1ra-1543/2018 — art. 217/1 alin. 3 lit. d, f CP

Prin sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 13 ianuarie 2016, Angela Condrea a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. d), f) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Prin aceeași sentință a fost condamnată Marina Șamota, însă în privința acesteia hotărârile judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.

De către organul de urmărire penală, Angela Condrea a fost învinuită că, activând în calitate de farmacist la farmacia din cadrul rețelei farmaceutice „Mama”, care aparține SRL „TreiV-Farm”, amplasată pe adresa bd. Negruzzi 2, mun. Chișinău, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor psihotrope în scop de înstrăinare, contrar prevederilor ordinelor Ministerului Sănătății al R. Moldova nr.960 din 01 octombrie 2012 și nr.71 din 03 martie 1999, în lipsa rețetei de prescriere medicală, la 13 februarie 2013 a înstrăinat cet. Victor Titov, investigator sub acoperire, 50 de comprimate în 2 blistere de preparat medicamentos „Tazepam”. Conform raportului de expertiză nr.511 din 26 februarie 2013, substanța psihotropă activă în preparatul înstrăinat ilegal constituie 0,5 gr.

Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, 1 rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Angela Condrea să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art.2171 alin.(3) lit. d), f) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic pe termen de 5 ani. În motivarea apelului a invocat că, prima instanță nu a apreciat la justa valoare declarațiile agenților sub acoperire Victor Titov și Veaceslav Sereda, care nemijlocit au efectuat măsura specială de investigație - achiziția de control de la inculpată și a martorilor Adriana Grițco, Maia Kaigordov, Vitalie Dimineață, Ion Bădila și Alexandru Savca, care au confirmat cu certitudine că inculpata a săvârșit infracțiunile incriminate în condițiile indicate în actul de învinuire. La baza sentinței de achitare, instanța a pus doar declarațiile inculpatei, prin care acesta nu și-a recunoscut vina, invocând diferite versiuni în vederea evitării răspunderii penale pentru fapta săvârșită, declarații care necesitau a fi apreciate critic, din motiv că sunt combătute de probele administrate în ședința de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2016, a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Angela Condrea a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.2171 alin.(3) lit. d), f) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate farmaceutică pe termen de 5 ani. Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada probațiunii de 3 ani. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat fapta și a indicat că, vinovăția inculpatei se confirmă prin probele administrate la materialele cauzei. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatei Angela Condrea, deoarece nu coroborează cu susținerile constante ale martorului Victor Titov, care având calitatea de investigator sub acoperire și declarațiile căruia fiind o probă directă, a relatat că Angela Condrea la 13 februarie 2013 i-a vândut preparatul medicamentos „Tazepam” în lipsa rețetei, fapt confirmat de către martor și în cadrul ședinței instanței de apel. Înregistrările audio și video a convorbirii între inculpată și martorul numit ca investigator sub acoperire, Victor Titov la momentul efectuării achiziției de control în farmacia ,,Mama” a preparatului medicamentos „Tazepam” contra sumei de 100 lei, denotă adevărul celor relatate de către Victor Titov, fapt ce determină legalitatea încadrării acțiunilor inculpatei la componența de infracțiune incriminată. Instanța de apel a stabilit că, vinovăția Angelei Condrea rezultă și din coroborarea declarațiilor martorilor Ion Bădila, Alexandru Savca, Vitalie Dimineață care au indicat că, în cadrul Direcției Antidrog au parvenit informații operative despre faptul că în farmaciile rețelei farmaceutice „Mama” se eliberează substanțe psihotrope fără rețetă. În rezultatul măsurilor speciale de investigație Victor Titov a fost desemnat investigator sub acoperire și a efectuat achiziții de control a preparatelor psihotrope de la farmaciile amplasate pe adresele bd. Negruzzi 2, mun. Chișinău și str. Miron Costin 15/3, mun. Chișinău. În luna iunie 2013 s-au făcut investigații la farmacia amplasată pe adresa 2 bd. Negruzzi 2, mun. Chișinău, inclusiv percheziții, achiziții de control care au fost înregistrate video și documentate, fiind depistate inclusiv rețete pentru preparate psihotrope cu semne evidente de falsificare, care au fost supuse expertizării grafoscopice. 4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel ținând cont de prevederile art.art.7, 61, 75, Cod penal, a stabilit inculpatei pedeapsa închisorii, cu privarea de dreptul de a exercita activitate farmaceutică, iar în temeiul art.90 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, indicând că, reprezintă o pedeapsă proporțională atât cu gravitatea efectivă a faptelor săvârșite de inculpată, cât și cu personalitatea acestuia.

Avocatul Sergiu Coptu în numele inculpatei și inculpata Angela Condrea, în temeiul pct.6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, au contestat cu recurs decizia solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivare au invocat că, Marina Șamota fiind audiată a recunoscut fapta incriminată de către partea acuzării, însă în declarațiile acestuia nu există nici un indiciu care ar indica la vinovăția Angelei Condrea sau la participarea în careva mod la această faptă a inculpatei. Fiind audiați, martorii Maia Kaigorodov, Adriana Grițco, Veaceslav Sereda, Ion Bădila și Vitalie Dimineață, nu au indicat despre careva activitate ilegală a Angelei Condrea. Declarațiile martorului Victor Titov, care este un agent provocator și consumator de substanțe narcotice, sunt contradictorii și urmau a fi apreciate critic, deoarece în prima instanță a declarat că nu-și amintește care farmacistă i-a vândut preparatul, iar în instanța de apel a indicat direct la Angela Condrea, ca la persoană ce i-a vândut preparatul medicamentos. Instanța de apel a făcut trimitere la înregistrările audio și video a discuției dintre martorul Victor Titov și inculpata Angela Condrea, însă asemenea CD cu înregistrarea audio și video a acestei discuții nu există la materialele cauzei penale, acest CD nu a fost indicat de procuror în lista sa de probe prezentată instanței de judecată, acest mijloc de probă nu a fost examinat, ascultat sau vizualizat de către instanțele de fond și în acest sens în procesele-verbale a ședințelor de judecată nu există mențiunea privind examinarea unui asemenea CD. Astfel, prin faptul neprezentării de către partea acuzării a CD-ului cu înregistrarea audio și video a discuției dintre martorul Victor Titov cu Angela Condrea atrage după sine nulitatea actului de procedură penală și a mijlocului de probă - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 14 februarie 2013 și a anexei la acest proces-verbal, deoarece în lipsa CD-ului ce nu a fost examinat în cadrul ședinței de judecată nu este clar ce a examinat și consemnat organul de urmărire penală în aceste acte procesual-penale. În confirmarea nevinovăției inculpatei vine și procesul-verbal de examinarea a obiectelor ridicate, inclusiv de la filiala farmaciei „Mama” amplasată pe adresa str. Miron Costin 15/3, mun. Chișinău, din 21 iunie 2013, din care rezultă că în actele ridicate și examinate nu au fost depistate abateri legate referitor la episodul incriminat Angelei Condrea, motiv pentru care documentele și medicamentele ridicate au fost restituite în volum deplin. Mai mult, în procesul-verbal menționat este indicat că, de rând cu 3 preparatele medicamentoase cu efect psihotrop, a fost examinat și registrul de evidență cantitativă a acestora pentru anul 2013, fiind contrapus cu rețetele de evidență strictă, în baza cărora au fost eliberate preparatele medicamentoase cu conținut psihotrop, nefiind depistate careva abateri la eliberarea preparatului medicamentos ,,Tazepam”. Au mai invocat recurenții că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că în cadrul procesului penal au fost săvârșite un șir de încălcări procesuale, care constituie erori de drept și care afectează în mod direct hotărârea judecătorească pronunțată de instanța de apel în această cauză penală, asupra cărora parțial partea apărării a atras atenția instanței de judecată pe parcursul examinării cauzei penale în ordine de apel, însă acestea au rămas fără răspuns.

Asupra recursului a prezentat referință procurorul care s-a expus pentru respingerea acestuia ca inadmisibil.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2017, a fost admis recursul, casată total decizia instanței de apel, în cauza penală în privința lui Angela Condrea, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, instanța de apel: a) nu a analizat admisibilitatea probelor sub aspectul legalității acestora; b) nu a examinat (vizualizat și ascultat) CD-ul cu înregistrarea discuției purtate între Angela Condrea și Victor Titov la 14 februarie 2013 (f.d.56 vol. I), care reprezintă o probă decisivă; c) nu a verificat dacă la caz este sau nu prezentă acțiunea de provocare a inculpatei la săvârșirea infracțiunii de către agentul sub acoperire, recrutat de poliție; d) constatând fapta, a indicat în decizie că, ,,…Angela Condrea, activând în calitate de farmacist la farmacia din cadrul rețelei farmaceutice „Mama”, care aparține SRL „TreiV-Farm”, amplasată pe adresa bd. Negruzzi 2, mun. Chișinău…”, pe când, atât în actul de învinuire, cât și în rechizitoriu este indicat că, ,,… Angela Condrea activând în calitate de farmacist la farmacia din cadrul rețelei farmaceutice „Mama”, care aparține SRL „TreiV- Farm”,….amplasată pe adresa str. Miron Costin 15/3, mun. Chișinău…”.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2018, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței. În motivarea soluției sale, instanța de apel a apreciat ca fiind veridice declarațiile inculpatei privind nevinovăția sa, or la acest capitol acuzarea nici în prima instanță și nici în instanța de apel nu a prezentat careva probe pertinente și utile care fiind analizate și apreciate conform rigorilor art.101 Cod de procedură penală, ar demonstra culpa inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate. Mai mult, concluzia primei instanțe privind nevinovăția inculpatei, dar și declarațiile inculpatei sunt susținute prin actul nr.2 din 01 aprilie 2013 despre nimicirea rețetelor cu termen de păstrare expirat, în care figurează și o rețetă eliberată pentru preparatul medicamentos „Tazepam” (f.d.33 vol. III), copia bonului fiscal care confirmă eliberarea la 13 februarie 2013, ora 18:10 min., a preparatului „Tazepam” și încasarea sumei de 91,43 lei (f.d.34 vol. III), facturile fiscale care confirmă proveniența preparatelor medicamentoase, inclusiv a 4 preparatului „Tazepam” (f.d.34 vol. III). Astfel, instanța de apel a respins argumentele acuzării referitor la faptul că instanța nu a apreciat corect probele și neîntemeiat a achitat-o pe Angela Condrea de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii incriminate, fără a ține cont de declarațiile martorilor, or din analiza sistemului de probe prezentat de acuzare, apreciat de instanțele de judecată în baza art.101 Cod de procedură penală, nu s-au stabilit careva circumstanțe de fapt care ar indica la prezența unui infracțiuni, mai mult, martorii acuzării nu au oferit declarații pertinente, concludente și utile din care s-ar stabili că Angela Condrea ar fi comis careva acțiuni ce vizează circulația substanțelor psihotrope prin înstrăinarea ilegală a acestora, cu folosirea situației de serviciu, or niciun martor nu a indicat clar că Angela Condrea le-ar fi oferit/vândut medicamente ce conțin substanțe psihotrope fără rețetă. Totodată, inculpata afirmă că la 13 februarie 2013, ora 18:10, a eliberat respectivul preparat în baza rețetei prezentate, care la 01 aprilie 2013 a fost nimicită în corespundere cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 960 din 02.10.2012, versiune care nu a fost combătută. Mai mult, inculpata a menționat că operațiunea de livrarea a preparatului „Tazepam” a fost însoțită de eliberarea bonului de casă, care este anexat la materialele cauzei (f.d.34 vol. III). La fel, instanța de apel a indicat că, în confirmarea nevinovăției inculpatei vine și procesul-verbal de examinarea a obiectelor ridicate inclusiv de la filiala farmaciei „Mama”, amplasată pe adresa str. Miron Costin, 15/3, mun. Chișinău, întocmit de ofițerul de urmărire penală, Alexandru Savca la 21 iunie 2013 (f.d.80- 82 vol. II), din care rezultă că în actele ridicate și examinate nu au fost depistate careva abateri legate de episodul care i se incriminează inculpatei Angela Condrea, motiv pentru care documentele și medicamentele ridicate au fost restituite în volum deplin. În procesul-verbal menționat este indicat că, de rând cu preparatele medicamentoase cu efect psihotrop a fost examinat și registrul de evidență cantitativă a acestora pentru anul 2013, fiind contrapus cu rețetele de evidență strictă, în baza cărora au fost eliberate preparatele medicamentoase cu conținut psihotrop, nefiind depistate careva abateri la eliberarea preparatului medicamentos ,,Tazepam”. Astfel, în prezența circumstanțelor descrise supra, având în vedere existența dubiilor evidente privind vinovăția inculpatei Angela Condrea, instanța de apel a ajuns la concluzia legalității soluției primei instanței privind achitarea acesteia de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii incriminate din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, în privința lui Angela Condrea, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea cerințelor sale recurentul a invocat că, decizia instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe este neîntemeiată, deoarece instanța de apel având dreptul să reformeze sentința atacată în sensul casării soluției adoptate de prima instanță, nu a supus unei noi aprecieri probele administrate în cauza penală, astfel încât a mers pe ideea preconcepută a primei instanțe care a statuat asupra nevinovăției inculpatei. 5 Dispunând achitarea Angelei Condrea, instanțele de fond s-au bazat doar pe declarațiile inculpatei, fără a lua în considerație toate probele acuzării, care sunt indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatei, astfel fiind încălcate prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală. Instanțele de fond nu au luat în considerație declarațiile martorilor Victor Titov, Alexandru Savca, Veaceslav Sereda, Ion Bădila, Vitalie Dimineață cât și probele prezentate de acuzare, și anume: procesul-verbal privind actele de constatare din declarațiile cet. Victor Titov, raportul de constatare tehnico- științifică nr.4725 din 20.12.2012; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 14.02.2013 - discuția dintre Victor Titov și Angela Condrea; anexa nr.1 la procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație - discuția dintre Victor Titov și Angela Condrea; raportul de expertiză chimică nr.511 din 26.02.2013; procesul-verbal de audiere a martorului Victor Titov; raportul de expertiză chimică nr.2875 din 16.05.2013; procesul verbal de percheziție la sediul farmaciei ,,Mama”, amplasată pe adresa str. M. Costin, 15/3, mun. Chișinău din 10.06.2013; raportul de expertiză fizico-chimică nr.3485 din 21.06.2013; raportul de expertiză fizico-chimică nr.3758 din 12.07.2013; procesul- verbal de examinare a obiectelor, din 21.06.2013, adoptând o hotărâre reieșind în mod parțial doar din declarațiile inculpatei și pledoaria apărătorului său. Or, totalitatea materialelor cercetate, coroborate la declarațiile martorilor demonstrează anume fapta incriminată inculpatei, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, cu folosirea situației de serviciu. În acțiunile inculpatei, se atestă necontestabil faptul că aceasta, contrar prevederilor Ordinelor Ministerului Sănătății nr.960 din 01.10.2012 și nr.71 din 03.03.1999, în lipsa rețetei de prescriere medicală, la 13 februarie 2013, a înstrăinat cet. Victor Titov 50 de comprimate în 2 blistere de preparat medicamentos ,,Tazepam”, iar conform raportului de expertiză nr.511 din 26.02.2013, substanța psihotropă activă în preparatul înstrăinat ilegal constituie 0,5 grame. Susține recurentul că, declarațiile inculpatei Angela Condrea urmează a fi apreciate critic, deoarece nu coroborează cu susținerile constante ale martorului Victor Titov, care având calitatea de investigator sub acoperire și declarațiile căruia fiind o probă directă, a relatat că Angela Condrea la 13 februarie 2013 i-a vândut preparatul medicamentos „Tazepam” în lipsa rețetei, fapt confirmat de către martor și în cadrul ședinței instanței de apel. Înregistrările audio și video a convorbirii între inculpată și martorul numit ca investigator sub acoperire, Victor Titov la momentul efectuării achiziției de control în farmacia „Mama” a preparatului medicamentos „Tazepam” contra sumei de 100 lei, denotă adevărul celor relatate de către Victor Titov. Vinovăția Angelei Condrea rezultă și din coroborarea declarațiilor martorilor Ion Bădila, Alexandru Savca, Vitalie Dimineață care au indicat că, în cadrul Direcției Antidrog au parvenit informații operative despre faptul că în farmaciile rețelei farmaceutice „Mama” se eliberează substanțe psihotrope fără rețetă. În rezultatul măsurilor speciale de investigație Victor Titov a fost desemnat investigator sub acoperire și a efectuat achiziții de control a preparatelor psihotrope 6 de la farmaciile amplasate în bd. Negruzzi, 2 și Miron Costin, 15/3, mun. Chișinău. Acuzarea consideră că, instanța de apel la adoptarea deciziei nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în ambele instanțe, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, instanței îi rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În așa mod, instanța de apel, nu a apreciat sub toate aspectele probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele de fond și neîntemeiat a menținut sentința de achitare.

Asupra recursului declarat, a prezentat referință avocatul Sergiu Coptu în numele inculpatei, care s-a expus pentru respingerea acestuia ca fiind inadmisibil, deoarece recursul nu abordează probleme de drept de importanță generală pentru jurisprudență.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului, se constată că recurentul invocă drept temei de declarare a acestuia prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, criticând hotărârea instanței de apel privind aprecierea necorespunzătoare a probelor cercetate care în opinia acestuia demonstrează indubitabil vinovăția Angelei Condrea în cele incriminate prin rechizitoriu. Însă, acest temei pentru declararea recursului ordinar nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului înaintat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Instanța de recurs menționează că, la această etapă a procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, or aceasta fiind atributul exclusiv al acestor instanțe. Deci, Colegiul nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită 7 reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea soluției de achitare adoptată în privința lui Angela Condrea. Instanța de recurs reiterează că chestiunea de apreciere a probelor și temeinicia faptelor dovedite de ele, nu este obiect de cercetare la etapa judecării cauzei în recurs. Or, pentru a constitui temei de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. Mai mult, raportând cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor efectuată de instanța de apel, Colegiul penal specifică că instanța de apel corect a ajuns la concluzia de menținere a sentinței de achitare a inculpatei și just a apreciat probele administrate în cauză, potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal subsidiar verificând materialele dosarului, specifică că judecând apelul declarat, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de menținere a sentinței de achitare a inculpatei Angela Condrea de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. d), f) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În atare circumstanțe, nu pot fi considerate admisibile argumentele procurorului privitor la faptul că din probele cercetate de instanțele de fond se dovedește indubitabil vinovăția lui Angela Condrea în săvârșirea infracțiunii imputate, odată ce acesta nu susțin învinuirea incriminată prin rechizitoriu. Atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente care dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. Pe de altă parte, urmează a se consemna că procurorul, în virtutea atribuțiilor sale funcționale stipulate în art.art.5-6 a Legii nr.3 din 25 februarie 2016 ,,Cu privire la Procuratură”, reprezentând învinuirea în instanța de judecată, are un rol activ de a contribui la aflarea adevărului în cadrul procesului penal, precum și cele expres prevăzute în Codul de procedură penală la art.53, din care deducem că elementele procesului de tip advers indică la faptul că procurorul, în calitatea sa de titular al acțiunii penale, trebuie să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă acuzarea, fapta și vinovăția la care face referire prin actul de sesizare, întrucât instanța, la rândul ei, nu are sarcina probei, aceasta din urmă revenindu-i procurorului. În același context, amintim că, în conformitate cu art.19 alin.(3) coroborat cu art.254 alin.(1) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală are obligația 8 de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a evidenția atât circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului, inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea. În cauza deferită judecății instanța de recurs constată că procurorul nu a îndeplinit exact aceste atribuții funcționale și nu a prezentat probe suficiente care ar contribui la aflarea adevărului. Astfel, Colegiul penal consideră oportun de a consemna că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, au făcut o analiză minuțioasă a tuturor probelor administrate pe parcursul procesului penal, ajungând la concluzia corectă că din acestea nu se constată existența faptei infracțiunii. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârile CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei din 21 ianuarie 1999 și Helle c. Finlandei din 19 decembrie 1997). În legea procesuală penală, prezumția de nevinovăție este înscrisă între regulile de bază ale procesului penal, în art.8 CPP statuându-se că persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni, este prezumată nevinovată atât timp cât vinovăția sa nu îi va fi dovedită în modul prevăzut de lege, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale și nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă. Nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului. Astfel, având în vedere că, la formularea concluziei despre vinovăția lui Angela Condrea, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea asupra vinovăției pe baza unor probe sigure, certe și întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatei și existența faptei infracțiunii, se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia orice îndoială este apreciată în favoarea acesteia. Regula in dubio pro reo presupune clar că, chiar dacă în speță au fost administrate probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori pur și simplu nu există, și totuși îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție și ca urmare inculpatul trebuie achitat. Subsidiar, instanța de recurs consideră relevant de a face remarca despre faptul că, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat de procuror, se 9 constată că acesta este unul pur formal, întrucât titularul în recurs face trimitere preponderent la chestiunea de apreciere a probelor, ceea ce nu constituie obiect de cercetare și verificare la etapa judecării cauzei penale în procedura de recurs, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Pentru considerentele ce preced, Colegiul penal reține că, concluzia instanțelor privitor la achitarea Angelei Condrea de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. d), f) Cod penal, este una corectă. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și motivată, mai mult, instanța de apel a apreciat just probatoriul administrat, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția, totodată, expunându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar criticele din recursul declarat de partea acuzării, sunt vădit neîntemeiate. În consecință, Colegiul statuează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art.414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală, astfel că nu există careva temeiuri pentru admiterea recursului ordinar în sensul declarat de procuror.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2018, în cauza penală în privința lui Condrea Angela xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 decembrie 2018. Președinte Elena Covalenco Judecători Anatolie Țurcan Elena Cobzac 10