1ra-55/2017 — art. 217/1 alin. 3 lit. d, f CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 ianuarie 2016, Angela Condrea a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. d), f) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Prin aceeași sentință a fost condamnată Marina Șamota, însă în privința acesteia hotărârile judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.

De către organul de urmărire penală, Angela Condrea a fost învinuită că, activând în calitate de farmacist la farmacia din cadrul rețelei farmaceutice „Xxxx”, care aparține SRL „Xxxxx-xxxx”, amplasată pe adresa xxx Xxxxx x, mun. Chișinău, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, contrar prevederilor ordinelor Ministerului Sănătății al R. Moldova nr. 960 din 01 octombrie 2012 și nr. 71 din 03 martie 1999, în lipsa rețetei de prescriere medicală, la 13 februarie 2013 a înstrăinat cet. Victor Titov, investigator sub acoperire, 50 de comprimate în 2 blistere de preparat medicamentos „Tazepam”. Conform raportului de expertiză nr. 511 din 26 februarie 2013, substanța psihotropă activă în preparatul înstrăinat ilegal constituie 0,5 gr.

Procurorul, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Angela Condrea să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 2171 alin. (3) lit. d), f) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic pe termen de 5 ani. 1 În motivarea apelului a invocat că, prima instanță nu a apreciat la justa valoare declarațiile agenților sub acoperire Victor Titov și Veaceslav Sereda, care nemijlocit au efectuat măsura specială de investigație - achiziția de control de la inculpat și a martorilor Adriana Grițco, Maia Kaigordov, Vitalie Dimineață, Ion Bădila și Alexandru Savca, care au confirmat cu certitudine că inculpatul a săvârșit infracțiunile incriminate în condițiile indicate în actul de învinuire. La baza sentinței de achitare, instanța a pus doar declarațiile inculpatului, prin care acesta nu și-a recunoscut vina, invocând diferite versiuni în vederea evitării răspunderii penale pentru fapta săvârșită, declarații care necesitau a fi apreciate critic, din motiv că sunt combătute de probele administrate în ședința de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2016, a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Angela Condrea a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 2171 alin. (3) lit. d), f) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate farmaceutică pe termen de 5 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada probațiunii de 3 ani. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că, Angela Condrea, activând în calitate de farmacist la farmacia din cadrul rețelei farmaceutice „Xxxx”, care aparține SRL „Xxxxx-xxx”, amplasată pe adresa xxx Xxxxxx x, mun. Chișinău, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, contrar prevederilor ordinelor Ministerului Sănătății al R. Moldova nr. 960 din 01 octombrie 2012 și nr. 71 din 03 martie 1999, în lipsa rețetei de prescriere medicală, la 13 februarie 2013 a înstrăinat cet. Victor Titov, investigator sub acoperire, 50 de comprimate în 2 blistere de preparat medicamentos „Tazepam”. Conform raportului de expertiză nr. 511 din 26 februarie 2013, substanța psihotropă activă în preparatul înstrăinat ilegal constituie 0,5 gr. 4.2. În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului se confirmă prin următoarele probe: declarațiile martorilor Victor Titov, Alexandru Savca, Maia Kaigorodov, Adriana Grițco, Ion Bădila, Vitalie Dimineață, Veaceslav Sereda; procesul-verbal privind actele de constatare din 03 decembrie 2012 (f.d.19, vol.I); raportul de constatare tehnico-științifică nr. 4725 din 20 decembrie 2012 (f.d.25-27, vol.I); procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 14 februarie 2013 (f.d.51-54, vol.I); anexa nr. 1 la procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație (f.d.55, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 13 februarie 2013 (f.d.63, vol.I); raportul de expertiză chimică nr. 511 din 26 februarie 2013 (f.d.71-72, vol.I); procesul-verbal de audiere a martorului Victor Titov (f.d.164, vol.I); procesul-verbal de efectuare a percheziției la sediul farmaciei ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxxx xxx, mun. Chișinău, din 10 iunie 2013 (f.d.32-36, vol.II); procesul-verbal de percheziție la sediul farmaciei „Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxxxxx x, mun. Chișinău, din 10 iunie 2013 (f.d.50, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 21 iunie 2013 (f.d.80-82, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 06 noiembrie 2013 (f.d.201-202, vol.II). 2 Referitor la metoda de apărare invocată de inculpat pe parcursul procesului penal, instanța de apel a indicat că, sunt nesincere, fiind apreciate critic deoarece nu coroborează cu susținerile constante ale martorului Victor Titov, care având calitatea de investigator sub acoperire și declarațiile căruia fiind o probă directă, a relatat că Angela Condrea la 13 februarie 2013 i-a vândut preparatul medicamentos „Tazepam” în lipsa rețetei, fapt confirmat de către martor și în cadrul ședinței instanței de apel. Înregistrările audio și video a convorbirii între inculpat și martorul numit ca investigator sub acoperire, Victor Titov la momentul efectuării achiziției de control în farmacia ,,Xxxx” a preparatului medicamentos „Tazepam” contrar sumei de 100 lei, denotă adevărul celor relatate de către Victor Titov, fapt ce determină legalitatea încadrării acțiunilor inculpatului la componența de infracțiune incriminată. Instanța de apel a stabilit că, vinovăția Angelei Condrea rezultă și din coroborarea declarațiilor martorilor Ion Bădila, Alexandru Savca, Vitalie Dimineață care au indicat că, în cadrul Direcției Antidrog au parvenit informații operative despre faptul că în farmaciile rețelei farmaceutice „Xxxx” se eliberează substanțe psihotrope fără rețetă. În rezultatul măsurilor speciale de investigație Victor Titov a fost desemnat investigator sub acoperire și a efectuat achiziții de control a preparatelor psihotrope de la farmaciile amplasate pe adresele xxx Xxxxxxx x, mun. Chișinău și xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău. În luna iunie 2013 s-au făcut investigații la farmacia amplasată pe adresa xxx Xxxxxx x, mun. Chișinău, inclusiv percheziții, achiziții de control care au fost înregistrate video și documentate, fiind depistate inclusiv rețete pentru preparate psihotrope cu semne evidente de falsificare, care au fost supuse expertizării grafoscopice. Instanța de apel a apreciat că, declarațiile martorilor audiați coroborează și cu celelalte probe administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în instanțele de judecată. 4.3. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel ținând cont de prevederile art. art. 7, 61, 75, Cod penal, a stabilit inculpatului pedeapsa închisorii, cu privarea de dreptul de a exercita activitate farmaceutică, iar în temeiul art. 90 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, indicând că, reprezintă o pedeapsă proporțională atât cu gravitatea efectivă a faptelor săvârșite de inculpat, cât și cu personalitatea acestuia.

Avocatul Sergiu Coptu în numele inculpatului și inculpatul Angela Condrea, în temeiul pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, au contestat cu recurs decizia solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivare au invocat că, Angela Condrea a indicat că, conform procesului-verbal de examinare a obiectelor ridicate de la farmacia amplasată pe adresa str. Miron Costin 15/3, mun. Chișinău, întocmit la 21 iunie 2013, în prezența reprezentantului agenției medicamentului și a SRL „Xxxxx-xxx”, nu au fost depistate încălcări la eliberarea medicamentelor, inclusiv cu efect psihotrop și toate actele și documentele ridicate au fost restituite, fapt care confirmă nevinovăția ei. Inculpatul Marina Șamota fiind audiată a recunoscut fapta incriminată de 3 către partea acuzării, însă în declarațiile acestuia nu există nici un indiciu care ar indica la vinovăția Angelei Condrea sau la participarea în careva mod la această faptă a inculpatului. Fiind audiații martorii Maia Kaigorodov, Adriana Grițco, Veaceslav Sereda, Ion Bădila și Vitalie Dimineață, nu au indicat despre careva activitate ilegală a Angelei Condrea. Indică recurenții că, declarațiile martorului Victor Titov, care este un agent provocator și consumator de substanțe narcotice, sunt contradictorii și urmau a fi apreciate critic, deoarece în prima instanță a declarat că nu-și amintește care farmacistă i-a vândut preparatul, iar în instanța de apel a indicat direct la Angela Condrea, ca la persoană ce i-a vândut preparatul medicamentos. Menționează recurenții că, din mijloacele materiale de probă este evident faptul că, în cadrul urmăririi penale organul de urmărire penală, nu a efectuat acțiunea de prezentare a martorului, agent sub acoperire, Victor Titov, cel puțin după fotografie, în asemenea situație fiind lipsite de suport probatoriu declarațiile depuse în instanța de apel de către acest martor. Susțin recurenții că, instanța de apel a făcut trimitere la înregistrările audio și video a discuției dintre martorul Victor Titov și inculpatul Angela Condrea, însă asemenea CD cu înregistrarea audio și video a acestei discuții nu există la materialele cauzei penale, acest CD nu a fost indicat de procuror în lista sa de probe prezentată instanței de judecată, acest mijloc de probă nu a fost examinat, ascultat sau vizualizat de către instanțele de fond și în acest sens în procesele-verbale a ședințelor de judecată nu există mențiunea privind examinarea unui asemenea CD. Consideră recurenții că, prin faptul neprezentării de către partea acuzării a CD-ului cu înregistrarea audio și video a discuției dintre martorul Victor Titov cu Angela Condrea atrage după sine nulitatea actului de procedură penală și a mijlocului de probă - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 14 februarie 2013 și a anexei la acest proces-verbal, deoarece în lipsa CD-ului ce nu a fost examinat în cadrul ședinței de judecată nu este clar ce a examinat și consemnat organul de urmărire penală în aceste acte procesual-penale. Prin acest fapt partea apărării a fost lipsită de dreptul de a vizualiza și asculta CD-ul cu înregistrarea audio și video ca mijloc de probă deținut de partea acuzării pe care au fost consemnate anumite înregistrări și astfel a fost lipsită de posibilitatea de a cunoaște conținutul nemijlocit al CD-ului, a formula obiecții, fiind astfel încălcat principiul egalității armelor între părțile procesului penal. Menționează recurenții că, prima instanță în mod absolut legal și întemeiat a considerat că partea acuzării nu a demonstrat prin probe pertinente și admisibile vinovăția Angelei Condrea în înstrăinarea ilegală, fără rețetă, la 13 februarie 2013 a preparatului medicamentos cu efect psihotrop „Tazepam” către investigatorul sub acoperire Victor Titov, concluzie care rezultă din faptul că inculpatul afirmă că la 13 februarie 2013, ora 18:10, a eliberat respectivul preparat în baza rețetei prezentate, care la 01 aprilie 2013 a fost nimicită în corespundere cu Ordinul Ministerului Sănătății al R. Moldova nr. 960 din 01 octombrie 2012, versiune care nu a fost combătută de către partea acuzării prin mijloace de probă, deși partea acuzării a avut asemenea posibilitate. În confirmarea nevinovăției inculpatului vine și procesul-verbal de 4 examinarea a obiectelor ridicate, inclusiv de la filiala farmaciei „Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău, din 21 iunie 2013, din care rezultă că în actele ridicate și examinate nu au fost depistate abateri legate referitor la episodul incriminat Angelei Condrea, motiv pentru care documentele și medicamentele ridicate au fost restituite în volum deplin. Mai mult, în procesul-verbal menționat este indicat că, de rând cu preparatele medicamentoase cu efect psihotrop, a fost examinat și registrul de evidență cantitativă a acestora pentru anul 2013, fiind contrapus cu rețetele de evidență strictă, în baza cărora au fost eliberate preparatele medicamentoase cu conținut psihotrop, nefiind depistate careva abateri la eliberarea preparatului medicamentos ,,Tazepam”. Consideră că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că în cadrul procesului penal au fost săvârșite un șir de încălcări procesuale, care constituie erori de drept și care afectează în mod direct hotărârea judecătorească pronunțată de instanța de apel în această cauză penală, asupra cărora parțial partea apărării a atras atenția instanței de judecată pe parcursul examinării cauzei penale în ordine de apel, însă acestea au rămas fără răspuns. Mai mult, în rapoartele și actele întocmite de colaboratorii DGSO a MAI privind pretinsa activitate infracțională a angajaților rețelei de farmacii ,,Xxxx”, se vorbește numai despre farmacia amplasată pe adresa xxx Xxxxxxx x, mun. Chișinău, în care Angela Condrea nu a activat ca farmacistă și nici într-un raport nu se menționează nimic despre farmacia acestei rețele amplasate pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău, în care inculpatul a activat o perioadă scurtă de timp. În cele 3 ordonanțe de autorizare a măsurilor speciale de investigații din 05 februarie 2013 emise de procurorul Pavel Vinițchi (f.d.42-47 vol.I) nu se menționează despre faptul că aceste pretinse achiziții de control pe care intenționa să le efectueze la acel moment Victor Titov, ca agent sub acoperire, urmau a fi efectuate în farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxxx xxx, mun. Chișinău și nu se menționează despre pretinsa activitate ilegală a inculpatului. În demersul depus de procurorul Pavel Vinițchi la 08 februarie 2013 în adresa judecătorului de instrucție privind autorizarea măsurilor speciale de investigații, interceptarea și înregistrarea discuțiilor dintre Victor Titov cu cet. Marina și cu alte persoane complici cu ea, iarăși nu se menționează despre faptul că aceste acțiuni speciale de investigații urmau a fi efectuate în farmacia ,,Xxxx” amplasate pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău și nu se menționează despre o pretinsă activitate ilegală a inculpatului, dar se menționează numai farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxxxxx x, mun. Chișinău și cet. pe nume Marina. Prin încheierea judecătorului de instrucție din 12 februarie 2013, ora 12.10 s-a dispus admiterea demersului procurorului Pavel Vinițchi, însă a fost autorizată efectuarea măsurilor speciale de investigații în farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxxxx x, mun. Chișinău și numai în ce privește discuția agentului sub acoperire Victor Titov cu o persoană pe nume Marina, nimic nu se menționează despre farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău și nu se menționează despre activitatea ilegală a inculpatului. 5 Susțin recurenții că, potrivit procesului-verbal din 13 februarie 2013 privind instalarea mijloacelor tehnice moderne și controlul transmiterii banilor, lui Victor Titov i-au fost instalate anumite dispozitive pentru înregistrarea audio și video a discuției sale și i-au fost transmise 2 bancnote cu nominalul de 100 lei fiecare, însă nu se menționează despre faptul că va fi înregistrată discuția dintre Victor Titov și Angela Condrea, dar se face trimitere la ordonanța procurorului și încheierea judecătorului de instrucție menționate supra, în care nu se menționează nimic despre Angela Condrea. Potrivit procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 14 februarie 2013, întocmite de organul de poliție a DGSO nu se menționează despre discuția lui Victor Titov cu Angela Condrea, dar se menționează că el s-a deplasat la farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău și a procurat preparatul medicamentos ,,Tazepam” la prețul de 100 lei. Conținutul discuției dintre Victor Titov și Angela Condrea este descris în anexa nr. 1 la procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 14 februarie 2013, însă această discuție nu a fost recunoscută și a fost negată după conținut de către inculpat, însă organul de urmărire penală nu a prezentat nimic în scopul combaterii poziției și declarațiilor Angelei Condrea, în special nu a fost vizualizat sau ascultat CD-ul cu înregistrarea discuției care conform mențiunii colaboratorilor de poliție a DGSO a MAI se păstrează în plic la materialele cauzei penale. La 19 februarie 2013, procurorul Pavel Vinițchi a depus demers în adresa judecătorului de instrucție privind constatarea faptului dacă la efectuarea măsurilor speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea discuțiilor dintre Victor Titov cu o persoană în farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău au fost respectate cerințele legislației procesuale penale. Prin ordonanța din 19 februarie 2013, emisă de procurorul Pavel Vinițchi au fost reținute ca pertinente datele acumulate și expuse în procesul-verbal de consemnare din 14 februarie 2013. Prin încheierea judecătorului de instrucție din 20 februarie 2013, ora 09.00, fără număr de înregistrare, s-a dispus admiterea demersului procurorului Pavel Vinițchi și a fost constatată respectarea prevederilor legislației la efectuarea măsurilor speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea discuțiilor dintre Victor Titov cu o persoană în farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău. Astfel, susțin recurenții că, la examinarea acestui demers nu au fost asigurate garanțiile procesuale și asigurată respectarea drepturilor prevăzute de lege a persoanei cu care s-a înregistrat acea discuție de către agentul provocator, fiind încălcat dreptul la viața privată a acestei persoane prevăzut de art. 8 CțEDO. Consideră recurenții că nu are o importanță deosebită faptul că inculpatul nu a invocat nulitatea acestui act procesual la sfârșitul urmăririi penale, deoarece acest lucru a fost invocat de către partea apărării în cadrul instanțelor de fond. Astfel, în viziunea apărării, organul de urmărire penală l-a convins pe Victor Titov, care a fost de mai multe ori condamnat pentru faptul că a consumat substanțe narcotice, să organizeze inculpatului ce activa ca farmacist în farmacia ,,Xxxx” amplasată pe adresa str. Miron Costin, mun. Chișinău, provocare prin care 6 el să se adreseze cu cerința privind procurarea substanțelor psihotrope din această farmacie, care se eliberează contra rețetei medicale. În practica judiciară există un șir de precedente similare în care instanțele de judecată au constatat faptul că s-a comis o provocare intenționată de către autoritățile statului și aceasta constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din Convenție (decizia Curții Supreme de Justiție nr. 1rh-1/2015 din 24 februarie 2015 în cauza Pareniuc V.V.) În acest context, consideră că, precedentul judiciar menționat supra urmează a fi aplicat în cauza penală cu privire la învinuirea Angelei Condrea, la compartimentul relației agentului provocator Victor Titov cu organul de urmărire penală și acțiunile comise de el sub influența și conducerea poliției. În contextul jurisprudenței CEDO, recurenții au făcut trimitere la hotărârile Curții în cauzele Güveҫ c. Turciei din 20 ianuarie 2008, Block c. Ungariei, Gäfgen c. Germaniei din 30 iunie 2008, Pareniuc c. Moldovei din 01 iulie 2014, Destrehem c. Franței din 18 mai 2004, Tierce și alții c. San Marino, Ekbatani c. Suediei, Cravcenco c. Moldovei din 15 ianuarie 2008. Subsidiar au invocat recurenții că, instanța de apel a pronunțat o hotărâre nemotivată, deoarece nu conține răspuns la toate obiecțiile și argumentele invocate de partea apărării în cadrul examinării cauzei penale în ordine de apel, în special cele menționate în recurs, astfel fiind încălcate prevederile art. 6 CțEDO referitor la toate garanțiile unui proces echitabil.

Asupra recursului a prezentat referință procurorul care s-a expus pentru respingerea acestuia ca inadmisibil, menționând că, titularul cererii de recurs critică modalitatea de apreciere a probelor administrate, care ține de starea de fapt a cauzei, stabilirea căreia este de competența instanțelor de fond, iar un asemenea temei nu este prevăzut de lege pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Instanța de apel corect a stabilit starea de fapt și vinovăția Angelei Condrea în săvârșirea infracțiunii incriminate, în concordanță deplină cu probele administrate, amplu analizate și just apreciate.

Judecând recursul declarat în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai 7 imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În acest sens, Colegiul lărgit reține că, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, potrivit descriptivului deciziei contestate aceasta: a) nu a analizat admisibilitatea probelor sub aspectul legalității acestora; b) nu a examinat (vizualizat și ascultat) CD-ul cu înregistrarea discuției purtate între Angela Condrea și Victor Titov la 14 februarie 2013 (f.d.56 vol.I), care reprezintă o probă decisivă. Astfel, Colegiul penal, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei și a coroborării lor; c) nu a verificat dacă la caz este sau nu prezentă acțiunea de provocare a inculpatului la săvârșirea infracțiunii de către agentul sub acoperire, recrutat de poliție; d) constatând fapta, a indicat în decizie că, ,,…Angela Condrea, activând în calitate de farmacist la farmacia din cadrul rețelei farmaceutice „Xxxx”, care aparține SRL „Xxxxxx-xxxx”, amplasată pe adresa xxx Xxxxxxx x, mun. Chișinău…”, pe când atât în actul de învinuire cât și în rechizitoriu este indicat că, ,,… Angela Condrea activând în calitate de farmacist la farmacia din cadrul rețelei farmaceutice „Xxxx”, care aparține SRL „Xxxxx- xxx”,….amplasată pe adresa xxx Xxxx Xxxxx xxx, mun. Chișinău…”. În acest sens Colegiul lărgit ține să menționeze că, art. 12 alin. (1) Cod penal, prevede că, locul săvârșirii faptei se consideră locul unde a fost săvârșită acțiunea (inacțiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor. Potrivit doctrinei juridice, locul săvârșirii infracțiunii constituie, în primul rând, un criteriu de stabilire a principiilor de aplicare a legii penale în spațiu și are rolul de semn obligatoriu sau facultativ pentru unele componențe de infracțiune, de aceea organele de urmărire penală și instanțele judecătorești sunt obligate să stabilească în fiecare caz concret locul săvârșirii infracțiunii. 8 Totodată, conform art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, iar potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-a găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, concomitent verificându-se și motivele invocate în recursul ordinar în limita competenței, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct. 7 al prezentei decizii.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Se admite recursul ordinar declarat de avocatul Sergiu Coptu în numele inculpatului și inculpat, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Condrea Angela Xxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia pronunțată integral la 13 aprilie 2017. Președinte /semnătura/ Petru Ursache Judecătorii /semnătura/ Petru Moraru /semnătura/ Ghenadie Nicolaev /semnătura/ Nadejda Toma /semnătura/ Vladimir Timofti Copia corespunde originalului, Judecător Petru Moraru 9