1ra-324/17 — art.332 alin.2 lit.b, art.191 alin.2 lit.b CP

1ra-324/17 — art.332 alin.2 lit.b, art.191 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.1ra-324/17

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 februarie 2017 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura

de Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2016, în privința lui

Șaban Vasili Xxxxxx, născut la xxxxxx,

originar și domiciliat în s.Xxxxxxx, r-nul

Xxxxxxx

și

Vasiliev Nicolae Xxxxx, născut la xxxxxx,

originar și domiciliat în s.Xxxxxxx, r-nul

Xxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

3.Instanța de recurs: 27.12.2016 – 28.02.2017.

C O N S T A T Ă :

- Șaban Vasili, de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.332 alin.(2) lit.b) și

art.191 alin.(2) lit.b), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;

- Vasiliev Nicolae, de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.332 alin.(2) lit.b) și

art.42 alin.(5), 191 alin.(2) lit.b), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

organul de urmărire penală de faptul că, Șaban Vasili exercitând funcția de primar al

s.Xxxxxxx, r-nul Xxxxxxx și fiind persoană cu înaltă funcție de răspundere, iar Vasiliev

Nicolae exercitând funcția de director al SRL „Ratmos-R”, la 26 mai 2007, în primăria

s.Răcăria r-nul Rîșcani, acționând în interesele lor personale în scop de a însuși din

bunurile primăriei din aceiași localitate, au fabricat un act de primire-predare a mijloacelor

fixe din SRL „Ratmos-R” în contul cotei valorice, și anume a garajului administrativ cu

suprafața de 67,3 m2, în folosul membrilor familiei lui Șaban Vasili, pe care ultimul ilegal

l-a autentificat prin aplicarea ștampilei cu blazonul primăriei s.xxxxxxx, cât și prin

aplicarea semnăturii din numele primarului.

1

În același scop, Șaban Vasili și Vasiliev Nicolae, fiind în înțelegere prealabilă, în

aceleași împrejurări au înscris certificatele de proprietate privată: cu nr.XXX pe numele lui

Șaban Vasili Xxxxxxx; nr.xxx pe numele lui Șaban Vasili Xxxxxx; nr.xxx pe numele lui

Șaban Eugenia; nr.xxxx pe numele lui Șaban Ludmila - eliberate de către Agenția

Teritorială Bălți la 10 noiembrie 2000, date vădit false, precum că acestora din urmă li s-a

eliberat din patrimoniul întreprinderii agricole SRL „Ratmos-R” în contul cotei valorice

garajul administrativ enunțat mai sus, pe care Șaban Vasili ilegal le-a autentificat prin

aplicarea ștampilei cu blazon a primăriei s.xxxxxxx, și a semnăturii sale din numele

primarului s.xxxxxxx.

În aceleași circumstanțe și prin aceleași acțiuni, Șaban Vasili, exercitând funcția de

primar al s.xxxxxxx, r-nul xxxxxxx, fiind persoană cu înaltă funcție de răspundere, și

Vasiliev Nicolae, exercitând funcția de director al SRL „Ratmos-R”, au comis delapidarea

averii străine în următoarele împrejurări:

Astfel, în baza art.17 alin.(6) din Legea nr.392-X1V din 13.05.1999 și Regulamentul

de stingere a datoriilor curente față de stat ale întreprinderilor agricole în procesul de

privatizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.173, din 25.02.2000, de către comisia de

privatizare a SA „Patria” a fost întocmit actul cu privire la inventarul patrimonial pentru

stingerea datoriilor istorice ale SA „Patria” în care a fost inclusă și clădirea administrativă

a acestei gospodării cu anexele - garajul și cazangeria, cu valoarea totală de 314.000 lei.

Ulterior, la 19 iunie 2001, cu participarea reprezentanților Inspectoratului Fiscal de

Stat, a fost întocmit un aviz privind patrimoniul nebănesc ales pentru stingerea datoriilor

curente fată de stat, în care de asemenea a fost indicată clădirea administrativă cu anexele

respective și în aceeași zi patrimoniul indicat în actele enunțate mai sus a fost predat în

posesia primăriei s.xxxxxxx.

Tot ei, Șaban Vasili și Vasiliev Nicolae, la 26 mai 2007, în primăria s.xxxxxxx, r-nul

xxxxxxx, fiind în înțelegere prealabilă și acționând în interesele personale în scopul

însușirii din bunurile primăriei din aceeași localitate, au fabricat un act de primire-predare

a mijloacelor fixe de la SRL „Ratmos-R” în contul cotei valorice, și anume a garajului

administrativ, cu suprafața de 67,3 m2, cu valoarea de 14900 lei, în folosul lui Șaban Vasili

Xxxxxxx certificat de proprietate cu nr.xxx; Șaban Vasili Xxxxxx certificat de proprietate

cu nr.445; Șaban Eugenia certificat de proprietate cu nr.xxx; Șaban Ludmila certificat de

proprietate cu nr.xxxx, eliberate de către Agenția Teritorială Bălți la 10 noiembrie 2000.

Astfel, au fost introduse date vădit false, precum că acestora din urmă li s-au eliberat din

patrimoniul întreprinderii agricole SRL „Ratmos-R”, în contul cotei valorice, garajul

administrativ enunțat mai sus, pe care Șaban Vasili ilegal l-a autentificat prin aplicarea

ștampilei cu blazon a primăriei s.Răcăria, cât și prin aplicarea semnăturii sale din numele

primarului s.xxxxxxx.

Ulterior, Șaban Vasili a organizat transmiterea actului de primire-predare a

mijloacelor fixe din SRL „Ratmos-R”, în contul cotei valorice și a certificatelor de

proprietate privată la Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani.

În cele din urmă, Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani, luând în considerație actul de

primire-predare a mijloacelor fixe din SRL „Ratmos-R”, în contul cotei valorice și a

certificatelor de proprietate privată din numele persoanelor nominalizate, falsificate de

Șaban Vasili și Vasiliev Nicolae, la 12 iunie 2007, a înregistrat garajul administrativ,

2

atribuindu-i numărul cadastral xxxxxxxxxxxxx după Șaban Vasili Xxxxxxx cu cota parte

de proprietate -50 %, Șaban Eugenia cu cotă parte de proprietate - 48%, Șaban Vasile

Xxxxxx cu cotă parte de proprietate - 1%, Șaban Ludmila cu cotă parte de proprietate -

1%.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care:

- Șaban Vasili să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.191 alin.(2) lit.b), d)

Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții pe un termen de 4 ani în domeniul administrației publice, iar

procesul penal în baza art.332 alin.(2) lit.b) Cod penal, să fie încetat, pe motiv că a

intervenit termenul de prescripție de tragere la răspundere penală;

- Vasiliev Nicolae să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.45 alin.(5), 191

alin.(2) lit.b), d) Cod penal la amendă în mărime de 700 unități convenționale, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 4 ani în domeniul activităților de

conducere în agricultură, iar procesul penal în baza art.332 alin.(1) Cod penal de încetat, pe

motiv că a intervenit termenul de prescripție de tragere la răspunderea penală.

În motivarea apelului procurorul a invocat că, clădirea administrativă cu cazangeria și

garajul sunt indispensabile și se aflau la balanța SA „Patria”, astfel garajul fiind o anexa a

clădirii administrative a intrat legal în posesia primăriei s.Răcăria; - declarațiile martorilor

E.Babin și I.Babin urmează a fi apreciate critic; - actul de predare-primire din 26.05.2006,

este unul fals, deoarece SRL „Ratmos-R” nu avea nici un suport juridic să înstrăineze

garajul; - la momentul semnării actului de predare-primire, primarul s.Xxxxxxx V.Șaban,

era în concediu, astfel nu avea nici un drept să semneze actul de predare-primire.

procurorului a fost respins, ca nefondat.

În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a

concluzionat asupra nevinovăției inculpaților, care se confirmă prin probele cercetate și

administrate la dosar, nefiind stabilite în acțiunile acestora elementele infracțiunilor ce li se

incriminează.

Instanța de apel a constatat că nevinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor

imputate s-a dovedit integral prin ansamblul de probe prezentate și cercetate în cauză, și

anume prin declarațiile inculpaților V.Șaban și N.Vasiliev, a reprezentantului părții

vătămate V.Nadulișneac, a martorilor A.Babin, Z.Tcaci, cât și prin actele cauzei - anexa

nr.1B la procesul-verbal nr.6 a comisiei de privatizare a bunurilor SA „Patria” din

30.11.2000 cu privire la „lista patrimoniului, destinat distribuirii în natură proprietarilor

cotei-părți valorice din SA „Patria” grupului nr.l reprezentant I.Babin; anexa nr.1 la

procesul-verbal nr.2 din anul 2000 al Adunării Generale a lucrătorilor SA „ Patria”; lista

inventarului patrimoniului pentru stingerea datoriilor istorice ale SA „Patria”; anexele nr.4,

5 la ordinul Ministerului Finanțelor nr.29 din 28.02.2000; raportul de expertiză nr.601 din

12.04.2013.

Astfel, instanța a menționat că, potrivit raportului de expertiză nr.601 din

12.04.2013, în actul de predare-primire a patrimoniului nebănesc nr.1 din 19.06.2001,

prezentat de către Primăria s.Xxxxxxx, manuscrisul „78, 79”, amplasat în rubrica nr.1 a

aliniatului nr.1 „Clădirea administrativă” a fost adăugat la manuscrisul „77”, fapt ce denotă

3

că garajul cu nr.78 nu a fost transmis Primăriei s.Xxxxxxx în contul stingerilor datoriilor

istorice.

Totodată, instanța de apel a conchis că V.Șaban și N.Vasiliev, în certificatele de

proprietate privată cu nr.xxx, xxx, xxx și xxxx, eliberate de către Agenția Privatizare

Teritorială Bălti, la 10.11.2000 nu au făcut constatări false, deoarece persoanele indicate

aveau dreptul la cota valorică, iar în locul acesteia le-a fost transmis garajul, care la acel

moment nu era transmis în proprietate Primăriei s.Xxxxxxx și nu se afla la balanța

primăriei.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentul procurorului privind falsificarea

actului din 26.05.2006 de predare-primire a garajului, primarul semnându-l în timp ce se

afla în concediu, menționând că nu au fost prezentate probe că în acest act au fost introduse

modificări și că în el se conțin date false, iar semnarea acestuia de către primarul aflat în

concediu, constituie o încălcare disciplinară și nu de ordin penal.

De asemenea, instanța de apel a indicat că, prin procesul-verbal nr.15 din

25.06.2001, se confirmă faptul transmiterii către primărie doar clădirea administrativă, fără

a fi indicat garajul. Mai mult, în lista inventarului patrimoniului pentru stingerea datoriilor

istorice ale SA „Patria” se regăsește și garajul clădirii administrative, fiind în gestiunea

acesteia, iar SRL „Ratmos-R” era succesor în drepturi, astfel garajul în mod legal a fost

transmis familiei Șaban în contul cotei părți valorice.

recurs ordinar, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, solicitând casarea acestora, cu trimiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că

instanțele de judecată au interpretat în mod tendențios și eronat probele administrate în

cauză pronunțând o sentință nefondată de achitare; - instanța nu a luat în considerație că

garajul și cazangeria sunt anexe aucziliare a clădirii administrative, fiind indispensabile și

se aflau la balanța SA „Patria”, astfel garajul fiind o anexa a clădirii administrative a intrat

legal în posesia primăriei s.Răcăria împreună cu clădirea administrativă și cazangeria; -

SRL „Ratmos-R” nu are dreptul asupra cotelor valorice a cotașilor, prin urmare nu a putut

înstrăina bunurile date; - inculpații au falsificat actul de predare-primire a garajului din

26.05.2006 și certificatele de proprietate privată pe numele familiei Șaban; - declarațiile

martorilor E.Babin și I.Babin urmează a fi apreciate critic.

Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor dosarului, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel,

pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit conținutului recursului, procurorul critică decizia instanței de apel invocând

temeiul de casare prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea

4

de drept în cazul când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs consideră că, în prezenta cauză, evident se constată erorile de

drept invocate de recurent și, în argumentarea poziției sale, verificând decizia atacată,

constată următoarele.

Astfel, potrivit apelului declarat de procuror, unul din argumentele invocate este

neaprecierea justă a probelor administrate pe caz de către prima instanță.

Cu referire la decizia recurată, Colegiul constată că instanța de apel, la demersul

procurorului a reluat cercetarea judecătorească potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, dispunând audierea nemijlocită în ședința instanței de apel a reprezentantului

părții vătămate, a inculpaților, a martorilor și prezentarea bazei probante scrise.

Însă, instanța de apel, redând conținutul declarațiilor inculpaților V.Șaban și

N.Vasiliev, a reprezentantului părții vătămate V.Nadulișneac, a martorilor A.Babin,

Z.Tcaci, la fel și a unui șir de probe scrise, care au fost cercetate și consemnate în procesul-

verbal, nu le-a dat o careva apreciere în coroborare una cu alta.

Mai mult, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei a făcut trimitere la probele

din dosar, concluzionând că acestea nu confirmă vinovăția lui V.Șaban și N.Vasiliev,

precum a făcut referire la probele aduse de partea acuzării, însă nu a cercetat și verificat

minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma pertinenței,

concludentei, iar în ansamblul, din punct de vedere al coroborării lor, astfel, pripit a

concluzionat că garajul nu a fost predat primăriei S.Răcăria odată cu clădirea

administrativă, indicând că acesta nu se afla la balanța primăriei.

Concluzionând astfel, instanța de apel nu a verificat dacă garajul în cauză se afla la

balanța SRL „Ratmos-R”, cine l-a administrat în perioada anului 2000 până în 2006, când a

fost predat inculpatului V.Șaban. La fel, instanța nu a dat nici o apreciere extrasului din

Registrul Bunurilor Imobile, din care rezultă că proprietar al garajului la momentul

înstrăinării lui V.Vaban era Administrația publică locală și nicidecum SRL „Ratmos-R”

(f.d.48-52).

Totodată, nu s-a dat apreciere declarațiilor reprezentantului legal al părții vătămate

V.Nadulișneac, care a indicat că garajul se afla la evidența primăriei, de care se foloseau

permanent și nimeni nu a înaintat careva pretenții sau obiecții asupra acestui fapt, mai mult

că garajul se află pe teritoriul primăriei, fiind o anexă a clădirii administrative și fiind

îngrădit cu gard împreună cu clădirea administrativă și cazangeria, astfel că nu putea fi

transmisă primăriei doar clădirea administrativă, fără garaj și cazangerie.

În contextul celor expuse supra, Colegiul penal, reținând prevederile art.100 alin.(4)

și art.101 alin.(1)-(4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o

activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii

datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă, care constă în analiza

probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a

probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării

atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute, iar probele se

verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o

analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

5

Într-o hotărâre este necesar nu numai de a face trimitere ori a reda declarațiile

participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții, și legătura lor cu

conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a

argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse.

Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul din cele mai

importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de

către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se

finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Colegiul penal constată că prevederile legii procesual penale sus menționate nu au

fost respectate întocmai la judecarea apelului și pripit s-a menținut hotărârea primei

instanțe.

Mai mult, reieșind din conținutul deciziei se constată că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de către procuror, deși acesta a invocat

probe care, în opinia lui, confirmă vinovăția inculpaților în cele incriminate, cărora instanța

nu le-a dat o apreciere justă, și anume declarațiilor reprezentantului părții vătămate

V.Nadulișneac, a martorilor A.Babin, Z.Tcaci, cât și probelor scrise - anexei nr.1B la

procesul-verbal nr.6 din 30.11.2000, anexei nr.1 la procesul-verbal nr.2 din anul 2000,

listei inventarului patrimoniului pentru stingerea datoriilor istorice ale SA „Patria”, anexele

nr.4,5 la ordinul Ministerului Finanțelor nr.29 din 28.02.2000.

Totodată, instanța nu a dat nici o apreciere declarațiilor martorului A.Babin date la

urmărirea penală, potrivit cărora de la SA ,,Patria” în contul achitării datoriei istorice au

fost transmise bunuri, inclusiv clădirea administrativă împreună cu garajul și cazangeria,

care au fost predate conform actului și el, în calitate de primar, a semnat actul și a primit

bunurile la balanța primăriei. Pe toată perioada activității sale primăria se folosea de

garaj pentru mașina de serviciu (f.d.265 v.1).

La fel, instanța nu a dat apreciere nici declarațiilor inculpatului V.Șaban, care a

recunoscut că în perioada 2000-2006 de garaj se folosea primăria, că primăria nu a luat

în arendă garajul de la presupusul proprietar SRL „Ratmos-R” și aceasta nu a înaintat

careva pretenții referitor la folosirea garajul fără permisiunea sa, și că primăria nu a

achitat careva plăți pentru arendă.

Nu s-a dat apreciere nici ,,Inventariul patrimoniului pentru stingerea datoriilor

istorice” semnat de președintele comisiei de privatizare I.Babin și contabilul-șef

V.Ungureanu, unde la pct.10 ,,Obiecte administrative și de altă menire publică” sunt

indicate ,,clădirea administrativă, garajul clădirii administrative, cazangeria clădirii

administrative” cu prețul total de 314908 lei (f.d.36-37, 248-249 v.1).

În acest sens, superficial a verificat și s-a expus instanța asupra motivelor invocate în

apel de către partea acuzării pe capătul de învinuire în baza art.332 Cod penal, considerînd

că procurorul nu a prezentat probe în confirmarea acestei învinuiri, deoarece, în opinia

procurorului, infracțiunea este comisă anume prin faptul înscrierii în certificatele de

proprietate privată a datelor că garajul este eliberat din patrimoniul ÎA SRL,,Ratmos-R” în

contul cotei valorice, pe cînd garajul era proprietatea primăriei și nu a societății

menționate.

6

Instanța de recurs atestă că, motivele din apel trebuie examinate printr-o analiză

obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, confruntându-le cu întreg

materialul probator al cauzei.

Prin urmare, Colegiul penal consideră că instanța de apel s-a expus superficial asupra

probelor administrate în cauză, fără a le analiza minuțios și detaliat în cumul cu probele

prezentate de părți. Astfel, din textul deciziei instanței de apel se întrevede că aceasta a

preluat aceleași motive ale sentinței, întemeindu-și soluția pe declarațiile inculpaților și a

martorilor, neglijând o mare parte din argumentele și probele prezentate de partea acuzării

care, în opinia acesteia, confirmă vinovăția inculpaților în cele imputate.

În concluzie, Colegiul penal constată că instanța de apel, care a menținut soluția

primei instanțe, nu a soluționat cauza în conformitate cu prevederile legale, adică nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de către procuror și hotărârea contestată

nu cuprinde motive pe care se întemeiază soluția, eroare de drept cuprinsă de art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel,

cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță, deoarece eroarea dată nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

Totodată, Colegiul penal constată că, la materialele cauzei este cererea de abținere a

judecătorului A.Revenco (f.d.179 v.3), încheierea din 09.06.2016 privind admiterea cererii

de abținere (f.d.184 v.3), însă lipsește încheierea privind constituirea completului nou

format care a examinat cauza penală.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției

adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice

legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate

în cauză, având în vedere prevederile art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să

pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417

Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție

Bălți, Formusatii Andrei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

07 octombrie 2016, în privința lui Șaban Vasili și Vasiliev Nicolae, și dispune rejudecarea

cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată integral la 28 martie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

Ion Guzun

7