1ra-400/2017 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-400/2017 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-400/2017

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2016, în cauza

penală privindu-l pe

Caraman Andrei XXXX, născut la XXXXX

XXXXXX, originar și domiciliat în mun. Chișinău, com.

XXXX, str. XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Caraman Andrei a fost condamnat în

baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei

închisorii în penitenciar de tip deschis.

Andrei, la 15 ianuarie 2016, aproximativ la ora 20 și 25 min., treaz, cu permis de

conducere, în mun. Chișinău pe str. Bogdan Voevod, mun. Chișinău, din direcția

1

bd. Moscovei în direcția str. Florilor, conducea autovehiculul de model „Dacia Logan” cu

n/î XBX 014.

În timpul deplasării, conducătorul auto Caraman Andrei, ajungând la trecerea

pietonală amplasată în preajma blocului nr.10 din str. Bogdan Voevod, mun. Chișinău și

semnalizată prin aplicarea marcajului rutier 1.14.1 și indicatorului 5.40.1 (trecere pentru

pietoni), n-a manifestat prudență sporită la trafic, a ignorat flagrant - cerințele pct. 11

lit. f) a Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede, că „conducătorul de vehicul,

este obligat la trecerile pentru pietoni cu circulația nedirijată să cedeze trecerea pietonilor

aflați în traversarea drumului pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului”,

precum și cerințele pct. 45 al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede, că

„conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită,

ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația

rutieră. 2) în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului” și ca urmare a comis tamponarea pietonului Curcudel Ana, a.n. 10

iunie 1955, care traversa partea carosabilă la trecerea pietonală, din partea dreaptă spre

stânga, conform direcției de deplasare a automobilului mai sus indicat.

În urma impactului de circulație, pietonului Curcudel Ana, conform Raportului de

expertiză medico-legală nr. 09D/151 din 22 februarie 2016, i-au fost cauzate leziuni

corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă exprimată prin: hemoragii

subarahnoidiene emisferale, în trunchiul cerebral, intra-ventriculare, subepindimale și

arhnoidiene cerebrale, traumă vertebro - medulară închisă exprimată prin: fractura

procesului odontoid a col vertebrale la nivelul cervical C-2, hemoragii în țesuturile

adiacente, trauma închisă a membrelor inferioare exprimată prin: echimoze și excoriații

bilaterale, fracturi bilaterale ambelor oase a gambelor în 1/3 superioară, leziuni, care au

legătură cauzală directă survenirea decesului și în ansamblu și conform criteriului

pericolului pentru viață se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață,

în urma cărora victima a decedat la locul accidentului rutier.

Aceste acțiuni ale inculpatului Caraman Andrei, au fost încadrate de către instanță în

baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, după semnele calificative – încălcarea regulilor

de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei

persoane.

- avocatul Căuș Radu în numele inculpatului Caraman Andrei, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri,

2

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie aplicată o

pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

În motivarea cererii de apel avocatul a invocat:

- inculpatul și-a recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise și îi pare rău, a

contribuit activ cu organele urmăririi penale pentru descoperirea infracțiunii, a dat

declarații, fiind condamnat la închisoare pe un termen de 4 ani cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis;

- este prezentă o circumstanță excepțională - ținând cont de contribuirea activă a

inculpatului la descoperirea infracțiunii prin recunoașterea vinei, dorința de a da

declarații;

- nu este de acord cu pedeapsa dată și făcând aluzie la un șir de circumstanțe

atenuante care ar fi acordat posibilitatea inculpatului de ai fi stabilită o pedeapsă mai

blândă decât cea aplicată, și anume inculpatul și-a recunoscut vinovăția la urmărirea

penală în săvârșirea faptelor incriminate, examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de

procedură penală, s-a căit sincer de cele comise, lipsa antecedentelor penale, se

caracterizează pozitiv la locul de trai, colaborarea activă cu organul de urmărire penală,

lipsa circumstanțelor agravante, dorința de a da declarații, prejudiciul material nu este,

succesorul părții vătămate nu are careva pretenții nici de ordin material, nici moral, este

pentru prima dată învinuit.

fost admis apelul avocatului Căuș Radu în numele inculpatului Caraman Andrei, casată

sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 iunie 2016, inclusiv din oficiu, în

baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre prin care a

fost încetat procesul penal în privința inculpatului Caraman Andrei în legătură cu

aplicarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că inculpatul Caraman

Andrei întrunește cerințele prevăzute la art. 1 al Legii privind amnistia și cade sub

incidența prevederilor art. 2 al Legii menționate.

A reținut instanța de apel că inculpatul Caraman Andrei a fost condamnat pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, săvârșite la data de

15 ianuarie 2016, adică până la adoptarea Legii privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul face parte din categoria celor

grave comise din imprudență, inculpatul anterior nu a fost condamnat, a contribuit activ

la descoperirea infracțiunii, a recunoscut vina și s-a căit de cele săvârșite, solicitând

judecarea cauzei în procedură simplificată, în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, acțiune civilă privind încasarea prejudiciului material lipsește, în cadrul

3

ședinței instanței de apel și-a manifestat acordul scris privind aplicarea în privința sa a

actului amnistiei.

Instanța de apel a menționat că careva impedimente de aplicare în privința

inculpatului a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, indicate în art. 10, n-au fost constatate.

Astfel, instanța de apel conform articolului 332 alin. (1) Cod de procedură penală,

în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei se constată temeiul prevăzut în articolele

275 pct. 4) și 285 alin. (2) Cod de procedură penală – a intervenit amnistia, instanța, prin

sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

A reținut instanța de apel că în atare situație, se impune soluția de încetare a

procesului penal în privința inculpatului Caraman Andrei din motivul aplicării Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova.

de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care indicând temeiurile prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului

ordinar, casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele :

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- instanța de apel neîntemeiat a emis decizie de încetare a procesului penal în baza

art. 2 al Legii privind amnistia, deoarece contravine interdicției prevăzute la art. 9, 14 al

Legii privind amnistia, fiindcă inculpatul Caraman Andrei a comis infracțiunea cauzând

decesul victimei, și totodată nu poate fi absolvit de pedeapsă complementară care este

obligatorie conform sancțiunii art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

inculpatul Caraman Andrei a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând declararea inadmisibilității acestuia, din motiv că instanța de apel corect a

dispus aplicarea amnistiei.

materialele cauzei și motivele invocate, ținând seama de opinia avocatului părții vătămate

expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

4

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Autorul recursului invocă ca temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii și au fost aplicate pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Tot din textul recursului se evidențiază, că recurentul în principiu critică hotărârea

instanței de apel pentru faptul că a fost adoptată o soluție de încetare a procesului penal în

baza art. 2 al Legii privind amnistia, ce contravine interdicțiilor prevăzute de art. 9, 14 al

Legii nominalizate.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

invocând în acest context următoarele.

Astfel, hotărârea adoptată cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la caz,

la încetarea procesului penal în privința inculpatului, din motivul aplicării Legii nr. 210

din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, just ajungând la concluzia privind aplicarea legii date

în privința inculpatului Caraman Andrei.

Așadar, conform art. 1 alin. (1) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 nominalizată mai

sus, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și

inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal și celor condamnate care

sânt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, perioadei de probațiune sau

termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc mediu sau redus, dacă

aceste persoane cad sub incidența prevederilor art. 2-9, 11 și 12. Deci, reieșind din textul

normei juridice menționate se constată, că aceasta este aplicabilă condiționat persoanelor:

1) care au statut de bănuit, învinuit și inculpat și 2) care au statut de condamnat, urmând a

fi întrunite condițiile stipulate în textul acestei legi.

Luând în considerare cele menționate, instanța de recurs relevă, că procesul penal

în privința lui Caraman Andrei învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264

5

alin. (3) lit. b) Cod penal, la etapa examinării cauzei în ordine de apel, se afla la faza de

judecare, respectiv ultimul avea statut de inculpat, deoarece în privința acestuia nu era

pronunțată o hotărâre definitivă de condamnare, până la data intrării în vigoare a

prezentei legi (adică până la data de 09 septembrie 2016). Prin urmare, Colegiul penal

apreciază ca fiind juste concluziile instanței de apel privind aplicarea în privința

inculpatului a prevederilor art. 2 alin. (1) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind

amnistia, unde este stipulat că, procesul penal încetează la faza de urmărire penală sau la

cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la adoptarea prezentei legi pentru

care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea

R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961 prevede în calitate de pedeapsă principală

maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani.

Relevant pentru cauza dată este faptul că, sancțiunea infracțiunii imputate

inculpatului și prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, prevede ca pedeapsă

principală, închisoare de la 3 la 7 ani, precum și acel fapt că vinovăția inculpatului este

confirmată pe deplin de probele administrate la dosar, care nici nu a fost contestată de

către participanții la proces, totodată, în privința inculpatului nefiind incidente restricțiile

stipulate la art. 10 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia.

Astfel, în opinia Colegiului penal sunt întemeiate concluziile instanței de apel de

încetare a procesului penal în legătură cu intervenirea amnistiei, care potrivit art. 107

alin. (1) Cod penal, are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie

reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei și care conform art. 275 pct. 4) Cod de

procedură penală este o circumstanță care exclude urmărirea penală și generează

încetarea cazului. În speța dată s-a înlăturat răspunderea penală și nu pedeapsa penală,

deci art. 14 din Legea nr. 29 iulie 2016 nu-i aplicabil.

Cât privește argumentul procurorului, precum că în privința inculpatului există

interdicția prevăzută de art. 9 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, ce a

intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial nr. 293-305/632 din 09 septembrie

2016 și care prevede că se absolvă de executarea pedepsei stabilite persoana condamnată,

până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la pedeapsa cu închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii din imprudență, indiferent de termenul de pedeapsă stabilit sau

executat, dacă fapta nu a cauzat decesul victimei, Colegiul penal evidențiază, că aceste

prevederi legale sunt relevante pentru persoanele care au statut de condamnat și în

privința cărora există o hotărâre definitivă adoptată, până la intrarea în vigoare a

prezentei legi, însă în speța dată, Caraman Andrei, avea statut de inculpat și în privința lui

nu era adoptată o hotărâre definitivă, la intrarea în vigoare a Legii nominalizate. Din

aceste considerente, instanța de recurs apreciază ca neîntemeiat argumentul menționat

mai sus.

6

Nici temeiul pentru recurs prevăzut în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucât acest temei este invocabil în cazul în care

persoanei condamnate i-a fost stabilită o pedeapsă penală, iar una din părți nu este de

acord cu această pedeapsă sau cu individualizarea ei. Însă în cazul dat, instanța de apel a

adoptat o hotărâre de încetare a procesului penal în legătură cu intervenirea amnistiei, ce

a avut ca efect înlăturarea răspunderii penale, conform prevederilor art. 107 Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal consideră că temeiul de recurs invocat și menționat mai sus,

nu este incident cazului supus judecării, pentru a interveni în soluția adoptată, deoarece în

prezenta speță inculpatului nu i-a fost stabilită o careva pedeapsă.

În consecință, Colegiul penal având în vedere motivele menționate supra și

raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură

penală, concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

argumentele invocate în cererea de recurs ordinar declarat de procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, sunt vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 09 decembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe Caraman

Andrei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 aprilie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

7