1ra-38/2017 — art.217 alin.3 lit.c, 217/5 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.217 alin.3 lit.c, 217/5 alin.1 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.5,6 CPP
1ra-38/2017 — art.217 alin.3 lit.c, 217/5 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-38/2017
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
14 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
Președinte Ursache Petru
Judecători Toma Nadejda
Nicolaev Ghenadie
Alerguș Constantin
Moraru Petru
judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de
avocatul Gligor Vadim î n numele inculpatului Curdoglo Dionis, prin care se solicita
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Ba lt i din 24 februarie 2016, î n
cauza penala î n privint a lui
Curdoglo Dionis Ilia, născut la XXXXXX,
originar și domiciliat XXXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
1) Prima instanță: 12.08.2011 – 30.11.2012;
2) Instanța de apel: 24.12.2012- 11.12.2013;
Rejudecare: 18.08.2014 - 24.02.2016;
3) Instanța de recurs: 1) 03.03.2014 - 17.06.2014, dispusă rejudecarea;
2) 08.08.2016 – 14.03.2017.
A C O N S T A T A T:
Prin sentint a Judecătoriei Bălți din 30 noiembrie 2012, Curdoglo Dionis a
fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 217
alin. (3) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
Procesul penal privind învinuirea lui Curdoglo Dionis de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 217/5 alin. (1) Cod penal a fost încetat, în legătură
cu existența altor circumstanțe prevăzute de lege care exclud sau condiționează
pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Pentru a pronunt a sentint a, instanța de fond a reținut că, potrivit
rechizitoriului Curdoglo Dionis este învinuit de aceea că el, fiind condamnat
conform sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău la patru ani închisoare,
ispășindu-și pedeapsa privativă de libertate în penitenciarul nr.11, mun. Bălți,
amplasat pe str. Ștefan cel Mare, 71, deținându-se în celula 60 și știind cu
1
certitudine că circulația substanțelor narcotice pe teritoriul penitenciarului este
interzisă, printr-o metodă nestabilită de organul de urmărire penală, ilegal a
procurat o cantitate nestabilită de substanțe narcotice, sub formă de marihuană
pe care a transportat-o în celula 60 a Penitenciarului nr. 11, în scop de folosire
personală, pregătindu-și dintr-o sticlă de plastic cu volumul de 2 litri - dispozitiv
pentru întrebuințarea substanțelor narcotice sub forma de marihuană pe care
ilegal, fără scop de înstrăinare, le păstra în celula 60.
La 01.07.2011, în rezultatul efectuării percheziției în celula 60 a
Penitenciarului nr. 11 din mun. Bălți, unde ispășește pedeapsa deținutul Curdoglo
Dionis Ilia, XXXXXX a.n., de către colaboratorii Penitenciarului nr. 11, mun. Bălți,
lângă masă a fost depistat dispozitivul pentru întrebuințarea substanțelor
narcotice, pe pereții căruia sunt depuneri de rășină de cannabis, în care a fost
depistat componentul narcotic activ tetrahidrocannabinol, prin urmare se
atribuie la substanțe narcotice. Masa rășinii de canabis de pe pereții sticlei
constituie 0,073 gr. /uscat/ și pe patul de lângă ușă - un pachet de hârtie, în care
s-a depistat o masa vegetală, uscată, fărâmițată de culoare verde închis, care
conform raportului de expertiză nr. 671 din 13.07.2011, constituie marihuană cu
cantitatea de 6,52 gr, adică în proporții mari, pe care el ilegal, fără scop de
înstrăinare le păstra, prin ce a desfășurat circulația ilegală a substanțelor
narcotice, fără scop de înstrăinare, în proporții mari, cu utilizarea substanțelor
narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă. Marihuana este
inclusă în lista nr. 1 Tabelul nr. 1 Substanțe narcotice și psihotrope ce nu se aplică
în scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004
și Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod
penal - circulația ilegală a substanțelor narcotice și anume procurarea,
transportarea și păstrarea ilegală a substanțelor narcotice în proporții mari fără
scop de înstrăinare, a căror circulație este interzisă în scopuri medicinale.
Tot el, este învinuit că, fiind condamnat conform sentinței Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău la patru ani închisoare, ispășindu-și pedeapsa privativă de
libertate în penitenciarul nr. 11 Bălți, amplasat pe str. Ștefan cel Mare 71,
deținându-se în celula 60 și știind cu certitudine că circulația substanțelor
narcotice pe teritoriul Penitenciarului este interzisă, printr-o metodă nestabilită
de organul de urmărire penală ilegal a procurat o cantitate nestabilită de
substanțe narcotice, sub formă de marihuană pe care a transportat-o în celula 60
a Penitenciarului nr. 11, iar la 01.07.2011 cu ajutorul unui dispozitiv pentru
întrebuințarea substanțelor narcotice a consumat ilegal substanțe narcotice sub
formă de marihuană în Penitenciarul nr. 11, mun. Bălți, fapt confirmat prin
procesul-verbal nr.650 din 01.07.2011, al examinării medico-legale de constatare
a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, cu concluzia
„consecințele consumului de droguri, cânepă”.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 217/5 alin.(1) Cod penal
- consumul ilegal de substanțe narcotice pe teritoriul penitenciarului.
2
Nefiind de acord cu sentint a a declarat apel procurorul în Procuratura
Bălți, Aliona Modelina, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit,
pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat și
condamnat în baza art. 217 alin. (2) și art. 217/5 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea
art.84, 87 Cod penal la 1 an și 4 luni închisoare.
Î n motivarea apelului procurorul a invocat urma toarele argumente:
- sentința nominalizată o consideră ilegală și pasibilă anulării, deoarece
instanța de judecată la adoptarea hotărârii nu a supus analizei obiective probe ce
dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate;
- concluziile instanței de fond referitor la încetarea procesului pe capătul de
acuzare privind comiterea infracțiunii prevăzute de art.217/5 alin. (1) Cod penal
și achitarea inculpatului pe capătul de acuzare privind comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 217 alin.(3) lit. c) Cod penal, sunt nefondate și nu se bazează pe
datele obiective dobândite în cadrul procesului penal pe cauza penală dată;
- instanța incorect a apreciat proba acuzării procesul-verbal al examinării
medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și
naturii ei nr. 650 din 01.07.2011, ca drept inadmisibilă, deoarece a fost obținută
cu încălcarea dreptului la apărare al bănuitului, dreptului la interpret și cu
încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor legii;
- concluziile date de instanță sunt bazate doar pe declarațiile inculpatului
Curdoglo Dionis, făcute de către el în cadrul ședinței de judecată, și anume, că el
nu a făcut cunoștință cu procesul-verbal al examinării medicale de constatare a
faptului de consum a substanțelor narcotice, așa cum era scris în limba
moldovenească, pe care nu o posedă. El nu a fumat cânepă niciodată și consideră,
că expertiza a dat răspuns pozitiv din motiv că a primit injecții și pastile;
- instanța de judecată a indicat, că în procesul-verbal menționat lipsesc
careva mențiuni despre prezența interpretului și aducerii la cunoștința persoanei
expertizate a dreptului de a contesta în termen de 3 zile rezultatul analizei;
- a menționat că, circumstanțele date, inclusiv și privind încălcarea dreptului
la apărare, nu au fost declarate de către Curdoglo Dionis și apărătorul lui la
momentul punerii sub învinuire (învinuitul a refuzat de a da careva declarații), și
la faza de terminare a urmăririi penale, momentul, după care au făcut cunoștință
cu materialele urmăririi penale, relatând despre lipsa careva cereri. Întrucât la
momentul întocmirii procesului-verbal de prezentare a materialelor de urmărire
penală, partea apărării, care era obligată să invoce toate cererile și demersurile cu
scopul reparării erorilor admise, nu s-a făcut acest lucru, nu s-a folosit de acest
drept al său. Astfel, admiterea procesului-verbal al examinării medicale de
constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei
nr.650 din 01.07.2011 în calitate de probe nu contravine prevederilor art. 6
CEDO;
- declarația inculpatului în partea ce se referă la răspunsul pozitiv al
expertizei din motiv că a primit injecții și pastile, este lipsit de logică, deoarece
3
folosirea medicamentelor în Penitenciar de către Curdoglo Dionis nu a fost
confirmată prin careva documente medicale, la fel, conform concluziilor
medicului narcolog la examinarea medicală a lui Curdoglo Dionis s-a constatat
“Consecințele consum de droguri, cânepă”- substanța narcotica, care nu se
conține în careva medicament, folosit pe teritoriul R. Moldova;
- în cadrul percheziției și cercetării la fața locului din 01.07.2011, în celula
nr. 60 a Penitenciarului nr.11, mun. Bălți, unde se deține Curdoglo Dionis, nu au
fost depistate și ridicate careva medicamente cu conținut de substanțe narcotice.
- declarațiile făcute de inculpat în cadrul ședinței de judecată, sunt metoda
de apărare cu scopul eschivării de la răspunderea penală, dar care nu au fost
confirmate în nici un mod de partea apărării;
- a indicat că, sunt nefondate și afirmațiile instanței referitor la faptul, că
declarațiile martorilor angajați ai penitenciarului, urmează a fi apreciate critic din
motiv, că sunt persoane direct interesate în cauză, deoarece faptele date nu au
fost constatate prin careva probe în cadrul ședinței de judecată;
- a atras atenția și la faptul, că plângerea referitor la violență fizică aplicată în
privința lui Curdoglo Dionis a fost depusă de către inculpat instanței în privința
colaboratorului Penitenciarului nr.11 mun. Bălți, Toma A., care este martor pe
cauza penală dată;
- a considerat că, analiza probelor acumulate în cadrul examinării judiciare
în ansamblu, indică la prezența în acțiunile lui Curdoglo Dionis a elementelor
infracțiunilor prevăzute de art.217/5 alin. (1) și art. 217 alin. (2) Cod penal, care
în opinia acuzării sunt destule pentru recunoașterea lui culpabil în comiterea
infracțiunilor imputate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2013
a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea hotărârii atacate.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că prima
instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv
cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungând
la concluzia privind achitarea lui Curdoglo Dionis de sub învinuirea imputată în
baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de
inculpat, iar procesul penal privind învinuirea lui Curdoglo Dionis de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 217/5 alin. (1) Cod penal a fost încetat, în legătură
cu existența altor circumstanțe prevăzute de lege care exclud sau condiționează
pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Înstant a de apel a conchis ca , probele prezentate de partea acuza rii, care au
fost cercetate î n cadrul s edint elor de judecata î n instant a de fond s i verificate î n
instant a de apel, nu confirma vinova t ia inculpatului Curdoglo Dionis de sa va rs irea
infract iunilor imputate.
Î n acest sens, a indicat ca , potrivit materialelor cauzei date, la 01.07.2011 a
fost efectuată cercetarea la fața locului a celulei nr. 60, în urma cărui fapt în celulă
s-a depistat o substanță vegetală și conform procesului-verbal din 01.07.2011, al
4
examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de
ebrietate și naturii ei, s-a constatat că, la inculpat s-a depistat consecințele
consumului de drog (cânepă) treaz.
Totodată, a reținut că, dosarul penal în baza art. 217/5 alin. (1) Cod penal, a
fost pornit la 25.07.2011, astfel că, dispunerea și efectuarea examinării medicale
de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei
a avut loc în afara procesului penal, adică până la pornirea dosarului penal, fiind
grav încălcate prevederile art. 279 Cod de procedură, ce prevede că acțiunile
procesuale se efectuează numai după înregistrarea sesizării cu privire la
infracțiune, sesizare, ce a fost înregistrată, potrivit materialelor dosarului, pe
acest capăt de acuzare la data de 22.07.2011, pe primul capăt de acuzare la data
de 15.07.2011, în acel timp când procesul-verbal al examinării medicale de
constatare a faptului de consumare a alcoolului stării de ebrietate și naturii ei nr.
650 este din 01.07.2011. Prin urmare, procesul-verbal de examinare medicală de
constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, în
conformitate cu art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, coraport la
art. 279, nu poate fi admis ca probă de confirmare a vinovăției inculpatului.
La fel, instanța de apel a menționat, că lipsesc elementele obligatorii ale
laturii obiective, adică consumul ilegal public de substanțe narcotice, nefiind
prezent un raport medico-legal, obținut cu respectarea cerințelor legii procesuale,
ce ar confirma faptul consumului substanțe narcotice. Prin urmare, lipsește
temeiul juridic și de fapt pentru ca inculpatul să fie tras la răspunderea penală.
Cu referire la probele acuzării pe capătul de învinuire în baza art. 217
alin. (3) lit. c) Cod penal, instanța de apel a considerat că, declarațiile a trei
colaboratori ai penitenciarului și doi colaboratori de poliție urmează a fi
apreciate critic, ca fiind contradictorii, iar procurorul nu a prezentat probe
suficiente, care să confirme că drogurile depistate aparțin inculpatului.
Reieșind din circumstanțele expuse, instanța de apel a conchis că, acuzarea
nu a administrat și nu a prezentat probe concludente și pertinente, atât la faza
urmării penale cât și în cadrul ședințelor de judecată în instanța de fond și de
apel, care ar fi demonstrat vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunilor
imputate.
Nefiind de acord cu decizia instant ei de apel, a declarat recurs ordinar
procurorul, solicita nd admiterea recursului, casarea deciziei instant ei de apel cu
dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.
Î n motivarea recursului procurorul a invocat urma toarele argumente:
- la adoptarea sentinței instanța a neglijat probele acuzării și anume:
procesul-verbal de percheziție și ridicare din 01.07.2011, procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 01.07.2011, raportul de expertiză nr. 671 din
13.07.2011, procesul-verbal de examinare a obiectului din 19.07.2011, procesul-
verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului,
stării de ebrietate și natura ei nr. 650, adeverința nr. 1672 din 04.11.2013,
eliberată de directorul liceului teoretic din XXXXXX, copia adeverinței de
5
absolvire a instituției nominalizate sub nr. 000684, depozițiile martorilor
XXXXXX. și a medicului XXXXXX;
- instanța de apel a transcris în decizie concluziile instanței de fond, fără a da
vreo apreciere probelor prezentate de acuzare;
- a considerat că instanța nu a rezolvat fondul cauzei, adoptând o hotărâre
ilegală, deoarece concluziile expuse în ea nu corespund circumstanțelor cauzei,
iar probele administrate în cadrul ședințelor instanțelor judecătorești dovedesc
vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
17 iunie 2014, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată total
decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în
alt complet de judecată.
În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a conchis că, în pofida
prescripțiilor legale prevăzute în art.101 alin. (1) și (4), art.385 alin. (1) pct.1) –
4) și 384 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de fond nu a judecat cauza
penală în condițiile legii și a adoptat o sentință care nu cuprinde motive legale pe
care se întemeiază soluția, indicând că, potrivit descriptivului sentinței, instanța
de fond:
- nu a apreciat fiecare probă administrată pe caz din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu
- din punct de vedere al coroborării lor (f.d. 196, pct. 2 din decizie);
- indicând că apreciază critic declarațiile a trei colaboratori ai
penitenciarului și a unui colaborator de poliție, nu și-a argumentat concluzia în
raport cu prevederile Codului de procedură penală;
- invocând că a fost încălcat dreptul la apărare a inculpatului în cazul
procesului-verbal nr. 650 din 01 iulie 2011 al examinării medico-legale, nu a
raportat această împrejurare la probele conținute în dosar cu privire la limbile pe
care le posedă inculpatul, cât și la faptul că el a argumentat concluzia din acest act
nu prin necunoașterea limbii în care acesta a fost întocmit, dar prin administrarea
medicamentelor care puteau să influențeze testele respective;
- specificând existența unor circumstanțe prevăzute de lege care exclud
pornirea urmăririi penale și tragerea la răspunderea penală nu a nominalizat și
care ar fi aceste circumstanțe la concret, cât și de care lege sunt ele prevăzute.
Înstanța de recurs a indicat că contrar prevederilor art. 414 alin. (1) și (5),
art. 417 alin. (1) pct. 8), art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de
apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece a repetat erorile
de drept comise de prima instanța (f.d. 337, pct. 4 din decizie); nu a apreciat în
nici un fel probele suplimentare prezentate de acuzator în ședința instanței de
apel și consemnate în respectivul proces-verbal (f.d. 236-327); a raportat
concluzia că „lipsesc elementele obligatorii ale laturii obiective, adică consumul
ilegal public de substanțe narcotice” la circumstanțe de fapt și de drept
neincriminate inculpatului în rechizitoriu, depășind limitele învinuirii în acest
sens (f.d. 98, 342); invocând că dispunerea și efectuarea examinării medicale de
6
constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei a
avut loc în afara procesului penal, adică până la pornirea dosarului penal, a
ignorat art. 93 alin (2), 274 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevăd că în
calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin
intermediul constatărilor medico-legale. Organul de urmărire penală dispune,
prin ordonanță, începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actelor
de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârșită o infracțiune.
Astfel, instanța de recurs a conchis că împrejurările expuse supra aduc la
concluzia, că instanța de apel nu a judecat apelul procurorului în condițiile legii,
deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se
întemeiază soluția.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 februarie 2016 a
fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre,
potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, potrivit căruia a fost încetat
procesul penal în privința lui Curdoglo Dionis Îlia învinuit de săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2) și 217/5 alin. (1) Cod penal, pe
motivul intervenirii termenului de prescripție.
Î n motivarea solut iei adoptate instant a de apel a constatat ca , Curdoglo
Dionis Îlia, fiind condamnat conform sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău
la patru ani închisoare, ispășindu-și pedeapsa privativă de libertate în
penitenciarul nr. 11 mun. Bălți, amplasat pe str. Ștefan cel Mare 71, deținându-se
în celula 60 și știind cu certitudine că circulația substanțelor narcotice pe
teritoriul penitenciarului este interzisă, printr-o metodă nestabilită de organul de
urmărire penală ilegal a procurat o cantitate nestabilită de substanțe narcotice,
sub formă de marihuană pe care a transportat-o în celula 60 a Penitenciarului
nr. 11, în scop de folosire personală, pregătindu-și dintr-o sticlă de plastic cu
volumul de 2 litri-dispozitiv pentru întrebuințarea substanțelor narcotice sub
forma de marihuană pe care ilegal, fără scop de înstrăinare, le păstra în celula 60.
La 01.07.2011, în rezultatul efectuării percheziției în celula 60 a
Penitenciarului nr. 11 din mun. Bălți, unde ispășește pedeapsa deținutul Curdoglo
Dionis Ilia, XXXXXX a.n., de către colaboratorii Penitenciarului nr. 11, mun. Bălți,
lângă masă a fost depistat dispozitivul pentru întrebuințarea substanțelor
narcotice, pe pereții căruia sunt depuneri de rășină de cannabis, în care a fost
depistat componentul narcotic activ tetrahidrocannabinol, prin urmare se
atribuie la substanțe narcotice. Masa rășinii de canabis de pe pereții sticlei
constituie 0,073 gr /uscat/ și pe patul de lângă ușă - un pachet de hârtie în care
s-a depistat o masa vegetală, uscată, fărâmițată de culoare verde închis, care
conform raportului de expertiză nr. 671 din 13.07.2011, constituie marihuană cu
cantitatea de 6,52 gr, adică în proporții mari, pe care el ilegal, fără scop de
înstrăinare le păstra, prin ce a desfășurat circulația ilegală a substanțelor
narcotice, fără scop de înstrăinare, în proporții mari. Marihuana este inclusă în
lista nr. 1 Tabelul nr. 1 Substanțe narcotice și psihotrope ce nu se aplică în
7
scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004 și
Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006.
Înstanța de apel a indicat că, pe parcursul judecării apelului la demersul
acuzatorului de stat, prin încheiere protocolară din 18.01.2016, a fost reluată
cercetarea judecătorească cu cercetarea suplimentară a materialelor cauzei, și
astfel, analizând totalitatea de probe acumulate la cauza penală și apreciindu-le,
cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat că,
în acțiunile inculpatului Curdoglo Dionis Ilia sunt prezente elementele
infracțiunilor prevăzute de art. art. 217 alin. (2) și 217/5 alin. (1) Cod penal.
În acest sens, instanța de apel a statuat că, prima instanță a administrat
probele prezentate de părți din punct de vedere al pertinenței, concludenții și
utilității acestora, însă greșit a concluzionat de a-l achita pe inculpat în temeiul
art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, fără a aprecia și constata elementele
componente prezente în acțiunile făptuitorului, deoarece a neglijat probele
prezentate de către acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii, care confirmă că
acțiunile săvârșite de Curdoglo Dionis conțin fapte de procurare și păstrare a
substanțelor narcotice săvârșită în proporții mari fără scop de înstrăinare.
Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 217/5 alin. (1) Cod penal,
infracțiune pe care procesul penal a fost încetat prin sentința instanței de fond în
legătură cu existența altor circumstanțe prevăzute de lege care exclud sau
condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală,
instanța de apel a considerat că, nu poate fi reținut argumentul instanței că,
procesul-verbal nr. 650 din 01.07.2011 al examinării medico-legale a fost obținut
cu încălcarea dreptului la apărare și dreptului la interpret a lui Curdoglo Dionis,
care a invocat că nu este vorbitor de limbă română, deoarece potrivit materialelor
cauzei penale, și anume, copia adeverinței de absolvire a școlii medii din s. Baurci,
Găgăuzia (vol. I, f.d. 318-320) acesta a fost notat pentru cunoștințele obținute la
obiectul „limba și literatura moldovenească” cu nota 8 (opt), ceea ce dă
posibilitate de a concluziona, că inculpatul a invocat motivele respective cu scopul
eschivării de la răspunderea penală pentru acțiunile comise și incriminate de
organul de urmărire penale, iar în afară de aceasta actul respectiv nu a fost
contestat, deci poate fi probă în dovedirea vinovăției acestuia.
Astfel, instanța de apel a conchis că, din materialele acumulate la urmărirea
penală și examinării judiciare denotă prezența în acțiunile inculpatului Curdoglo
Dionis a infracțiunii prevăzute de art. 217/5 alin.(1) Cod penal.
Înstanța de apel a reținut că, deși apărătorul inculpatului și-a expus poziția
în vederea susținerii verdictului instanței de fond, totuși în urma acumulării
probelor de organul de urmărire penală, care au fost cercetate atât în instanța de
judecată, cât și suplimentar și în instanța de apel, se dovedește pe deplin
vinovăția inculpatului Curdoglo Dionis de comiterea infracțiunilor prevăzute de
art. 217 alin. (2) și art. 217/5 alin. (1) Cod penal.
8
Totodată, reieșind din faptul că infracțiunile au fost comise de către
inculpatul Curdoglo Dionis la data de 01.07.2011, acestea, conform art. 16 Cod
penal fac parte din categoria celor ușoare, termenul de prescripție de tragere a
persoanei la răspunderea penală pentru astfel de categorii de infracțiuni, potrivit
art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal expiră la scurgerea a 2 ani din momentul comiterii
infracțiunii, iar inculpatul pe parcursul acestei perioade nu s-a eschivat de
organul de urmărire penală sau judecată, astfel termenul de prescripție nefiind
întrerupt, instanța de apel a considerat necesar de a înceta procesul penal pe
ambele capete de învinuire în legătură cu expirarea termenului de prescripție de
tragere la răspundere penală.
Decizia instanței de apel, pronunțata la 06 aprilie 2016, este atacata cu
recurs ordinar de ca tre avocatul Gligor Vadim î n numele inculpatului Curdoglo
Dionis, la data de 05 mai 2016, care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5)
și 6) Cod de procedură penală, solicita casarea acesteia cu dispunerea rejudecării
cauzei în aceiași instanță, în alt complet de judecată.
Î n motivarea recursului avocatul invoca urma toarele argumente:
- instanța de apel după pronunțarea unei hotărâri de achitare a neglijat
prevederile art. 415 alin. (2/1) Cod de procedură penală, adoptând o hotărâre de
condamnare pe aceleiași probe cărora li s-a dat o apreciere cuvenită de către
instanța de fond;
- consideră că, încălcarea prevederilor art. 24, 26 Cod de procedură penală, a
lezat esențial dreptul lui Curdoglo D. la un proces echitabil, drept garantat de
art. 6 din Convenție, deoarece potrivit principiului contradictorialității în
procesul penal, sarcina probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și
instanța de apel îi revine acuzatorului de stat. În acest sens CEDO în hotărârea
Capean contra Belgiei din 13.01.2005 a constatat că în domeniul penal problema
administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere a art. 6§2 și e
obligatoriu, inter alia, că sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării;
- menționează faptul că, instanța de apel a admis erori de drept în ceea ce
privește citarea și participarea inculpatului în ședința instanței de apel, deoarece,
dispunând examinarea apelului în lipsa inculpatului menționând că, ultimul fiind
citat legal în instanță nu s-a prezentat, a încălcat dreptul inculpatului de a
participa în ședință, de a se apăra, de a da explicații;
- consideră că, în conformitate cu prevederile art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de
procedură penală, procurorul n-a prezentat probe, iar instanța de apel n-a
constatat că inculpatul se ascunde de la prezentare în instanță și prin urmare nu
s-a efectuat citarea inculpatului în conformitate cu legislația, iar instanța în
condițiile în care n-a constatat că inculpatul s-a ascuns de la prezentare în
instanță, nu putea examina apelul în lipsa inculpatului.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar
declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, cu menținerea hotărârii atacate ca
fiind legală și întemeiată.
9
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și motivele
invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele
considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu se agravează situația
condamnatului, sau, după caz, dispune rejudecarea de către instanța de apel, în
cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Avocatul Gligor Vadim î n numele inculpatului Curdoglo Dionis invoca î n
recurs sa u temeiul prevăzut de pct. 5) alin. (1) Cod de procedură penală – „cauza
a fost judecată în instanța de apel fără citarea legală a inculpatului”, motivând cu
faptul că nu s-au respectat prevederile art. 321 Cod de procedură penală.
Din materialele cauzei, Colegiul lărgit constată că, judecarea cauzei în
instanța de apel a avut loc în lipsa inculpatului Curdoglo Dionis, î n privința ca ruia
a fost dispusa aducerea silita î n conformitate cu art.321 Cod de procedura penala ,
fiind adoptate decizii protocolare din 10 decembrie 2014, 11 februarie 2015,
18 martie 2015, 23 iulie 2015, 23 septembrie 2015 și 28 octombrie 2015 cu
expedierea acestora spre executare Înspectoratului de Poliție Ceadî r – Lunga.
Colegiul penal releva , ca î n adresa instanței de apel au parvenit rapoarte cu
anexarea explicațiilor date de mama și fratele inculpatului – XXXXXX, de vecina
XXXXXX, cu acelas i conținut, precum și anexate informații din ACCES Web.
Î n acest sens, Colegiul la rgit menționeaza prevederile art. 321 Cod de
procedura penala - Participarea inculpatului la judecarea cauzei și efectele
neprezentării lui:
(1) Judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu
participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol.
(2) Judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul:
1) când inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță;
2) când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță
pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui;
3) examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare când
inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.
(3) În cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea apărătorului
și, după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie.
(4) În caz de neprezentare a inculpatului în instanță, judecarea cauzei se
amână, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2).
(5) Înstanța, în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea
cauzei, este în drept să dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o
măsură preventivă sau să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura
prezentarea lui în instanță, iar la demersul procurorului, să dispună anunțarea
10
inculpatului în căutare. Încheierea privind anunțarea inculpatului în căutare se
execută de către organele afacerilor interne.
(6) Instanța decide judecarea cauzei în lipsa inculpatului din motivele
prevăzute în alin.(2) pct.1) numai în cazul în care procurorul a prezentat probe
verosimile că persoana pusă sub învinuire și în privința căreia cauza a fost trimisă
în judecată a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în
fața instanței și de a se apăra personal, precum și se sustrage de la urmărirea
penală și de la judecată.
Î n spet a data , Colegiul la rgit constata ca , instant a de apel pe parcursul
judeca rii cauzei a dispus de nenumărate ori aducerea silită a inculpatului cu
primirea aceleiași informații, ignorând celelalte prevederi ale normei citate supra,
ceea ce denotă faptul că de către instanță nu au fost întreprinse toate măsurile
prevăzute de lege pentru a asigura prezența inculpatului la judecarea cauzei în
ordine de apel sau pentru a examina cauza în lipsa acestuia.
Mai mult ca atât, că potrivit informat iilor ACCES Web este evident ca ,
Curdoglo Dionis Îlia, a.n. XXXXXX, a ieșit de pe teritoriul Republicii Moldova la
03.08.2014, intrat la 05.05.2015; ieșire 10.05.2015; intrare 09.08.2015 și ieșire
24.08.2015 (f.d.45; 62; 70; 86, vol. ÎÎ).
Colegiul lărgit menționează că, art.6 al CEDO garantează dreptul învinuitului
de a participa efectiv la desfășurarea procesului penal. Aceasta include, printre
altele, dreptul de a fi prezent și de a urma toate procedurile în fața instanței. Acest
fapt face parte din, implicit, din noțiunea de principiu al contradictorialității și
poate să derive din garanțiile conținute în art. 6 § 3 lit. c), d) și e) – dreptul
acuzatului de a se apăra el însuși, de a solicita audierea martorilor acuzării și de a
obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii
acuzării.
Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa
total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Ba lt i din 24 februarie 2016, în
cauza penală în privința lui Curdoglo Dionis Ilia cu dispunerea rejudecării cauzei
de către instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile legale.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de
rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă
conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în apel declarat de
procuror, și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de jurisprudența
națională constantă, precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o
hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul lărgit,
D E C I D E:
Se admite recursul ordinar declarat de avocatul Gligor Vadim î n numele
inculpatului Curdoglo Dionis, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de
11
Apel Ba lt i din 24 februarie 2016, în cauza penală în privința lui Curdoglo Dionis
Ilia și se dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Pronunțată integral la data de 13 aprilie 2017.
Președinte Ursache Petru
Judecător Toma Nadejda
Judecător Nicolaev Ghenadie
Judecător Alerguș Constantin
Judecător Moraru Petru
12