1ra-1543/2018 — art. 217/1 alin. 3 lit. d, f CP

1ra-1543/2018 — art. 217/1 alin. 3 lit. d, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1543/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Elena Covalenco,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 martie

2018, în cauza penală în privința lui

Condrea Angela xxxxx, născută la xxxxx,

originară din xxxxx, domiciliată xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.12.2013 - 13.01.2016;

Instanța de apel: 01.02.2016 - 18.04.2016;

Instanța de recurs: 17.08.2016 - 14.03.2017;

Instanță de apel: 18.04.2017 - 05.03.2018;

Instanță de recurs: 05.07.2018 - 07.11.2018.

A C O N S T A T A T :

Angela Condrea a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. d), f) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

Prin aceeași sentință a fost condamnată Marina Șamota, însă în privința

acesteia hotărârile judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.

activând în calitate de farmacist la farmacia din cadrul rețelei farmaceutice

„Mama”, care aparține SRL „TreiV-Farm”, amplasată pe adresa bd. Negruzzi 2,

mun. Chișinău, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor

psihotrope în scop de înstrăinare, contrar prevederilor ordinelor Ministerului

Sănătății al R. Moldova nr.960 din 01 octombrie 2012 și nr.71 din 03 martie 1999,

în lipsa rețetei de prescriere medicală, la 13 februarie 2013 a înstrăinat cet. Victor

Titov, investigator sub acoperire, 50 de comprimate în 2 blistere de preparat

medicamentos „Tazepam”.

Conform raportului de expertiză nr.511 din 26 februarie 2013, substanța

psihotropă activă în preparatul înstrăinat ilegal constituie 0,5 gr.

1

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Angela Condrea să fie recunoscută vinovată și

condamnată în baza art.2171 alin.(3) lit. d), f) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții în domeniul farmaceutic pe termen de 5 ani.

În motivarea apelului a invocat că, prima instanță nu a apreciat la justa

valoare declarațiile agenților sub acoperire Victor Titov și Veaceslav Sereda, care

nemijlocit au efectuat măsura specială de investigație - achiziția de control de la

inculpată și a martorilor Adriana Grițco, Maia Kaigordov, Vitalie Dimineață,

Ion Bădila și Alexandru Savca, care au confirmat cu certitudine că inculpata a

săvârșit infracțiunile incriminate în condițiile indicate în actul de învinuire.

La baza sentinței de achitare, instanța a pus doar declarațiile inculpatei, prin

care acesta nu și-a recunoscut vina, invocând diferite versiuni în vederea evitării

răspunderii penale pentru fapta săvârșită, declarații care necesitau a fi apreciate

critic, din motiv că sunt combătute de probele administrate în ședința de judecată.

2016, a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Angela Condrea a fost recunoscută

vinovată și condamnată în baza art.2171 alin.(3) lit. d), f) Cod penal, la 4 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate farmaceutică pe termen de

5 ani.

Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat pentru perioada probațiunii de 3 ani.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat fapta și a indicat că,

vinovăția inculpatei se confirmă prin probele administrate la materialele cauzei.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatei Angela Condrea,

deoarece nu coroborează cu susținerile constante ale martorului Victor Titov, care

având calitatea de investigator sub acoperire și declarațiile căruia fiind o probă

directă, a relatat că Angela Condrea la 13 februarie 2013 i-a vândut preparatul

medicamentos „Tazepam” în lipsa rețetei, fapt confirmat de către martor și în

cadrul ședinței instanței de apel.

Înregistrările audio și video a convorbirii între inculpată și martorul numit ca

investigator sub acoperire, Victor Titov la momentul efectuării achiziției de control

în farmacia ,,Mama” a preparatului medicamentos „Tazepam” contra sumei de 100

lei, denotă adevărul celor relatate de către Victor Titov, fapt ce determină

legalitatea încadrării acțiunilor inculpatei la componența de infracțiune incriminată.

Instanța de apel a stabilit că, vinovăția Angelei Condrea rezultă și din

coroborarea declarațiilor martorilor Ion Bădila, Alexandru Savca, Vitalie

Dimineață care au indicat că, în cadrul Direcției Antidrog au parvenit informații

operative despre faptul că în farmaciile rețelei farmaceutice „Mama” se eliberează

substanțe psihotrope fără rețetă.

În rezultatul măsurilor speciale de investigație Victor Titov a fost desemnat

investigator sub acoperire și a efectuat achiziții de control a preparatelor psihotrope

de la farmaciile amplasate pe adresele bd. Negruzzi 2, mun. Chișinău și str. Miron

Costin 15/3, mun. Chișinău.

În luna iunie 2013 s-au făcut investigații la farmacia amplasată pe adresa

2

bd. Negruzzi 2, mun. Chișinău, inclusiv percheziții, achiziții de control care au fost

înregistrate video și documentate, fiind depistate inclusiv rețete pentru preparate

psihotrope cu semne evidente de falsificare, care au fost supuse expertizării

grafoscopice.

4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel ținând cont de

prevederile art.art.7, 61, 75, Cod penal, a stabilit inculpatei pedeapsa închisorii, cu

privarea de dreptul de a exercita activitate farmaceutică, iar în temeiul art.90 Cod

penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, indicând

că, reprezintă o pedeapsă proporțională atât cu gravitatea efectivă a faptelor

săvârșite de inculpată, cât și cu personalitatea acestuia.

Condrea, în temeiul pct.6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, au

contestat cu recurs decizia solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivare au invocat că, Marina Șamota fiind audiată a recunoscut fapta

incriminată de către partea acuzării, însă în declarațiile acestuia nu există nici un

indiciu care ar indica la vinovăția Angelei Condrea sau la participarea în careva

mod la această faptă a inculpatei.

Fiind audiați, martorii Maia Kaigorodov, Adriana Grițco, Veaceslav Sereda,

Ion Bădila și Vitalie Dimineață, nu au indicat despre careva activitate ilegală a

Angelei Condrea.

Declarațiile martorului Victor Titov, care este un agent provocator și

consumator de substanțe narcotice, sunt contradictorii și urmau a fi apreciate critic,

deoarece în prima instanță a declarat că nu-și amintește care farmacistă i-a vândut

preparatul, iar în instanța de apel a indicat direct la Angela Condrea, ca la persoană

ce i-a vândut preparatul medicamentos.

Instanța de apel a făcut trimitere la înregistrările audio și video a discuției

dintre martorul Victor Titov și inculpata Angela Condrea, însă asemenea CD cu

înregistrarea audio și video a acestei discuții nu există la materialele cauzei penale,

acest CD nu a fost indicat de procuror în lista sa de probe prezentată instanței de

judecată, acest mijloc de probă nu a fost examinat, ascultat sau vizualizat de către

instanțele de fond și în acest sens în procesele-verbale a ședințelor de judecată nu

există mențiunea privind examinarea unui asemenea CD.

Astfel, prin faptul neprezentării de către partea acuzării a CD-ului cu

înregistrarea audio și video a discuției dintre martorul Victor Titov cu Angela

Condrea atrage după sine nulitatea actului de procedură penală și a mijlocului de

probă - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație din 14

februarie 2013 și a anexei la acest proces-verbal, deoarece în lipsa CD-ului ce nu a

fost examinat în cadrul ședinței de judecată nu este clar ce a examinat și consemnat

organul de urmărire penală în aceste acte procesual-penale.

În confirmarea nevinovăției inculpatei vine și procesul-verbal de examinarea

a obiectelor ridicate, inclusiv de la filiala farmaciei „Mama” amplasată pe adresa

str. Miron Costin 15/3, mun. Chișinău, din 21 iunie 2013, din care rezultă că în

actele ridicate și examinate nu au fost depistate abateri legate referitor la episodul

incriminat Angelei Condrea, motiv pentru care documentele și medicamentele

ridicate au fost restituite în volum deplin.

Mai mult, în procesul-verbal menționat este indicat că, de rând cu

3

preparatele medicamentoase cu efect psihotrop, a fost examinat și registrul de

evidență cantitativă a acestora pentru anul 2013, fiind contrapus cu rețetele de

evidență strictă, în baza cărora au fost eliberate preparatele medicamentoase cu

conținut psihotrop, nefiind depistate careva abateri la eliberarea preparatului

medicamentos ,,Tazepam”.

Au mai invocat recurenții că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că în

cadrul procesului penal au fost săvârșite un șir de încălcări procesuale, care

constituie erori de drept și care afectează în mod direct hotărârea judecătorească

pronunțată de instanța de apel în această cauză penală, asupra cărora parțial partea

apărării a atras atenția instanței de judecată pe parcursul examinării cauzei penale

în ordine de apel, însă acestea au rămas fără răspuns.

respingerea acestuia ca inadmisibil.

martie 2017, a fost admis recursul, casată total decizia instanței de apel, în cauza

penală în privința lui Angela Condrea, și dispusă rejudecarea cauzei de către

aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, instanța de apel:

a) nu a analizat admisibilitatea probelor sub aspectul legalității acestora;

b) nu a examinat (vizualizat și ascultat) CD-ul cu înregistrarea discuției

purtate între Angela Condrea și Victor Titov la 14 februarie 2013 (f.d.56 vol. I),

care reprezintă o probă decisivă;

c) nu a verificat dacă la caz este sau nu prezentă acțiunea de provocare a

inculpatei la săvârșirea infracțiunii de către agentul sub acoperire, recrutat de

poliție;

d) constatând fapta, a indicat în decizie că, ,,…Angela Condrea, activând în

calitate de farmacist la farmacia din cadrul rețelei farmaceutice „Mama”, care

aparține SRL „TreiV-Farm”, amplasată pe adresa bd. Negruzzi 2,

mun. Chișinău…”, pe când, atât în actul de învinuire, cât și în rechizitoriu

este indicat că, ,,… Angela Condrea activând în calitate de farmacist la farmacia

din cadrul rețelei farmaceutice „Mama”, care aparține SRL „TreiV-

Farm”,….amplasată pe adresa str. Miron Costin 15/3, mun. Chișinău…”.

2018, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a apreciat ca fiind veridice

declarațiile inculpatei privind nevinovăția sa, or la acest capitol acuzarea nici în

prima instanță și nici în instanța de apel nu a prezentat careva probe pertinente și

utile care fiind analizate și apreciate conform rigorilor art.101 Cod de procedură

penală, ar demonstra culpa inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate.

Mai mult, concluzia primei instanțe privind nevinovăția inculpatei, dar și

declarațiile inculpatei sunt susținute prin actul nr.2 din 01 aprilie 2013 despre

nimicirea rețetelor cu termen de păstrare expirat, în care figurează și o rețetă

eliberată pentru preparatul medicamentos „Tazepam” (f.d.33 vol. III), copia

bonului fiscal care confirmă eliberarea la 13 februarie 2013, ora 18:10 min., a

preparatului „Tazepam” și încasarea sumei de 91,43 lei (f.d.34 vol. III), facturile

fiscale care confirmă proveniența preparatelor medicamentoase, inclusiv a

4

preparatului „Tazepam” (f.d.34 vol. III).

Astfel, instanța de apel a respins argumentele acuzării referitor la faptul că

instanța nu a apreciat corect probele și neîntemeiat a achitat-o pe Angela Condrea

de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii incriminate, fără a ține cont de

declarațiile martorilor, or din analiza sistemului de probe prezentat de acuzare,

apreciat de instanțele de judecată în baza art.101 Cod de procedură penală, nu s-au

stabilit careva circumstanțe de fapt care ar indica la prezența unui infracțiuni, mai

mult, martorii acuzării nu au oferit declarații pertinente, concludente și utile din

care s-ar stabili că Angela Condrea ar fi comis careva acțiuni ce vizează circulația

substanțelor psihotrope prin înstrăinarea ilegală a acestora, cu folosirea situației de

serviciu, or niciun martor nu a indicat clar că Angela Condrea le-ar fi oferit/vândut

medicamente ce conțin substanțe psihotrope fără rețetă.

Totodată, inculpata afirmă că la 13 februarie 2013, ora 18:10, a eliberat

respectivul preparat în baza rețetei prezentate, care la 01 aprilie 2013 a fost

nimicită în corespundere cu Ordinul Ministrului Sănătății nr. 960 din 02.10.2012,

versiune care nu a fost combătută. Mai mult, inculpata a menționat că operațiunea

de livrarea a preparatului „Tazepam” a fost însoțită de eliberarea bonului de casă,

care este anexat la materialele cauzei (f.d.34 vol. III).

La fel, instanța de apel a indicat că, în confirmarea nevinovăției inculpatei

vine și procesul-verbal de examinarea a obiectelor ridicate inclusiv de la filiala

farmaciei „Mama”, amplasată pe adresa str. Miron Costin, 15/3, mun. Chișinău,

întocmit de ofițerul de urmărire penală, Alexandru Savca la 21 iunie 2013 (f.d.80-

82 vol. II), din care rezultă că în actele ridicate și examinate nu au fost depistate

careva abateri legate de episodul care i se incriminează inculpatei Angela Condrea,

motiv pentru care documentele și medicamentele ridicate au fost restituite în volum

deplin. În procesul-verbal menționat este indicat că, de rând cu preparatele

medicamentoase cu efect psihotrop a fost examinat și registrul de evidență

cantitativă a acestora pentru anul 2013, fiind contrapus cu rețetele de evidență

strictă, în baza cărora au fost eliberate preparatele medicamentoase cu conținut

psihotrop, nefiind depistate careva abateri la eliberarea preparatului medicamentos

,,Tazepam”.

Astfel, în prezența circumstanțelor descrise supra, având în vedere existența

dubiilor evidente privind vinovăția inculpatei Angela Condrea, instanța de apel a

ajuns la concluzia legalității soluției primei instanței privind achitarea acesteia de

sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii incriminate din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, în privința lui Angela

Condrea, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale recurentul a invocat că, decizia instanței de apel

prin care a fost menținută sentința primei instanțe este neîntemeiată, deoarece

instanța de apel având dreptul să reformeze sentința atacată în sensul casării

soluției adoptate de prima instanță, nu a supus unei noi aprecieri probele

administrate în cauza penală, astfel încât a mers pe ideea preconcepută a primei

instanțe care a statuat asupra nevinovăției inculpatei.

5

Dispunând achitarea Angelei Condrea, instanțele de fond s-au bazat doar pe

declarațiile inculpatei, fără a lua în considerație toate probele acuzării, care sunt

indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel le-a apreciat

eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe

probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatei, astfel fiind încălcate

prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală.

Instanțele de fond nu au luat în considerație declarațiile martorilor Victor

Titov, Alexandru Savca, Veaceslav Sereda, Ion Bădila, Vitalie Dimineață cât și

probele prezentate de acuzare, și anume: procesul-verbal privind actele de

constatare din declarațiile cet. Victor Titov, raportul de constatare tehnico-

științifică nr.4725 din 20.12.2012; procesul-verbal de consemnare a măsurilor

speciale de investigație din 14.02.2013 - discuția dintre Victor Titov și Angela

Condrea; anexa nr.1 la procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de

investigație - discuția dintre Victor Titov și Angela Condrea; raportul de expertiză

chimică nr.511 din 26.02.2013; procesul-verbal de audiere a martorului Victor

Titov; raportul de expertiză chimică nr.2875 din 16.05.2013; procesul verbal de

percheziție la sediul farmaciei ,,Mama”, amplasată pe adresa str. M. Costin, 15/3,

mun. Chișinău din 10.06.2013; raportul de expertiză fizico-chimică nr.3485 din

21.06.2013; raportul de expertiză fizico-chimică nr.3758 din 12.07.2013; procesul-

verbal de examinare a obiectelor, din 21.06.2013, adoptând o hotărâre reieșind în

mod parțial doar din declarațiile inculpatei și pledoaria apărătorului său.

Or, totalitatea materialelor cercetate, coroborate la declarațiile martorilor

demonstrează anume fapta incriminată inculpatei, distribuirea și înstrăinarea

ilegală a substanțelor narcotice, cu folosirea situației de serviciu.

În acțiunile inculpatei, se atestă necontestabil faptul că aceasta, contrar

prevederilor Ordinelor Ministerului Sănătății nr.960 din 01.10.2012 și nr.71 din

03.03.1999, în lipsa rețetei de prescriere medicală, la 13 februarie 2013, a înstrăinat

cet. Victor Titov 50 de comprimate în 2 blistere de preparat medicamentos

,,Tazepam”, iar conform raportului de expertiză nr.511 din 26.02.2013, substanța

psihotropă activă în preparatul înstrăinat ilegal constituie 0,5 grame.

Susține recurentul că, declarațiile inculpatei Angela Condrea urmează a fi

apreciate critic, deoarece nu coroborează cu susținerile constante ale martorului

Victor Titov, care având calitatea de investigator sub acoperire și declarațiile

căruia fiind o probă directă, a relatat că Angela Condrea la 13 februarie 2013 i-a

vândut preparatul medicamentos „Tazepam” în lipsa rețetei, fapt confirmat de către

martor și în cadrul ședinței instanței de apel.

Înregistrările audio și video a convorbirii între inculpată și martorul numit ca

investigator sub acoperire, Victor Titov la momentul efectuării achiziției de control

în farmacia „Mama” a preparatului medicamentos „Tazepam” contra sumei de 100

lei, denotă adevărul celor relatate de către Victor Titov.

Vinovăția Angelei Condrea rezultă și din coroborarea declarațiilor martorilor

Ion Bădila, Alexandru Savca, Vitalie Dimineață care au indicat că, în cadrul

Direcției Antidrog au parvenit informații operative despre faptul că în farmaciile

rețelei farmaceutice „Mama” se eliberează substanțe psihotrope fără rețetă.

În rezultatul măsurilor speciale de investigație Victor Titov a fost desemnat

investigator sub acoperire și a efectuat achiziții de control a preparatelor psihotrope

6

de la farmaciile amplasate în bd. Negruzzi, 2 și Miron Costin, 15/3, mun. Chișinău.

Acuzarea consideră că, instanța de apel la adoptarea deciziei nu a dat

apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, deoarece probele

acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în ambele instanțe, făcându-se

referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții,

instanței îi rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor.

În așa mod, instanța de apel, nu a apreciat sub toate aspectele probele

administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele de fond și

neîntemeiat a menținut sentința de achitare.

numele inculpatei, care s-a expus pentru respingerea acestuia ca fiind inadmisibil,

deoarece recursul nu abordează probleme de drept de importanță generală pentru

jurisprudență.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură

penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și

erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului, se constată că recurentul invocă drept temei de

declarare a acestuia prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală,

potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, criticând hotărârea instanței de

apel privind aprecierea necorespunzătoare a probelor cercetate care în opinia

acestuia demonstrează indubitabil vinovăția Angelei Condrea în cele incriminate

prin rechizitoriu.

Însă, acest temei pentru declararea recursului ordinar nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului înaintat, nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurent.

Instanța de recurs menționează că, la această etapă a procedurilor nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de

fond, or aceasta fiind atributul exclusiv al acestor instanțe.

Deci, Colegiul nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită

7

reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci

verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond,

corectitudinea soluției de achitare adoptată în privința lui Angela Condrea.

Instanța de recurs reiterează că chestiunea de apreciere a probelor și

temeinicia faptelor dovedite de ele, nu este obiect de cercetare la etapa judecării

cauzei în recurs. Or, pentru a constitui temei de casare, eroarea de fapt trebuie să

fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă

parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății, o atare eroare nu a fost constatată de către

instanța de recurs.

Mai mult, raportând cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor

efectuată de instanța de apel, Colegiul penal specifică că instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de menținere a sentinței de achitare a inculpatei și just a apreciat

probele administrate în cauză, potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal subsidiar

verificând materialele dosarului, specifică că judecând apelul declarat, instanța de

apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție

corectă de menținere a sentinței de achitare a inculpatei Angela Condrea de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. d), f) Cod

penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

În atare circumstanțe, nu pot fi considerate admisibile argumentele

procurorului privitor la faptul că din probele cercetate de instanțele de fond se

dovedește indubitabil vinovăția lui Angela Condrea în săvârșirea infracțiunii

imputate, odată ce acesta nu susțin învinuirea incriminată prin rechizitoriu.

Atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei fapte penale și i se

aduce o acuzație, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și

concludente care dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există,

constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Pe de altă parte, urmează a se consemna că procurorul, în virtutea atribuțiilor

sale funcționale stipulate în art.art.5-6 a Legii nr.3 din 25 februarie 2016 ,,Cu

privire la Procuratură”, reprezentând învinuirea în instanța de judecată, are un rol

activ de a contribui la aflarea adevărului în cadrul procesului penal, precum și cele

expres prevăzute în Codul de procedură penală la art.53, din care deducem că

elementele procesului de tip advers indică la faptul că procurorul, în calitatea sa de

titular al acțiunii penale, trebuie să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă

acuzarea, fapta și vinovăția la care face referire prin actul de sesizare, întrucât

instanța, la rândul ei, nu are sarcina probei, aceasta din urmă revenindu-i

procurorului.

În același context, amintim că, în conformitate cu art.19 alin.(3) coroborat cu

art.254 alin.(1) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală are obligația

8

de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele,

completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a evidenția atât circumstanțele

care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului, inculpatului, cât și cele care îl

dezvinovățesc, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea.

În cauza deferită judecății instanța de recurs constată că procurorul nu a

îndeplinit exact aceste atribuții funcționale și nu a prezentat probe suficiente care

ar contribui la aflarea adevărului.

Astfel, Colegiul penal consideră oportun de a consemna că, atât prima

instanță, cât și instanța de apel, au făcut o analiză minuțioasă a tuturor probelor

administrate pe parcursul procesului penal, ajungând la concluzia corectă că din

acestea nu se constată existența faptei infracțiunii.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele de fond.

Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în

mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de

recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de

primă instanță (hotărârile CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei din 21 ianuarie 1999 și

Helle c. Finlandei din 19 decembrie 1997).

În legea procesuală penală, prezumția de nevinovăție este înscrisă

între regulile de bază ale procesului penal, în art.8 CPP statuându-se că persoana

acuzată de săvârșirea unei infracțiuni, este prezumată nevinovată atât timp cât

vinovăția sa nu îi va fi dovedită în modul prevăzut de lege, într-un proces

judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării

sale și nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare

definitivă.

Nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa.

Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi

întemeiate pe presupuneri.

Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează

în favoarea inculpatului.

Astfel, având în vedere că, la formularea concluziei despre vinovăția

lui Angela Condrea, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea asupra vinovăției

pe baza unor probe sigure, certe și întrucât în cauză probele în acuzare nu

au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei

nesiguranțe în privința vinovăției inculpatei și existența faptei infracțiunii, se

impune a se da eficiență regulii potrivit căreia orice îndoială este apreciată în

favoarea acesteia.

Regula in dubio pro reo presupune clar că, chiar dacă în speță au fost

administrate probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori pur și

simplu nu există, și totuși îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala

este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție și ca urmare inculpatul trebuie

achitat.

Subsidiar, instanța de recurs consideră relevant de a face remarca despre

faptul că, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat de procuror, se

9

constată că acesta este unul pur formal, întrucât titularul în recurs face trimitere

preponderent la chestiunea de apreciere a probelor, ceea ce nu constituie obiect de

cercetare și verificare la etapa judecării cauzei penale în procedura de recurs,

aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond.

Pentru considerentele ce preced, Colegiul penal reține că, concluzia

instanțelor privitor la achitarea Angelei Condrea de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. d), f) Cod penal, este una corectă.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, ea fiind legală și motivată, mai mult, instanța de apel a apreciat

just probatoriul administrat, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția,

totodată, expunându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar

criticele din recursul declarat de partea acuzării, sunt vădit neîntemeiate.

În consecință, Colegiul statuează că, la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art.414-419 Cod

de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală, astfel că nu există careva

temeiuri pentru admiterea recursului ordinar în sensul declarat de procuror.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 05 martie 2018, în cauza penală în privința lui Condrea

Angela xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 decembrie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

10