1ra-593/2017 — art. 325 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 325 al. 1 CP
- Temei legal
- fără a invoca vreun temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală
1ra-593/2017 — art. 325 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-593/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
22 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016,
declarat de inculpatul
Gontari Constantin XXXXX, născut la XXXXX, fără
loc permanent de trai, domiciliat în mun. XXXX, str.
XXXXX XX, ap. XX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 20.12.2014 pînă la 04.05.2015;
Instanța de apel de la 23.06.2016 pînă la 19.04.2016;
Instanța de recurs de la 07.02.2017 pînă la 22.03.2017.
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost
legal executată.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în
baza actelor din dosar,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 04 mai 2015,
Gontari Constantin a fost condamnat în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, la 4 luni
închisoare, cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale, ceea ce constituie 40
000 lei.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, Gontari Constantin la
04.12.2014, ora 15:30 s-a prezentat la Penitenciarul nr. XXXX, amplasat în mun.
XXX, sect. XXX, com. xXX, sub pretextul transmiterii unui colet deținutului
Malarciuc Ghenadie. Cu solicitarea transmiterii coletului Gontari Constantin s-a
adresat la ghișeul de la camera de primire a coletelor a instituției penitenciare, unde a
fost primit de către inspectorul inferior al Serviciului Detenție, Levițchi Liviu
responsabil de primirea coletelor pentru deținuți și inspectorul inferior al Serviciului
Detenție, Alina Platon, responsabilă de organizarea întrevederilor cu deținuții.
Urmărind scopul creării unei aparențe de compătimire, Gontari Constantin a invocat
totodată faptul că odată cu transmiterea coletului dorește și o întrevedere de scurtă
durată cu deținutul Malarciuc Ghenadie, pe care-l cunoaște de o perioadă îndelungată
de timp, și anume din perioada când a fost el însuși deținut în Penitenciarul nr. 9
Pruncul.
La solicitarea lui Gontari Constantin, inspectorul inferior al Serviciului Detenție,
Levițchi Liviu l-a anunțat despre imposibilitatea efectuării unei asemenea întrevederi
din motivul aflării acestuia în stare de ebrietate și faptului că este un fost deținut al
instituției penitenciare. Necătând la aceste argumente, Gontari Constantin a insistat
asupra faptului organizării întrevederii solicitate cu deținutul Malarciuc Ghenadie,
făcând uz de cuvinte, gesturi și semne referitor la oferirea în acest sens a mijloacelor
bănești colaboratorului penitenciarului.
În același timp, urmărind scopul realizării intențiilor sale criminale, Gontari
Constantin, în vederea camuflării faptului transmiterii unei anumite sume de bani, i-a
predat colaboratorului penitenciarului Levițki Liviu blancheta cererii pentru
1
transmiterea coletului în care a plasat mijloace bănești, sub pretextul solicitării
inspectorului să-l ajute să o completeze. Reieșind din faptul că, colaboratorul
penitenciarului Levițki Liviu, având suspiciuni referitor la intențiile acestuia de a-1
corupe, a constatat că în interiorul filei de hârtie, care reprezenta blancheta cererii
transmise de către Gontari Constantin, erau plasate mijloace bănești, a refuzat
rugămintea acestuia și primirea obiectelor în cauză.
Astfel, reieșind din refuzul colaboratorului penitenciarului de a primi mijloacele
bănești oferite, după completarea cererii nominalizate în mod independent, Gontari
Constantin a transmis-o repetat inspectorului Levițki Liviu.
Continuându-și acțiunile criminale, acționând cu intenție directă, urmărind
scopul determinării colaboratorilor penitenciarului să-i permită întrevederea de scurtă
durată solicitată cu deținutul Malarciuc Ghenadie, având intenția de a camufla faptele
sale prejudiciabile, Gontari Constantin a plasat o bancnotă în valoare de 50 euro, care
conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, constituie echivalentul
sumei de 930,50 lei, în interiorul husei transparente în care se afla buletinul său de
identitate și fișa de însoțire, și a transmis obiectele în cauză inspectorului Levițki
Liviu, sub pretextul verificării corespunderii datelor personale cu cele indicate în
cererea întocmită.
Prin urmare, la verificarea buletinului de identitate al cet. Gontari Constantin,
inspectorul inferior al Serviciului Detenție al Penitenciarului nr. XXXX, XXXX, în
prezența inspectorului inferior al Serviciului Detenție al Penitenciarului nr. XXX,
Alina Platon, au constatat prezența în interiorul husei transparente în care se afla
buletinul său de identitate și fișa de însoțire, a unor mijloace bănești ce nu i se cuvin,
și anume o bancnotă în valoare de 50 euro, care conform cursului oficial al Băncii
Naționale a Moldovei, constituie echivalentul sumei de 930,50 lei.
În acest mod, Gontari Constantin, a oferit și a dat personal inspectorului inferior
al Serviciului Detenție al Penitenciarului nr. xxxx, în prezența inspectorului inferior
al Serviciului Detenție al Penitenciarului nr. XXX, Alina Platon, mijloace bănești ce
nu li se cuvin, pentru acesta sau pentru o altă persoană din cadrul instituției
penitenciare, în sumă de 50 euro, care constituie echivalentul sumei de 930,50 lei, în
scopul îndeplinirii de către colaboratorii instituției penitenciare a unor acțiuni contrar
exercitării funcției sale, și anume în vederea organizării unei întrevederi de scurtă
durată cu deținutul Malearciuc Ghenadie.
Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, a declarat apel avocatul
Stratan Corina în numele inculpatului Gontari Constantin prin care a solicitat casarea
acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri, prin care Gontari Constantin să fie achitat.
În argumentarea apelului s-a invocat că:
- instanța de judecată nu s-a expus asupra tuturor argumentelor, iar cele
expuse nu au fost justificate pe deplin;
- pe parcursul judecării cauzei, vinovăția inculpatului Gontari Constantin
Constantin nu a fost demonstrată, nefiind prezentată nici o probă concludentă,
pertinentă prin care să susțină cele imputate inculpatului;
- la materialele cauzei lipsesc probe care ar indica direct și în mod vădit că
inculpatul ar fi comis o asemenea infracțiune;
- întreg probatoriu, sunt niște presupuneri, care nu au fost confirmate în faza
judecării cauzei, nici de probele acuzării;
- nimeni din martori, la faza de urmărire penală nu au putut invoca în mod
cert că Gontari Constantin atunci când a venit la Penitenciarul Pruncul pentru a
2
transmite un colet deținutului Malarciuc Ghenadie a oferit inițial o bancnotă de bani,
ulterior suma de 50 de euro angajatului penitenciarului Liviu Levițchi în vederea
organizării întrevederii deținutului Malarciuc Ghenadie cu Gontari Constantin, iar
partea acuzării nu a putu a proba acest fapt;
- prin simplele presupuneri că Gontari Constantin „a camuflat” ceva, a
„urmărit scopul creării unei aparențe de compătimire”, nefiind confirmate de nici o
probă nu se poate reține ca circumstanțe ale unei infracțiuni;
- este inadmisibil a reține o atare circumstanță, atribuită de către partea
acuzării fără a fi invocată de careva din martori sau confirmată de către aceștia. Din
contra, în cadrul acțiunii de confruntare dintre părți și anume dintre martorului Liviu
Levițchi și Gontari Constantin, la întrebarea avocatului: „dacă Gontari Constantin a
făcut vreun gest oarecare sau semn prin care s-ar fi subînțeles o eventuală oferire de
bani?” Liviu Levițchi a răspuns că: „Nu, nu a făcut niciun semn;”
- în primul rând Gontari Constantin, în ziua ceea, după cum a declarat s-a
întâlnit întâmplător cu tatăl deținutului Malarciuc Ghenadie, care este fost coleg de
clasă cu Gontari și acesta i-a comunicat că fiul său se află deținut în penitenciarul nr.
9 Pruncul. În urma discuției purtate, Gontari Constantin a hotărât a-i transmite un
colet deținutului Malarciuc Ghenadie. În acest sens, a procurat câteva pachete de
țigări și ceai, apoi s-a adresat la ghișeul de transmitere a coletelor pentru aceasta, între
timp îl aștepta taxiul. Nu putea fi vorba aici de un pretins pretext de a transmite colet.
De asemenea, Gontari Constantin nu a solicitat niciodată întrevedere cu deținutul
Malarciuc Ghenadie;
- conform răspunsului la interpelarea avocatului Stratan Corina adresată
șefului Penitenciarului Pruncul, deținutul Malarciuc nu a solicitat întrevedere cu
Gontari Constantin. Iar faptul că Gontari nu a solicit întrevedere se confirmă și prin
faptul că nici acesta nu a depus o cerere în sensul dat, aceasta fiind obligatorie. Faptul
dat a fost confirmat de martori iar materialei cauzei a fost anexat o blancheta de
cerere de întrevedere;
- inculpatul a dorit ca doar să dea mâna cu deținutul Malarciuc Ghenadie, în
momentul când va transmite coletul fostului său coleg de școală, neștiind de fapt că
astfel de metode de a transmite coletul au fost înlocuite cu altele și anume cele care
sunt practicate astăzi, conform prevederilor art. 211 Codul de Executare. El nu a
cunoscut despre aceste modificări și a întrebat dacă este posibil să dea mâna cu
deținutul Malarciuc Ghenadie. După ce angajatul penitenciarului Liviu Levițchi i-a
comunicat că nu el se ocupă de acest aspect, ci doar de primirea coletelor, i-a
comunicat lui Gontari Constantin ca să se ducă afară să o întrebe pe Platon Alina;
- prin această circumstanță decade impresia sau falsa reprezentare oricărei
persoane că oferindu-i ceva unei persoane care nu este responsabilă de efectuarea
unei anumite acțiuni, ar putea avea un rezultat scontat, astfel scopul final nu va putea
fi realizat;
- partea acuzării invocă faptul că înainte de pretinsa oferire a sumei de 50 de
euro de către inculpat acesta ar mai fi oferit o altă bancnotă pusă în blancul unei
cereri și înaintată lui Levițchi Liviu, însă nimeni din martori, nici acuzarea nu a putut
invocat cert despre faptul că în acel blanc ar fi fost pusă o bancnotă, nimeni nu a
văzut cert de cât era nominalul acesteia și la materialele cauzei aceasta lipsește cu
desăvârșire;
- conform explicațiilor lui Levițchi Liviu date lui Gontari Constantin nu
acesta se ocupa în acea zi de întrevederi, ci Platon Alina, cu permisiunea șefului
3
Penitenciarului. Lui Gontari Constantin îi era cunoscut acest fapt că nu intră în
atribuțiile lui Livițchi de a acorda permisiunea întrevederii, știa că aceasta se face
numai la cererea deținutului sau a rudelor (acesta nici nu face parte din această
categorie), care trebuie să fie aprobată de către șeful penitenciarului. Gontari nici nu
avea nevoie de întrevedere și nici nu avea de ce să-i ofere careva bani angajatului
Levițchi, după accepțiunea acuzării, căci nu se putea astfel realiza scopul scontat,
element component obligatoriu al infracțiunii de corupere activă;
- conform art. 211 Codul de Executare ,,întrevederile cu rudele, soții au loc
numai cu acordarea permisiunii șefului penitenciarului”, iar când în faza judecării
cauzei martorul Livițchi Liviu a fost întrebat pentru cine crezi că s-au dat banii?
Pentru tine sau pentru altcineva? El a răspuns că pentru el. Astfel, nu persistă poziția
acuzării, cum indică în rechizitoriu că au fost oferiți bani pentru colaboratori sau
pentru altcineva, poziție incertă, care nu face decât să denote lipsa probelor
pertinente, veridice, concludente și suficiente care ar putea sta la baza acuzării;
- inculpatul Gontari Constantin este acuzat de faptul că: „ a plasat o bancnotă
de 50 de euro, care conform cursului BNM constituie 830,50 lei, în interiorul husei
transparente în care se fia buletinul de identitate a lui Gontari Constantin.” Nici acest
aspect nu fost probat de către partea acuzării și nici martorii Levițchi Liviu și Platon
Alina nu au putut confirma acest fapt, iar Livițchi Liviu în faza de urmărire penală în
cadrul confruntării a confirmat faptul că admite că acei bani ar fi ajuns întâmplător în
buletinul pliat al inculpatului și nu în husa acestuia;
- în instanța de judecată inculpatul a declarat că, abia cu o zi înainte de
ședința de judecată, a fost supus instructajului cu privire la aplicarea legii cu privire la
integritate. Deci la momentul comiterii pretinsei infracțiuni, el nu cunoștea bine toate
aspectele integrității și nu cunoștea ce conduită să adopte în situații care pun a
îndoială corectitudinea sau la îndoială a lor din aceste aspect de vedere;
- dosarul penal de acuzare a lui Gontari Constantin are la bază o eroare gravă
și anume de înțelegere eronată a circumstanțelor create la acel moment, atât de către
denunțător, cât și de către partea acuzării, respectiv care au dus la atribuire greșită a
caracterului de natură penală a acțiunilor lui Gontari.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie
2016, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Stratan Corina în numele
inculpatului Gontari Constantin, cu menținerea sentinței.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond,
cercetînd totalitatea probelor administrate de către organul de urmărire penală, prin
prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
concludenței, veridicității și pertinenței lor, corect și legal a încadrat acțiunile lui
Gontari Constantin în baza art. 325 alin. (1) Cod penal.
Astfel, instanța de apel a conchis că vina inculpatului Gontari Constantin în
săvârșirea infracțiunii imputate este demonstrată pe deplin prin cumulul următoarelor
probe cercetate în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe și verificate în instanța
de apel cum ar fi, declarațiile martorilor Levițchi Liviu, Platon Alina, precum
și:
- procesul-verbal de primire a plângerii din 04.12.2014 prin care L. Levițchi
a solicitat atragerea la răspundere penală a cet. Gontari Constantin pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 325 Cod penal, care la data de 04.12.2014 i-a oferit și
transmis mijloace bănești în sumă de 50 euro pentru a permite o întrevedere cu
deținutul Penitenciarului nr. X Gh. Malarciuc (f.d. 4);
4
- procesul-verbal de ridicare din 04.12.2014 conform căruia a fost ridicată
bancnota de 50 euro (seria S nr. 36484987489) primite de la colaboratorul
Penitenciarului nr. 9 Pruncul L. Levițchi căruia i s-au transmis respectiv de către C.
Gontari și cererea ultimului din 04.12.2014 (f.d. 10-11);
- cererea lui C. Gontari privind transmiterea coletului cu provizii și anume
50 pachete țigări și un kg. de ceai (f.d. 12);
- raportul pe numele Șefului Penitenciarului nr. 9 Pruncul prin care L.
Livițchi a raportat că la data de 04.12.2014 cet. C.Gontari i-a propus mijloace bănești
pentru organizarea întrevederii cu deținutul Gh. Malarciuc (f.d. 13);
- raportul de expertiză nr. 308 din 11.12.2014 cu planșa demonstrativă,
conform căruia una bancnotă cu nominalul de 50 euro cu a.e.2002, seria S nr.
36484987489, ridicate de către OUP de la serviciul de securitate a Penitenciarului nr.
9 Pruncul, corespunde după calitatea și metoda imprimării rechizitelor, bancnotelor
autentice (f.d. 19-26);
- ordonanță de ridicare din 10.12.2014 și procesul-verbal de ridicare
11.12.2014 prin care a fost ridicată înregistrarea video în mărime de 273 mb format
,,avi” ce a fost transmis pe purtător de informație USB FLASH ce fixează imaginile
la postul nr. 3-camera de primire a coletelor, din 04.12.2014 pe intervalul de timp ora
15:00-16:00 (f.d. 28, 29);
- procesul-verbal de cercetare a obiectului din 17.12.2014 prin care a fost
supus cercetării înregistrarea video și cererea privind primirea coletului cu provizii
pentru deținut (f.d. 30);
- ordonanța din 17.12.2014 prin care s-a dispus recunoașterea în calitate de
mijloc material de probă și anexarea la cauza penală a cererii ridicată de la
Penitenciarul nr. 9 Pruncul, privind solicitarea lui C. Gontari de a transmite coletul cu
provizii deținutului Gh. Malarciuc precum și banda magnetic ,,CD-R” ce conține o
copie a înregistrărilor video ridicate de la același penitenciar care conțin imagini
fixate la postul nr. 3 din data de 04.12.2014, intervalul de timp 15:45:48 - 15:55:48
(f.d. 31);
- ordonanța de recunoaștere drept corp delict și de anexare a sa la dosar din
12.12.2014 conform căreia s-a dispus a recunoaște drept corp delict una bancnotă
nominalul de 50 euro cu seria și numărul S 36484987489 (f.d. 32);
- ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit și procesul-verbal de audiere
a bănuitului din 04.12.2014 (f.d. 42, 45);
- recipisa din 04.12.2014 prin care avocatul C. Stratan a primit suma de 1
000 euro și 792 lei de la OUP Muntean (f.d. 47);
- procesul-verbal de confruntare din 15.12.2014 dintre G.Gontari și L.
Levițchi potrivit căruia ultimul nu a văzut dacă în interiorul cererii necompletate se
aflau mijloace bănești deoarece nu a deschis-o, însă din moment ce a văzut banii în
buletin a considerat că inculpatul insistă asupra organizării întrevederii și a încercat
să-l corupă. Careva gesturi de transmitere a banilor nu a observat și admite faptul că
banii din buletin ar fi nimerit întâmplător (f.d. 54, 55).
Astfel, instanța de apel, analizând cumulul probelor, circumstanțele cauzei, a
conchis că este demonstrată pe deplin vina inculpatului Gontari Constantin în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, după indicii
calificativi: „corupere pasivă, adică oferirea și darea unor persoane publice a
mijloacelor bănești ce nu i se cuvin pentru acesta sau pentru o altă persoană, pentru
îndeplinirea unor acțiuni contrar exercitării funcției sale”.
5
Totodată, instanța de apel a mai reținut că, stabilind circumstanțele sus
menționate, prima instanță a numit inculpatului Gontari Constantin pedeapsă pe art.
325 alin. (1) Cod penal, sub forma de închisoare pe un termen de 4 luni, cu amendă în
mărime de 2 000 unități convenționale.
Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că prima
instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în
conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de motivul acestora, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului.
Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță la stabilirea pedepsei
întemeiat a acordat o deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, ținând
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care conform art. 16 Cod penal este gravă; de
persoana celui vinovat, care anterior a fost condamnat, însă antecedentul penal este
stins, vina nu a recunoscut-o, se caracterizează satisfăcător, este divorțat, neangajat
oficial în câmpul muncii.
Potrivit rechizitoriului circumstanțe care atenuează răspunderea penală a
inculpatului Gontari Constantin prevăzute de art. 76 Cod penal, nu au fost reținute.
De către instanța de fond a fost reținut: comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni
mai puțin grave.
Prin urmare, prima instanță corect a apreciat circumstanțele cauzei, a analizat și
apreciat corect totalitate de probe prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură
penală și anume: declarațiile martorilor Levițchi Liviu și Platon Alina care sunt
pertinente, utile, coroborează cu celelalte probe analizate și apreciate de instanța de
apel și confirmă vina inculpatului Gontari Constantin în comiterea infracțiunii
imputate prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal și, a făcut o justă concluzie în
sensul enunțat.
De asemenea, instanța a stabilit că, motivele invocate în apel sunt pur
declarative, fiind apreciate ca o metodă de apărare și care sunt combătute prin
cumulul probelor acuzării acumulate în cadrul cercetării judecătorești, iar prima
instanță și-a motivat soluția menționată ținând seama de toate circumstanțele pricini,
inclusiv de cele sus menționate.
Instanța de apel a menționat că, din cumulul probelor acuzării acumulate în
cadrul cercetării judecătorești, rezultă că buletinul de identitate fiind prezentat prima
dată inspectorului Levițchi Liviu nu conținea bancnota de 50 euro, însă după a doua
discuție și depunerea cererii a apărut în interiorul husei transparente în care se afla
buletinul de identitate și fișa de însoțire pentru verificarea corespunderii datelor
personale cu cele indicate în cerere întocmită.
Astfel, instanța de fond și-a motivat soluția menționată, nu a comis careva
omisiuni, erori sau viciu fundamental, a pronunțat o sentință legală și întemeiată, a
stabilit inculpatului pedeapsa menționată ținând seama de toate circumstanțele pricini
și a aplicat în privința acestuia o pedeapsă echitabilă.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul Gontari Constantin
declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora cu pronunțarea unei hotărîri
de achitare. Recurentul invocă dezacordul cu aprecierea probelor. Totodată,
inculpatul menționează că, nu a predat bani colaboratorului penitenciarului Levițki
Liviu. În opinia recurentului nimeni din martori, nu au putut invoca în mod cert că
Gontari Constantin atunci când a venit la Penitenciarul Pruncul pentru a transmite un
6
colet deținutului Malarciuc Ghenadie a oferit o bancnotă de 50 de euro angajatului
penitenciarului Liviu Levițchi în vederea organizării întrevederii deținutului
Malarciuc Ghenadie cu Gontari Constantin, iar partea acuzării nu a prezentat probe în
acest sens.
5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de inculpatul
Gontari Constantin, prin care a menționat că, este de poziția respingerii acestui
recurs, deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și detailat asupra apelului
declarat. Din textul deciziei rezultă că aceasta a analizat obiectiv probele administrate
și hotărîrea cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare și această
hotărîre corespunde prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi
declarat inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că
recursul este vădit neîntemeiat.
Recurentul invocă că, instanța de apel incorect a apreciat probele prezentate de
apărător care infirmă vinovăția inculpatului în cele incriminate.
Colegiul penal menționează că, conform argumentelor invocate și reproduse în
pct. 5 din prezenta decizie, recursul se bazează pe critica modului în care instanțele au
estimat circumstanțele cauzei. În acest sens este de menționat că, pornind de la
relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul
apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării
tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și
temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform
materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau
cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, instanța de apel
poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, doar activitatea instanțelor
privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care
îl propune avocatul, este o competență legală a instanțelor de judecată, care, nefiind
temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu
poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar. Colegiul remarcă faptul că,
în speță, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este detaliat analizată în textul
deciziei instanței de apel. Temei de a pune la îndoială veridicitatea probelor și
concluziilor instanțelor nu s-au stabilit.
Totodată, Colegiul penal menționează că, argumentele invocate în recurs a fost
deja obiect de judecare în instanța de apel, iar aceasta respectînd prevederile art. 414,
417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,
iar careva noi argumente în recurs nu a indicat.
Astfel, analiza probelor administrate și examinate în ședința de judecată ne
demonstrează că, concluzia instanței de fond și de apel privind vinovăția inculpatului
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, ca fiind corectă și
întemeiată. Instanțele de fond cu certitudine au stabilit că faptele inculpatului Gontari
Constantin, întrunesc elementele infracțiunii menționate.
Cît privește argumentul invocat de recurent precum că acesta nu a pus bancnota
de 50 euro în pașaport, Colegiul penal respinge acest argument și pe deplin susține
cele menționate de instanța de apel, precum că, ,,din cumulul probelor acuzării
7
acumulate în cadrul cercetării judecătorești, rezultă că buletinul de identitate fiind
prezentat prima dată inspectorului Levițchi Liviu nu conținea bancnota de 50 euro,
însă după a doua discuție și depunerea cererii a apărut în interiorul husei
transparente în care se afla buletinul de identitate și fișa de însoțire pentru
verificarea corespunderii datelor personale cu cele indicate în cerere întocmită.”
În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea
recursului ordinar și, potrivit legii, se impune respingerea recursului ca inadmisibil,
cu menținerea hotărîrii atacate.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpatul Gontari
Constantin XXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 19 aprilie 2016, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Publicat integral la 19 aprilie 2017.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
8