1ra-1815/16 — art.78 alin.2 CC, 186 alin.2 lit.b, d CP

1ra-1815/16 — art.78 alin.2 CC, 186 alin.2 lit.b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-1815/16

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 decembrie 2016 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 mai 2016, declarate de către procurorul-

adjunct al procurorului Procuraturii de nivelul Curții de Apel Bălți, Dubăsari Valeriu,

avocatul Cecan Igor în numele părții vătămate Dumitraș Grigore și avocatul Ciuru Igor în

numele inculpaților

Ursachi Serghei Samson, născut la 05

august 1978, originar și domiciliat în

s.Rublenița, r-nul Soroca

și

Ursachi Dmitrii Samson, născut la 27

iulie 1989, originar și domiciliat în

s.Rublenița, r-nul Soroca

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă :

penal împotriva lui Ursachi Serghei și Ursachi Dmitrii în baza art.164 alin.(2) lit.e) și g) Cod

penal, cu liberarea de la răspunderea penală, pe motiv că faptele comise de către aceștia

constituie o contravenție prevăzută de art.78 alin.(2) Cod contravențional și eliberați de

răspundere contravențională, în baza art.30 Cod contravențional, pe motivul expirării

termenului de aplicare a sancțiunii contravenționale.

Ursachi Serghei și Ursachi Dmitrii au fost achitați de sub învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit.b) și d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de Dumitraș Grigore a fost respinsă ca nefondată.

Dmitrii, la 29 decembrie 2012, ora 1.00, aflîndu-se la volanul automobilului de model BMW

X5, cu n/î SRBP 215, pe traseul R7 în s.Rublenița, r-nul Soroca, l-au observat pe Dumitraș

Grigore urcîndu-se într-un taxi de model Dacia, după care, prin înțelegere prealabilă,

intenționat, cu scop de răzbunare, au început urmărirea taxiului, apoi Ursachi Serghei

intenționat 1-a depășit și a stopat brusc automobilul personal, blocîndu-i traseul și forțîndu-l

să stopeze în marginea s.Rublenița, r-nului Soroca.

Ulterior, Ursachi Serghei cu Ursachi Dmitrii au coborît din automobil și s-au îndreptat

spre automobilul de model Dacia, din care l-au scos forțat pe Dumitraș Grigore, aplicînd față

de acesta violență fizică, l-au maltratat, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-

legală nr.200 „D” din 21.02.2013, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție,

1

plagă infectată a capului, edem și excoreații masive a capului, echimoze multiple pe față,

hemoragie în sclera ochiului stîng, fractura oaselor nazale cu deplasare, deviație de sept nazal

posttraumatică, edeme la nivelul nasului, hematom masiv al coapsei stîngi, echimoze masive

și excoreații a șoldului și gambei drepte, care se califică drept vătămare corporală ușoară.

2.1. Tot ei, Ursachi Serghei și Ursachi Dmitrii, sunt învinuiți că, la 29 decembrie 2012,

aflîndu-se în gospodăria părinților săi din s.Rublenița, r-nul Soroca, folosindu-se de faptul că

partea vătămată Dumitraș Grigore este inconștient, împreună cu o altă persoană,

neidentificată, pe ascuns au sustras din geanta părții vătămate suma de 2000 dolari SUA,

cauzîndu-i o daună materială considerabilă în sumă de 24126 lei.

- procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care S.Ursachi și D.Ursachi să fie recunoscuți vinovați și condamnați în

baza art.164 alin.(2) lit.e) și g) Cod penal, la 8 ani închisoare și în baza art.186 alin.(2) lit.d)

și d) Cod penal, la 3 ani închisoare, iar în temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, să le fie stabilite pedepse de 10 ani

închisoare, în penitenciar de tip semiînchis și să fie admisă acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată în sumă de 99296 lei, invocînd că instanța a apreciat eronat și arbitrar probele și

circumstanțele cauzei; - greșit a recalificat acțiunile inculpaților ca contravenție și

neîntemeiat i-a achitat pe inculpați pentru sustragerea bunurilor părții vătămate;

- avocatul Ig.Cecan în numele părții vătămate G.Dumitraș, care a solicitat casarea

acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care S.Ursachi și

D.Ursachi să fie recunoscuți vinovați pentru săvîrșirea infracțiunilor formulate în învinuire,

cu aplicarea pedepselor în limitele sancțiunilor articolelor respective, precum și să fie admisă

integral acțiunea civilă, invocînd că instanța a apreciat eronat și arbitrar probele și

circumstanțele cauzei; - vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor imputate este cert

dovedită prin probele administrate în cauză, inclusiv declarațiile părții vătămate și a

martorilor.

declarate de procuror și avocat în numele părții vătămate au fost admise, casată parțial

sentința și pronunță o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

S.Ursachi și D.Ursachi au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.164 alin.(2)

lit.e) și g) Cod penal, la cîte 4 ani închisoare, fiecare, iar în temeiul art.90 Cod penal, s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen de probă de

cîte 2 ani, fiecare; acțiunea civilă în partea prejudiciului moral a fost admisă, dispunîndu-se

încasarea de la S.Ursachi și D.Ursachi în beneficiul lui G.Dumitraș suma de cîte 4000 lei,

fiecare, iar în partea prejudiciului material s-a admis în principiu, urmînd ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordine civilă.

Instanța de apel a indicat că prima instanță a dat apreciere corectă probelor

administrate și circumstanțelor cauzei, examinîndu-le conform art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia că

acestea sunt suficiente pentru a-i achita pe S.Ursachi și D.Ursachi de sub învinuirea în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit.d) și d) Cod penal, pe motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

În context, a precizat instanța de apel că faptul sustragerii de la partea vătămată de

către inculpați a sumei de 2000 dolari SUA nu este probat.

Cu referire la încetarea procesului penal în baza art.164 alin.(2) lit.e) și g) Cod penal în

privința lui S.Ursachi și D.Ursachi, cu liberarea de la răspunderea penală, pe motiv că faptele

comise de către aceștia constituie o contravenție prevăzută de art.78 alin.(2) Cod

2

contravențional, instanța de apel a indicat că prima instanță nu a dat deplină eficiență

prevederilor art.93-101, 26, 27 Cod de procedură penală, or, probele administrate în prezenta

cauză penală denotă că acțiunile inculpaților conțin fapte de răpire a unei persoane de mai

multe persoane cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de arme.

Astfel, instanța de apel a constatat că Ursachi Serghei împreună cu fratele său Ursachi

Dmitrii și cu o altă persoană neidentificată, la 29 decembrie 2012, ora 21.00, aflîndu-se la

volanul automobilului de model BMW X5, cu n/î SRBP 215, pe traseul R7 în s.Rublenița, r-

nul Soroca, l-au observat pe Dumitraș Grigore urcîndu-se într-un taxi de model Dacia, după

care, prin înțelegere prealabilă, intenționat, cu scop de răzbunare, au început urmărirea

taxiului, pe care Ursachi Serghei intenționat 1-a depășit, după care a stopat brusc automobilul

personal, blocîndu-i traseul și forțînd taxiul să stopeze în marginea s.Rublenița, r-nul Soroca.

Ulterior, Ursachi Serghei cu Ursachi Dmitrii au coborît din automobil și s-au îndreptat spre

automobilul de model Dacia, din care l-au scos forțat pe Dumitraș Grigore, aplicînd față de

acesta violență fizică, l-au maltratat cu o bucată de lemn special adaptată cauzîndu-i, conform

raportului de expertiză medico-legală nr.200 „D” din 21.02.2013, traumatism cranio-cerebral

închis manifestat prin comoție, plagă infectată a capului, edem și excoreații masive a capului,

echimoze multiple pe față, hemoragie în sclera ochiului stîng, fractura oaselor nazale cu

deplasare, deviație de sept nazal posttraumatică, edeme la nivelul nasului, hematom masiv al

coapsei stîngi, echimoze masive și excoreații a șoldului și gambei drepte, care se califică

drept vătămare corporală ușoară.

După ce l-au capturat pe Dumitraș Grigore, fără voința lui, l-au urcat forțat în

automobilul de model BMW și l-au transportat în gospodăria părinților fraților Ursachi din

s.Rublenița, r-nu1 Soroca, unde din nou l-au amenințat și l-au obligat să-și ceară scuze, după

care l-au transportat la domiciliul său, din același sat, lăsîndu-1 în fața porții.

În motivarea soluției date, instanța de apel, dînd o nouă apreciere probelor administrate

și circumstanțelor cauzei, examinîndu-le conform art.101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor, a indicat că vinovăția inculpaților de comiterea

infracțiunii incriminate în baza art.164 alin.(2) lit.e) și g) Cod penal, este dovedită cu

certitudine și fără echivoc prin materialul probator administrat și cercetat în speță.

Prin urmare, la aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu

prevederile art.61, 75-77 Cod penal, instanța de apel a indicat că a ținut cont de gradul

pericolului social al infracțiunii comise, că infracțiunea imputată inculpaților face parte din

categoria celor grave, comisă cu intenție, de persoana inculpaților, de comportamentul lor

după comiterea infracțiunii, pe parcursul urmăririi penale și examinării cauzei, care nu și-au

recunoscut vinovăția pe acest capăt de acuzare, că circumstanțe atenuante și agravante nu au

fost stabilite, anterior nu au fost condamnați, se caracterizează pozitiv la locul de trai, că

S.Ursachi este căsătorit și are la întreținere un copil minor, iar D.Ursachi este relativ de vîrstă

tînără.

Astfel, în contextul celor expuse, avînd în vedere influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării inculpaților, instanța a considerat oportună aplicarea față de aceștia a

prevederilor art.90 Cod penal, dispunînd suspendarea condiționată a executării pedepsei pe

un termen de probă de 2 ani, considerînd-o echitabilă și în corespundere cu circumstanțele

cauzei, și normele legale, precum și că își va atinge scopul de corectare și reeducare a

vinovaților.

Cu referire la acțiunea civilă în partea prejudiciului material, instanța de apel a

considerat că urmează să o accepte în principiu, asupra cuantumului urmînd să se expună

instanța în ordine civilă, iar în partea prejudiciului moral, ținînd cont că inculpații nu sunt

angajați în cîmpul muncii, de gradul suferințelor fizice și psihice suportate de către partea

3

vătămată și de gravitatea vătămărilor corporale suportate, dar și de posibilitatea reală de

executare a hotărîrii, instanța de apel a considerat că suma de cîte 4000 lei încasată de la

fiecare inculpat în beneficiul părții vătămate este echitabilă.

- procurorul care, invocînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) lit.6), 10 și 12) Cod

de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel, pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legii; - instanța de apel a apreciat eronat și arbitrar probele administrate în cadrul

urmăririi penale și examinate în instanța de judecată; - vina inculpaților în comiterea

infracțiunilor imputate a fost dovedită integral; - instanța eronat a menținut sentința de

achitare pe capătul de acuzare în baza art.186 alin.(2) lit.d) și d) Cod penal; - pentru săvîrșirea

infracțiunii prevăzută de art.164 alin.(2) Cod penal, instanța de apel le-a aplicat inculpaților

pedepse prea blînde, fără a da deplină eficiență prevederilor art.61 și 75 Cod penal;

- avocatul Ig.Cecan în numele părții vătămate care, invocînd temeiurile prevăzute de

art.427 alin.(1) lit.6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea

rejudecării cauzei, pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel; - decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța de

apel a apreciat eronat și arbitrar probele administrate în cadrul urmăririi penale și examinate

în instanța de judecată, neîntemeiat ajungînd la concluzia de menținere a sentinței de achitare

a inculpaților pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) Cod penal; - instanța

de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legii, eronat dispunînd

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate; - nu a dat deplină eficiență

prevederilor art.61 și 75 Cod penal; - eronat a dispus ca asupra cuantumului prejudiciului

material să se expună instanța în ordine civilă, la materialele cauzei fiind anexate toate

probele pertinente; - prejudiciul moral încasat în contul părții vătămate nu corespunde

suferințelor psihice și fizice suferite de acesta;

- avocatul Ig.Ciuru în numele inculpaților care, invocînd temeiul prevăzut de art.427

alin.(1) lit.8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței, pe

motiv că instanța de apel neîntemeiat a constat vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art.164 alin.(2) lit.e) și g) Cod penal; - fapta incriminată inculpaților nu

întrunește elementele infracțiunii de răpire a unei persoane de două sau mai multe persoane,

cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă; - în speță lipsește atît obiectul

juridic nemijlocit al infracțiunii date, cît și latura subiectivă; - instanța de apel, în decizia sa,

nu a indicat în baza căror probe a constatat vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii

imputate.

Colegiul penal consideră că recursul declarat de către avocatul Ig.Ciuru în numele

inculpaților S.Ursachi și D.Ursachi urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursurile

procurorului și avocatului Ig.Cecan în numele părții vătămate G.Dumitraș, urmează a fi

admise reieșind din următoarele considerente.

Cu privire la recursul avocatului Ig.Ciuru în numele inculpaților S.Ursachi și

D.Ursachi.

Potrivit prevederilor de art.427 alin.(1) lit.8) Cod de procedură penală, la care face

referire recurentul, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

4

Raportînd norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul constată că temeiul la care

se referă autorul recursului, nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorii de drept.

Astfel, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a

examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, inclusiv pe cele administrate

suplimentar în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, și anume declarațiile inculpaților

D.Ursachi și S.Ursachi, ale părții vătămate G.Dumitraș, ale martorilor Gh.Petcu, N.Petcu,

I.Cebanu, I.Chiroșca, V.Pascari, E.Vieru și actele cauzei - comunicarea telefonică R-2

nr.7730 din 30.12.2012; plîngerile lui G.Dumitraș din 30.12.2012 și 11.01.2013; procesele-

verbale de cercetare la locul infracțiunii, automobilului BMW și gospodăriei familiei

E.Ursachi cu tabelele fotografice din 15.01.2013, 23.01.2013 și 24.01.2013, de examinare a

fotografiilor cu imaginea părții vătămate G.Dumitraș aflate la tratament din 11.01.2013, de

examinare a genții prezentate de G.Dumitraș și tabelul fotografic din 24.01.2013; de

percheziție a automobilului BMW și a gospodăriei familiei E.Ursachi cu tabelul fotografic

din 24.01.2013; de examinare a două bucăți din lemn ridicare din gospodăria lui E.Ursachi în

urma percheziției din 24.01.2013 și de recunoaștere a obiectului de către G.Dumitraș cu

tabelul fotografic din 23.01.2013 și 25.01.2013; de confruntare dintre partea vătămată

G.Dumitraș și D.Ursachi, dintre partea vătămată G.Dumitraș și martorul I.Chiroșca și dintre

martorii N.Dumitraș și I.Chiroșca; cu privire la analiza informației parvenite de la instituția

de telecomunicații din 05.04.2013; rapoartele de expertiză medico-legală nr.12/A din

22.01.2013, nr.200/D din 21.02.2013; copia permisului de armă pe numele lui S.Ursachi; lista

apelurilor telefonice remisă de compania Orange la 21.03.2013.

Conținutul probelor menționate mai sus, care au fost amplu analizate și obiectiv

apreciate de instanța de apel din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității,

veridicității și coroborării lor, confirmă cu certitudine săvîrșirea de către inculpați a

infracțiunii prevăzută la art.164 alin.(2) lit.e) și g) Cod penal, concluzia despre vinovăția

acestora fiind justă și întemeiată.

Colegiul penal atestă că obiectul juridic special al infracțiunii de răpire a unei persoane

este constituit din relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a persoanei, adică posibilitatea

acesteia de a se mișca, de a circula și de a activa după voința sa, în limitele statornicite de

normele juridice.

Prin urmare, este indubitabil faptul că lui G.Dumitraș, prin aplicarea față de el de către

inculpații S.Ursachi și D.Ursachi a violenței, urcarea lui forțată în automobil lor și

transportarea într-un alt loc, i-a fost limitată deplin libertatea fizică.

Totodată, prezența în acțiunile inculpaților S.Ursachi și D.Ursachi atît a elementelor

care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii de răpire a unei persoane de două sau mai

multe persoane cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă, cît și a celor

care caracterizează latura subiectivă a acesteia, a fost demonstrată prin materialele cauzei

acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de judecată, fiind

demonstrată capturarea lui G.Dumitraș, de către inculpați împreună cu o altă persoană

neidentificată, cu aplicarea violenței, prin folosirea unor obiecte folosite în calitate de armă,

urcarea lui forțată în automobilul lui S.Ursachi și transportarea lui în gospodăria părinților

lor, unde l-au ținut, amenințat și l-au obligat să-și ceară scuze, în rezultat, fiindu-i cauzate

vătămări corporale ușoare, acțiuni care au fost comise intenționat și cu scop de răzbunare.

Folosirea obiectelor în calitate de armă se demonstrează prin declarațiile: - martorului

I.Cebanu, care a susținut că în partea dreaptă a taxiului mai multe persoane, utilizînd bîte, o

5

loveau pe alta (f.d.129-131 v.2); - martorului E.Vieru, care a declarat că taximetristul fiind o

cunoștință de-a ei a telefonat-o în scurt timp după ce a preluat comanda făcută tot de ea

pentru G.Dumitraș și i-a spus că a fost oprit de o mașină din care a coborît o persoană cu o

bîtă de lemn (f.d.154-156 v.2); rapoartele de expertiză medico-legală nr.12/A din 22.01.2013,

nr.200/D din 21.02.2013, prin care s-a constatat că lui G.Dumitraș i-au fost cauzate leziuni

corporale, care se caracterizează prin traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin

comoție, plagă infectată a capului, edem și excoreații masive a capului, echimoze multiple pe

față, hemoragie în sclera ochiului stîng, fractura oaselor nazale cu deplasare, deviație de sept

nazal posttraumatică, edeme la nivelul nasului, hematom masiv al coapsei stîngi, echimoze

masive și excoreații a șoldului și gambei drepte, care au fost produse prin acțiunea traumatică

a unui corp dur contondent, sau lovire de acesta (f.d.57, 100-102 v.1); procesul-verbal de

recunoaștere a obiectului și tabelul fotografic din 29.01.2013 în care G.Dumitraș a declarat că

la 29.12.2012 a fost maltratat cu un obiect asemănător cu bîta de lemn sub nr.2 (f.d.179, 180

v.1).

Consecvent, Colegiul penal relevă că latura obiectivă a infracțiunii de răpire a unei

persoane se exprimă prin fapta prejudiciabilă concretizată în acțiunea de răpire a unei

persoane, care se caracterizează prin capturarea persoanei; luarea și deplasarea acesteia din

habitatul ei permanent sau provizoriu; reținerea persoanei (cu privarea deplină de libertate)

împotriva voinței sale sau neluîndu-se în seamă voința ei, iar latura subiectivă se exprimă, în

primul rînd, în vinovăție sub formă de intenție directă. Motivele răpirii unei persoane pot fi

dintre cele mai variate: răzbunarea, gelozia, concurența neloială, intențiile huliganice etc.

Reieșind din materialele cauzei, inclusiv din declarațiile inculpaților care nu au negat

faptul că, la 29.12.2012, deplasîndu-se cu automobilul lui S.Ursachi l-au văzul pe G.Dumitraș

urcîndu-se într-un taxi și dorind să se răzbune pentru un conflict avut în Federația Rusă, au

hotărîrt să ajungă taxiul din urmă, după ce l-au oprit, l-au scos pe G.Dumitraș din mașină și i-

au aplicat lovituri pe diferite părți ale corpului, ulterior urcîndu-l în automobilul lui S.Ursachi

(f.d.21 22, v.1, 166-182 v.2), se atestă că în acțiunile inculpaților se regăsește latura

subiectivă - intenția directă și motivul de răzbunare.

Astfel, instanța de recurs atestă că argumentele recurentului, precum că nu a fost

dovedită vinovăția inculpaților S.Ursachi și D.Ursachi în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.164 alin.(2) lit.e) și g) Cod penal, nu pot fi reținute, dat fiind că instanța de apel corect a

conchis că prin probele administrate în speță se confirmă vinovăția acestora, iar solicitările

privind menținerea sentinței, prin care a fost încetat procesul penal împotriva inculpaților, în

baza acestei norme, nu au suport probatoriu și contravin materialului cauzei, motiv pentru

care, recursul avocatului Ig.Ciuru în numele inculpaților S.Ursachi și D.Ursachi urmează a fi

respins.

Cu privire la recursurile declarate de către procuror și avocatul Ig.Cecan în numele

părții vătămate G.Dumitraș.

Potrivit art.414 Cod de procedură penală, la judecarea apelului, instanța de apel are

obligația de a verifica hotărîrea atacată din punct de vedere al temeiniciei și legalității

acesteia, avînd în vedere circumstanțele faptice ale cauzei bazate pe probele examinate de

prima instanță, pe materialele dosarului și, în dependență de aceste date, să aprecieze

legalitatea concluziilor de vinovăție ori nevinovăție trase de prima instanță, fiind obligată să

se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau

trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sînt: dacă

fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în

6

ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate

și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Totodată, instanța de apel, soluționînd apelul, poate să caseze (desființeze) sentința

primei instanțe parțial sau total, pronunțînd o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță și poate adopta una din soluțiile pe care le poate pronunța prima instanță,

apreciind temeinicia sau netemeinicia învinuirii sau dispunînd, după caz, condamnarea,

achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal.

În această ipoteză, apelul are caracterul unei căi de atac de reformare, în sensul că

instanța de apel, după desființarea hotărîrii atacate, procedează ea însăși, ca instanță de

control judiciar, la înlăturarea erorilor constatate, pronunțînd o nouă hotărîre.

Colegiul conchide că, la examinarea cauzei, instanța de apel nu a îndeplinit aceste

stricte prevederi ale legii, din sensul cărora rezultă că, nerespectarea acestor cerințe

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei

instanței de apel în latura aprecierii juridice a faptei de care au fost achitați inculpații

S.Ursachi și D.Ursachi.

Drept temei pentru declararea recursului, recurentul a indicat prevederile art.427

alin.(1) pct.6), 10), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazurile în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvîrșite і s-a

dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs menționează că aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar

și-au găsit confirmarea în speța dată.

Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, conform învinuirii înaintate, acțiunile

inculpaților S.Ursachi și D.Ursachi au fost calificate în baza art.186 alin.(2) lit.b), d) Cod

penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoanei, săvîrșită de două sau

mai multe persoane, cu cauzarea de daune materiale considerabile.

Instanța de apel, examinînd cumulul de probe administrate la respectiva cauză penală,

a conchis că nu a fost probat faptul sustragerii de la partea vătămată de către inculpați a

sumei de 2000 de dolari SUA.

Potrivit argumentelor invocate de procuror și avocatul în numele părții vătămate, se

constată că aceștia au formulat critici împotriva deciziei instanței de apel, invocînd că

instanța incorect a menținut soluția primei instanțe, care i-a achitat pe S.Ursachi și D.Ursachi

de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit.b) și d) Cod penal,

deoarece, în opinia acestora, în cauză sunt administrate suficiente probe ce demonstrează cert

că inculpații au sustras de la partea vătămată banii în sumă de 2000 dolari SUA. În acest sens

făcînd trimitere la declarațiile părții vătămate G.Dumitraș și a martorilor Gh.Petcu și N.Petcu,

procesul-verbal de cercetare a geții ce-i aparține părții vătămate, în care aceștia au afirmat că

au fost puși banii.

După cum rezultă din textul deciziei, instanța de apel nu s-a pronunțat argumentat

asupra acestor probe, de ce acestea nu pot fi admisibile și din care motiv urmează a fi

apreciate critic, deoarece acestea coroborează între ele, se confirmă una pe alta, atît partea

vătămată, cît și martorii au indicat concret suma de bani, au descris în ce circumstanțe au fost

transmiși banii, numărul și nominalul bancnotelor.

7

Colegiul penal consideră pripită concluzia instanței de apel, precum că G.Dumitraș

deși a depistat dispariția banilor atunci cînd a ajuns acasă, plîngere în acest sens a formulat

abia la 13.01.2013 și nu la 30.12.2012, cînd a depus plîngere pe faptul că a fost bătut de către

S.Ursachi și D.Ursachi și că acesta nu avea capacitate financiară să dea cu împrumut suma de

2000 de dolari SUA, avînd un salariu de doar 36000 ruble rusești. În același timp instanța nu

a dat nici o apreciere faptului că încă la momentul primirii explicațiilor de la partea vătămată,

Gh.Petcu și N.Petcu la data de 30.12.2012, aceștia au declarat cu lux de amănunte

circumstanțele în care au fost transmiși banii în sumă de 2000 dolari SUA (f.d.13, 15-18 v.1).

Aceleași declarații dînșii le-au dat ulterior fiind interogați în calitate de parte vătămată și

martori, declarații ce au fost date sub jurămînt, sub riscul de a fi trași la răspundere penală

pentru darea mărturiilor false (f.d.109, 117, 127-128, 131-132 v.1).

Prin urmare, instanța de apel a reținut selectiv doar unele probe fără a examina și

aprecia în ansamblu toate probele cauzei penale, la care a făcut referire partea acuzării.

Adoptînd decizia, prin care s-a menținut sentința de achitare a inculpaților pe faptul

sustragerii bunurilor părții vătămate, instanța de apel a făcut o selectare a probelor din dosar

și, în așa mod, a tras concluzia pripită că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii de care

inculpații au fost puși sub învinuire în baza art.186 Cod penal.

Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel la judecarea apelului a comis erori

de drept, prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele

prin care să se întemeieze soluția adoptată.

Procedînd în asemenea mod, instanța nu a acordat deplină eficiență prevederilor

art.414 alin.(2) și 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu erori

judiciare, ce s-au soldat cu o hotărîre neîntemeiată și nemotivată. Avînd în vedere că erorile

de drept invocate nu pot fi corectate de către instanța de recurs, decizia instanței de apel

urmează a fi casată parțial, în partea ce ține de menținerea sentinței privind achitarea lui

S.Ursachi și D.Ursachi pe art.186 alin.(2) Cod penal.

Cu referire la acțiunea civilă, Colegiul penal consideră că argumentul avocatului părții

vătămate referitor la casarea hotărîrii în latura civilă este nefondat. Colegiul menționează că,

instanța de apel, reținînd prevederile art.387 alin.(3) Cod de procedură penală, corect a

indicat că în cauză nu au fost prezentate suficiente probe în confirmarea cuantumului

prejudiciului material solicitat de către partea vătămată, și, în legătură cu acest fapt, acțiunea

civilă a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă.

Referitor la mărimea prejudiciului moral încasat în beneficiul părții vătămate, Colegiul

penal o consideră ca fiind echitabilă în raport cu circumstanțele constatate, astfel suma de

4000 lei încasată de la fiecare inculpat în beneficiul părții vătămate fiind una oportună pentru

compensarea suferințelor psihice și fizice suportate de către acesta din urmă, iar suma

solicitată de 50000 lei, fiind una exagerată, or, mărimea compensației pentru prejudiciu moral

se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care

a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) și 2) lit.c) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța adoptă una din următoarele decizii: respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate, iar în cazul în care instanța de recurs constată erori grave de fapt ce sînt

8

temei de recurs și acestea nu pot fi corectate de instanța de recurs, aceasta dispune casarea

hotărîrii atacate și rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărîre se casează.

În speța examinată, Colegiul penal consideră că decizia instanței de apel urmează a fi

casată parțial, în partea achitării lui S.Ursachi și D.Ursachi de sub învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit.b) și d) Cod penal, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în această parte în aceiași instanță de apel, iar în rest, menținută.

La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției

adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice

legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în

cauză, avînd în vedere prevederile art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și recursuri, și, în dependență de datele obținute,

să pronunțe o hotărîre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417

Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Ciuru Igor în

numele inculpaților Ursachi Serghei și Ursachi Dmitrii.

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul-adjunct al procurorului

Procuraturii de nivelul Curții de Apel Bălți, Dubăsari Valeriu și avocatul Cecan Igor în

numele părții vătămate Dumitraș Grigore, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 18 mai 2016, în partea achitării lui Ursachi Serghei și Ursachi Dmitrii de sub

învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit.b) și d) Cod penal și

dispune rejudecarea cauzei în această parte în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Celelalte dispoziții ale hotărîrii atacate se mențin.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, în partea dispunerii rejudecării cauzei, în

rest, este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 13 ianuarie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

9