1ra-667/2016 — art. 287 alin. 3, 155 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 3, 155 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 422 CPP
1ra-667/2016 — art. 287 alin. 3, 155 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-667/2016
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
DECIZIE
16 martie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Gordilă Nicolae
Judecători Covalenco Elena
Diaconu Iurie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Bolduratu Vasile, prin
care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03
decembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe
Scobici Radu Vasili, născut la 17 martie 1989, originar și
domiciliat or. Strășeni, str. Mihai Sadoveanu 35 ap. 61;
Botnarenco Ovidiu Adrian, născut la 18 august 1992,
originar din r-nul Dondușeni, domiciliat în mun. Chișinău, str.
Paris 53/2;
Lazari Alexandru Iacob, născut la 23 mai 1993, originar din
r-nul Ungheni, domiciliat în mun. Chișinău, bd. Decebal 70/3
ap. 114.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 28.03.2014-30.03.2015
instanța de apel: 30.04.2015-03.12.2015
instanța de recurs: 10.02.2016-16.03.2016
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30 martie 2015, au fost
achitați:
- Scobici Radu Vasili, de învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.
155 și art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește
elementele infracțiunilor;
- Botnarenco Ovidiu Adrian și Lazari Alexandru Iacob de învinuirea în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta
inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.
Potrivit sentinței, s-a constatat că Scobici Radu Vasili, Botnarenco Ovidiu
Adrian și Lazari Alexandru Iacob au fost învinuiți de organul de urmărire penală în
faptul că, la 02 ianuarie 2014, în jurul orei 23.30, Scobici R., îndeplinind funcția de
colaborator operativ al serviciului de pază particulară SRL „DVS-Service” și aflâdu-se
împreună cu colegii săi de serviciu, Botnarenco O. și Lazari A., în încăperea disco-
barului „Crama”, situat pe str. Ion Creangă 66, mun. Chișinău, unde se aflau mai
multe persoane, printre care soții Găină Lilian și Găină Rodica, ca rezultat a unor
neînțelegeri avute cu ultimii și cunoscuții acestora, care, de asemenea veniseră în
localul menționat, au inițiat cu ei o ceartă.
1
Scobici R., exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, acționând
intenționat, cu obrăznicie deosebită, exprimându-se cu cuvinte obscene și încălcând
grosolan ordinea publică, împreună cu Botnarenco O. și Lazari A., fără careva temei,
bruscându-l pe Găină L. într-o parte a încăperii, loc despre care cunoșteau că nu este
supravegheat de camera de luat vederi, unde intenționat și în mod demonstrativ i-au
aplicat ultimului multiple lovituri peste diferite părți ale corpului cu bastonul de
cauciuc, pumnii și picioare, precum și utilizând gaze lacrimogene, și pistolul electric.
Ca urmare a acestor fapte, la observațiile lui Găină R. de a încetini acțiunile
ilegale asupra soțului său, Scobici R., Botnarenco O. și Lazari A., nu au reacționat și
continuând să se exprime cu cuvinte obscene, aplicau lovituri lui Găină L., iar la
intervenția lui Găină R., a fost electrocutată cu pistolul electric de unul din ei, după
care, Scobici R. împreună cu Botnarenco O. și Lazari A., bruscându-i pe ultimii și
cunoscuții acestora, i-au scos afară în fața localului „Crama”, unde, continuând
acțiunile infracționale, demonstrativ i-au amenințat pe cei prezenți cu aplicarea armei
de foc, după care intenționat, în loc public, fără careva motive întemeiate, au efectuat
împușcături. În rezultatul acțiunilor violente comise de Scobici R., Botnarenco O. și
Lazari A., părții vătămate, Găină L., i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare, cu
dereglarea sănătății de scurtă durată.
De asemenea, Scobici R., a fost învinuit de organul de urmărire penală și în
faptul că, la 03 ianuarie 2014, în jurul orei 00.30, aflându-se în fața disco-barului
„Crama” pe str. Ion Creangă 66, mun. Chișinău, având scopul amenințării cu omor și
cu vătămarea gravă a integrității corporale a persoanei, în timp ce Găină R. s-a
apropiat, cerându-i explicații referitor la necesitatea aplicării violenței asupra soțului
său, Scobici R., s-a exprimat cu cuvinte obscene și ținând în mâna sa pistolul din
dotare de model „Baical”, a amenințat-o pe ultima cu moartea, concomitent
gesticulând cu acesta în direcția lui Găină R. Ca urmare a acestora, Scobici R., în
vederea realizării scopului său infracțional de amenințare cu omor a lui Găină R.,
contrar prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 283 privind activitatea particulară
de detectiv și de pază, în lipsa unui atac din partea ultimei, a ridicat pistolul
nominalizat în sus și în continuarea acțiunilor sale infracționale, intenționat a efectuat
două împușcături în aer, creând astfel pericolul realizării amenințărilor sale, acțiuni ce
au fost percepute ca reale de către Găină R.
De către organul de urmărire penală, faptele lui Scobici R., Botnarenco O. și
Lazari A. au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și anume - huliganismul,
adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea
violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de
opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă
actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism
sau obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane, cu aplicarea armei și a altor obiecte
pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății. De asemenea, faptele lui Scobici R.
au fost încadrate și în baza art. 155 Cod penal – amenințarea cu omor ori cu vătămarea
gravă a integrității corporale sau a sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei
amenințări.
Sentința a fost atacată cu apel de către:
2
3.1 Procuror, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care, Botnarenco O. și Lazari A. să fie condamnați
în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la câte 5 ani 6 luni închisoare, fiecare, cu executare
în penitenciar de tip semiînchis. Scobici R. să fie condamnat în baza art. 287 alin. (3)
Cod penal, la 6 ani închisoare, iar în baza art. 155 Cod penal, la 2 ani închisoare. În
baza art. 84 Cod penal, definitiv, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al
pedepselor, a-i stabili lui Scobici R., 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis. A admite acțiunea civilă și a încasa de la partea civilmente responsabilă
SRL „DVS-Service” în beneficiul părților vătămate Găină L. și Găină R., prejudiciul
material, moral și a cheltuielilor de asistență juridică.
În motivarea apelului declarat a invocat că:
- prima instanță a apreciat unilateral și eronat circumstanțele de fapt și a
pronunțat ilegal o soluție de achitare a inculpaților;
- argumentele reținute în motivarea sentinței sunt declarative, nefondate și
contravin probelor administrate în cauză;
- analizând declarațiile date de Scobici R., Botnarenco O. și Lazari A., consideră
că ultimii, atât la urmărirea penală, cât și în prima instanță, au pledat nevinovați,
invocând că părțile vătămate și cunoscuții acestora au inițiat conflictul, iar mai apoi i-
au atacat, aplicând violență fizică asupra lor, fapt ce a generat aplicarea din partea lor
a forței fizice, precum și a mijloacelor speciale din dotare, deoarece, consideră că
existau circumstanțe ce puneau în pericol viața și sănătatea lor, inclusiv și asupra
colegilor săi, unic motiv invocat de toți trei inculpați. Consideră că aceste declarații
sunt contradictorii, fiind diferite de declarațiile date de inculpați în cadrul urmăririi
penale;
- Scobici R., Botnarenco O. și Lazari A., din start, observând părțile vătămate și
persoanele care îi însoțeau, deși urmau să solicite ajutorul poliției, contrar
instrucțiunii și în scopul demonstrării orgoliului lor, concomitent demonstrând faptul
că sunt colaboratori ai pazei particulare, cunoscând că în atribuțiile lor nu intră
verificarea și împiedicarea intrării în local în vestimentație groasă, au invocat către cei
prezenți că nu vor permite intrarea în local. Ulterior, văzând reacția părților vătămate,
care solicitau prezența administratorului localului, dorind să-și arate poziția de
superioritate față de persoanele date, demonstrativ i-au amenințat cu aplicarea forței
fizice și mijloacelor speciale din dotare, inclusiv bruscând partea vătămată Găină L.,
care încerca să afle motivele comportamentului acestora;
- pretinsele acțiuni ilegale asupra inculpaților, din partea părților vătămate, nu
motivează aplicarea violenței fizice asupra acestora, precum și aplicarea mijloacelor
speciale, deoarece nu exista careva pericol eminent contra vieții și sănătății acestora,
nu erau careva acțiuni de atac și nu dețineau careva arme, obiecte special adaptate sau
mijloace ce puneau în pericol viața și sănătatea inculpaților sau altor persoane aflate
în apropiere. Nu este clară, de asemenea necesitatea urmăririi părților vătămate deja
în stradă și aplicarea violenței fizice asupra lui Găină L. și a amenințării părții
vătămate Găină R.;
- de asemenea, afirmațiile lui Scobici R., Botnarenco O. și Lazari A., precum că
careva violență fizică, cu aplicarea bastoanelor de cauciuc față de Găină L. sau altor
3
persoane nu au aplicat, se infirmă prin faptul că pe corpul ultimului au fost stabilite
multiple vătămări;
- acțiunile lui Scobici R., Botnarenco O. și Lazari A. întrunesc elementele
infracțiunii incriminate, deoarece aplicarea violenței fizice asupra părții vătămate
Găină L., precum și amenințarea cu aplicarea armei față de Găină R. din partea
învinuitului Scobici R. au fost demonstrate;
- acțiunile lui Scobici R., Botnarenco O. și Lazari A., ce au avut loc inițial în
localul „Crama”, unde se aflau mai multe persoane, precum și cele comise în stradă,
au încălcat grosolan și demonstrativ ordinea publică prin neobrăzare, comportare
batjocoritoare cu cetățenii și prezentarea orgoliului în virtutea funcției deținute ca
agent de pază. Acțiunile ilegale ale acestora, pe lângă faptul că au avut loc față de
părțile vătămate, Găină L. și Găină R., au fost nemijlocit orientate spre public, spre
reacția publicului, implicând jignirea demnității publice și încălcarea grosolană a
ordinii publice. Așadar, sensul și orientarea intenției avute de Scobici R., Botnarenco
O. și Lazari A., motivele, scopurile și circumstanțele acțiunilor săvârșite de ei, indică
direct la comiterea infracțiunii prevăzută de art. 287 din Codul penal;
- deși, Scobici R., Botnarenco O. și Lazari A, nu recunosc vinovăția, consideră că o
asemenea poziție are ca scop eschivarea de la răspundere penală, în condițiile în care
versiunea acestora este una declarativă și neconcludentă, întru-cât este bazată pe niște
versiuni subiective ce nu coroborează cu ansamblul de probe administrate și cercetate
în fond.
3.2 Avocatul Stratan I. în numele părților vătămate, care a solicitat casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care, Botnarenco O.
și Lazari A. să fie condamnați în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la câte 7 ani
închisoare, fiecare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Scobici R. să fie
condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 7 ani închisoare, iar în baza art. 155
Cod penal, la 2 ani închisoare. În baza art. 84 Cod penal, definitiv, pentru concurs de
infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor, a-i stabili lui Scobici R., 8 ani
închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A admite acțiunea civilă și a
încasa de la partea civilmente responsabilă SRL „DVS-Service” în beneficiul părților
vătămate Găină L. și Găină R., prejudiciul material, moral și a cheltuielilor de
asistență juridică.
În motivarea apelului declarat a invocat că:
- vinovăția lui Scobici R., Botnarenco O. și Lazari A. este pe deplin dovedită,
având în vedere, că atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării
judecătorești, au fost administrate probe pertinente, concludente și utile în probarea
învinuirii aduse acestora, iar acuzatorul de stat a prezentat probe concludente în
sensul existenței unui raport de cauzalitate direct între acțiunea făptuitorilor și
leziunile părții vătămate, Găină L., ce sunt indicate în raportul de expertiză medico-
legală nr. 304/D din 10.02.2014;
- a fost probat că leziunile părții vătămate Găină L. au survenit ca urmare a
acțiunilor făptuitorilor și nu în urma altor circumstanțe;
- argumentele primei instanțe în ceea ce ține de achitarea inculpaților sunt vădit
neîntemeiate, nefondate, iar soluția adoptată este motivată unilateral.
4
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie
2015, au fost respinse apelurile declarate, ca nefondate și menținută sentința.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că analizând probele
prezentate de partea acuzării și partea apărării, cercetate în ședința de judecată,
consideră că prima instanță a stabilit corect situația de fapt, constatând necesitatea
achitării lui Scobici R., de învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 155
și art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele
infracțiunilor și a lui Botnarenco O., și Lazari A. de învinuirea în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților nu
întrunește elementele infracțiunii.
Instanța de apel a reținut, că prima instanță în mod justificat a ajuns la concluzia
că probele prezentate de acuzatorul de stat sunt insuficiente, contradictorii și nu
corespund sarcinii constatării circumstanțelor ce au importanță pentru cauză.
În opinia instanței de apel, prima instanță corect a constatat că imaginile video
descrise, infirmă acuzațiile aduse inculpaților de către acuzare, precum că fără temei,
au bruscat partea vătămată, Găină L., într-o parte a încăperii nominalizate, locul
despre care cunoșteau că nu este supravegheat de camera de luat vederi, unde,
intenționat și în mod demonstrativ i-au aplicat ultimului multiple lovituri peste
diferite părți ale corpului cu bastonul de cauciuc, pumnii și picioare, precum și
utilizând gaze lacrimogene și pistolul electric. Din imaginile video se demonstrează
cu certitudine comportamentul agresiv a părții vătămate, Găină L., a persoanelor care
îl însoțeau, Găină E. și Miron D., tentativele de agresare fizică și chiar agresarea
inculpaților.
Astfel, instanța de apel a menționat, că din imaginile video descrise se
vizualizează că Scobici R., Botnarenco O. și Lazari A., fiind în local, nu dețineau
bastoane de cauciuc, respectiv nu puteau aplica cu ele lovituri părții vătămate, Găină
L., în modul în care este descris în actul de învinuire. Aceste circumstanțe sunt
infirmate și prin declarațiile părții vătămate, Găină L., care a menționat, că
„colaboratorul de pază a stropit în direcția mea cu balonul cu gaz lacrimogen, iar pe
soție au atacat-o cu pistolul electric, în afara localului nu am fost bătut, doar se agățau
unul pe altul.” În plus, în declarațiile date de partea vătămată, în ședința de judecată,
nu se regăsește informația că a fost lovit cu picioarele.
Totodată, instanța de apel a statuat, că sunt lipsite de temei și suport probatoriu
afirmațiile acuzării referitoare la inițierea, de către inculpați, a unei cerți cu părțile
vătămate, a lipsei vădite de respect față de societate, acționând intenționat, cu
obrăznicie deosebită, deoarece, din secvențele descrise rezultă în mod vădit, că cearta
a fost inițiată de persoanele venite în local, inclusiv și de Găină L., care împreună cu
Găină E. și Miron D. au agresat agenții de pază.
La fel, instanța de apel a reținut, că din materialele dosarului rezultă cert că
Scobici R., Botnarenco O. și Lazari A. nu au atacat nici o dată părțile vătămate și
martorii, fapt ce se dovedește prin declarațiile inculpaților, coroborate cu declarațiile
martorilor Jubea Ș., Bogdanova R., Coclenci N., Dolgopolenco A., Nesmîslov N.,
Ianovici M., care au confirmat că în local a intrat un grup de persoane care erau în
5
stare de ebrietate, aveau un comportament neadecvat, se exprimau neadecvat, cu
cuvinte necenzurate și anume ei au inițiat conflictul, atacând inculpații.
De asemenea, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părților vătămate
Găină L., Găină R., a martorilor Varzari G., Varzari A., Miron D. și Miron Du.,
considerându-le părtinitoare și neconcordante realității, deoarece înregistrările video
demonstrează cert că depozițiile acestora sunt lipsite de credibilitate.
Nu au fost demonstrate nici afirmațiile din actul de învinuire, conform cărora
Scobici R., împreună cu Botnarenco O. și Lazari A., bruscându-le pe părțile vătămate
și cunoscuții acestora, i-au scos afara în fața localului „Crama”, astfel instanța de apel
a constatat că înregistrările video (fișierul 2140102231835), la intervalul de timp
23.27.40 denotă, că persoanele implicate în altercație benevol părăsesc localul, cu ei
aflându-se Găină L. și Găină R.
Totodată, instanța de apel a considerat, că s-a constatat corect din imaginile
video descrise, coroborate cu declarațiile martorilor, a părților vătămate, că nu se
confirmă nici într-un mod acțiunile huliganice descrise în rechizitoriu și atribuite lui
Scobici R., Botnarenco O., Lazari A., de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287
alin. (3) Cod penal, deoarece probele administrate de acuzare nu au demonstrat
deținerea și aplicarea, încercarea aplicării, de către inculpați, a armei de foc, a
cuțitelor, boxelor sau altor arme albe, precum și a obiectelor adaptate special pentru
vătămarea integrității corporale sau a sănătății. În plus, nemijlocit din declarațiile
părților vătămate și a martorilor audiați în ședința de judecată, nu rezultă că Lazari A.
ar fi aplicat față de cei prezenți agresiune fizică sau verbală.
În viziunea instanței de apel, nu se confirmă declarațiile părții vătămate, Găină
R., precum că în privința sa ar fi fost aplicat pistolul electric, fapt demonstrat de
înregistrările video enunțate supra, din care rezultă, că partea vătămată nu a căzut
nici o dată, a ieșit desinestătător din local și îl ajuta și pe soțul său să iasă, iar în actele
cauzei lipsește dovada, că Găină R. s-ar fi adresat personalului medical, prezent la
locul conflictului și nici la spitalul de urgență, unde s-au deplasat cu Găină L.
În speță, se constată cert, că în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele
infracțiunii de huliganism, deoarece în ședința de judecată nu a fost demonstrat că
inculpații au comis acțiuni ce încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea
violenței asupra persoanelor. De fapt, inculpații au fost acei care încercau să păstreze
ordinea publică și să contracareze comportamentul neadecvat al grupului de persoane
venit în localul „Crama”. Astfel, în fapta inculpaților lipsește latura subiectivă a
infracțiunii de huliganism, deoarece scopul lor nu a fost de a încălca ordinea publică,
dar dimpotrivă, de a o menține, fiind în serviciul de pază al localului „Crama”.
Totodată, vătămările corporale depistate la partea vătămată, ce se caracterizează ca
ușoare, nu au fost cauzate ultimei din intenții huliganice, dar în rezultatul conflictului
provocat de părțile vătămate și persoanele care le însoțeau.
Instanța de apel a stabilit, că în fapta inculpatului Scobici R. nu se regăsește
latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal, manifestată prin
intenție directă, deoarece, unicul scop al acestuia a fost de a restabili ordinea, obligație
ce îi revine în virtutea atribuțiilor de serviciu. Împușcătura efectuată în aer de către
Scobici R., a avut ca scop calmarea persoanelor agresive, astfel, nu se atestă în fapta
6
ultimului nici latura obiectivă, nefiind demonstrată acțiunea de amenințare cu omor
ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, cu atât mai mult,
nefiind constatate circumstanțele săvârșirii infracțiunii, existența pericolului realizării
acestei amenințări.
În această ordine de idei, instanța de apel a statuat, că prima instanță a ajuns la
concluzia corectă și logică de a achita inculpatul Scobici R. de învinuirea adusă în
baza art. 155 Cod penal, dat fiind că în acțiunile ultimului nu sunt întrunite
elementele infracțiunii.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, prin
care solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în
alt complet de judecată.
În motivarea recursului ordinar, autorul invocă argumente similare cu cele
indicate în apel, suplimentar menționând, că reieșind din probele examinate s-a
stabilit, că anume componența de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (3) din Codul
penal, inclusiv și latura subiectivă a normei materiale date a fost comisă de către
inculpați, la fel, Scobici R. a comis și infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal,
respectiv, aceste fapte constituie și temei pentru răspundere, dat fiind că răspunderea
penală poate surveni numai în cazul în care există legătură cauzală între fapta comisă
și urmările survenite. Consideră că, hotărârea instanței de apel emisă pe caz este
pripită și neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate apel.
În drept, recurentul și-a întemeiat recursul său în baza art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, avocatul, Zmeu A., în numele inculpaților, a depus referință privind opinia sa
asupra recursului declarat, prin care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia,
deoarece recursul este declarat peste termen și temeiurile invocate de recurent nu se
încadrează în cele prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. A menționat, că
decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată în ședință publică la data de
24.12.2015, iar termenul de atac fiind de 30 de zile de la pronunțarea deciziei motivate,
adică până la 25.01.2016, însă recursul ordinar a fost depus la data de 26.01.2016.
Astfel, consideră că procurorul a omis termenul legal de depunere a recursului. De
asemenea, consideră că recursul depus de către acuzatorul de stat este unul formal,
fiind invocat faptul, că instanța de apel a emis o decizie fără a se referi asupra tuturor
motivelor invocate în apel, însă nu este clar de care motive este vorba. La fel,
procurorul și-a bazat recursul pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
însă din conținutul cererii de recurs nu se constată reflectarea acestui temei și
argumentarea acestuia în mod corespunzător.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din
următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
7
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste
termen.
Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de
declarare a recursului ordinar este de 30 zile de la data pronunțării deciziei.
Din actele dosarului, rezultă că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău, a fost pronunțat la 03 decembrie 2015 în prezența procurorului,
inculpaților și avocatului acestora, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de
judecată (f.d. 24-26, v. III), din care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre ziua
pronunțării deciziei motivate pentru data de 24 decembrie 2015.
Din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel rezultă că, decizia
instanței de apel a fost pronunțată la 24 decembrie 2015, însă procurorul, inculpații și
avocatul acestora, nu au fost prezenți, fiind înștiințați despre ziua pronunțării
deciziei.
Instanța de recurs reține, că procurorului, inculpaților și apărătorului acestora,
părților vătămate și avocatului acestora, în conformitate cu art. 338 alin. (4) Cod de
procedură penală, li s-au expediat copia deciziei motivate, fapt confirmat prin
scrisoarea de însoțire (f.d. 66 v. III).
Prin urmare, Colegiul atestă că procurorul a declarat recurs ordinar împotriva
hotărârii instanței de apel la data de 26 ianuarie 2016, fapt confirmat prin mențiunea
despre dată de pe amprenta ștampilei de intrare a Secției grefă a Colegiului penal al
Curții Supreme de Justiție (f.d. 73 v. III).
În prezenta speță, Colegiul penal constată că, termenul de 30 de zile se calculează
începând cu data de 24 decembrie 2015 și se epuizează la data de 25 ianuarie 2016 -
ultima zi de depunere a recursului, pe când procurorul a depus recurs ordinar, la data
de 26 ianuarie 2016, după expirarea termenului de 30 zile pentru depunerea
recursului ordinar.
Totodată, instanța de recurs menționează, că expedierea copiei deciziei instanței
de apel prin scrisoare de însoțire (f.d. 66 v. III) în adresa Procuraturii Generale a RM,
poartă un caracter informativ, însă termenul de atac începe a curge de la data
pronunțării integrale a deciziei, adică – 24 decembrie 2015 și nu de la momentul
recepționării acesteia. De asemenea, Colegiul remarcă, că procurorul a fost înștiințat,
despre data pronunțării deciziei integrale, însă nu s-a prezentat, astfel, asumându-și
responsabilitate pentru realizarea dreptului de atac asupra deciziei nominalizate,
acesta urma să dea dovadă de diligență la realizarea dreptului său de a ataca
hotărârea instanței de judecată, cu care probabil putea să nu fie de acord.
Prevederile alin. (2) și (3) art. 230 Cod de procedură penală stipulează că, în cazul
în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,
nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului
efectuat peste termen. La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora
sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se
împlinește.
Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea
lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după
expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce
8
reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de
repunere în termen a recursului.
Avînd ca reper cele menționate, Colegiul penal, conchide că termenul de 30 zile
pentru depunerea recursului ordinar de către procurorul în Procuratura de nivelul
Curții de Apel Chișinău, Bolduratu Vasile, a fost depășit, impunându-se în consecință
inadmisibilitatea recursului, ca fiind declarat peste termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura
de nivelul Curții de Apel Chișinău, Bolduratu Vasile, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe
Scobici Radu Vasili, Botnarenco Ovidiu Adrian și Lazari Alexandru Iacob, ca fiind
declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la data de 30 martie 2016.
Președinte Gordilă Nicolae
Judecător Covalenco Elena
Judecător Diaconu Iurie
9