1ra-1631/2020 — art. 186 lin. 2 lit. b, c, d, art. 188 alin. 5, art. 290 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 lin. 2 lit. b, c, d, art. 188 alin. 5, art. 290 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 430 CPP
1ra-1631/2020 — art. 186 lin. 2 lit. b, c, d, art. 188 alin. 5, art. 290 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1631/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
19 august 2020 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Diaconu Iurie
judecători Catan Liliana
Guzun Ion
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel
Cahul din 10 februarie 2020, în cauza penală privindu-l pe
CURDOGLO Piotr XXXXX, născut la XXXXX,
originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 01.07.2016 – 13.03.2019;
Instanța de apel: 19.03.2019 – 10.02.2020;
Instanța de recurs: 30.06.2020 – 19.08.2020.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul Central, din 13 martie 2019,
Curdoglo Piotr a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de:
- art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la închisoare pe un termen de 2 ani;
- art. 188 alin. (5) Cod penal, la închisoare pe un termen de 14 ani;
- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, la închisoare pe un termen de 3 ani.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul
parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de
închisoare pe un termen de 17 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.
Prin aceeași sentință au fost condamnați și Arabadji Grigori și Gaidarji Dmitri,
dar care nu au declarat recurs.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Curdoglo
Piotr la 31 octombrie 2015, aproximativ la ora 23:00, din interese materiale, cu scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, împreună și prin înțelegerea prealabilă cu Gaidarji
Dmitri, Nicolov Dmitri și Arabadji Grigori, au pătruns în încăperea bucătăriei de vară
a locuinței lui Slav Dmitri, amplasată pe XXXXX, de unde, în continuarea realizării
intențiilor sale criminale au sustras pe ascuns: un aparat electric de sudat ,, Ozen –
250 A”, la prețul de 1500 lei; o mașină de găurit electrică cu puterea de 820 W, la
prețul de 500 lei; o mașină de găurit electrică ,,Albina ” cu puterea de 500 W, la prețul
de 400 lei; o mașină de înșurubat ,,Makita ” cu puterea de 650 W, la prețul de 700 lei;
1
un ciocan rotopercutor ,,Sparky ” cu puterea de 820 W, la prețul de 700 lei; un
generator pe benzină ,,Einhell STE 2500 ”, cu puterea de 2.2 kw, la prețul de 3000
lei; o pereche de pantofi pentru bărbați la prețul de 400 lei; o pereche de cipici pentru
femei la prețul de 60 lei; 2 scaune în sumă de 200 lei, prețul unuia fiind de 100 de lei,
prin ce i-au cauzat părții vătămate Slav Dmitri un prejudiciu material considerabil, în
sumă totală de 7460 de lei.
La data de 22 noiembrie 2015, aproximativ la ora 00:30, din interese materiale,
cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, Curdoglo Piotr împreună și prin
înțelegerea prealabilă cu Gaidarji Dmitri, Nicolov Dmitri și Arabadji Grigori, au
pătruns în locuința lui Popaz Piotr, amplasată pe XXXXX, de unde, în continuarea
realizării intențiilor sale criminale au sustras pe ascuns: bani în sumă de 30.000 lei;
un pistol pneumatic XXXXX la prețul de 960 lei; un televizor ,,BBK ” la prețul de
5000 lei; 1 calculator ,,Samsung ” în complet, la prețul de 6500 lei; un calculator în
complet la prețul de 4500 lei; un multi-fierbător , Sinbo ” la prețul de 900 lei; un
cuptor cu microunde ,,LG ”, la prețul de 3000 lei; o scurtă pentru bărbați din bolon,
la prețul de 800 lei; o bicicletă pentru copii ,,Desna ”, la prețul de 800 lei; o mașină
de tocat carne la prețul de 1200 lei; o lampă electrică la prețul de 250 lei; 1 complet
de cuțite la prețul de 250 lei; o pereche de cizme pentru dame la prețul de 400 lei; o
pereche de pantofi din piele la prețul de 600 lei; două perechi de pantofi pentru femei
în sumă totală de 800 lei, prețul unei perechi fiind de 400 lei; opt perechi de
încălțăminte pentru copii în sumă totală de 800 lei, prețul unei perechi fiind de 100
lei, prin ce i-au cauzat părții vătămate Popaz Piotr un prejudiciu material considerabil,
în sumă totală de 56.760 de lei.
Prin faptul comiterii furturilor respective, Curdoglo Piotr a sustras bunurile
proprietarilor în sumă totală de 64.220 lei.
Pe data de 22 noiembrie 2015, aproximativ la ora 00:30, inculpatul din interese
materiale, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, împreună și prin înțelegerea
prealabilă cu Gaidarji Dmitri, Nicolov Dmitri și Arabadji Grigori, au pătruns în
locuința lui Popaz Piotr, amplasată pe XXXXX, de unde, în continuarea realizării
intențiilor sale criminale au sustras pe ascuns: un pistol ,, Baikal -442 9x18 K/9mm”
XXXXX, ce reprezintă o armă de foc și 13 gloanțe de calibru 9 mm, ce reprezintă
muniții.
Tot el, la mijlocul lunii decembrie a anului 2015, ora și data exactă de către
organul de urmărire penală nu au fost stabilite, împreună cu Arabadji Grigori, aflându-
se în locuința lui Gaidarji Dmitri, situată XXXXX, primind de la Gaidarji Dmitri,
informația despre faptul că în locuința lui Calpacci Nicolai, amplasată pe XXXXX,
sunt mijloace bănești în sumă deosebit de mare, cu scopul pregătirii sustragerii
mijloacelor bănești menționate și studierii împrejurimilor, cu automobilul de model
,,Wolkswagen Golf ”, cu XXXXX, s-au apropiat de locuința lui Calpacci Nicolai, prin
aceasta efectuând urmărirea locuinței menționate, unde au discutat planul de atac,
după care, pe data de 28 decembrie 2015, aproximativ la ora 20:30, în scopul realizării
2
planului de atac, repartizând rolurile și înarmându-se cu un pistol de model nestabilit,
intenționat, din interese materiale, împreună și prin înțelegerea prealabilă cu Nicolov
Dmitri, Arabadji Grigori și Stavri Dmitri, cu măști, cu scopul sustragerii mijloacelor
bănești în sumă de 66.000 lei MDL; 6500 dolari SUA, echivalentul sumei a 128.505
lei, reieșind din cursul BNM de 19,77 lei pentru 1 dolar SUA; 250 euro, echivalentul
sumei a 5412, 5 lei, reieșind din cursul BNM de 21,65 lei pentru 1 euro; 32.500 ruble
FR, echivalentul sumei a 9100 lei, reieșind din cursul BNM de 0,28 lei pentru 1 rublă
FR, iar în total suma de 209.017, 5 lei, ce constituie un prejudiciu material în proporții
deosebit de mari, au pătruns în casa de locuit, amplasată XXXXX, unde, cu scopul
suprimării voinței lui Calpacci Nicolai și Calpacci Elena, aflați în locuința indicată, l-
au lovit pe Calpacci Nicolai, aplicându-i lovituri în regiunea capului, prin ce i-au
cauzat leziuni corporale în formă de: traumă cranio – cerebrală deschisă gravă,
otoreea din dreapta, fracturi liniare ale procesului mastoid al osului temporal drept,
piramidei osului temporal drept, peretelui lateral al sinusului maxilar drept, peretelui
frontal la baza sinusului frontal din dreapta, hemoragie subarahnoidă în ambele
semisfere ale creierului, contuzii hemoragice ale creierului în zonele frontale și
temporale bilaterale, cu formarea hematoamelor intracerebrale mici, una mai mare în
zona temporală din stânga, conținutul hemoragic în sinusul maxilarului drept, celulele
procesului mastoid al osului temporal drept, cavitatea timpanică și în canalul auditiv
extern pe dreapta; fractura oaselor nasului din stânga cu deplasarea laterală mică a
fragmentului osos; rană în zona buzei superioare, edemul zonei nasului și buzei
superioare, echimoze și excoriații în zona feței, ce a cauzat sănătății un prejudiciu de
grad avansat potrivit semnelor de pericol pentru viață, după care amenințând-o pe
Calpacci Elena cu un pistolet de model nestabilit, au sustras banii în sumă de 1000 de
lei ce aparțineau părților vătămate, și negăsind celelalte mijloace bănești, care se
păstrau în locuința menționată, au plecat de la fața locului.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de
către avocatul Igor Izvecov în interesele inculpatului Curdoglo Piotr prin care a
solicitat casarea sentinței Judecătoriei Comrat, încetarea procesului penal în privința
lui Curdoglo Piotr pe capătul învinuirii de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186
alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, în baza art. 109 Cod penal, în legătură cu împăcarea
părților și achitarea inculpatului pe capătul învinuirii de săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 188 alin. (5) și 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că faptele
incriminate nu au fost comise de către inculpat, cu eliberarea acestuia de sub strajă.
În motivarea apelului s-a invocat că, sentința atacată este neîntemeiată și pasibilă
casării din următoarele considerente:
Avocatul a considerat că în partea refuzului aplicării art. 109 din Cod penal, în
privința inculpatului, și pronunțării unei sentințe de încetare a procesului penal pe
acest episod, instanța de judecată a dat dovadă de prejudecată, așa cum a avut loc
recunoașterea vinovăției inculpatului de comiterea infracțiunii incriminate, și
depunerea atât din partea părții vătămate cât și a inculpatului, a cererii de împăcare.
3
Concluziile instanței de judecată precum că, în privința inculpatului nu există
temeiuri de drept privind încetarea cauzei în baza art. 109 din Codul penal, în partea
învinuirii aduse pe episodul comiterii sustragerii bunurilor materiale de la partea
vătămată Slav Dmitri, așa cum ultimul nu și-a recunoscut vinovăția pe deplin în partea
săvârșirii infracțiunii cu participarea lui Gaidarji Dmitri, sunt declarative, nelegale și
nefondate. Astfel, avocatul a considerat că în partea învinuirii aduse inculpatului în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, în
privința sustragerii din locuința lui Slav Dmitri, urmează a fi pronunțată o hotărâre
nouă de încetare a procesului în baza art. 109 Cod penal și a art. 391 alin. (1) pct. 1)
Cod de procedură penală.
A mai menționat avocatul că, în legătură cu episodul legat de sustragerea
bunurilor materiale din locuința lui Popaz Piotr, fiind audiat în calitate de parte
vătămată în ședința instanței de fond, Popaz Piotr a susținut în întregime declarațiile
date de către acesta la etapa urmăririi penale, indicând circumstanțele comiterii
sustragerii din locuința sa, enumerând bunurile materiale sustrase și prețul acestora,
partea vătămată a mai declarat că prejudiciul i-a fost restituit în întregime, nu are
pretenții cu caracter material și moral în legătură cu ce, a înaintat o cerere de împăcare
cu inculpatul Curdoglo Piotr, în corespundere cu prevederile art. 109 Codul penal.
În legătură cu episodul sustragerii bunurilor materiale de la partea vătămată
Popaz Piotr, menționează avocatul că inculpatul, și-a recunoscut vina și a declarat că,
anume el a comis infracțiunea respectivă, se căiește de cele comise, a reparat
prejudiciul cauzat în legătură cu ce, a înaintat o cerere de împăcare cu partea vătămată
Popaz Piotr, și încetarea procesului penal în acest capăt de învinuire în baza art. 109
din Codul penal.
Concluziile instanței de fond că nu există temeiuri de drept privind încetarea
cauzei în baza art. 109 Cod penal, în partea învinuirii aduse pe episodul comiterii
sustragerii bunurilor materiale de la partea vătămată Popaz Piotr, așa cum ultimul nu
și-a recunoscut vinovăția pe deplin în partea săvârșirii infracțiunii cu participarea lui
Gaidarji Dmitri, sunt declarative, nelegale și nefondate. Astfel, menționează avocatul
că reieșind din practica Curții Supreme de Justiție, nerecunoașterea vinovăției în
partea coparticipării la comiterea infracțiunii nu denotă temeiul instanței de judecată,
de a refuza aplicarea art. 109 din Codul penal în privința inculpatului.
În ce privește învinuirea adusă inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 290 alin. (2) lit. b) din Codul penal, consideră avocatul că nici la etapa urmăririi
penale și nici la etapa examinării cauzei în ședința de judecată nu a fost constatat
faptul că, înainte de comiterea sustragerii din locuința lui Popaz Piotr, inculpatul
cunoștea ceva despre sustragerea pistoletului ,, Baikal” și patroanele care erau la el,
despre aceasta indicând și ceilalți participanți la infracțiune.
Totodată, considera avocatul că în privința inculpatului urmează a fi pronunțată
o hotărâre de achitare a acestuia pe faptul episodului învinuirii de tâlhărie în privința
familiei Calpacci, incriminate în culpa acestuia, deoarece, organul de urmărire penală
4
nu a demonstrat implicarea acestuia în comiterea infracțiunii date. A menționat că,
fiind audiat în calitate de învinuit, Curdoglo Piotr a declarat că, nu a săvârșit fapta
incriminată, iar declarațiile depuse de către acesta la etapa urmăririi penale au fost
date sub presiune din partea colaboratorilor de poliție.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 februarie 2020,
apelul avocatul Igor Izvecov în interesele inculpatului Curdoglo Piotr a fost admis cu
casarea sentinței cu adoptarea unei noi hotărâri după cum urmează:
S-a încetat procesul penal în privința lui Curdoglo Piotr pe capătul învinuirii de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), în corespundere cu
art. 109 Cod penal, în legătură cu împăcarea părților.
Curdoglo Piotr a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute
de articolele 290 alin. (2) lit. b) și 188 alin. (5) Cod penal, și i s-a stabilit
pedeapsă pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani
închisoare, cu executarea pedepsei penale în penitenciar de tip semiînchis, iar pentru
infracțiunea prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, - 14 ani închisoare, cu executare
în penitenciar de tip închis.
În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor
stabilite, s-a stabilit definitiv pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 16
ani, cu executare în penitenciar de tip închis.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, prima instanță
examinând circumstanțe de fapt și de drept ale cauzei penale, apreciind probele
prezentate și condamnând pentru săvârșirea faptelor penale reținute în speță, nu a dat
o încadrare juridică a acțiunilor inculpatului.
Prima instanță, greșit la încadrarea faptelor inculpaților l-a inclus și pe Nicolov
Dmitri Fiodor deoarece în privința ultimului, cauza penală a fost disjungată și
examinată separat de cauza penală de învinuire a lui Curdoglo Piotr, Arabadji Grigori,
Gaidarji Dmitri.
În urma examinării probelor administrate în faza de urmărire penală și examinate
în prima instanță, constată că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de alin. (2), lit. b), c), d), art. 186 Cod penal, a fost pe deplin dovedită.
Colegiul judiciar a constatat că, din declarațiile inculpaților Curdoglo Piotr și
Arabadji Grigori, depuse la faza de urmărire penală, rezultă cu certitudine că
infracțiunea de furt a fost săvârșită de două sau mai multe persoane, și prin pătrundere
în locuința părților vătămate Slav Dmitri și Popaz Nicolai.
Instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a dat o apreciere critică a
declarațiilor inculpaților Curdoglo Piotr și Arabadji Grigori, precum că au comis
infracțiunea de furt fără participarea inculpatului Gaidarji Dmitri. Or, potrivit probelor
pertinente și concludente, administrate la faza de urmărire penală, a fost demonstrat
indubitabil, că inculpatul Gaidarji Dmitri a participat la comiterea infracțiunii de furt
în cauză. Prima instanță corect a menționat, că declarațiile inculpaților Curdoglo Piotr
și Aarabadji Grigori, precum că au săvârșit infracțiunea de furt fără participarea
5
inculpatului Gaiadarji Dmitri, obiectiv nu au fost susținute prin probe veridice, fiind
combătute de probatoriul cauzei penale.
Totodată, probele examinate demonstrează cu certitudine că, sustragerea
bunurilor părților vătămate Slav Dmitri și Popaz Nicolai, a avut loc în mod ascuns,
or, în momentul sustragerii bunurilor proprietarii acestora nu se aflau acasă. La fel,
faptul sustragerii nu a fost observat de alte persoane, ceea ce pe deplin demonstrează
caracterul ascuns al sustragerii.
Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a înceta procesul penal în
privința inculpatului Curdoglo Piotr, pe capătul săvârșirii infracțiunii prevăzute de
alin. (2), lit. b), c), d), art. 186 Cod penal, și în privința inculpatului Arabadji Grigori
pe capătul săvârșirii aceleiași infracțiuni, dar numai în partea ce ține de episodul de
sustragere bunurilor părții vătămate Slav Dmitri, în legătură cu împăcarea părților.
Analizând circumstanțele expuse supra, Colegiul judiciar a constatat prezența în
cauză a voinței părților vătămate Slav Dmitri și Popaz Nicolai și inculpatului
Curdoglo Piotr, privind împăcarea și instanța de apel a considerat că prima instanță
neîntemeiat a considerat asupra imposibilității aplicării în cauză a instituției de
împăcare, nerecunoașterea vinovăției pe deplin, conform învinuirii formulate în
rechizitoriu.
În acest context, instanța de apel a invocat că potrivit art. 109 Cod penal, nu este
indicat că pentru aplicarea instituției de împăcare, este necesară recunoașterea în
totalmente a vinovăției și la urmărirea penală. Nu s-a regăsit faptul respectiv nici în
practica judiciară națională. Ci din contra, prevederile legislației în vigoare, precum
și practica judiciară stabilesc clar condițiile necesare pentru posibilitatea aplicării
instituției de împăcare, și aplicarea acesteia nu este condiționată de recunoașterea în
totalmente a vinovăției. Instanța de apel a menționat că împăcarea este o voință
personală a părții vătămate și persoanei inculpate, și legiuitorul a stabilit exhaustiv
care sunt temeiurile neaplicării acestei instituții. Potrivit art. 109 Cod penal,
împăcarea nu poate fi aplicată doar în cazul existenței antecedentelor penale pentru
săvârșirea cu intenție a infracțiunilor similare, sau în cazul în care în ultimii cinci ani,
în privința persoanei a fost dispusă încetarea procesului penal, ca rezultat al împăcării,
iar alin. (4) art. 109 Cod penal, stabilește expres infracțiunile în care împăcarea nu
este posibilă.
În aceste circumstanțe, s-a constatat că, la caz au fost întrunite cumulativ toate
condițiile stabilite de legislație, pentru a permite încetarea procesului penal în privința
inculpatului Curdoglo Piotr, în partea săvârșirii infracțiunii prevăzute de alin. (2), lit.
b), c), d), art. 186 Cod penal, ce ține de episodul sustragerii bunurilor părții vătămate
Slav Dmitri, în legătură cu împăcarea părților.
În ceea ce ține de săvârșirea de către inculpații Curdoglo Piotr, Arabadji Grigori
și Gaidarji Dmitri, a infracțiunii prevăzute de alin. (2), lit. b), art. 290 Cod penal,
vinovăția acestora în săvârșirea acestei infracțiuni pe deplin și-a găsit confirmare în
6
cadrul examinării apelurilor declarate. Prin întreg probatoriul cauzei penale, s-a
demonstrat incontestabil vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii.
S-a demonstrat cu certitudine intenția inculpaților, de a pătrunde în domiciliul
părții vătămate Popaz Nicolai și de a sustrage bunurile și mijloacele materiale, astfel
fiind demonstrat scopul de cupiditate în cauză.
Referitor la vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42
alin. (5), art. 188 alin. (5) Cod penal, vinovăția acestora pe deplin și-a găsit
confirmare, prin probele cauzei penale deduse judecății. A fost dovedit prin probe
incontestabile, că inculpații Curdoglo Piotr și Arabadji Grigori au realizat pe deplin
latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de alin. (5), art. 188 Cod penal.
În opinia instanței de apel, pedepsele stabilite inculpatului Curdoglo Piotr pentru
aceste 2 infracțiuni sunt echitabile, și vor contribui la restabilirea echității sociale,
precum și a corectarea inculpatului, precum și la realizarea scopului pedepsei penale
în măsură deplină.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul Curdoglo Piotr a
atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8 Cod de
procedură penală, solicitând casarea deciziei
În motivare recurentul a indicat că, consideră condamnarea sa nelegală și
neîntemeiată, nu au fost audiați toți martorii solicitați de partea apărării, cauza în
privința sa a fost falsificată, solicită achitarea sa.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului
inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit
neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează
că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în baza
temeiurilor expres prevăzute de acest articol.
În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că
acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.
Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs
trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină
argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres
de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea
problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea
procedurilor desfășurate de instanța de apel împotriva inculpatei.
În speță, se constată că recurentul critică hotărârea adoptată de instanța de apel,
însă în motivarea cererii de recurs nu aduce careva argumente în vederea susținerii
7
acestei poziții.
Mai mult, Colegiul notează că, recurentul a omis să formuleze în cerere careva
critici plauzibile privitor la ilegalitatea hotărârii contestate, limitându-se doar la
expunerea unor fraze de ordin general referitor la nevinovăția sa, care nu contribuie
în vreun mod la suplinirea cererii cu circumstanțe de fapt și de drept pentru a fi
preluată spre examinare în fond de către instanța de recurs.
De principiu, instanța de recurs preia spre examinare doar acele critici, care sunt
corespunzător argumentate de recurenți, cu indicarea legăturii cauzale dintre eroare
de drept pretins că a fost admisă de instanța inferioară și circumstanța de fapt a cauzei
căreia aceasta se circumscrie.
Pe aceiași linie de considerente, Colegiul evidențiază că, invocarea formală a
unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu poate
face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că,
potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ
de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă
alte interese decât interesele legii. Adică completarea cererii de recurs cu argumente
ce ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează
întreg procesul penal.
Având în vederea cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra
soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de inculpat, deoarece acesta
nu întrunește condițiile legale de conținut.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de Curdoglo Piotr XXXXX,
împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 februarie 2020,
în propria cauză penală, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 septembrie 2020.
Președinte Diaconu Iurie
Judecător Catan Liliana
Judecător Guzun Ion
8