1ra-55/2017 — art. 217/1 alin. 3 lit. d, f CP

1ra-55/2017 — art. 217/1 alin. 3 lit. d, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-55/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Nadejda Toma și Vladimir

Timofti,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Sergiu

Coptu în numele inculpatului și inculpat, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2016, în cauza penală în

privința lui

Condrea Angela Xxxx, xxxxx xx xx xxxxx

xxxx, xxxxx xxx xx Xxxxx-Xxxxxxx,

xxx Xxxxxx, xxxxxxx xxxx Xxxxxxxxx,

xxx Xxxx Xxxxx xx, xxx xxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.12.2013 - 13.01.2016;

Instanța de apel: 01.02.2016 - 18.04.2016;

Instanța de recurs: 17.08.2016 - 14.03.2017.

A C O N S T A T A T :

Angela Condrea a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. d), f) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

Prin aceeași sentință a fost condamnată Marina Șamota, însă în privința

acesteia hotărârile judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.

activând în calitate de farmacist la farmacia din cadrul rețelei farmaceutice

„Xxxx”, care aparține SRL „Xxxxx-xxxx”, amplasată pe adresa xxx Xxxxx x,

mun. Chișinău, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor

psihotrope în scop de înstrăinare, contrar prevederilor ordinelor Ministerului

Sănătății al R. Moldova nr. 960 din 01 octombrie 2012 și nr. 71 din 03 martie

1999, în lipsa rețetei de prescriere medicală, la 13 februarie 2013 a înstrăinat cet.

Victor Titov, investigator sub acoperire, 50 de comprimate în 2 blistere de preparat

medicamentos „Tazepam”.

Conform raportului de expertiză nr. 511 din 26 februarie 2013, substanța

psihotropă activă în preparatul înstrăinat ilegal constituie 0,5 gr.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Angela Condrea să fie recunoscută vinovată și

condamnată în baza art. 2171 alin. (3) lit. d), f) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții în domeniul farmaceutic pe termen de 5 ani.

1

În motivarea apelului a invocat că, prima instanță nu a apreciat la justa

valoare declarațiile agenților sub acoperire Victor Titov și Veaceslav Sereda, care

nemijlocit au efectuat măsura specială de investigație - achiziția de control de la

inculpat și a martorilor Adriana Grițco, Maia Kaigordov, Vitalie Dimineață,

Ion Bădila și Alexandru Savca, care au confirmat cu certitudine că inculpatul a

săvârșit infracțiunile incriminate în condițiile indicate în actul de învinuire.

La baza sentinței de achitare, instanța a pus doar declarațiile inculpatului,

prin care acesta nu și-a recunoscut vina, invocând diferite versiuni în vederea

evitării răspunderii penale pentru fapta săvârșită, declarații care necesitau a fi

apreciate critic, din motiv că sunt combătute de probele administrate în ședința de

judecată.

2016, a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Angela Condrea a fost recunoscută

vinovată și condamnată în baza art. 2171 alin. (3) lit. d), f) Cod penal, la 4 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate farmaceutică pe termen de

5 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat pentru perioada probațiunii de 3 ani.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, Angela Condrea,

activând în calitate de farmacist la farmacia din cadrul rețelei farmaceutice

„Xxxx”, care aparține SRL „Xxxxx-xxx”, amplasată pe adresa xxx Xxxxxx x,

mun. Chișinău, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor

psihotrope în scop de înstrăinare, contrar prevederilor ordinelor Ministerului

Sănătății al R. Moldova nr. 960 din 01 octombrie 2012 și nr. 71 din 03 martie

1999, în lipsa rețetei de prescriere medicală, la 13 februarie 2013 a înstrăinat

cet. Victor Titov, investigator sub acoperire, 50 de comprimate în 2 blistere de

preparat medicamentos „Tazepam”.

Conform raportului de expertiză nr. 511 din 26 februarie 2013, substanța

psihotropă activă în preparatul înstrăinat ilegal constituie 0,5 gr.

4.2. În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului

se confirmă prin următoarele probe: declarațiile martorilor Victor Titov, Alexandru

Savca, Maia Kaigorodov, Adriana Grițco, Ion Bădila, Vitalie Dimineață,

Veaceslav Sereda; procesul-verbal privind actele de constatare din 03 decembrie

2012 (f.d.19, vol.I); raportul de constatare tehnico-științifică nr. 4725 din

20 decembrie 2012 (f.d.25-27, vol.I); procesul-verbal de consemnare a măsurilor

speciale de investigație din 14 februarie 2013 (f.d.51-54, vol.I); anexa nr. 1 la

procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație (f.d.55, vol.I);

procesul-verbal de ridicare din 13 februarie 2013 (f.d.63, vol.I); raportul de

expertiză chimică nr. 511 din 26 februarie 2013 (f.d.71-72, vol.I); procesul-verbal

de audiere a martorului Victor Titov (f.d.164, vol.I); procesul-verbal de efectuare a

percheziției la sediul farmaciei ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxxx

xxx, mun. Chișinău, din 10 iunie 2013 (f.d.32-36, vol.II); procesul-verbal de

percheziție la sediul farmaciei „Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxxxxx x,

mun. Chișinău, din 10 iunie 2013 (f.d.50, vol.II); procesul-verbal de examinare a

obiectelor din 21 iunie 2013 (f.d.80-82, vol.II); procesul-verbal de examinare a

obiectelor din 06 noiembrie 2013 (f.d.201-202, vol.II).

2

Referitor la metoda de apărare invocată de inculpat pe parcursul procesului

penal, instanța de apel a indicat că, sunt nesincere, fiind apreciate critic deoarece

nu coroborează cu susținerile constante ale martorului Victor Titov, care având

calitatea de investigator sub acoperire și declarațiile căruia fiind o probă directă, a

relatat că Angela Condrea la 13 februarie 2013 i-a vândut preparatul medicamentos

„Tazepam” în lipsa rețetei, fapt confirmat de către martor și în cadrul ședinței

instanței de apel.

Înregistrările audio și video a convorbirii între inculpat și martorul numit ca

investigator sub acoperire, Victor Titov la momentul efectuării achiziției de control

în farmacia ,,Xxxx” a preparatului medicamentos „Tazepam” contrar sumei de 100

lei, denotă adevărul celor relatate de către Victor Titov, fapt ce determină

legalitatea încadrării acțiunilor inculpatului la componența de infracțiune

incriminată.

Instanța de apel a stabilit că, vinovăția Angelei Condrea rezultă și din

coroborarea declarațiilor martorilor Ion Bădila, Alexandru Savca, Vitalie

Dimineață care au indicat că, în cadrul Direcției Antidrog au parvenit informații

operative despre faptul că în farmaciile rețelei farmaceutice „Xxxx” se eliberează

substanțe psihotrope fără rețetă.

În rezultatul măsurilor speciale de investigație Victor Titov a fost desemnat

investigator sub acoperire și a efectuat achiziții de control a preparatelor psihotrope

de la farmaciile amplasate pe adresele xxx Xxxxxxx x, mun. Chișinău și xxx Xxxx

Xxxxx xxx, mun. Chișinău.

În luna iunie 2013 s-au făcut investigații la farmacia amplasată pe adresa

xxx Xxxxxx x, mun. Chișinău, inclusiv percheziții, achiziții de control care au fost

înregistrate video și documentate, fiind depistate inclusiv rețete pentru preparate

psihotrope cu semne evidente de falsificare, care au fost supuse expertizării

grafoscopice.

Instanța de apel a apreciat că, declarațiile martorilor audiați coroborează și

cu celelalte probe administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în instanțele

de judecată.

4.3. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel ținând cont de

prevederile art. art. 7, 61, 75, Cod penal, a stabilit inculpatului pedeapsa închisorii,

cu privarea de dreptul de a exercita activitate farmaceutică, iar în temeiul art. 90

Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii,

indicând că, reprezintă o pedeapsă proporțională atât cu gravitatea efectivă a

faptelor săvârșite de inculpat, cât și cu personalitatea acestuia.

Condrea, în temeiul pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, au

contestat cu recurs decizia solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivare au invocat că, Angela Condrea a indicat că, conform

procesului-verbal de examinare a obiectelor ridicate de la farmacia amplasată pe

adresa str. Miron Costin 15/3, mun. Chișinău, întocmit la 21 iunie 2013, în

prezența reprezentantului agenției medicamentului și a SRL „Xxxxx-xxx”, nu au

fost depistate încălcări la eliberarea medicamentelor, inclusiv cu efect psihotrop și

toate actele și documentele ridicate au fost restituite, fapt care confirmă

nevinovăția ei.

Inculpatul Marina Șamota fiind audiată a recunoscut fapta incriminată de

3

către partea acuzării, însă în declarațiile acestuia nu există nici un indiciu care ar

indica la vinovăția Angelei Condrea sau la participarea în careva mod la această

faptă a inculpatului.

Fiind audiații martorii Maia Kaigorodov, Adriana Grițco, Veaceslav Sereda,

Ion Bădila și Vitalie Dimineață, nu au indicat despre careva activitate ilegală a

Angelei Condrea.

Indică recurenții că, declarațiile martorului Victor Titov, care este un agent

provocator și consumator de substanțe narcotice, sunt contradictorii și urmau a fi

apreciate critic, deoarece în prima instanță a declarat că nu-și amintește care

farmacistă i-a vândut preparatul, iar în instanța de apel a indicat direct la Angela

Condrea, ca la persoană ce i-a vândut preparatul medicamentos.

Menționează recurenții că, din mijloacele materiale de probă este evident

faptul că, în cadrul urmăririi penale organul de urmărire penală, nu a efectuat

acțiunea de prezentare a martorului, agent sub acoperire, Victor Titov, cel puțin

după fotografie, în asemenea situație fiind lipsite de suport probatoriu declarațiile

depuse în instanța de apel de către acest martor.

Susțin recurenții că, instanța de apel a făcut trimitere la înregistrările audio și

video a discuției dintre martorul Victor Titov și inculpatul Angela Condrea, însă

asemenea CD cu înregistrarea audio și video a acestei discuții nu există la

materialele cauzei penale, acest CD nu a fost indicat de procuror în lista sa de

probe prezentată instanței de judecată, acest mijloc de probă nu a fost examinat,

ascultat sau vizualizat de către instanțele de fond și în acest sens în

procesele-verbale a ședințelor de judecată nu există mențiunea privind examinarea

unui asemenea CD.

Consideră recurenții că, prin faptul neprezentării de către partea acuzării a

CD-ului cu înregistrarea audio și video a discuției dintre martorul Victor Titov cu

Angela Condrea atrage după sine nulitatea actului de procedură penală și a

mijlocului de probă - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de

investigație din 14 februarie 2013 și a anexei la acest proces-verbal, deoarece în

lipsa CD-ului ce nu a fost examinat în cadrul ședinței de judecată nu este clar ce a

examinat și consemnat organul de urmărire penală în aceste acte procesual-penale.

Prin acest fapt partea apărării a fost lipsită de dreptul de a vizualiza și asculta

CD-ul cu înregistrarea audio și video ca mijloc de probă deținut de partea acuzării

pe care au fost consemnate anumite înregistrări și astfel a fost lipsită de

posibilitatea de a cunoaște conținutul nemijlocit al CD-ului, a formula obiecții,

fiind astfel încălcat principiul egalității armelor între părțile procesului penal.

Menționează recurenții că, prima instanță în mod absolut legal și întemeiat a

considerat că partea acuzării nu a demonstrat prin probe pertinente și admisibile

vinovăția Angelei Condrea în înstrăinarea ilegală, fără rețetă, la 13 februarie 2013

a preparatului medicamentos cu efect psihotrop „Tazepam” către investigatorul sub

acoperire Victor Titov, concluzie care rezultă din faptul că inculpatul afirmă că la

13 februarie 2013, ora 18:10, a eliberat respectivul preparat în baza rețetei

prezentate, care la 01 aprilie 2013 a fost nimicită în corespundere cu Ordinul

Ministerului Sănătății al R. Moldova nr. 960 din 01 octombrie 2012, versiune care

nu a fost combătută de către partea acuzării prin mijloace de probă, deși partea

acuzării a avut asemenea posibilitate.

În confirmarea nevinovăției inculpatului vine și procesul-verbal de

4

examinarea a obiectelor ridicate, inclusiv de la filiala farmaciei „Xxxx” amplasată

pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău, din 21 iunie 2013, din care rezultă

că în actele ridicate și examinate nu au fost depistate abateri legate referitor la

episodul incriminat Angelei Condrea, motiv pentru care documentele și

medicamentele ridicate au fost restituite în volum deplin.

Mai mult, în procesul-verbal menționat este indicat că, de rând cu

preparatele medicamentoase cu efect psihotrop, a fost examinat și registrul de

evidență cantitativă a acestora pentru anul 2013, fiind contrapus cu rețetele de

evidență strictă, în baza cărora au fost eliberate preparatele medicamentoase cu

conținut psihotrop, nefiind depistate careva abateri la eliberarea preparatului

medicamentos ,,Tazepam”.

Consideră că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că în cadrul

procesului penal au fost săvârșite un șir de încălcări procesuale, care constituie

erori de drept și care afectează în mod direct hotărârea judecătorească pronunțată

de instanța de apel în această cauză penală, asupra cărora parțial partea apărării a

atras atenția instanței de judecată pe parcursul examinării cauzei penale în ordine

de apel, însă acestea au rămas fără răspuns.

Mai mult, în rapoartele și actele întocmite de colaboratorii DGSO a MAI

privind pretinsa activitate infracțională a angajaților rețelei de farmacii ,,Xxxx”, se

vorbește numai despre farmacia amplasată pe adresa xxx Xxxxxxx x,

mun. Chișinău, în care Angela Condrea nu a activat ca farmacistă și nici într-un

raport nu se menționează nimic despre farmacia acestei rețele amplasate pe adresa

xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău, în care inculpatul a activat o perioadă scurtă

de timp.

În cele 3 ordonanțe de autorizare a măsurilor speciale de investigații din

05 februarie 2013 emise de procurorul Pavel Vinițchi (f.d.42-47 vol.I) nu se

menționează despre faptul că aceste pretinse achiziții de control pe care intenționa

să le efectueze la acel moment Victor Titov, ca agent sub acoperire, urmau a fi

efectuate în farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxxx xxx,

mun. Chișinău și nu se menționează despre pretinsa activitate ilegală a

inculpatului.

În demersul depus de procurorul Pavel Vinițchi la 08 februarie 2013 în

adresa judecătorului de instrucție privind autorizarea măsurilor speciale de

investigații, interceptarea și înregistrarea discuțiilor dintre Victor Titov cu

cet. Marina și cu alte persoane complici cu ea, iarăși nu se menționează despre

faptul că aceste acțiuni speciale de investigații urmau a fi efectuate în farmacia

,,Xxxx” amplasate pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău și nu se

menționează despre o pretinsă activitate ilegală a inculpatului, dar se menționează

numai farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxxxxx x, mun. Chișinău și

cet. pe nume Marina.

Prin încheierea judecătorului de instrucție din 12 februarie 2013, ora 12.10

s-a dispus admiterea demersului procurorului Pavel Vinițchi, însă a fost autorizată

efectuarea măsurilor speciale de investigații în farmacia ,,Xxxx” amplasată pe

adresa xxx Xxxxxx x, mun. Chișinău și numai în ce privește discuția agentului sub

acoperire Victor Titov cu o persoană pe nume Marina, nimic nu se menționează

despre farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun.

Chișinău și nu se menționează despre activitatea ilegală a inculpatului.

5

Susțin recurenții că, potrivit procesului-verbal din 13 februarie 2013 privind

instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor, lui Victor

Titov i-au fost instalate anumite dispozitive pentru înregistrarea audio și video a

discuției sale și i-au fost transmise 2 bancnote cu nominalul de 100 lei fiecare, însă

nu se menționează despre faptul că va fi înregistrată discuția dintre Victor Titov și

Angela Condrea, dar se face trimitere la ordonanța procurorului și încheierea

judecătorului de instrucție menționate supra, în care nu se menționează nimic

despre Angela Condrea.

Potrivit procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații

din 14 februarie 2013, întocmite de organul de poliție a DGSO nu se menționează

despre discuția lui Victor Titov cu Angela Condrea, dar se menționează că el s-a

deplasat la farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx,

mun. Chișinău și a procurat preparatul medicamentos ,,Tazepam” la prețul de 100

lei.

Conținutul discuției dintre Victor Titov și Angela Condrea este descris în

anexa nr. 1 la procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații

din 14 februarie 2013, însă această discuție nu a fost recunoscută și a fost negată

după conținut de către inculpat, însă organul de urmărire penală nu a prezentat

nimic în scopul combaterii poziției și declarațiilor Angelei Condrea, în special nu a

fost vizualizat sau ascultat CD-ul cu înregistrarea discuției care conform mențiunii

colaboratorilor de poliție a DGSO a MAI se păstrează în plic la materialele cauzei

penale.

La 19 februarie 2013, procurorul Pavel Vinițchi a depus demers în adresa

judecătorului de instrucție privind constatarea faptului dacă la efectuarea măsurilor

speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea discuțiilor dintre Victor Titov

cu o persoană în farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx,

mun. Chișinău au fost respectate cerințele legislației procesuale penale.

Prin ordonanța din 19 februarie 2013, emisă de procurorul Pavel Vinițchi au

fost reținute ca pertinente datele acumulate și expuse în procesul-verbal de

consemnare din 14 februarie 2013.

Prin încheierea judecătorului de instrucție din 20 februarie 2013, ora 09.00,

fără număr de înregistrare, s-a dispus admiterea demersului procurorului Pavel

Vinițchi și a fost constatată respectarea prevederilor legislației la efectuarea

măsurilor speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea discuțiilor dintre

Victor Titov cu o persoană în farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx

Xxxxx xxx, mun. Chișinău.

Astfel, susțin recurenții că, la examinarea acestui demers nu au fost asigurate

garanțiile procesuale și asigurată respectarea drepturilor prevăzute de lege a

persoanei cu care s-a înregistrat acea discuție de către agentul provocator, fiind

încălcat dreptul la viața privată a acestei persoane prevăzut de art. 8 CțEDO.

Consideră recurenții că nu are o importanță deosebită faptul că inculpatul nu

a invocat nulitatea acestui act procesual la sfârșitul urmăririi penale, deoarece acest

lucru a fost invocat de către partea apărării în cadrul instanțelor de fond.

Astfel, în viziunea apărării, organul de urmărire penală l-a convins pe Victor

Titov, care a fost de mai multe ori condamnat pentru faptul că a consumat

substanțe narcotice, să organizeze inculpatului ce activa ca farmacist în farmacia

,,Xxxx” amplasată pe adresa str. Miron Costin, mun. Chișinău, provocare prin care

6

el să se adreseze cu cerința privind procurarea substanțelor psihotrope din această

farmacie, care se eliberează contra rețetei medicale.

În practica judiciară există un șir de precedente similare în care instanțele de

judecată au constatat faptul că s-a comis o provocare intenționată de către

autoritățile statului și aceasta constituie o încălcare a dreptului la un proces

echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din Convenție (decizia Curții Supreme de Justiție

nr. 1rh-1/2015 din 24 februarie 2015 în cauza Pareniuc V.V.)

În acest context, consideră că, precedentul judiciar menționat supra urmează

a fi aplicat în cauza penală cu privire la învinuirea Angelei Condrea, la

compartimentul relației agentului provocator Victor Titov cu organul de urmărire

penală și acțiunile comise de el sub influența și conducerea poliției.

În contextul jurisprudenței CEDO, recurenții au făcut trimitere la hotărârile

Curții în cauzele Güveҫ c. Turciei din 20 ianuarie 2008, Block c. Ungariei, Gäfgen

c. Germaniei din 30 iunie 2008, Pareniuc c. Moldovei din 01 iulie 2014,

Destrehem c. Franței din 18 mai 2004, Tierce și alții c. San Marino, Ekbatani

c. Suediei, Cravcenco c. Moldovei din 15 ianuarie 2008.

Subsidiar au invocat recurenții că, instanța de apel a pronunțat o hotărâre

nemotivată, deoarece nu conține răspuns la toate obiecțiile și argumentele invocate

de partea apărării în cadrul examinării cauzei penale în ordine de apel, în special

cele menționate în recurs, astfel fiind încălcate prevederile art. 6 CțEDO referitor

la toate garanțiile unui proces echitabil.

respingerea acestuia ca inadmisibil, menționând că, titularul cererii de recurs

critică modalitatea de apreciere a probelor administrate, care ține de starea de fapt

a cauzei, stabilirea căreia este de competența instanțelor de fond, iar un asemenea

temei nu este prevăzut de lege pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Instanța de apel corect a stabilit starea de fapt și vinovăția Angelei Condrea

în săvârșirea infracțiunii incriminate, în concordanță deplină cu probele

administrate, amplu analizate și just apreciate.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează total hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut de pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

În sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin

apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

7

imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în

ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele

corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod

de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele

de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

În acest sens, Colegiul lărgit reține că, instanța de apel nu a respectat

prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, potrivit descriptivului deciziei

contestate aceasta:

a) nu a analizat admisibilitatea probelor sub aspectul legalității acestora;

b) nu a examinat (vizualizat și ascultat) CD-ul cu înregistrarea discuției

purtate între Angela Condrea și Victor Titov la 14 februarie 2013 (f.d.56 vol.I),

care reprezintă o probă decisivă.

Astfel, Colegiul penal, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101

alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o

activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte

probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor

probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care

au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a

conținutului probei și a coroborării lor;

c) nu a verificat dacă la caz este sau nu prezentă acțiunea de provocare a

inculpatului la săvârșirea infracțiunii de către agentul sub acoperire, recrutat de

poliție;

d) constatând fapta, a indicat în decizie că, ,,…Angela Condrea, activând în

calitate de farmacist la farmacia din cadrul rețelei farmaceutice „Xxxx”, care

aparține SRL „Xxxxxx-xxxx”, amplasată pe adresa xxx Xxxxxxx x,

mun. Chișinău…”, pe când atât în actul de învinuire cât și în rechizitoriu

este indicat că, ,,… Angela Condrea activând în calitate de farmacist la farmacia

din cadrul rețelei farmaceutice „Xxxx”, care aparține SRL „Xxxxx-

xxx”,….amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău…”.

În acest sens Colegiul lărgit ține să menționeze că, art. 12 alin. (1) Cod penal,

prevede că, locul săvârșirii faptei se consideră locul unde a fost săvârșită acțiunea

(inacțiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor.

Potrivit doctrinei juridice, locul săvârșirii infracțiunii constituie, în primul

rând, un criteriu de stabilire a principiilor de aplicare a legii penale în spațiu și are

rolul de semn obligatoriu sau facultativ pentru unele componențe de infracțiune, de

aceea organele de urmărire penală și instanțele judecătorești sunt obligate să

stabilească în fiecare caz concret locul săvârșirii infracțiunii.

8

Totodată, conform art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea

apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, iar

potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă

instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-a

găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor

art. 417 Cod de procedură penală, concomitent verificându-se și motivele invocate

în recursul ordinar în limita competenței, argumentând clar concluziile sale în

decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct. 7 al prezentei decizii.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de avocatul Sergiu Coptu în numele

inculpatului și inculpat, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Condrea Angela Xxxx

și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia pronunțată integral la 13 aprilie 2017.

Președinte /semnătura/ Petru Ursache

Judecătorii /semnătura/ Petru Moraru

/semnătura/ Ghenadie Nicolaev

/semnătura/ Nadejda Toma

/semnătura/ Vladimir Timofti

Copia corespunde originalului,

Judecător Petru Moraru

9