1ra-93/17 — art. art. 42, 145 alin 2 lit a, i, j, 42, 188 alin 2 lit b, c, d, e CP

1ra-93/17 — art. art. 42, 145 alin 2 lit a, i, j, 42, 188 alin 2 lit b, c, d, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.1ra-93/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 iunie 2015 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015,

declarate de avocații Talpiș Ivan în numele inculpatului Gogu Roman,

Ceachir Anatolie în numele inculpatului Maliuta Alexandr și Negru Olesea în numele

inculpatului Brînza Roman, în cauza penală în privința lui

Maliuta Alexandr Serghei, născut la

08 noiembrie 1988, originar și domiciliat

mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor, 61/2, ap. 70,

Gogu Roman Ion, născut la 23 noiembrie

1974, originar și domiciliat mun. Chișinău,

str. Igor Vieru, 15, ap. 27

și

Brînza Roman Boris, născut la 08 aprilie

1976, originar și domiciliat mun. Chișinău,

str. Valea Dicescu, 118.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.12.2013 - 23.06.2015;

Instanța de apel: 14.09. - 15.12.2015;

Instanța de recurs: 06.10.2016 - 22.03.2017.

C O N S T A T Ă :

recunoscuți vinovați și condamnați:

Gogu Roman

- în baza art. art. 48, 145 alin. (2) lit. j) Cod penal, la 15 ani închisoare;

- în baza art. art. 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, la 10 ani

închisoare;

- în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită pedeapsa definitivă 20 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

1

Maliuta Alexandr

- în baza art. art. 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, la 9 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Brînza Roman

- în baza art. art. 27, 186 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare;

- în baza art. 323 Cod penal, la 3 ani închisoare;

- în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită pedeapsa definitivă 4 ani 10 luni

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind încasat în mod solidar de la

inculpații Gogu Roman, Maliuta Alexandr și Brînza Roman în beneficiul

succesorului părții vătămate Catana Elena suma de 46766 lei, cu titlu de prejudiciu

material și suma de 100000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin aceeași sentință Maliuta Alexandr, a fost achitat de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 48, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal,

deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale acestei

infracțiuni.

Maliuta Alexandr, activând în calitate de paznic al SRL „Confort” amplasat pe adresa

mun. Chișinău, str. Mesager, 19 și cunoscând cu certitudine că în punctul nr. 1 de

control a companiei date se află mai multe safeuri în care se păstrează surse bănești,

aproximativ la începutul lunii august 2013, s-a întâlnit cu inculpatul Gogu Roman și

inculpatul Brînza Roman la domiciliul ultimului, amplasat pe adresa mun. Chișinău,

str. Valea Dicescu, 188, unde, la inițiativa lui Gogu Roman, au decis de comun acord

să sustragă banii.

Astfel, Gogu Roman, Maliuta Alexandr și Brînza Roman au întocmit un plan

criminal de sustragere a surselor bănești și care urma a fi realizat în viitorul apropiat,

și anume în ziua în care Maliuta Alexandr va fi în serviciul diurn la SRL „Confort”.

Repartizând din timp rolurile, pentru a înlesni săvârșirea infracțiunii, la

propunerea lui Gogu Roman, Maliuta Alexandr în ziua în care va fi în serviciul diurn

la SRL „Confort”, în momentul potrivit va deschide ușa de la intrare în punctul nr. 1

de control al SRL „Confort”, despre care fapt va informa pe Gogu Roman și

Brînza Roman, ulterior, Maliuta Alexandr sub un pretext formal va lua cu sine al

treilea paznic, pentru ca ultimul să nu întreprindă măsuri în curmarea săvârșirii

infracțiunii, în acest timp, Brînza Roman va rămâne de pândă, iar Gogu Roman va

pătrunde în punctul de control al companiei nominalizate și va sustrage sursele

bănești aflate în safeuri.

Luând în considerație faptul că în punctul de control se va afla permanent șeful

de post a serviciului diurn, conform planului criminal, Gogu Roman fiind mascat,

după ce va pătrunde în punctul de control al SRL „Confort”, îl va imobiliza sau ataca

pe paznicul dat pentru a putea sustrage banii.

După intrarea în posesia banilor, Gogu Roman și cu Brînza Roman vor părăsi

locul săvârșirii infracțiunii, iar Maliuta Alexandr, rămânând pe teritoriul

SRL „Confort”, va închide ușa de la intrarea în punctul de control nr. 1.

Ulterior săvârșirii infracțiunii, banii sustrași îi vor împărți în egalitate între

Maliuta Alexandr, Gogu Roman și Brînza Roman.

2

Astfel, la 15 august 2013, Maliuta Alexandr, urmărind scopul atacului asupra

unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, acționând cu intenție directă, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind

în mod conștient survenirea acestor urmări, urmând planul criminal stabilit,

aflându-se în serviciul diurn la SRL „Confort” a fost contactat telefonic de Gogu

Roman care i-a comunicat că, se pornește împreună cu Brînza Roman la

întreprinderea nominalizată.

În acest timp Gogu Roman a luat o rangă metalică, o șurubelniță și un cuțit, și

împreună cu Brînza Roman au plecat în apropierea SRL „Confort” amplasat pe

adresa mun. Chișinău, str. Mesager, 19, unde s-au oprit în așteptarea semnalului ce

urma a fi dat de Maliuta Alexandr, despre care fapt l-au și informat.

Ultimul, conform planului criminal, a procurat din timp o sticlă cu rachiu,

pentru a fi consumată împreună cu șeful de post al serviciului diurn din acea zi,

Catana Alexandru, după care, așteptând până ce ultimul va adormi, aproximativ la ora

23:30 a aceleiași zile, a descuiat ușa de la intrarea din stradă în punctul nr. 1 de

control al SRL „Confort”, despre ce a informat pe Gogu Roman și Brînza Roman

În continuarea acțiunilor sale Maliuta Alexandr, sub pretextul verificării

teritoriului, a luat cu sine pe al treilea paznic, Babin Nicolae, pentru ca ultimul să nu

întreprindă măsuri în curmarea săvârșirii infracțiunii.

Peste aproximativ 10 minute de la primirea semnalului de la Maliuta Alexandr,

Gogu Roman, lăsându-l pe Brînza Roman de pândă, fiind mascat, prin acces liber a

pătruns în punctul de control menționat unde, folosind o rangă metalică pregătită din

timp, a început să deschidă safeul aflat în punctul de control în cauză.

În acest timp, din cauza zgomotului produs de Gogu Roman, s-a trezit din

somn paznicul Catana Alexandru care a întreprins măsuri în scopul curmării

acțiunilor criminale ale lui Gogu Roman și reținerii acestuia, dar a fost atacat de

Gogu Roman în scopul continuării sustragerii bunurilor fiindu-i aplicate multiple

lovituri cu ranga metalică în partea capului și câteva lovituri cu cuțitul în partea cutiei

toracice în rezultatul cărora Catana Alexandru a decedat pe loc.

După săvârșirea omorului, având scopul ascunderii urmelor crimei, în vederea

realizării intenției criminale până la capăt și anume omorul săvârșit, inclusiv atacul

tâlhăresc săvârșit asupra lui Catana Alexandru, Gogu Roman, comunicând lui

Brînza Roman că l-a omorât pe paznicul Catana Alexandru, împreună cu acesta au

părăsit locul săvârșirii infracțiunii, deplasându-se la domiciliul ultimului unde, în

timp ce Gogu Roman făcea baie, în scopul distrugerii urmelor crimei, Brînza Roman

a dat foc la hainele în care era îmbrăcat Gogu Roman, iar cuțitul și ranga metalică cu

care a fost săvârșită infracțiunea, le-a ascuns.

În acest timp, Maliuta Alexandr, rămânând pe teritoriul SRL „Confort”, a

pătruns în punctul nr. 1 de control și văzând cadavrul lui Catana Alexandru, zăcând la

podea într-o baltă de sânge, și dându-și seama că Gogu Roman l-a omorât, în scopul

ascunderii urmelor crimei, a închis cu cheia ușa de la intrare în încăperea dată, după

care a apăsat butonul de alarmă al SRL „Bercut”.

Conform concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 117-1421 din

18.09.2013, moartea cet. Catana Alexandru a survenit în rezultatul hemoragiei acute

externe și interne cauzată de plăgile tăiat înțepate penetrante a toracelui cu lezarea

tegumentelor, mușchilor, pleurei, pulmonului și cordului ce se confirmă prin

3

modificările patologice depistate la examinarea medico-legală a cadavrului.

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații Gogu Roman, Maliuta Alexandr și

Brînza Roman să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. art. 45, 188

alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, la câte 9 ani închisoare pentru inculpații

Maliuta Alexandr și Brînza Roman, iar inculpatului Gogu Roman la 8 ani închisoare;

în baza art. 45, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal, câte 18 ani închisoare fiecare și în

temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, să le fie stabilită definitiv 25 ani închisoare fiecăruia, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

Totodată, procurorul a solicitat admiterea integrală a acțiunii civile.

În susținerea cerințelor invocate, procurorul a menționat următoarele aspecte:

- cele indicate în sentință nu corespund circumstanțelor constatate în cadrul

cercetării judecătorești, iar concluziile instanței fiind total greșite, cu toate că, s-au

indicat în sentință toate probele prezentate de acuzare și care incontestabil dovedesc

vina lui Maliuta Alexandr, Gogu Roman și Brînza Roman de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal;

- prima instanță neîntemeiat a dispus excluderea a două litere din art. 145 Cod

penal incriminat lui Gogu Roman, dispunând achitarea lui Maliuta Alexandr de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 Cod penal, precum și reîncadrarea

acțiunilor lui Brînza Roman în baza art. art. 27, 186, 323 Cod penal;

- prima instanță intenționat, parțial a evidențiat anumite aspecte din toate

probele prezentate de acuzare, neexpunându-se asupra celor menționate, nu a dat

apreciere acestora în raport cu poziția părții apărării;

- latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e)

Cod penal a fost realizată de toți trei inculpați, fiind autori ai infracțiunii în cauză,

Gogu Roman fiind și instigatorul infracțiunii, iar Maliuta Alexandr și organizator;

- referitor la infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal,

procurorul a opinat, că în cazul dat este prezentă participația complexă după cum

urmează: Gogu Roman - autor, Maliuta Alexandr - complice, Brînza Roman -

complice;

- în ceea ce privește achitarea lui Maliuta Alexandr de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 Cod penal, acuzatorul a considerat-o în

totalitate neîntemeiată odată ce instanța l-a găsit pe Maliuta Alexandr vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod penal;

- acuzarea de asemenea nu a fost de acord cu recalificarea acțiunilor lui

Brînza Roman, fiind o decizie neîntemeiată or, indicând că, în cadrul cercetării

judecătorești s-a constatat faptul că, Brînza Roman cunoștea despre organizarea

actului de tâlhărie de către Gogu Roman și Maliuta Alexandr, asistând la discuția

acestora de două ori, o dată la domiciliul său și o dată în automobilul lui Maliuta

Alexandr, mai mult, în seara dinaintea săvârșirii infracțiunii, Brînza Roman a dus

discuții telefonice atât cu Gogu Roman cât și cu Maliuta Alexandr și nu a fost luat în

considerație faptul aflării în relații de rudenie a lui Brînza Roman cu Maliuta

Alexandr, ultimul fiind primului nepot;

4

- în același timp instanța de judecată urma să aprecieze critic declarațiile

inculpaților date în cadrul cercetării judecătorești ce intră în contradicție cu cele

făcute la faza urmăririi penale, or, inculpații au avut intenția de a duce instanța de

judecată în eroare;

- prima instanță urma să stabilească că, după caracterul și gradul prejudiciabil,

infracțiunile săvârșite de către inculpați fac parte din categoria celor grave,

excepțional de grave și mai puțin grave;

- prima instanță nu a respectat principiile proporționalității și echității la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, urmând să ia în considerație că pedeapsa

constituie nu numai o osândă pentru infracțiunea săvârșită, ci are drept scop

corectarea și reeducarea condamnatului în spiritul executării stricte a legii, prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea inculpaților Maliuta Alexandr, Brînza

Roman și Gogu Roman, cât și a altor persoane, instanța urma să se călăuzească de

conștiința de drept, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana inculpaților și de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

- sancțiunea prevăzută de legea penală pentru infracțiunile incriminate prevede

doar o pedeapsă sub formă de închisoare, pentru care aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal este interzisă;

- art. 83 Cod penal, prevede că organizatorul, instigatorul și complicele la o

infracțiune, prevăzută de legea penală, săvârșită cu intenție se sancționează cu

pedeapsa prevăzută de lege pentru autor;

- pedeapsa stabilită de instanța de judecată pentru astfel de categorii de

infracțiuni trebuie să fie nu numai legală, în sensul de respectare a cadrului legal de

individualizare a pedepsei, dar în același timp, trebuie să fie și justă, adică să fie

respectat criteriul proporționalității, care presupune stabilirea cuantumului pedepsei

în funcție de gravitatea infracțiunii și vinovăția autorului.

3.1. Avocatul Canțer Serghei în numele succesorului părții vătămate

Catana Elena, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia în partea

stabilirii pedepsei și în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care, lui Gogu Roman recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 48, 145 alin. (2) lit. j), 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e)

Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă detențiune pe viață, iar inculpații

Maliuta Alexandr și Brînza Roman să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza

art. art. 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal,

definitiv, de asemenea la detențiune pe viață, cu admiterea integrală a acțiunii civile.

În susținerea apelului, apărarea a invocat următoarele aspecte:

- prima instanță la stabilirea pedepsei a apreciat incorect gradul de pericol

social care îl reprezintă inculpații, nu a luat în considerație criteriile generale de

individualizare a pedepsei și circumstanțele care atenuează și agravează vinovăția

inculpaților, și anume: nerestituirea prejudiciului material cauzat, cauzarea prin

infracțiune a unor urmări grave, cum este decesul unei persoane, săvârșirea

infracțiunii cu o deosebită cruzime;

5

- cu referire la recalificarea acțiunilor lui Maliuta Alexandr și Brînza Roman

prima instanță nu a luat în considerație toate probele acumulate în cadrul cercetării

judecătorești, care cu certitudine dovedesc că Maliuta Alexandr și Brînza Roman au

săvârșit infracțiunile incriminate de către acuzare, fapt confirmat prin probele

acumulate în cadrul urmăririi penale, precum și cercetării judecătorești, care cert au

demonstrat că aceștia s-au pregătit din timp de săvârșirea infracțiunii, Gogu Roman

chiar a luat un cuțit, astfel aceștia bănuiau că partea vătămată poate să-i vadă, acesta

urmând a fi atacat sau chiar omorât, fapt confirmat prin declarațiile inculpaților în

cadrul urmăririi penale, declarații efectuate cu aplicarea mijloacelor tehnice,

declarațiile martorilor, precum și celelalte probe acumulate la urmărirea penală;

- prima instanță urma să-i recunoască pe toți vinovați de săvârșirea

infracțiunilor incriminate de acuzare, stabilindu-le acestora pedepse cu închisoare pe

viață;

- cu referire la admiterea parțială a acțiunii civile în ceea ce privește încasarea

prejudiciului moral doar în sumă de 100000 lei, prima instanță la adoptarea acestei

concluzii nu a ținut cont de toate circumstanțele faptei, precum și de faptul că, Catana

Alexandru era în forță, era apt de lucru, iar lipsirea acestuia de viață a lăsat familia

fără întreținător, ultimul fiind lipsit de viață cu cruzime, fiind unicul întreținător al

familiei;

- în ceea ce privește încasarea prejudiciului material doar parțial, prima

instanță incorect a apreciat prejudiciul cauzat, precum și incorect a respins cerința de

încasare a sumei de 1800 lei lunar pentru întreținerea feciorului decedatului, deoarece

acesta este student, a rămas fără tată, care era unicul întreținător al familiei.

3.2. Avocatul Talpiș Ivan în numele inculpatului Gogu Roman, a contestat cu

apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia în latura penală, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care acțiunile inculpatului să fie recalificate din prevederile art. art. 48, 145 alin. (2)

lit. j), 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, în cele ale art. art. 145 alin. (1), 27,

186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, cu stabilirea în baza acestor norme a pedepsei

definitive la limita minimă.

În susținerea poziției de apărare, apelantul a invocat, că inculpatul

Gogu Roman este vinovat de decesul părții vătămate fapt confirmat și prin

declarațiile acestuia care a comunicat că i-a aplicat lovituri cu cuțitul victimei.

La fel, calificarea faptei infracționale săvârșite de inculpatul Gogu Roman și

anume în semnele calificative de omor săvârșit cu premeditare, de două sau mai

multe persoane și cu deosebită cruzime, precum și tâlhărie săvârșită de două sau mai

multe persoane, de o persoană mascată, deghizată sau travestită, prin pătrundere în

încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, cu aplicarea armei sau altor

obiecte folosite în calitate de armă, în opinia apărării este neîntemeiată.

Afirmația primei instanțe precum că, Gogu Roman s-a deplasat cu scopul de a

aplica arma, este în viziunea apărării la fel neîntemeiată, deoarece cuțitul care îl avea

asupra sa ultimul îl poartă cu el permanent, scopul fiind sustragerea banilor pe

ascuns, și anume victima în acel moment urma să doarmă din cauza somniferelor

administrate ultimului de către Maliuta Alexandr.

Respectiv în această parte prima instanță corect a stabilit, că nu s-a constatat

omorul săvârșit cu deosebită cruzime, cu premeditare, dar incorect a stabilit că, acest

6

omor a fost săvârșit de două sau mai multe persoane, or, la materialele cauzei sunt

suficiente probe ce confirmă intenția imediată a lui Gogu Roman de a-i aplica lovituri

cu cuțitul victimei, mai mult, Catana Alexandru era viu când Gogu Roman a plecat.

În susținerea apelului, apărarea a mai indicat, că în ședința de judecată nu s-a

demonstrat omorul săvîrșit de două sau mai multe persoane deoarece la acesta nu a

participat decât Gogu Roman, prin acest fapt ultimul urma să-și dea semna de faptul

aplicării anumitor lovituri în urma cărora poate surveni decesul persoanei, astfel

săvârșind exces de autor întrucât Maliuta Alexandr a expus acceptul doar la

săvârșirea furtului, mai mult, nu s-a demonstrat omorul cu premeditare deoarece

intenția lui Gogu Roman nu a fost de a omorî victima, dar de a sustrage bani în

proporții considerabile, dovadă fiind faptul că avea fața acoperită, iar Maliuta

Alexandr a pus somnifere în băutura victimei.

La fel, apărarea a menționat și faptul, că nu a fost demonstrat omorul cu

deosebită cruzime deoarece prin faptul aplicării a câteva lovituri cu cuțitul care a dus

la decesul persoanei nu denotă deosebita cruzime, urmând să fie luate în considerare

și declarațiile lui Gogu Roman care a comunicat, că Catana Alexandru era viu când a

plecat Gogu Roman, iar loviturile au fost aplicate cu scopul de a-l slăbi, fiind aplicate

în partea unde ajungea mâna lui Gogu Roman.

În final, apărarea a mai invocat, că prima instanță nu a constatat săvârșirea

infracțiunilor de tâlhărie de către Gogu Roman deoarece din spusele acestuia și

declarațiile lui Maliuta Alexandr, victima urma să adoarmă din cauza somniferelor

administrate, astfel trebuiau să fie sustrase sumele de bani pe ascuns dar nu prin

atacul asupra persoanei cu scopul sustragerii bunurilor.

3.3. Avocatul Negru Olesea în numele inculpatului Brînza Roman, a

contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 186 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în

baza art. 323 Cod penal, să-i fie suspendată executarea pedepsei închisorii pe o

perioadă de probațiune.

În susținerea apelului avocatul Negru Olesea a indicat că, în urma cercetării

judecătorești vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de sustragere nu a fost

dovedită, confirmându-se doar versiunea declarată de către inculpatul Brînza Roman

precum că, anterior a primit propunere de a participa la săvârșirea furtului, însă

ultimul a refuzat, nu a cunoscut când și unde urma să aibă loc furtul, nu a cunoscut și

nici nu a avut cum să cunoască despre intenția celorlalți doi inculpați.

Pe parcursul cercetării judecătorești nu s-a confirmat vinovăția inculpatului de

săvârșirea faptei imputate prin rechizitoriu, fiind confirmate declarațiile acestuia date

în cadrul cercetării judecătorești în întregime.

Pedeapsa aplicată inculpatului în raport cu fapta încadrată în prevederile

art. 323 Cod penal, este una disproporționat de aspră, or, Brînza Roman este pentru

prima dată în conflict cu legea, la locul de trai și la locul de muncă se caracterizează

pozitiv, fapta săvârșită este rezultatul retrăirilor psihice, dat fiind că a înțeles că,

amicul său a săvârșit omorul paznicului, circumstanțe care nu îl eliberează de

pedeapsă, însă permit a solicita aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

3.4. Avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Maliuta Alexandr, a

contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecată cauza și

7

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatului să fie reîncadrate din

prevederile art. art. 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, în cele ale art. art. 27,

42, 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și stabilirea pedepsei cu aplicarea art. 90

Cod penal, cu menținerea sentinței de achitare de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. art. 48, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal.

Totodată, apelantul a solicitat respingerea acțiunii civile, cu ridicarea

sechestrului aplicat pe automobilul model „Mitsubishi Galant”, n/î K BF 223, care

aparține inculpatului cu drept de proprietate.

În susținerea cerințelor apărarea a invocat următoarele aspecte:

- este corectă concluzia primei instanțe referitor la achitarea lui

Maliuta Alexandr de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art.

42, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal, iar în ce privește condamnarea în baza art. art.

42, 188 alin. (2) lit. b), c) d), e) Cod penal, sentința în această partea este

neîntemeiată;

- prima instanță declarativ a apreciat acțiunile inculpatului Maliuta Alexandr

ca ulterior să le încadreze conform prevederilor art. art. 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d),

e) Cod penal, din motiv că, nu se regăsesc probe în cauza penală ce ar dovedi intenția

și acțiunile inculpatului Maliuta Alexandr îndreptate la săvârșirea tâlhăriei;

- acceptarea lui a fost în limitele săvârșirii furtului pe ascuns care se confirmă

prin: a) înțelegerea prealabilă privind furtul dintre inculpați, prin pătrundere pe

ascuns în camera de păstrare a banilor, b) folosirea pastilei în lichidul administrat

paznicului pentru a adormi o perioadă mai îndelungată, c) deschiderea ușii de la

intrare a punctului nr .1, ca să evite zgomotul, d) deplasarea lui Maliuta Alexandr și

al treilea paznic pe teritoriul păzit, e) chemarea ambulanței și a serviciului de pază în

cazul depistării victimei cu semnele aplicării violenței, mai mult, atât în prima

instanță, cât și la urmărirea penală s-a constatat din declarațiile inculpaților, că a fost

procurată o pastilă somniferă și dizolvată în băutura victimei Catana Alexandru

pentru a adormi;

- nu a fost constatată latura subiectivă în acțiunile inculpatului

Maliuta Alexandr și nici prima instanță nu s-a expus prin prisma probelor ce ar

confirma intenția inculpatului;

- instanța a făcut o presupunere că, în caz de intervenire a paznicului Catana

Alexandru, care urma să fie legat, deci instanța s-a contrazis în sentință prin

argumentarea acestui element, or, motivarea ce rezultă din confruntarea dintre

inculpații Gogu Roman și Maliuta Alexandr de la urmărirea penală, constată

înțelegerea de furt pe ascuns, fapt ce a negat pregătirea din timp pentru sustragerea

deschisă în vederea alegerii modului și a obiectelor necesare (prin legare, prin

aplicarea violenței);

- prin analiza tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei date urma

încadrarea juridică corectă a acțiunilor inculpatului Maliuta Alexandr conform

art. art. 27, 42, 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, or, prin încadrarea efectuată de

către prima instanță în sentință, aceasta a încălcat drepturile inculpatului garantate de

art. 6 § 1 din CțEDO, deoarece a depășit competența acordată prin lege, a manifestat

lipsă de imparțialitate, ilegal a favorizat partea acuzării, încălcând prin acest fel de

procedură caracterul adversar al procesului penal, precum și principiul egalității

armelor, încălcând în același timp și prevederile art. art. 7 alin. (1), 8 alin. (1),

8

17 alin. (3), 19 alin. (1), 24 alin. (2), 25 alin. (3), 26 alin. (3) Cod de procedură

penală;

- prima instanță declarativ a apreciat și a respins nemotivat argumentele aduse

de către partea apărării ce ține de încălcările conform prevederilor art. art. 94 alin. (1)

pct. 4), 8), 251 Cod de procedură penală, prin care s-a solicitat anularea următoarelor

acte procesuale: procesul-verbal de audiere a bănuitului Maliuta Alexandr din

16.08.2013 (f.d. 89-91, vol. I), întocmit în lipsa interpretului, bănuitul necunoscând

limba de stat, fapt confirmat în instanța de judecată și de procesul-verbal din

03.09.2013 fiind audiat în calitate de bănuit (f.d. 78, vol. I), întocmit personal de

bănuit în limba rusă; procesul-verbal de audiere a învinuitului Maliuta Alexandr din

17.08.2013, întocmit în lipsa interpretului, învinuitul necunoscând limba de stat, fapt

confirmat și în instanța de judecată; procesul-verbal de audiere a bănuitului Brînza

Roman din 17.08.2013 (f.d.128, vol. I) și din 23.08.2013 (f.d.84-86, vol. I) întocmit

în lipsa interpretului, bănuitul necunoscând limba de stat, fapt confirmat și în instanța

de judecată; procesul-verbal de audiere a învinuitului Brînza Roman din 29.10.2013

(f.d.84, vol. I) și din 19.08.2013, întocmite în lipsa interpretului, învinuitul

necunoscând limba de stat, fapt confirmat și în instanța de judecată; procesul-verbal

de audiere a bănuitului Gogu Roman din 15.09.2013 (f.d. 94- 95, vol. I), întocmit în

lipsa interpretului, bănuitul nu cunoaște limba de stat, fapt confirmat și în instanța de

judecată; procesul-verbal de audiere a învinuitului Gogu Roman din 29.10.2013

(f.d.45, vol. I), întocmit în lipsa interpretului, învinuitul necunoscând limba de stat,

fapt confirmat și în instanța de judecată și prin procesul-verbal de audiere în calitate

de învinuit din 19.08.2013 (f.d.139, vol. I) unde ultimul a notat declarațiile în limba

rusă; ordonanțele de prelungire a termenului de urmărire penală (f.d. 105, 140, vol. I),

nu sunt consemnate de către procurorul Axentiev Alexei, fapt ce contravine

prevederilor art. art. 255, 251 Cod de procedură penală (fapt confirmat prin copiile

prezentate anterior la 27.03.2014 în ședința de judecată), instanța a motivat faptul, că

în ședințele de judecată inculpații cunoșteau limba de stat, respectiv nefiind clar care

a fost necesitatea la urmărirea penală ca învinuitul Maliuta Alexandr să facă declarații

în limba rusă (f.d. 35-36), procesul-verbal de audiere a învinuitului din 31.10.2013, la

fel procesul-verbal de confruntare (f.d. 56, 57-58, vol. I), efectuat în lipsa

interpretului, dimpotrivă se confirmă că inculpatul este vorbitor de limba rusă

deoarece a absolvit școala rusă;

- prima instanță în pofida argumentelor înaintate de către partea apărării

privind încălcarea principiilor legalității, totalmente a ignorat încălcările masive ale

normelor legale ce reglementează desfășurarea procesului penal, săvârșite de către

procuror și, prin urmare, a dispus condamnarea inculpatului contrar legii.

2015, au fost respinse ca nefondate apelurile avocaților Ceachir Anatolie în numele

inculpatului Maliuta Alexandr, Negru Olesea în numele inculpatului Brînza Roman,

Talpiș Ivan în numele inculpatului Gogu Roman, admise apelurile procurorului și

avocatului Canțer Serghei în numele succesorului părții vătămate Catana Elena,

casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

Gogu Roman

- în baza art. art. 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal, la 20 ani închisoare;

9

- în baza art. art. 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, la 10 ani

închisoare;

- în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită pedeapsa definitivă 25 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

Maliuta Alexandr

- în baza art. art. 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal, la 20 ani închisoare;

- în baza art. art. 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, la 9 ani

închisoare;

- în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită pedeapsa definitivă 25 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

Brînza Roman

- în baza art. art. 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal, la 20 ani închisoare;

- în baza art. art. 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, la 9 ani

închisoare;

- în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită pedeapsa definitivă 22 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind încasat în mod solidar de la

inculpații Gogu Roman, Maliuta Alexandr și Brînza Roman în beneficiul părții

vătămate Catana Elena suma de 46373 lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de

8000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost admisă acțiunea civilă și în partea prejudiciului moral, fiind încasat în

beneficiul succesorului părții vătămate Catana Elena, de la inculpatul Maliuta

Alexandr 50000 lei, de la inculpatul Gogu Roman 75000 lei și de la inculpatul Brînza

Roman 30000 lei.

Totodată, pretențiile din acțiunea civilă în partea încasării pensiei de întreținere

a copilului, au fost admise în principiu, fiind explicat dreptul de adresare cu cerere în

procedură civilă.

La adoptarea soluției date instanța de apel a constatat în fapt, că la 15 august

2013, Maliuta Alexandr urmărind atacul asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor și omorului unei persoane, acționând cu intenție directă, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod

conștient survenirea acestor urmări, urmând planul criminal stabilit, aflându-se în

serviciul diurn la SRL „Confort” a fost contactat telefonic de Gogu Roman care i-a

comunicat că se pornește împreună cu Brînza Roman la întreprinderea nominalizată.

În acest timp Gogu Roman a luat o rangă metalică, o șurubelniță și un cuțit, și

împreună cu Brînza Roman au plecat în apropierea SRL „Confort” amplasat pe

adresa mun. Chișinău, str. Mesager, 19, unde s-au oprit în așteptarea semnalului ce

urma a fi dat de Maliuta Alexandr, despre care fapt l-au și informat.

Ultimul, conform planului criminal, a procurat din timp o sticlă cu rachiu,

pentru a fi consumată împreună cu Catana Alexandru după care, așteptând până ce

ultimul va adormi, aproximativ la ora 23:30 a aceleiași zile, a descuiat ușa de la

intrarea din stradă în punctul nr. 1 de control al SRL „Confort”, despre ce a informat

pe Gogu Roman și Brînza Roman.

10

În continuarea acțiunilor sale Maliuta Alexandr, sub pretextul verificării

teritoriului, a luat cu sine pe al treilea paznic, Babin Nicolae, pentru ca ultimul să nu

întreprindă măsuri în vederea curmării săvârșirii infracțiunii.

Peste aproximativ 10 min. de la primirea semnalului de la Maliuta Alexandr,

Gogu Roman, lăsându-l pe Brînza Roman la pândă, fiind mascat, prin acces liber a

pătruns în punctul de control menționat unde, folosind o rangă metalică pregătită din

timp, a început să deschidă safeul aflat în punctul de control în cauză.

În acest timp, din cauza zgomotului produs de Gogu Roman, s-a trezit din

somn paznicul Catana Alexandru care a întreprins măsuri în scopul curmării

acțiunilor criminale ale lui Gogu Roman și reținerii acestuia, dar a fost atacat de

Gogu Roman, fiindu-i aplicate multiple lovituri cu ranga metalică în partea capului și

câteva lovituri cu cuțitul în partea cutiei toracice, în rezultatul cărora Catana

Alexandru a decedat pe loc.

După săvârșirea omorului, având scopul ascunderii urmelor crimei, în vederea

realizării intenției criminale până la capăt și anume omorul săvârșit, inclusiv atacul

tâlhăresc săvârșit asupra lui Catana Alexandru, Gogu Roman, comunicând lui Brînza

Roman că, l-a omorât pe paznicul Catana Alexandru, împreună cu acesta au părăsit

locul săvârșirii infracțiunii, deplasându-se la domiciliul ultimului unde, în timp ce

Gogu Roman făcea baie, în scopul distrugerii urmelor crimei, Brînza Roman a dat foc

la hainele în care a fost îmbrăcat Gogu Roman, iar cuțitul și ranga metalică cu care a

fost săvârșită infracțiunea, le-a ascuns.

În acest timp, Maliuta Alexandr, rămânând pe teritoriul SRL „Confort”, a

pătruns în punctul nr. 1 de control și văzând cadavrul lui Catana Alexandru zăcând la

podea într-o baltă de sânge, și dându-și seama că Gogu Roman l-a omorât, în scopul

ascunderii urmelor crimei, a închis cu cheia ușa de la intrare în încăperea dată, după

care a apăsat butonul de alarmă al SRL „Bercut”.

Astfel, instanța de apel a conchis, că vinovăția inculpaților în săvârșirea

infracțiunilor incriminate prin rechizitoriu a fost confirmată prin declarațiile

inculpaților; succesorului părții vătămate Catana Elena; martorilor Guzun Serghei

(f.d. 36-37, vol. I), Prisac Alexandr (f.d. 38-39, vol. I, 25-26, vol. V), Cemîrtan Igor

(f.d. 40-49, vol. I, 20-21, vol. V), Babin Nichifor (f.d. 41-43, vol. I, 22-23, vol. V),

Ermurachi Ion (f.d. 45, vol. I, 27, vol. V), Bogdan Anatolie (f.d. 153-155, vol. II);

procesele-verbale de cercetare la fața locului din 16.08.2013 și 19.08.2013 (f.d. 8-19,

22-23, 26-31, 158-164, vol. I); procesele-verbale de examinare a obiectului din

16.10.2013, 26.08.2013, 02.09.2013, 11.10.2013, 10.09.2013, 23.09.2013,

24.09.2013 (f.d. 32-34, 61-63, 65-66, 67-68, 69, 70, 71, 72-74, 78-79, 81-82, vol. I,

112-125, 141-142, 146-147, vol. II); procesul-verbal de percheziție din 16.08.2013

(f.d. 53-54, vol. I); procesele-verbale de ridicare din 16.08.2013 și 10.09.2013

(f.d. 60, 77 vol. I, f.d. 110, vol. II); recipisă (f.d. 156, vol. II); raportul de constatare

medico-legală nr. 1421 din 18.11.2013 și raportul de expertiză medico-legală

nr. 117-1421 din 18.09.2013 (f.d. 228-229, 230-232, vol. I); rapoartele de expertiză

psihiatrică-legală staționară nr. 77s-2013, nr. 74s-2013, nr. 78s-2013 din 09.10.2013

(f.d. 235-236, vol. I); rapoartele de expertiză tehnico-criminalistică nr. 4260, nr. 4259

din 30.08.2013 și nr. 6039 din 27.09.2013 (f.d. 248-250, vol. I, f.d. 30-35, vol. II);

rapoartele de expertiză medico-legală nr. 194 din 11.09.2013, nr. 994 din 12.09.2013,

nr. 993 din 16.09.2013, nr. 992 din 20.09.2013 (f.d. 6-9, 13-17, 18-21, 22-25, vol. II);

11

procesele-verbale de reconstituire a faptei din 20.08.2013 (f.d. 126-128, 129-130,

vol. II); copia ordinului nr. 10e-c&5 din 01.08.2013 (f.d. 159, vol. II); copia ordinului

nr. 131 din 03.12.2012 și nr. 73-c din 03.06.2013 (f.d. 161-162, vol. II); copia

contractului de muncă nr. 25/09 din 03.09.2012 (f.d. 158-169, vol. II);

procesul-verbal privind accidentul de muncă nr. 54/14/13 din 12.09.2013

(f.d. 170-218, vol. II); procesul-verbal de ridicare a informației privind convorbirile

telefonice (f.d. 227, 241-242, vol. II); procesele-verbale de confruntare din

31.10.2013 (f.d. 73-74, 75-76, vol. III).

Instanța de apel a reținut, că prima instanță greșit a dispus excluderea a două

litere ale art. 145 Cod penal, incriminate lui Gogu Roman, achitarea lui

Maliuta Alexandr de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145

Cod penal, precum și a considerat de cuviință să recalifice acțiunile lui Brînza Roman

în baza art. art. 27, 186, 323 Cod penal, fără a avea un suport probatoriu, fiind

combătute de totalitatea probelor acuzării prezentate în instanța de judecată, mai

mult, o formă de participație la săvârșirea unei infracțiuni prin coautorat, prin

repartizarea rolurilor fiecărui inculpat nu atribuie calificarea diferită a acțiunilor

acestora, chiar și în cazul când unele sau mai multe acțiuni au fost săvârșite doar de

un singur subiect.

În continuare, instanța de apel cu trimitere la prevederile art. 19 Cod penal,

art. 101 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, a considerat dovedit faptul, că

infracțiunile consumate la 15.08.2013, aproximativ la ora 23:45, sunt fapte din timp

planificate de inculpații Maliuta Alexandr, Gogu Roman și Brînza Roman,

intenționate, cu repartizarea rolurilor, și asupra unui obiect aflat sub pază strictă,

circumstanțe stabilite prin materialul probator, inclusiv prin declarațiile inculpaților,

făcute la urmărirea penală în prezența avocaților lor și cu participarea interpretului,

(f.d. 97-99, 110-112, 125-130, vol. I).

Episodul omorului.

Omorul intenționat este lipsirea ilegală și intenționată de viață a unei alte

persoane.

Omorul intenționat nu poate fi săvârșit nici înainte de începutul vieții

persoanei, nici după încetarea vieții persoanei.

Pentru calificare este irelevant dacă făptuitorul a activat direct și personal

asupra victimei ori a recurs la un mijloc sau instrument indirect, activat de o altă

forță, de animale, de mijloace de transport, a profitat de acțiunile așteptate ale

victimei sau de acțiunile victimei minore sau iresponsabile, care nu poate înțelege

semnificația celor săvârșite.

Legea penală nu descrie conduita susceptibilă să provoace moartea victimei, de

aceea moartea poate fi provocată prin orice mijloace sau instrumente, care trebuie să

fie apte să producă rezultatul mortal prin ele însele sau prin întrebuințarea lor în

anumite moduri, împrejurări sau condiții.

Legătura de cauzalitate dintre acțiunea și inacțiunea făptuitorului și urmările

prejudiciabile sub formă de deces al victimei trebuie să fie stabilită cu atenție în

fiecare caz în parte, de aceea, instanța de apel a făcut referire la raportul de expertiză

medico-legală nr. 117-1421 din 18.09.2013, având drept scop stabilirea cauzei

decesului cet. Catana Alexandru, care în opinia instanței de apel coroborează cu

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.08.2013 (f.d. 8-19, vol. I).

12

Ținând cont de faptul că, motivele și metodele omorului au o importanță

deosebită pentru aprecierea corectă a celor săvârșite și pentru stabilirea pedepsei,

instanța de apel a conchis, că omorul victimei a fost săvârșit de către Gogu Roman în

calitate de autor, iar Maliuta Alexandr și Brînza Roman, în calitate de complici.

Participanții sunt persoanele care contribuie la săvârșirea unei infracțiuni în

calitate de autor, organizator, instigator sau complice.

Se consideră autor persoana care săvârșește în mod nemijlocit fapta prevăzută

de legea penală, precum și persoana care a săvârșit infracțiunea prin intermediul

persoanelor care nu sunt pasibile de răspundere penală din cauza vârstei,

iresponsabilității sau din alte cauze prevăzute de prezentul cod, organizator este

persoana care a organizat săvârșirea unei infracțiuni sau a dirijat realizarea ei, precum

și persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizație criminală ori a

dirijat activitatea acestora. Se consideră instigator persoana care, prin orice metode,

determină o altă persoană să săvârșească o infracțiune, reprezintă complice persoana

care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații,

acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana

care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau

instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe

cale criminală ori persoana care a promis din timp ca va procura sau va vinde atare

obiecte.

Instanța de apel, examinând probatoriul prezentat prin prisma argumentelor

invocate în apelurile declarate, a considerat dovedit faptul săvârșirii infracțiunilor

prin participație, iar rolurile fiind distribuite anterior evenimentului infracțional de

către participanții Maliuta Alexandr, Gogu Roman și Brînza Roman.

Decizia de a săvârși atacul în vederea dobândirii unei sume fabuloase este

recunoscută de către toți participanții, Maliuta Alexandr, Gogu Roman, cât și

Brînza Roman, fapt confirmat prin declarațiile acestora depuse în calitate de bănuiți

(f.d. 97-99, 110-111, 125-130, vol. I), care ulterior și-au schimbat declarațiile.

Astfel, inculpații unanim au recunoscut faptul că, au discutat despre planul de

săvârșire a atacului la două întâlniri, acasă la Brînza Roman și în automobilul lui

Maliuta Alexandr la 12.08.2013, fapt confirmat de către primul și în procesul

expertizei medico-psihiatrice (f. d. 235-236, vol. I).

Instanța de apel a indicat, că probele examinate dovedesc indubitabil faptul că,

inculpații Gogu Roman Brînza Roman și Maliuta Alexandr cunoșteau că, locul

aflării banilor, a căror sustragere au planificat, era o încăpere bine păzită atât video,

cât și prin pază fizică, în safeuri încuiate, iar sustragerea lor nu este atât de simplă,

persistând pericolul iminent al deconspirării sau al identificării (surprinderii) la locul

săvârșirii infracțiunii, motiv din care primul cu acordul complicilor săi s-a echipat cu

obiecte pentru vătămarea integrității corporale, cum ar fi: rangă metalică, cuțit,

șurubelniță, fapt confirmat prin procesele-verbale de ridicare a obiectelor din

16.08.2013, din gospodăria cet. Brînza Mihail, Brînza Maria și Brînza Roman,

amplasată pe adresa str. Valea Dicesu, 118, mun. Chișinău (f.d. 26-31, 53-54, vol. I).

Materialul probator examinat configurează tabloul integral al tuturor etapelor

săvârșirii infracțiunilor examinate, pregătirea, săvârșirii crimei, cât și comportamentul

complicilor după consumarea acesteia.

Instanța de apel a stabilit, că inculpatul Maliuta Alexandr cunoștea despre

13

faptul, că banii se păstrează în safeuri încuiate, iar dobândirea, sustragerea lor

presupunea aplicarea unor obiecte adaptate, prin producerea unui zgomot, care îl

putea trezi pe șeful turei de pază, Catana Alexandru, a prevăzut consecințele lor

social periculoase și a dorit survenirea lor.

Astfel, din materialele dosarului rezultă, că Maliuta Alexandr, cunoștea despre

faptul că, la postul nr. 1 se afla Catana Alexandru și respectiv cunoștea despre faptul

că, nu i s-au administrat ultimului careva somnifere, la rugămintea complicilor săi,

nu au consumat alcool, mai mult, Maliuta Alexandr cunoștea cu certitudine, când,

cum și unde Gogu Roman urma să pătrundă la postul de control nr. 1, respectiv

ultimul urma să prevadă consecințele ce puteau fi produse în urma unui atac asupra

unei persoane, mai mult, cunoștea cum arată Gogu Roman.

După săvârșirea infracțiunii de omor, Maliuta Alexandr, după ce a văzut

cadavrul lui Catana Alexandru zăcând la podea, a telefonat pe Gogu Roman, după

care a închis ușa de la intrare, ascunzând astfel toate probele ce ar putea duce la

descoperirea în general a infracțiunii în cauză.

Prin argumentele enunțate, instanța de apel a stabilit latura subiectivă a

infracțiunii de omor și tâlhărie în acțiunile lui Maliuta Alexandr, iar în concluzie a

considerat acțiunile acestuia just calificate și personalitatea lui susceptibilă

sancționării în temeiul art. art. 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), 42, 145 alin. (2)

lit. a), i), j) Cod penal.

Cruzimea deosebită demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei

suferințe de ordin fizic sau psihic, care sunt intense, inutile și prelungite în timp.

Cruzimea este inerentă oricărui omor, deoarece în momentul omorului, victima

simte dureri fizice și morale. Totuși, omorul săvârșit cu deosebită cruzime presupune

o intensitate mult mai mare a acestor dureri, întrucât făptuitorul nu se mulțumește să

curme viața victimei. El îi prelungește agonia, torturând-o, maltratând-o,

molestând-o.

Nu are importanță dacă deosebita cruzime a constituit singura cauză a

decesului, este necesar ca deosebita cruzime să fi fost exercitată pană la consumarea

omorului.

Reieșind din modul și mijloacele cu care a fost săvârșită crima, de gradul

leziunilor, de aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, instanța de apel a

concluzionat, că in acțiunile inculpaților se conține semnul calificativ agravant -

omorul „săvârșit cu o deosebită cruzime”.

Elementul enunțat, „deosebita cruzime”, este stabilit prin procesul-verbal de

cercetare la fața locului, unde este redat câmpul unde pătimitul Catana Alexandru a

luptat inegal cu atacatorul, pregătit, echipat (cu rangă metalică, cuțit, șurubelniță),

mascat și predispus ireversibil de a înfrânge rezistența, cât și prin raportul de

expertiză medico-legală nr. 117-1421 din 18.09.2013.

Totodată expertul medico-legist a conchis, că moartea lui Catana Alexandru a

survenit în rezultatul hemoragiei acute externe și interne cauzată de plăgile

tăiat-înțepate penetrante a toracelui cu lezarea tegumentelor, mușchilor, pleurei,

pulmonului și cordului ce se confirmă prin modificările patologice depistate la

examinarea medico-legală a cadavrului.

La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat leziuni corporale care

se califică ca vătămări corporale grave, între leziunile corporale din regiunea

14

toracelui și decesul victimei este o legătură cauzală directă (f.d. 228-229, 230-232,

vol. I).

Instanța de apel a stabilit că, urmare a acțiunilor inculpatului Gogu Roman lui

Catana Alexadru i-au fost aplicate șase lovituri cu ranga în cap, provocându-i plăgi

liniare cu marginile neregulate strivite, capetele rotungite, în fund multiple punți

tisulare, iar primul văzând rezistența acestuia a scos cuțitul din buzunar și cu mâna

stângă i-a aplicat șase lovituri tăiat-înțepate în partea abdominală, abandonându-l

într-un lac de sânge, „care încă era viu”, după cum susține inculpatul în declarațiile

sale.

În cazul omorului săvârșit de două sau mai multe persoane, instanța de apel cu

trimitere la explicațiile conținute în literatura de specialitate a relevat, că se cer luate

în considerație trei ipoteze alternative: 1) săvârșirea omorului de doi sau mai mulți

coautori; 2) săvârșirea omorului de către o persoană, care întrunește semnele

subiectului infracțiunii, în comun cu una sau mai multe persoane, care nu întrunesc

aceste semne (de exemplu, nu au atins vârsta răspunderii penale, sunt iresponsabile

etc.); 3) săvârșirea omorului de către o persoană, care întrunește semnele subiectului

infracțiunii, prin intermediul unei persoane, care nu întrunește aceste semne (de

exemplu, nu a atins vârsta răspunderii penale, este iresponsabilă etc.).

În primul rând, omorul se consideră săvârșit de două sau mai multe persoane

atât în cazul în care la săvârșirea faptei au participat în comun doi sau mai mulți

coautori, în lipsa unei înțelegeri prealabile între ei, cât și în cazul în care la săvârșirea

faptei au luat parte doi sau mai mulți coautori care s-au înțeles în prealabil despre

săvârșirea în comun a omorului.

Înțelegerea prealabilă referitoare la săvârșirea omorului poate îmbrăca

următoarele forme: 1) verbală, atunci când acordul se încheie prin viu grai;

2) nonverbală, confirmarea încheierii acestuia pe calea unor acțiuni concludente

(privirea aprobatoare, semnul confirmativ cu capul, mișcarea aprobativă a mâinii

etc.).

Deci, instanța de apel a conchis, că în speța dată s-a demonstrat cu certitudine,

că inculpații s-au pregătit din timp de săvârșirea infracțiunii, Gogu Roman chiar a

luat cu el un cuțit, astfel ultimii cunoșteau faptul că, exista riscul surprinderii de un

agent de pază în timpul atacului, care putea fi atacat sau chiar omorât, fapt probat prin

declarațiile inculpaților făcute în cadrul urmăririi penale, declarațiile efectuate cu

aplicarea mijloacelor tehnice, declarațiile martorilor, precum și totalitatea probelor

prezentate.

Materialele examinate dovedesc indubitabil rolul activ al autorului

infracțiunilor, Gogu Roman, care de fapt a și recunoscut vina parțial, iar probatoriul

demonstrând prezența în acțiunile lui a elementelor infracțiunilor prevăzute de

art. art. 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal.

Probatoriul supus examinării potrivit prescripțiilor art. 101 Cod de procedură

penală, în viziunea instanței de apel a determinat indubitabil rolul mai puțin activ al

inculpatului Brînza Roman la săvârșirea infracțiunilor examinate.

Astfel, complicele Brînza Roman fiind prezent de la apariția intenției de a

sustrage banii în sumă fabuloasă, până la ascunderea urmelor infracționale.

În speța deferită spre examinare, instanța de apel a constatat rolul inculpatului

Brînza Roman la toate etapele infracțiunii, el fiind complicele celor doi autori,

15

Maliuta Alexandr și Gogu Roman.

Inculpatul Brînza Roman a participat activ la toate discuțiile privind pregătirea

atacului în vederea sustragerii sumei de bani din safeul aflat în punctul de control

nr. 1 al SC „Confort” SRL, amplasat pe adresa str. Mesager, 19, mun. Chișinău, care

au avut loc și la el acasă, a găzduit autorul omorului Gogu Roman, a stat la pândă în

momentul săvârșirii infracțiunilor în scopul înlăturării eventualelor obstacole.

La fel, după consumarea actelor infracționale pe toată perioada de deplasare

acasă, de la str. Mesager, 19, mun. Chișinău până la str. Valea Dicesu, 118,

mun. Chișinău a servit drept un scut de protecție a lui Gogu Roman, care era cu

hainele murdare de sânge, era agitat.

Brînza Roman întru distragerea atenției de la Gogu Roman (agitat, murdar de

sânge), a asigurat cu transport autorul până acasă, iar la domiciliul său, la adăpostit,

distrugând urmele infracțiunii și instrumentele infracțiunii prin incendiere și

ascundere în WC-ul familiei.

Activitatea complicelui la săvârșirea infracțiunii este o formă relativ mai

răspândită, fiind o figură mai puțin periculoasă decât ceilalți participanți.

Complicele are un rol secundar în activitatea infracțională comună.

Acțiunile complicelui au un caracter auxiliar, sunt mai puțin activi și se

manifestă prin acordarea de ajutor altor participanți.

Contribuția complicelui trebuie să aibă loc la pregătirea infracțiunii sau la

momentul săvârșirii ei, ceea ce în speța dată este confirmat indubitabil, iar rolul

inculpatului Brînza Roman, indiscutabil.

Examinând minuțios materialul probator, instanța de apel a identificat prezența

în acțiunile lui Brînza Roman a elementelor infracțiunilor prevăzute la art. art. 42,

188 alin. (2) lit. b), c), d), e), 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal, considerând

dovedită în afara dubiilor rezonabile vinovăția acestuia, iar personalitatea lui

susceptibilă sancționării.

Episodul tâlhăriei.

Inculpații Gogu Roman, Maliuta Alexandr și Brînza Roman prin acțiunile lor

intenționate au săvârșit atacul asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, însoțite de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei

agresate, de două sau mai multe persoane; de o persoană mascată, deghizată sau

travestită; prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință; cu

aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă.

Obiectul juridic nemijlocit al tâlhăriei îl constituie relațiile sociale a căror

existență și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea relațiilor patrimoniale.

Latura obiectivă a tâlhăriei se realizează printr-un atac săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe.

Atacul în scopul săvârșirii unei tâlhării se manifestă prin acțiuni agresive active

cu caracter surprinzător pentru victimă, care creează un pericol real însoțit de

aplicarea imediată și nemijlocită a unei violențe periculoase pentru viața ori sănătatea

persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe în scopul însușirii

avutului proprietarului. El poate avea un caracter deschis, însă în unele cazuri poate fi

16

săvârșit pe neașteptate și pe neobservate.

În sensul dispozițiilor art. 188 Cod penal, prin „atac” trebuie de înțeles

acțiunile agresive ale făptuitorului, care sunt însoțite de violența periculoasă pentru

viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe.

Instanța de apel, examinând speța dată a evidențiat în acțiunile inculpaților

etapele activității criminale îndreptate spre atingerea scopului scontat.

Astfel activitatea infracțională a inculpaților a început la 12.08.2013, moment

în care toți complicii au discutat locul aflării bunurilor a cărei sustragere au planificat,

modul de aplicare a atacului, rolul fiecărui participant.

Astfel, Gogu Roman și Maliuta Alexandr în prezența lui Brînza Roman au pus

la punct toate detaliile săvârșirii tâlhăriei, în special Gogu Roman a indicat că, prin

comun acord și înțelegere prealabilă au hotărât să fure banii din safeul întreprinderii

SRL ,,Confort”, împărțind rolurile, astfel când Maliuta Alexandr va fi la serviciu, va

lăsa ușa deschisă pentru Gogu Roman, ca să poată pătrunde pe teritoriul fabricii, în

încăperea unde se aflau paznicii și safeul de unde urma să sustragă sumele bănești.

Totodată, Maliuta Alexandr urma să pregătească terenul, or, să se asigure că, în

punctul de control, locul aflării banilor, nu va fi prezent careva din paznici, sau dacă

nu va reuși să adauge în băutura acestuia somnifere, în vederea înlăturării

obstacolelor în realizarea planului, iar Gogu Roman împreună cu Brînza Roman

urmând, să se deplaseze la adresa fabricii, de unde urma să-l telefoneze pe Maliuta

Alexandr pentru a verifica dacă ușa este deschisă și Gogu Roman poate să intre în

încăperea unde se afla safeul.

Aceasta potrivit art. 26 Cod penal, fiind etapa de pregătire a infracțiunii.

Răspunderii penale și pedepsei penale sunt supuse numai persoanele care au

săvârșit pregătirea unei infracțiuni mai puțin grave, grave, deosebit de grave sau

excepțional de grave.

Infracțiunea de tâlhărie este o infracțiune formală și ea se consideră consumată

din momentul săvârșirii atacului asupra victimei, acesta fiind însoțit de amenințarea

cu aplicarea unei violențe periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate.

Prin probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a

stabilit că, fapta prejudiciabilă săvârșită de inculpați a fost alcătuită din două acțiuni:

acțiunea principală exprimată în sustragerea în formă consumată a bunurilor

materiale și acțiunea adiacentă, care constă în atacul săvârșit asupra persoanei, însoțit

de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea

persoanelor agresate.

La fel, instanța de apel a reținut, că în acțiunile inculpaților se conține și

semnul agravant „cu aplicarea armei”, deoarece prin probele administrate s-a

constatat, că inculpații au săvârșit infracțiunea incriminată, având scopul sustragerii

bunurilor, folosind un cuțit, rangă în calitate de armă, iar Gogu Roman avea o cagulă

pe față, fapt recunoscut de ultimul.

În dreptul penal toți participanții la săvârșirea aceleiași infracțiuni răspund pe

baze generale și în măsură egală.

Baza generală a răspunderii penale a participanților este determinată de faptul

că prin complicitate mai multe persoane săvârșesc acțiuni infracționale și fiecare

dintre ei își aduc aportul la survenirea rezultatului proiectat.

17

Fiecare participant este vinovat și se află în raport de cauzalitate față de

infracțiunea săvârșită de autor, din care motiv ei poartă răspundere penală pentru

consecințele survenite ca rezultat al activității comune.

Instanța de apel a respins argumentele avocatului Talpiș Ivan, precum că

acțiunile lui Gogu Roman urmează a fi calificate în temeiul alin. (1) art. 145 Cod

penal, ca omor simplu deoarece nu a avut inițial intenția de a lipsi viață pătimitului.

În procesul examinării pricinii în ordine de apel, instanța a stabilit toate

circumstanțele, care stabilesc faptul că, infracțiunile au fost săvârșite în participație,

de trei persoane, care cunoșteau că, obiectul, locul unde urma a fi săvârșit atacul este

păzit, este încuiat în safeu, iar fapta lor putea fi descoperită oricând, motiv din care ei

s-au echipat cu rangă, șurubelniță, cuțit.

Instanța de apel a respins în apărarea inculpatului Gogu Roman argumentul

apărării, precum că cuțitul aplicat pentru vătămarea integrității corporale a lui

Catana Alexandru, nu a fost pregătit din timp și luat cu acest scop, dar era un obiect

indispensabil al primului, or, orice cetățean ieșind în locuri publice are intenții de o

conviețui pașnic, armonios și nu are temei de a se echipa cu arme de foc sau albe,

„pentru orice eventualitate”, iar din speța examinată este indubitabil dovedită intenția

lui Gogu Roman, Brînza Roman și a lui Maliuta Alexandr în seara zilei de

15.08.2013, motiv din care a și pregătit corpul delict, cuțitul.

Instanța de apel examinând pricina penală întru acuzarea lui Maliuta Alexandr,

Gogu Roman, Brînza Roman a stabilit că, în procesul penal derulat autoritățile

statului au respectat întregul spectru de drepturi și garanții ale inculpaților, fiind

respectat principiul prezumției nevinovăției, dreptul la apărare și la un proces

echitabil.

La fel, instanța de apel a stabilit în speța examinată supra etapele săvârșirii

infracțiunii, rolul și contribuția fiecărui participant, inclusiv al inculpatului Maliuta

Alexandr la evenimentul produs la 15.08.2013, în raport cu care a respins argumentul

avocatului Ceachir Anatolie precum că, în speța dată este situația unui exces de autor,

iar acțiunile ultimului urmând a fi calificate în temeiul art. art. 27, 42, 186 alin. (2)

lit. b), c), d) Cod penal.

În ce privește solicitarea avocatului Ceachir Anatolie de a declara nule actele

procesuale: ordonanța de prelungire a termenului de urmărire penală,

procesele-verbale de audiere a bănuiților Gogu Roman, Brînza Roman,

Maliuta Alexandr, instanța de apel verificând argumentele aduse a stabilit

netemeinicia argumentelor prezentate în acest sens, motiv din care acestea au fost

respinse, or, potrivit procesului-verbal de reținere din 16.08.2013 Maliuta Alexandr a

fost reținut la ora 10.50 - 10.55 în prezența avocatului Medeleanu Roman, iar

problema prezenței unui translator nu s-a pus, la finele audierii, bănuitul personal prin

înscris autentic a făcut mențiunea: „procesul-verbal de mine este citit, obiecții nu am,

pentru ce semnez”, actul precitat fiind contrasemnat și de avocatul Medeleanu

Roman, fără a prezenta careva obiecții în raport cu argumentul enunțat (f.d. 94-99,

vol. I).

În acest sens, instanța de apel a reținut, că potrivit materialelor cauzei vina

inculpaților este dovedită și prin alte probe concludente, veridice și utile, cum ar fi

raportul de expertiză medico-legală nr. 117, 1241 din 18.09.2013, raportul de

expertiză psihiatrico-legală a inculpaților, prin procesele-verbale de cercetare la fața

18

locului la SC „Confort” SRL, amplasat pe adresa str. Meseger, 19, mun. Chișinău din

16.08.2013, procesul-verbal de cercetare la fața locului în gospodăria lui Mihail,

Maria și Roman Brînza de unde au fost ridicate corpurile delicte examinate mai sus,

etc.

La capitolul individualizării pedepsei instanța de apel s-a condus de

prescripțiile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, și anume, de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, fac parte din categoria infracțiunilor

excepțional de grave și grave, de personalitatea inculpaților care se caracterizează

suficient, vina în săvârșirea infracțiunilor incriminate nu au recunoscut, nu au

manifestat regrete față de faptele săvârșite cât și de consecințele survenite, nu au

întreprins măsuri în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiune, de

circumstanțe atenuante în privința inculpaților Maliuta Alexandr și Brînza Roman ca

săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni grave și excepțional de grave, prezența

a doi copii minori în familia lui Gogu Roman, de circumstanțele agravante săvârșirea

infracțiunii de o persoană care anterior a fost condamnată în privința lui Gogu

Roman, săvârșirea infracțiunii prin participație.

Astfel, instanța de apel a constatat, că scopul educativ și preventiv al pedepsei

aplicate inculpaților Gogu Roman, Maliuta Alexandr și Brînza Roman în raport cu

personalitatea acestora și faptele săvârșite, circumstanțele relevante pentru adoptarea

unei condamnări obiective și echitabile poate fi atins doar prin aplicarea pedepsei

închisorii cu izolarea acestora de societate și corijare în locurile de detenție.

Având în vedere că, inculpații au săvârșit un concurs de infracțiuni, instanța de

apel la stabilirea pedepsei definitive a procedat respectând prescripțiile art. 84

alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial a aplicat spre executare pedeapsa definitivă,

care a fost diferențiată ca termen doar la Brînza Roman având în vedere rolul său de

complice.

La compartimentul soluționării acțiunii civile, instanța de apel făcând referire

la prevederile art. 219 Cod de procedură penală, art. art. 1398, 1419 alin. (4), 1422

Cod civil, a specificat, că în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilit, că

prejudiciul material cauzat părții civile este constituit din organizarea meselor de

pomenire, produse procurate pentru înmormântarea soțului Catana Alexandru,

întreținerea cimitirului, prestarea serviciilor funerare.

Potrivit actelor anexate întru motivarea pretențiilor invocate în acțiunea civilă,

succesorul părții vătămate a prezentat chitanțele nr. 005144D din 22.08.2013 în sumă

de 2858 lei (f.d. 31, vol. III), nr. 8015 din 17.08.2013, în sumă de 970 lei (f.d. 35, vol.

III), nr. 014153 din 17.08.2013, în suma de 1150 lei (f.d. 36, vol. III), inclusiv plăți

suplimentare în sumă de 12223 lei, iar în total confirmându-se un prejudiciu material

în sumă de 46373 lei.

În acest context instanța de apel a admis pretențiile succesorului părții vătămate

cu dispunerea încasării din contul inculpaților în mod solidar a sumei stabilite de

46373 lei, în rest pretențiile formulate în acest sens au fost respinse.

Mai mult, cu trimitere la prevederile art. 94 Cod de procedură civilă, instanța

de apel a considerat oportun de a admite și pretențiile privind încasarea cheltuielilor

de judecată, care constau din cheltuielile suportate în legătură cu asistarea acesteia de

către un avocat ales prin contract (f.d. 28, vol. III), pentru serviciile căruia a achitat

conform copiei bonului de plată nr. 990467 din 11.09.2013 (f.d. 38, vol. III), suma de

19

8000 lei.

Atestând circumstanțele expuse, cât privește admiterea parțială a pretențiilor

privind recuperarea prejudiciului moral, instanța de apel a considerat, că prima

instanță nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, precum și de faptul, că partea

vătămată Catana Alexandru era o persoană aptă de muncă, întreținătorul de bază a

familiei, un plătitor activ de impozite, iar lipsirea acestuia de viață a lăsat familia fără

întreținător.

Astfel, instanța de apel a reținut, că în urma infracțiunii săvârșite prin

participație de Gogu Roman, Maliuta Alexandr și Brînza Roman familiei și rudelor

victimei au fost cauzate suferințe psihice provocate de pierderea unei ființe dragi -

soțului, tatălui, fiului, au fost grav afectate sentimentele față de acesta.

Luarea vieții părții vătămate Catana Alexandru, la 15.08.2013 denotă o

gravitate sporită a faptei și o intensitate deosebită a suferințelor și în acest context

instanța de apel a luat în considerație gravitatea și natura faptei penale care a generat

prejudiciul moral.

Ținând cont de cele enunțate supra, instanța de apel a găsit necesar de a admite

acțiunea succesorului părții vătămate în partea încasării prejudiciului moral parțial în

sumă de 155000 lei, considerând că, aceasta va avea efect compensatoriu rezonabil

pentru rudele victimei, prejudiciul moral fiind încasat de la inculpați proporțional cu

rolul fiecăruia.

În ce privește pretențiile reclamantei privind încasarea din contul inculpaților a

pensiei de întreținere a fiului student până la vârsta de 21 ani, instanța de apel a

considerat oportun de a admite în principiu aceste pretenții cu explicarea dreptului de

a se adresa în instanța de drept comun.

Potrivit alin. (3) art. 162, pct. 13) alin. (1) art. 385 Cod de procedură penală,

instanța de apel a soluționat chestiunea cu privire la corpurile delicte.

Conducându-se de prescripțiile art. art. 203, 204 Cod de procedură penală,

instanța de apel a stabilit, că în speță există pretenții materiale și morale nestinse de

către inculpați, fapt care generează soluția aplicării sechestrului pe automobilul model

„Mitsubishi Galant”, n/î KBF223, culoarea roșu închis, cod: JMBSNE52ARZ001803,

motorul nr. 4G93CG7899, anul producerii 1994, ce aparține cu drept de proprietate

lui Maliuta Alexandr, întru asigurarea executării sentinței în latura civilă.

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs

decizia instanței de apel, solicitând casarea parțială a acesteia în latura penală, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatului să fie reîncadrate din

prevederile art. art. 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j), 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod

penal, în cele ale art. art. 145 alin. (1), 27, 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.

În susținerea cerințelor apărarea, cu referire la prevederile art. 6 din CțEDO, a

invocat dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, care în final a dus la

încadrarea juridică greșită a acțiunilor inculpatului Gogu Roman, or, cu toate că s-a

constatat cu certitudine în cadrul judecării apelurilor precum că Gogu Roman este

vinovat de moartea părții vătămate Catana Alexandru, fapt confirmat prin însăși

declarațiile inculpatului Gogu Roman, care a comunicat că i-a aplicat lovituri cu cuțitul

victimei, totuși în viziunea apărării, la etapa încadrării juridice a acțiunilor inculpatului

20

instanța de apel urma să țină cont de scopul pe care îl avea inculpatul înaintea

săvârșirii infracțiunilor incriminate.

În acest sens, apărarea a invocat, că cuțitul cu care au fost aplicate loviturile

victimei, era purtat permanent de către inculpatul Gogu Roman, iar scopul pe care l-a

avut era îndreptat spre sustragerea pe ascuns a banilor, mai mult, victima Catana

Alexandr trebuia la acel moment să doarmă din cauza somniferelor pe care Maliuta

Alexandru le-a adăugat în băutură, or, trezindu-se Catana Alexandru a încercat să-l

imobilizeze pe Gogu Roman pentru că acesta a încercat să fugă (dovadă fiind și faptul,

că banii nu au fost sustrași), astfel loviturile cu cuțitul erau aplicate cu scopul de a

scăpa din mâinile victimei, care-l ținea pe Gogu Roman.

În opinia apărării, în cadrul cercetării judecătorești, nu a fost demonstrată

săvârșirea de către Gogu Roman a infracțiunii de omor cu calificativul „de două sau

mai multe persoane”, deoarece la materialele cauzei au fost administrate suficiente

probe care demonstrează intenția imediată a inculpatului Gogu Roman de a aplica

lovituri cu cuțitul, mai mult, victima fiind încă în viață când inculpatul a plecat, iar

inculpații Maliuta Alexandr și Brînza Roman nu cunoșteau acest fapt.

Apărarea a mai opinat și pentru faptul, că inculpatul Gogu Roman trebuia să-și

dea seama că anumite lovituri ar putea duce la moartea părții vătămate Catana

Alexandr, or, acesta a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod penal,

prin intenție indirectă, săvârșind un exces de autor, deoarece Maliuta Alexandr a

acceptat doar săvârșirea furtului.

Printre altele apărarea a menționat și faptul, că în acțiunile inculpatului Gogu

Roman, a lipsit intenția de a omorî victima, nefiind astfel dovedită premeditarea, or,

intenția inculpatului în sensul vizat era îndreptată doar la sustragerea banilor în

proporții considerabile, dovadă fiind faptul că avea fața acoperită, iar Maliuta

Alexandru a adăugat somnifere în băutura victimei.

La fel, în viziunea apărării, în acțiunile inculpatului lipsește și semnul calificativ

„cu deosebită cruzime” deoarece prin faptul aplicării a câteva lovituri cu cuțitul care a

dus la decesul persoanei, nu denotă deosebita cruzime, relevante la caz fiind în opinia

apărării declarațiile inculpatului Gogu Roman din care rezultă, că victima era în viață

când acesta a plecat, loviturile fiind aplicate cu scopul de a evada din mâinile părții

vătămate, în regiunea unde îi ajungea mâna.

În final apărarea a specificat, că în ședința primei instanțe, nu a fost demonstrată

săvârșirea de către Gogu Roman a infracțiunii de tâlhărie, deoarece din declarațiile

ultimului și a inculpatului Maliuta Alexandr, victima din cauza somniferelor trebuia să

doarmă, astfel sumele de bani urmau să fie sustrase pe ascuns și nu prin atacul asupra

persoanei cu scopul sustragerii bunurilor.

5.1. Avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Maliuta Alexandr, în

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12), 15), 16) Cod de procedură penală, a

contestat cu recurs decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu remiterea

cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În susținerea recursului, apărarea a invocat că instanța de apel la judecarea

apelurilor nu a ținut cont de prevederile art. 417 Cod de procedură penală, menționând

că partea descriptivă a deciziei nu corespunde cu partea dispozitivă, or, în descriptivul

deciziei lipsesc dispozițiile legale pentru soluția de admitere a apelului declarat de

21

procuror, mai mult, asupra prevederilor art. 415 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

penală, care se referă la cazurile de respingere a apelului din motivul tardivității lui,

instanța de apel nu s-a expus.

Apărarea menționează, că instanța de apel a admis apelurile procurorului și

avocatului Canțer Serghei în numele părții vătămate inclusiv și din alte motive, însă

din partea descriptivă a deciziei contestate nu rezultă clar dacă a fost sau nu rejudecată

cauza, mai mult, prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, sunt aplicabile

în cazul în care erorile de fapt și de drept comise de prima instanță au influențat asupra

hotărârii în defavoarea inculpatului, inclusiv apărarea a mai adăugat, că în cazul în care

instanța de apel ia în considerare temeiurile de casare din oficiu ea este obligată să le

pună în discuția părților, fapt care în speță nu a fost realizat.

În viziunea apărării, instanța de apel a casat parțial sentința primei instanțe și nu

integral după cum a indicat în partea descriptivă a deciziei, fapt care contravine

prevederilor art. art. 409, 414, 415 Cod de procedură penală.

Totodată, apărarea făcând referire la prevederile art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală, a specificat, că instanța de apel a admis recursul procurorului, care a

solicitat condamnarea inculpatului Maliuta Alexandr după o sentință de achitare de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod

penal, însă, procurorul în ședința de judecată a instanței de apel a solicitat

reexaminarea cauzei penale conform procedurii primei instanțe, cu cercetarea tuturor

probelor examinate de către prima instanță, inclusiv audierea tuturor martorilor

acuzării, fapt pentru care instanța de apel stabilind ordinea de cercetare a probelor a

admis demersul procurorului, or, instanța de apel în cadrul cercetării probelor selectiv

a audiat doar succesorul părții vătămate și un martor.

Astfel, apărarea a opiniat, că contrar prevederilor art. art. 413, 414, 419 Cod de

procedură penală, instanța de apel nu a cercetat probele ce ține de procesele-verbale de

audierea martorilor, mai mult, nu s-a dat citire probelor pentru a fi consemnate în

procesul-verbal al ședinței de judecată.

Deci, în viziunea apărării, instanța de apel nu a asigurat accesul părților în egală

măsură la verificarea probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și

contradictorialității judecării cauzei, adică nu a soluționat în mod legal fondul cauzei.

În continuare, apărarea a menționat, că instanța de apel nu s-a expus referitor la

motivele de fapt și de drept invocate de partea apărării privind nulitatea actelor

procesuale invocate la urmărirea penală, în prima instanță și susținute în instanța de

apel, și anume: procesul-verbal de audiere a bănuitului Maliuta Alexandr din

16.08.2013 (f.d. 89-91, vol. I) care este întocmit în lipsa interpretului; procesul-verbal

de audiere a învinuitului Maliuta Alexandr din 17.08.2013 (f.d. 134, vol. I) care este

întocmit în lipsa interpretului; cauza nu a fost pornită conform ordonanței de începere

a urmăririi penale (f.d. 1, vol. I); ordonanța de formare a grupului operativ a fost

datată cu 24.01.2013 (f.d. 3, vol. I), or, persoanele care au efectuat audierea nu aveau

statut și împuterniciri procesuale; ordonanțele de prelungire a termenului de urmărire

penală (f.d. 105, 140, vol. I) nu sunt consemnate de procurorul Axentiev Alexei, fapt

ce contravine prevederilor art. art. 251, 255 Cod de procedură penală.

Având în vedere actele și acțiunile procesuale descrise supra, în temeiul art. art.

94, 230, 251 Cod de procedură penală, apărarea a considerat, că acestea sunt nule și nu

pot fi incluse în cadrul probelor de acuzare.

22

Referitor la capătul de acuzare în baza art. art. 42, 188 alin. (2) b), c) Cod de

procedură penală, apărarea a reiterat, că instanțele de fond greșit au apreciat acțiunile

inculpatului Maliuta Alexandr ca ulterior să le încadreze conform prevederilor

enunțate supra, deoarece în speță nu au fost administrate probe care ar dovedi intenția

și acțiunile inculpatului Maliuta Alexandr îndreptate spre săvârșirea unei tâlhării.

În acest context, apărarea a specificat, că acțiunea de tâlhărie nu a fost acceptată

de către inculpatul Maliuta Alexandr, acesta manifestând acordul în limitele săvârșirii

infracțiunii de furt, fapt care se confirmă prin, înțelegerea prealabilă dintre inculpați,

referitor la pătrunderea pe ascuns în camera de păstrare a banilor, folosirea pastilei în

lichidul consumat de paznicul Catana Alexandru pentru a-l adormi pentru o perioadă

mai îndelungată de timp, deschiderea ușii de la intrare a punctului de control a nr. 1, ca

să evite zgomotul, deplasarea inculpatului Maliuta Alexandr cu al treilea paznic pe

teritoriul păzit, chemarea ambulanței și a serviciului de pază în cazul depistării

victimei cu semnele aplicării violenței, mai mult, apărarea a invocat și faptul, că la

acest segment, instanța de apel urma să acorde prioritate procesului-verbal de

confruntare dintre inculpatul Gogu Roman și Maliuta Alexandr, din care rezultă că

ultimii au avut o înțelegere cu privire la săvârșirea unui furt.

5.2. Avocatul Negru Olesea în numele inculpatului Brînza Roman, în temeiul

art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar

decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j), 42, 188 alin. (2) lit. b),

c), d), e) Cod penal, iar în baza art. 323 Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă cu

suspendarea condiționată a executării acesteia, inclusiv să fie respinsă acțiunea civilă

în partea încasării de la inculpat în mod solidar a prejudiciului cauzat prin infracțiune.

În susținerea cerințelor invocate, apărarea cu referire la explicațiile pct. 10 din

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 23 din 28.06.2004 „Cu privire la

practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor” și pct. 5.1. din

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 24.12.2012 „Cu privire la

practica judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile săvârșite prin omor”, a

menționat că, inculpatul Brînza Roman neîntemeiat a fost condamnat pentru săvârșirea

omorului premeditat, deoarece ultimul nu cunoștea faptele săvârșite de inculpatul

Gogu Roman în interiorul punctului de control al SRL „Confort”, or, despre acțiunile

ultimului a aflat doar după ce Gogu Roman întorcându-se s-a urcat în taxi murdar de

sânge, mai mult, în cadrul cercetării judecătorești de către procuror nu a fost

demonstrat faptul, că Brînza Roman chibzuind din toate punctele de vedere, din timp

s-a pregătit pentru săvârșirea infracțiunii de omor premeditat, or, în cadrul instanței de

apel nu a fost demonstrat motivul săvârșirii infracțiunii vizate.

Apărarea a opinat că în acțiunile inculpatului Brînza Roman nu au fost întrunite

latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii de omor premeditat, deoarece fapta

săvârșită de către Gogu Roman urma să fie acceptată în prealabil și de către Brînza

Roman cu Maliuta Alexandr, or, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedit faptul,

că intențiile inculpatului Gogu Roman de a săvârși omorul premeditat în privința lui

Catana Alexandru au apărut în momentul când ultimul l-a demascat, iar pentru a

ascunde infracțiunea de furt Gogu Roman l-a atacat cu aplicarea cuțitului, acțiunile de

furt trecând în acțiunile de tâlhărie, iar mai apoi și la săvârșirea omorului.

23

În acest context, apărarea a specificat, că acțiunile inculpatului Gogu Roman

enunțate supra, reprezintă în sine exces de autor, deoarece nu au fost cuprinse de

intenția coparticipanților Brînza Roman și Maliuta Alexandr.

Totodată, apărarea a specificat, că în urma cercetării judecătorești vinovăția lui

Brînza Roman de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie nu a fost dovedită, confirmându-se

doar versiunea acestuia precum că anterior i-a fost propus de a participa la săvârșirea

furtului, însă dânsul a refuzat, mai mult, nu cunoștea când și unde urma să aibă loc

furtul, nu a cunoscut și nu avea cum să cunoască despre intenția celorlalți doi inculpați.

În final, cu trimitere la prevederile art. 8 Cod de procedură penală, apărarea a

enunțat, că acțiunile inculpatului Brînza Roman în speța discutată se circumscriu

prevederilor art. 323 alin. (1) Cod penal, pentru care inculpatului urmează să-i fie

stabilită o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia în temeiul art. 90

Cod penal, luându-se în considerație faptul, că pentru prima oară se află pe banca

acuzaților, la locul de trai și de muncă se caracterizează pozitiv, fapta săvârșită fiind

rezultatul retrăirilor psihice, din motiv că amicul său a săvârșit o infracțiune.

respingerea acestora, deoarece criticele recurenților nu sunt motivate sub aspectul

temeiurilor prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Astfel, în opinia procurorului, analizând materialele cauzei în raport cu criticele

înaintate de recurenți, la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală

sub toate aspectele, complet și obiectiv, just ajungând la concluzia privind vinovăția și

încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților în baza infracțiunilor incriminate.

Prin urmare, procurorul a specificat, că reieșind din cele stabilite, în prezenta

cauză penală nu se constată erori de drept, care ar permite instanței de recurs să

intervină în hotărârea contestată.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate și expune următoarele considerente în vederea susținerii

acestei statuări.

Așadar, pornind de la expunerea argumentelor privitor la soluția de

inadmisibilitate a recursurilor ordinare declarate de partea apărării, Colegiul penal

amintește că potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în

recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute exhaustiv de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Din textul recursurilor declarate de apărare se constată, că în drept, recurenții își

întemeiază recursurile pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12), 15), 16)

Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

24

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost

întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare

pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu

excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde;

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită; instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un

alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care

poate fi reparată și în această cauză; norma de drept aplicată în hotărârea atacată

contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție.

Analizând criticele formulate, prin prisma temeiurilor circumscrise cazurilor de

casare prevăzute de pct. 6), 8), 10), 12), 15), 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, instanța de recurs apreciază argumentele invocate de recurenți ca fiind

nefondate, având în vedere în acest sens următoarele considerente.

În primul rând.

În recursurile apărării, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat care ar

fi esența circumstanței, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau că

acesta este expus neclar, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la

exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, care a afectat soluția instanței,

precum și că instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă

decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, norma de drept

aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme

date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, omițându-se totalmente motivarea

ilegalității deciziei contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori în

aspectul vizat, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursurile ordinare ale apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica,

or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este

organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând.

La caz, se constată că titularii cererilor de recurs critică soluția instanței de apel,

din considerentul aprecierii greșite a probelor care a generat încadrarea juridică

greșită a acțiunilor inculpaților și respectiv condamnarea acestora la pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Astfel, în probarea alegațiilor invocate, recurenții au descris în conținutul

recursurilor un șir de probe și circumstanțe, care în opinia lor nu au fost apreciate de

instanța de apel la justa valoare sau au fost apreciate unilateral, creându-se astfel

impresia că instanța este părtinitoare.

Însă, verificând materialele dosarului în raport cu criticele enunțate, Colegiul

penal conchide că la judecarea apelurilor instanța a examinat prezenta cauză penală

sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă privitor la

condamnarea inculpaților Gogu Roman în baza art. art. 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j)

Cod penal, la 20 ani închisoare, în baza art. art. 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e)

25

Cod penal, la 10 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, fiind stabilită

pedeapsa definitivă 25 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis;

Maliuta Alexandr în baza art. art. 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal, la 20 ani

închisoare, în baza art. art. 42, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, la 9 ani

închisoare, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, fiind stabilită pedeapsa definitivă 25 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis; Brînza Roman în baza

art. art. 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j) Cod penal, la 20 ani închisoare, în baza art. 42,

188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, la 9 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 alin.

(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

fiind stabilită pedeapsa definitivă 22 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de

tip închis, fiind totodată admisă parțial acțiunea civilă, cu încasarea în mod solidar de

la inculpați în beneficiul succesorului părții vătămate Catana Elena a sumei de 46373

lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de 8000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată,

prejudiciul material fiind încasat în beneficiul succesorului părții vătămate Catana

Elena de la inculpatul Maliuta Alexandr suma de 50000 lei, inculpatul Gogu Roman

suma de 75000 lei și inculpatul Brînza Roman suma de 30000 lei, iar pretențiile din

acțiunea civilă în partea încasării pensiei de întreținere a copilului, au fost admise în

principiu, fiind explicat dreptul de adresare cu cerere în procedură civilă.

Or, în opinia instanței de recurs soluția instanței de apel este argumentată și

corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în cauză.

Prin urmare, cu referire la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a

motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la

caz, la adoptarea soluției expuse desfășurat în pct. 4 din prezenta decizie și a cărei

redare repetată nu este necesară.

În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs privitor la

chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește că la etapa

judecării recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a acestor instanțe.

Deci, instanța de recurs nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită

reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci

verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea

condamnării inculpaților privind învinuirea imputată acestora prin rechizitoriu.

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapa instanța de recurs

verifică erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza temeiurilor stipulate

expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt

reținute în cauză.

Totodată, în același context, se remarcă că în cadrul procesului penal aprecierea

probelor este unul din cele mai importante momente, deoarece întregul volum de muncă

26

depus de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces,

se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze

pe prevederile legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor

în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Termenul „convingere intimă” exprimă atitudinea imparțială, independentă, fără

prejudecăți față de o probă sau alta.

Adică, judecătorul este independent la aprecierea probelor, nefiind legat de

opiniile altor persoane sau instanțe.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența

și utilitatea acestora, iar toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de

vedere al coroborării.

Raportând cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor efectuată de

instanța de apel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de apel corect a ajuns la

concluzia despre vinovăția inculpaților de cele imputate prin rechizitoriu și just a

apreciat probatoriul acumulat, or, alegațiile recurenților în sensul vizat sunt

neîntemeiate.

Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente specifică că, pentru a

constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi

influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe

care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs, or, în fapt și în drept, decizia instanței de apel corespunde tuturor normelor de

drept procesual penal.

Autorii recursurilor invocă că instanțele au apreciat unilateral probele

administrate, însă din actele cauzei se constată că instanțele de fond au creat părților

condițiile necesare, cercetând probele așa cum au fost prezentate de părți și au

conchis corect asupra circumstanțelor de fapt ale cauzei, efectuând o încadrare

juridică corectă.

Tot în acest context, Colegiul penal reține că, după cum rezultă din prevederile

art. 314 Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată, în procesul

judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit și sub toate aspectele, probele prezentate de

părți, creându-le acestora condiții necesare pentru cercetarea multilaterală și în

deplină măsură a circumstanțelor cauzei.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal, verificând

materialele dosarului, specifică că judecând apelurile instanța a examinat cauza sub

toate aspectele, adoptând o soluție corectă în cauza deferită judecății.

Cât privește critica subsidiară invocată de apărare precum că instanța de apel la

judecarea apelurilor nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză

a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor

elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din

27

punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei

motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față.

Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, a expus situația de fapt reținută și a concluzionat corect că aceasta se

circumscrie încadrării juridice în baza art. art. 42, 145 alin. (2) lit. a), i), j), 42, 188

alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, pentru toți inculpații.

Astfel, făcând o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal

constată că alegațiile recurenților privitor la pretinsa eroare judiciară reținută la

calificarea juridică a acțiunilor inculpaților sunt vădit nefondate, iar instanța de apel,

corect și-a motivat soluția de respingere a argumentelor invocate de apărare în acest

sens.

Subsidiar, referitor la temeiul invocat de apărare prevăzut de pct. 15) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, care a făcut trimitere la hotărârile CEDO în cauzele

Popovici vs. Moldova, Dănila vs. România, Spînu vs. România,

Mischie vs. România, Colegiul penal ține să menționeze că hotărârile nu au

aplicabilitate speței în cauză, deoarece instanța de apel a adoptat soluția vizată la

pct. 4. din prezenta decizie, fără a le contrazice.

Motivele invocate în recursurile ordinare de către apărare, descrise în pct. 5,

5.1., 5.2. ale prezentei decizii, Colegiul penal nu le consideră relevante și ele urmează

a fi respinse din motivele expuse supra, reieșind din faptul că există un cumul de

probe legal administrate și cercetate de instanța de apel, care incontestabil confirmă

vina inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor incriminate prin rechizitoriu, iar pedeapsa

aplicată inclusiv și soluționarea acțiunii civile, se încadrează în limitele legii penale.

Tot aici, Colegiul penal relevă, că instanța de apel corect a constatat că în

acțiunile inculpaților sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunilor

incriminate, inclusiv și latura obiectivă, argumente pe care instanța de recurs le

acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența și practica CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6§1 din CțEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Colegiul penal reiterează, că printre garanțiile unui proces echitabil,

reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, se enumeră și faptul că orice persoană

trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, ceea

ce a fost realizat și în prezenta cauză, fiind respectate drepturile inculpatului garantate

atât de Constituția R. Moldova, CțEDO, cât și de Codul de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal apreciază că, instanța de apel a făcut o analiză amplă a

probelor acumulate în cauză, acestea primind apreciere la justa lor valoare,

concluziile instanței de apel rezultă din materialul factologic acumulat în cauză.

Față de cele ce preced, Colegiul penal amintește că aceste motive au fost

obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale

dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au dus la pronunțarea

hotărârii de condamnare a inculpaților în baza învinuirii imputate prin rechizitoriu.

28

Din atare considerente, Colegiul penal menționează că, în cauza deferită

judecății, nu au fost admise careva erori de către instanța de apel, iar alegațiile

recurenților sub acest aspect sunt vădit nefondate, neavând nici un suport probator.

Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și

întemeiată.

CEDO a stabilit că, instanțele sunt obligate să țină cont de constatările de fapt

din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuție a situației soluționate

definitiv prin alte hotărâri constituind o încălcare a art. 6§1 din Convenția Europeană.

În virtutea considerentelor expuse constatând că în cauză există o concordanță

deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în

privința inculpaților, nefiind identificată de instanța de recurs prezența erorilor

judiciare prevăzute de pct. 6), 8), 10), 12), 15), 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticele formulate sub acest

aspect de către titularii cererilor de recurs.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocații Talpiș Ivan în

numele inculpatului Gogu Roman, Ceachir Anatolie în numele inculpatului Maliuta

Alexandr și Negru Olesea în numele inculpatului Brînza Roman, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015, în cauza penală

în privința lui Maliuta Alexandr Serghei, Gogu Roman Ion și Brînza Roman Boris,

ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 aprilie 201 7.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

29