o geantă din piele de culoare bej în valoare de 300 lei, în care se aflau un stick sub formă de halbă de bere în valoare de 120 lei, un stick Transcend în valoare de 180 lei, un telefon mobil de model Nokia C-200 în valoare de 400 lei, un portmoneu în valoare de 700 lei, în care se aflau, două carduri bancare de la SA Moldinconbank pe numele acesteia la prețul de 100 lei fiecare, în sumă totală de 200 lei, două carnete de notițe, carduri de reducere de la diferite magazine, bani în numerar în sumă totală de 10000 lei și 57 roni, ceia ce conform cursului BNM constituie echivalentul la 285,28 lei, bunuri care au fost însușite, pricinuindu-i victimei daune materiale considerabile în sumă totală de 12 285,28 lei.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Rudenco Mihai în numele inculpatului Mutu Ion, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea 2 cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Mutu Ion să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă. În argumentarea apelului declarat apelantul a invocat că în cadrul urmăririi penale inculpatul Mutu Ion vina a recunoscut-o și a declarat că se căiește sincer de cele comise și a solicitat încheierea unui acord de împăcare; circumstanțe care ar agrava vina inculpatului Mutu Ion în sensul art. 77 CP nu au fost reținute.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Rudenco Mihai în numele inculpatului Mutu Ion, și menținută sentința primei instanțe fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, prima instanță a stabilit circumstanțele de fapt ale infracțiunii comise, a făcut o apreciere corectă a probelor prezentate, a făcut o justă încadrare juridică a acțiunilor inculpatului, întemeiat a ajuns la concluzia că Mutu Ion a săvârșit infracțiunea imputată lui și a aplicat în privința acestuia o pedeapsă penală echitabilă. Astfel, instanța de apel a reținut că, inculpatul Mutu Ion a săvârșit infracțiunea imputată lui în circumstanțele sus menționate, iar acțiunile acestuia corect au fost încadrate de prima instanță în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, după indicii calificativi: „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită cu pătrundere în loc de depozitare, cu cauzarea de daune considerabile”. Totodată, instanța de apel a mai reținut că aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate în prima instanță și verificate în instanța de apel, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de apel a conchis că vina inculpatului Mutu Ion în săvârșirea infracțiunii imputate este demonstrată pe deplin prin cumulul următoarelor probe, probe cercetate în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe și verificate în instanța de apel, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Arnăut Svetlana, declarațiile părții vătămate Borcea Mariana, declarațiile părții vătămate Pascal Diana. Totodată, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului Mutu Ion în afară de cele descrise supra, mai este dovedită și de probele scrise, care au fost cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel, și anume de: - procesul-verbal de sesizare din 12.01.2016, prin care Pascal Diana roagă organele de urmărire penală să i-a măsuri cu persoane necunoscute care în jurul orei 16:45 i-au deteriorat geamul mașinii, care fiind parcat pe strada de lângă grădiniță și de unde a fost sustrasă geanta din piele, unde se aflau bani în sumă de 3000 lei ( f. d 15, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2016 cu foto-tabel, unde obiectul supus cercetării este automobilul cu n/î xxx, care era parcat pe str. Prieteniei or. Ialoveni din preajma grădiniței „Andrieș”. Din foto-tabel se vede geamul spart (f. d. 17-18 ,19-21, vol. I); 3 - procesul-verbal de autodenunțare a lui Mutu Ion, prin care recunoaște că la data de 12.01.2016 ora 16:40 a spart geamul automobilului parcat în apropierea grădiniței de copii „Andrieș” din or. Ialoveni și a sustras o geantă femeiască din piele (f. d. 43, vol. I); - procesul-verbal cu foto-tabel din 26.02.2016, prin care sunt verificate la fața locului declarațiile inculpatului Mutu Ion, care arată modul de sustragere a genții din mașină (f. d. 51-51, vol. I); - procesul-verbal din 15.02.2016, prin care este cercetat locul infracțiunii de deteriorare a mașinii, care aparținea cet. Borcea Mariana xxx cu n/î xxx și xxx cu n/î xxx, ce aparținea cet. Arnăut Svetlana, lângă grădinița de copii din or. Ialoveni, din care au fost sustrase gențile victimelor (f. d. 54-58, vol. I); - procesul-verbal din 15.02.2016 cu foto-tabel, care confirmă locul unde au fost găsite gențile sustrase în aceiași zi în or. Ialoveni str. Păcii 2/1 și str. Țapeș, 9 (f. d. 59-63, 64-68). Astfel, instanța de apel analizând cumulul probelor menționate, circumstanțele cauzei, a conchis că este demonstrată pe deplin vina inculpatului Mutu Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, după indicii calificativi : „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită cu pătrundere în loc de depozitare, cu cauzarea de daune considerabile”. Totodată, instanța de apel a mai reținut că, stabilind circumstanțele sus menționate, prima instanță întemeiat a numit inculpatului Mutu Ion pedeapsă pe art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal - 2 (doi) ani și 6 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Astfel, instanța de apel a menționat că referitor la numirea pedepsei penale inculpatului, prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei penale asupra corectării și reeducării vinovatului. Potrivit rechizitoriului și de către instanța de fond circumstanțe care atenuează răspunderea penală a inculpatului Mutu Ion prevăzute de art. 76 Cod penal au fost reținute: căința sinceră la faza urmăririi penale. Potrivit rechizitoriului circumstanțe care agravează răspunderea penală a inculpatului Mutu Ion prevăzute de art. 77 Cod penal au fost reținute: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune intenționată. De către instanța de fond nu au fost reținute circumstanțe în sensul art. 79 Cod penal. Instanța de apel a reținut, că potrivit prevederilor art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, săvârșită de către Mutu Ion se clasifică ca infracțiune mai puțin gravă și care, conform sancțiunii legii menționate, se pedepsește cu amendă în mărime de la 300 la 1000 unități convenționale sau 4 muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau închisoare de până la 4 ani. Prin urmare, instanța de apel a stabilit că întemeiat instanța de fond la stabilirea pedepsei a acordat o deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care conform art. 16 Cod penal este mai puțin gravă; de motivul acesteia care este din interes material, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează și agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, de personalitatea inculpatului care anterior a fost condamnat, s-a eschivat de la prezentarea în ședințele de judecată a instanței de fond, cauza fiind examinată în lipsa lui. Din considerentele menționate, instanța de apel a considerat că just instanța de fond a concluzionat că corectarea și reeducarea inculpatului Mutu Ion este posibilă și rațională prin aplicarea sancțiunii cu închisoare în limita stabilită de prevederile art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, fapt determinat de circumstanțele cauzei. Astfel, instanța de apel a conchis că corect instanța de fond a numit inculpatului Mutu Ion pedeapsa în limita stabilită de prevederile art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip închis, având în vedere că sancțiunea legii prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 300 la 1000 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau închisoare de până la 4 ani, în privința inculpatului nefiind rațională aplicarea pedepsei cu amendă, ținând cont de faptul că inculpatul nu este la prima condamnare și pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității având în vedere lipsa acordului acestuia de la executarea unei asemenea pedepse.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul Sîrbu Violeta în numele inculpatului Mutu Ion, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care în privința lui Mutu Ion să fie aplicată o pedeapsă mai blîndă. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) CPP, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului în cazul în care au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legii; - recurentul invocă și temeiul prevăzut la pct. 8 alin. (1) art. 427 CPP; - instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar și poate administra, la cererea părților, orice probe noi pe care le consideră necesare; - recurentul menționează că instanța de apel este în drept să admită apelul cu casarea sentinței total sau parțial și în aceste cazuri instanța rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, situație care implică o nouă apreciere a probelor și argumentare detaliată a soluției. Aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate întocmai la judecarea prezentei cauze în ordine de apel; 5 - soluția instanței de apel la capitolul individualizării pedepsei contravine prevederilor art. 419 Cod de procedură penală, conform căruia, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță; - astfel instanța de fond cît și instanța de apel au ignorat recomandările pct.3 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.16 din 31.05.2004 „Cu privire la aplicarea în practica judiciară a principiului individualizării pedepsei penale”; - instanța de apel nu a apreciat și nu a analizat în parte fiecare din criteriile indicate în pct.3 al Hotărîrii menționate, care ar sta la baza stabilirii unei pedepse echitabile; - au fost ignorate prevederile art. 75 alin. (1) și (2) Cod penal de către instanțele judecătorești inferioare; - în ședința de judecată apărătorul a solicitat instanței stabilirea unei pedepse minime care rezultă din sancțiunea articolului 186 alin.(2) Cod penal. Astfel, instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul s-a căit sincer, a colaborat cu organul de urmărire penală. Toate aceste circumstanțe denotă faptul că inculpatul deja se află pe calea corijării și nu este necesar aplicarea unei pedepse mai aspre decît cea pe care o merită, or prin aplicarea unei pedepse mai aspre instanța incorect a interpretat prevederile art.61 alin. (1) și (2) Cod penal; - recurentul menționează că, ca rezultat al stabilirii unei pedepse inechitabile, instanța a ignorat prevederile legii prin care aceasta are ca scop restabilirea echității sociale. Totodată a aplicat o pedeapsă prea aspră în privința unei persoane care pînă la aplicarea pedepsei de către instanța de judecată a dat dovadă de corectarea sa.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Sîrbu Violeta în numele inculpatului Mutu Ion, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Ghervas Iurie, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că se constată că soluțiile instanțelor inferioare, referitor la categoria și mărimea pedepsei, au fost reținute în strictă conformitate cu prevederile art.6,7,61,75,76,77 Cod penal, conform cărora, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unor infracțiuni, i se aplică o pedeapsă echitabilă, în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Procurorul a mai menționat că s-a constatat că instanțele judecătorești inferioare și-au argumentat suficient soluțiile în sensul pedepsei penale stabilite inculpatului, au ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, iar în final stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

Judecînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit consideră că acesta 6 urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate din următoarele motive. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Drept temeiuri pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8), 10) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocînd în acest context următoarele. În recursul ordinar depus autorul invocă un prim temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, însă fără al descrie, potrivit căruia hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Autorul recursului consideră că „nu s-a dovedit faptul comiterii infracțiunii imputate, nefiind întrunite elementele infracțiunii”. La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu). Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel corect a respectat prevederile art.414 Cod de procedură penală și a supus verificării declarațiile părților vătămate Arnăut Svetlana, Borcea Mariana, Pascal Diana, și probele materiale scrise administrate, în urma la ce a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de instanța de apel referitor la vinovăția inculpatului, expusă în pct. 4.1. a deciziei, considerînd că argumentele apărării cu privire la nevinovăția acestuia nu și-au găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești. Probele indicate sînt amănunțit și detaliat descrise în decizia instanței de apel, care sînt pertinente și concludente, coroborează între ele și nu prezintă careva dubii (f. d. 25-26, vol. II). Prezența în acțiunile inculpatului atît a elementelor care caracterizează latura 7 obiectivă a infracțiunii imputate, cît și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în decizia instanței de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de judecată a instanței de apel. Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de fond și de apel, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra legalității și temeiniciei concluziilor instanțelor de fond inferioare, care au constatat existența faptei și vinovăției inculpatului Mutu Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, fiind stabilite în cauză toate elementele constitutive ale furtului, adică „sustragerea pe ascuns a bunurilor altor persoane, săvîrșită cu pătrundere în loc de depozitare, cu cauzarea de daune considerabile”. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce contrazic temeiul prevăzut de pct. 8 alin. (1) art. 427 CPP invocat de recurent. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101 Cod de procedură penală. La fel, lecturînd textul recursului declarat, se constată că recurentul a invocat drept temei și pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, recurentul critică decizia contestată în sensul că instanța de apel și prima instanță nu au individualizat, conform prevederilor 75 Cod penal, pedeapsa aplicată inculpatului Mutu Ion. În continuare, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținîndu-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel, încît inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Așadar, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel corect a menținut pedeapsa stabilită de prima instanță inculpatului Mutu Ion, conducîndu-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 75 alin. (1) Cod penal. 8 Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel just a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale cum sunt gravitatea și caracterul prejudiciabil al faptei penale, atitudinea făptuitorului față de cele săvârșite și urmările survenite în aspectul nerecunoașterii vinei. Nu în ultimul rând, instanța de apel a notificat și datele referitor la personalitatea inculpatului, ce nu este la prima abatere de lege, anterior fiind condamnat pentru infracțiune intenționată, s-a eschivat de la prezentarea în ședințele de judecată a instanței de fond, cauza fiind examinată în lipsa lui. În lipsa circumstanțelor prevăzute de art. 79 Cod penal, instanța de apel a reținut în calitate de circumstanțe care atenuează răspunderea penală - căința sinceră la faza urmăririi penale și circumstanțe care agravează răspunderea penală a inculpatului săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune intenționată, astfel, că pedeapsa numită inculpatului Mutu Ion de către instanța de fond, rămâne a fi una legală, utilă și eficientă pentru executare, în vederea corectării lui. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel în decizia sa corect a indicat prevederile art. 61, 75 Cod penal și ținînd cont de personalitatea inculpatului, a aplicat pedeapsă echitabilă, argumente ce sunt acceptate și însușite de către instanța de recurs, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîrii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. La fel, Colegiul penal lărgit menționează, că recurentul își motivează solicitările prin dezacordul și cu modalitatea de apreciere a probelor pentru individualizarea pedepsei, însă reaprecierea probelor, în modul propus de către avocatul Sîrbu Violeta, nu se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, din motiv că reaprecierea probelor nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în recurs se verifică numai chestiunile de drept. Prin urmare, instanța de recurs ordinar respinge ca neîntemeiat argumentul adus de recurent, precum că „instanța de apel este în drept să admită apelul cu casarea sentinței total sau parțial și în aceste cazuri instanța rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, situație care implică o nouă apreciere a probelor și argumentare detaliată a soluției. Aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate întocmai la judecarea prezentei cauze în ordine de apel”. 7.1. În conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și celor cercetate și verificate în cadrul ședinței 9 instanței de apel, ajungînd corect la concluzia că decizia atacată urmează a fi menținută în vigoare, ca fiind legală, întemeiată și motivată. În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat de către avocatul Sîrbu Violeta în numele inculpatului Mutu Ion, urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei atacate, deoarece temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în instanța de recurs ordinar.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Sîrbu Violeta în numele inculpatului Mutu Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, în cauza penală privindu-l pe Mutu Ion Xxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 aprilie 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Moraru Petru 10