1ra-208/16 — Art.287 alin.2 lit.b CP

Prima instanță: 12.08.2014 - 05.03.2015,

Instanța de apel: 23.03.2015 - 22.09.2015,

Instanța de recurs: 07.12.2015 - 02.02.2016. În baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 05 martie 2015, procesul penal de învinuire a lui Coroi Mihail și Ermurachi Eduard în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal a fost încetat, pe motiv că fapta lor constituie o contravenție administrativă, prevăzută de art.78 alin.(2) Cod contravențional, cu încetarea procedurii contravenționale, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere contravențională. Prin aceiași sentință a fost încetat procesul penal și în privința lui Ermurachi Elvin în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, pe motiv că fapta lui constituie o contravenție administrativă, prevăzută de art.78 alin.(2) Cod contravențional, cu încetarea procedurii contravenționale, în legătură cu faptul că nu a atins vîrsta de tragere la răspundere contravențională, însă în privința căruia hotărîrile judecătorești nu se contestă. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că Ermurachi Eduard, Coroi Mihail și Ermurachi Elvin, la 16 martie 2014, ora 19.36, aflîndu-se la stația de alimentare cu produse petroliere „Goiana petrol” din s.Cruglic, r-nul Criuleni, i-au aplicat lovituri lui Andreev Marin, cauzîndu-i leziuni corporale sub formă de excoriații în regiunea frontală, calificîndu-se ca vătămări neînsemnate. În motivarea soluției date instanța a invocat că, acțiunile inculpaților E.Ermurachi și M.Coroi nu conțin elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, ci constituie o contravenție administrativă prevăzută de art.78 alin.(2) Cod contravențional, deoarece partea acuzării nu a prezentat probe certe, pertinente și concludente care să dovedească încălcarea grosolană a ordinii publice și comiterea de acțiuni, care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, fiindcă inculpații nu au adus 1 atingere ordinii publice și liniștii cetățenilor care să exprime o vădită lipsă de respect față de societate. 3. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ermurachi Eduard și Coroi Mihail să fie condamnați conform învinuirii înaintate, în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, la cîte 3 ani închisoare, fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În argumentarea apelului procurorul a invocat că, instanța neîntemeiat a reîncadrat acțiunile lui E.Ermurachi și M.Coroi în prevederile art.78 alin.(2) Cod contravențional, deoarece în cauză au fost acumulate suficiente probe ce dovedesc vinovăția acestora în săvîrșirea actului de huliganism; instanța incorect a dat apreciere critică probelor acuzării, considerînd că acestea nu determină vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, astfel că greșit a apreciat totalitatea semnelor obiective și subiective ale faptei social periculoase comise de către inculpați, de rînd ce acestea dimpotrivă denotă că dînșii au comis infracțiunea cu obrăznicie deosebită, încălcînd insistent, în mod grosolan și demonstrativ ordinea publică prin obrăznicie și cu aplicarea violenței asupra persoanei; instanța nu a ținut cont de prevederile art.131 Cod penal, cît și de pct.3 din hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism; instanța neîntemeiat și-a bazat concluziile pe declarațiile inculpatului Ermurachi Elvin, care a fost audiat contrar prevederilor art.479 Cod de procedură penală, în lipsa unui pedagog sau psiholog, precum și că acestea vin în contradicție cu cele ale părții vătămate și procesul-verbal de examinare a înregistrărilor video din 26.04.2014.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2015, a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ermurachi Eduard și Coroi Mihail, au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal la cîte 2 ani închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4.1. Instanța de apel a constatat că Ermurachi Eduard, Coroi Mihail și Ermurachi Elvin, la 16 martie 2014, aproximativ la ora 19.30, aflîndu-se la stația de alimentare cu produse petroliere „Goiana petrol” din s.Cruglic, r-nul Criuleni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin înțelegere prealabilă între ei, încălcînd grosolan ordinea publică și manifestînd o obrăznicie deosebită și lipsă de respect față de persoanele din apropiere, tulburînd liniștea acestora, nemotivat s-au exprimat cu cuvinte înjurioase în adresa lui Andreev Marin, care activa în funcție de operator la această stație de alimentare, după care i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, în rezultatul cărora i-au cauzat ultimului leziuni corporale sub formă de excoriații în regiunea frontală, care se califică ca vătămări neînsemnate. Instanța de apel a conchis că acțiunile inculpaților, reieșind din faptele constatate, demostrează că aceștea au comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal - huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșite de mai multe persoane. Concluziile privind vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii imputate instanța și- a bazat-o pe declarațiile părții vătămate M.Andreev, care a declarat că în ziua comiterii faptei se afla la serviciu la stația de alimentare, unde lucra ca operator, în jurul orei 19.30 a ieșit să deservească un automobil, a observat că persoanele care au ieșit din automobil erau în stare de ebrietate, iar E.Ermurachi a strigat la el că încet îl deservește, l-a îmbrîncit și dînsul a căzut jos, după care de el s-au apropiat și ceilalți doi, M.Coroi l-a lovit cu piciorul în frunte, E.Ermurachi cu piciorul în partea dreaptă în coaste și E.Ermurachi cu pumnul în față. În momentul cînd M.Mantaluța a încercat să-i oprească, dînsul a intrat în biroul stației de alimentare chemînd poliția, în perioada dată M.Coroi lovea cu picioarele în ușa încăperii, iar 2 E.Ermurachi lovea cu picioarele în aparatele de alimentare, aruncînd jos pistoalele, după care au urcat în automobil și au plecat, și actele cauzei – cererea din 17.03.2014 a cet.M.Andreev, prin care a solicitat tragerea la răspundere a lui Ermurachi Eduard, care i-a cauzat dureri fizice, procesele-verbale de cercetare la fața locului din 25.03.2014, de ridicare a înregistrărilor video a camerelor de supraveghere de la stația de alimentare cu produse petroliere din 25.04.2014, de examinare a înregistrărilor video din 26.04.2014 și raportul de expertiză medico-legală nr.216/D din 19.05.2014, din care rezutlă că lui M.Andreev i-au fost cauzate vătămări neînsemnate sub formă de excoriații în regiunea frontală. Instanța a constatat că aceste probe coroborează între ele și demonstrează cu certitudine vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, fiindcă cert a fost stabilit că părții vătămate i-au fost aplicate lovituri în regiunea capului și a corpului, precum și faptul că inculpații, prin acțiunile sale au încălcat grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșite de mai multe persoane. Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților M.Coroi și Ermurachi Elvin, precum și a martorului M.Mantaluța, a primilor doi, deoarece au fost date cu scopul de a evita răspunderea penală pentru faptele comise, iar a ultimului, pe motiv că se află în relații de prietenie cu inculpații, fiind date cu scopul de a-i elibera de răspunderea penală. Reieșind din cele relatate, instanța de apel a conchis că prima instanță incorect a constatat că acuzarea nu a demonstrat comiterea de către inculpați a acțiunilor care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită și că aceștia nu au exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, pe cînd prin probele administrate și coroborate între ele, se demonstrează faptul că inculpații au comis infracțiunea de huliganism, deoarece aceștia prin acțiunile sale intenționate au încalcat grosolan ordinea publică, au aplicat violență asupra părții vătămate, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșite de mai multe persoane. În acest context, instanța de apel a menționat că, soluționînd chestiunea cu privire la pedeapsă, ține cont în deplină măsură de prevederile art.7, 61, 75, 76 și 77 Cod penal, de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpaților Ermurachi Eduard și Coroi Mihail, că la locul de trai se caraterizezază pozitiv și, respectiv satisfăcător, la evidența medicilor narcolog și psihiatru nu se află, nu au fost judecați, deși anterior în privința lui E.Ermurachi a fost intentată o cauză penală, dar a fost încetată pe motivul împăcării părților, de faptul că ambii s-au eschivat de a se prezenta în ședințele de judecată, fapt ce denotă lipsa lor de respect față de instanță și de circumstanța agravantă, săvîrșirea infracțiunii în stare de ebrietate, a conchis a le aplica o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, fiecăruia, considerînd că o astfel de pedeapsă va avea drept scop ca inculpații șă-și revizuie atitudinea față de valorile sociale și comportamentul față de membrii societății.

Împotriva hotărîrii nominalizate au declarat recursuri ordinare avocații S.Russ și I.Pucas în numele inculpaților M.Coroi și E.Ermurachi care, invocînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței, pe motiv că: - avocatul S.Russ - instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că fapta inculpatului M.Coroi întrunește semnele constitutive a infracțiunii de huliganism, pe cînd în acțiunile acestuia lipsește latura subiectivă a infracțiunii, și anume intenția îndreptată spre tulburarea ordinii publice, precum și obiectul atentării - ordinea publică, fiindcă acțiunea inculpatului a fost îndreptată asupra părții vătămate, a integrității lui fizice, fiindu-i aplicate lovituri; acțiunea inculpatului de maltratare a părții vătămate nu a fost îndreptată spre public, reacția publicului, care în momentul conflictului lipsea în apropierea stației de alimentare, astfel că ordinea publică nu a fost tulburată; instanța a lăsat fără apreciere faptul că inculpații nu au 3 încălcat ordinea publică ce exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, fiindcă la acțiunile lor nu a reacționat nici o persoană terță, străină conflictului; instanța de apel la examinarea cauzei nu a ținut cont nici de faptul că locul public nu este un element calificativ decisiv al huliganismului, pentru o încălcare neînsemnată, mai puțin importantă, adică negrosolană a ordinii publice, iar expresiile înjurioase în locuri publice, acostarea jignitoare a cetățenilor și alte acțiuni asemănătătoare, ce tulbură ordinea publică și liniștea cetățenilor, urmau corect a fi calificate conform prevederilor art.354 Cod contravențional; - avocatul I.Pucas - prima instanță, analizînd probatoriul administrat, corect a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului E.Ermurachi nu sînt prezente elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism agravant, fiindcă la caz lipsește latura obiectivă a infracțiunii, adică încălcarea grosolană a ordinii publice, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate, nefiind prezentate probe ce ar fi demonstrat că inculpatul a încălcat ordinea publică și prin acțiunile sale a comis o obrăznice deosebită, precum și latura subiectivă a infracțiunii, fiindcă din declarațiile martorului M.Mantaluța și înregistrarea video ridicată de la fața locului, rezultă că conflictul între inculpați și partea vătămată a fost provocat de ultimul, așa că prima instanță corect a calificat ațiunile inculpatului în baza art.78 alin.(2) Cod contravențional; instanța de apel constatînd vinovăția lui E.Ermurachi în comiterea infracțiunii incriminate, ilegal i-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate, neținînd cont de principiile privind individualizarea pedepsei și incorect a reținut în seama inculpatului circumstanța agravantă - săvîrșirea infracțiunii în stare de ebrietate, în lipsa unui raport de expertiză, circumstanță ce nu a fost stabilită de organul de urmărire penală și inclusă în rechizitoriu.

Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care a solicitat respingerea recursurilor ca inadmisibile, Colegiul penal consideră că recursurile declarate de avocații S.Russ și I.Pucas în numele inculpaților M.Coroi și E.Ermurachi urmează a fi admise din următoarele considerente. Recurenții în recursuri au invocat ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.8), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursurile declarate, Colegiul penal constată că nici unul din ele nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. După cum rezultă din conținutul recursurilor, autorii acestora consideră că în acțiunile inculpaților lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, și anume latura oviectivă și cea subiectivă a infracțiunii incriminate, din care motiv instanța de apel a dat faptei săvîrșite o încadrare juridică greșită, solicitînd menținerea soluției primei instanțe, prin care acțiunile inculpaților au fost calificate în baza art.78 alin.(2) Cod contravențional. În acest sens Colegiul penal atestă că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul constată că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar atît ale apărării, cît și ale acuzării, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca 4 concluzia privind încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților E.Ermurachi și M.Coroi în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, să fie justă și întemeiată. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și minuțios în textul hotărîrii instanței de apel, și anume - declarațiile părții vătămate M.Andreev, a martorului M.Mantaluța, a inculpatului Elvin Ermurachi, a inculpaților M.Coroi și E.Ermurachi date în calitate de învinuiți, precum și probele scrise care, luate în ansamblu, nu trezesc careva dubii și dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal - huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșite de mai multe persoane. Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției inculpaților E.Ermurachi și M.Coroi, în comiterea infracțiunii de huliganism, fiind stabilite în acțiunile acestora toate elementele constitutive ale infracțiunii imputate, atît latura obiectivă, cît și cea subiectivă. Argumentele principale invocate de recurenți în recurs sînt că inculpații nu au încălcat ordinea publică ce exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, fiindcă nu a fost demonstrat că la acțiunile lor ar fi reacționat vreo persoană terță, străină conflictului, ceea ce demonstrează lipsa unei vădite lipse de respect față de societate, că locul public nu este un element calificativ decisiv al huliganismului, astfel că lipseșete latura obiectivă a infracțiunii de care aceștia au fost recunoscuți vinovați, cît și latura subiectivă a infracțiunii date, deoarece intenția inculpaților nu a fost îndreptată spre tulburarea ordinii publice, dar îndreptată asupra părții vătămate, a integrității lui fizice. Colegiul penal atestă că, conform teoriei dreptului penal și practicii judiciare, prin „încălcare grosolană a ordinii publice” se înțelege săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de convețuire, care sînt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice, prin necuviință, neobrăzare, comportarea batjocoritoare cu cetățenii, cauzarea leziunilor corporale ș.a.. În situațiile de huliganism, făptuitorul înțelege că încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei cu o deosebită obrăznicie. Făptuitorul nu numai că înțelege caracterul infracțional al faptei, dar și dorește săvîrșirea acestor acțiuni și survenirea consecințelor. Cele menționate caracterizează latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii de huliganism, prevăzute de art.287 Cod penal, pentru care inculpații corect au fost supuși pedepsei penale. Potrivit declarațiilor părții vătămate M.Andreev, a martorului M.Mantaluța, anume inculpații l-au insultat pe partea vătămată și intenționat i-au aplicat lovituri în deferite părți ale corpului, fapt ce se confirmă și prin probele scrise - înregistrările video ridicate de la stația de alimentare. Astfel, criticele recurenților, precum că inculpații nu au săvîrșit acțiunile de huliganism, nu pot fi acceptate, or, ele vin în contradicție cu starea de fapt stabilită de instanța de apel, deoarece, reieșind din acțiunile inculpaților, aceștia au avut o intenție directă, îndreptată spre a încalca grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra părții vătămate. Colegiul penal constată că instanța de apel corect a stabilit, în conformitate cu prevederile art.131 Cod penal, că fapta săvîrșită a avut loc într-un loc public, or, locul public, este orice alt loc accesibil publicului, dacă în momentul săvîrșirii faptei erau de față două sau mai multe persoane, ce la caz a fost stabilit, deoarece stația de alimentare cu petrol este un loc accesibil publicului și actul de huliganism a avut loc în prezența lui D.Braganciuc și M.Mantaluța. Astfel, concluziile instanței de apel privind vinovăția inculpaților M.Coroi și E.Ermurachi în săvîrșirea infracțiunii imputate, sînt juste și întemeiate, deoarece legislația în 5 vigoare expres prevede că infracțiunea de huliganism în afară de prezența acțiunii principale - încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiuni adiacente - acțiune exprimată, alternativ, în: - aplicarea violenței asupra persoanelor și amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. În speța dată s-a constatat că inculpații pe lîngă încălcarea ordinii publice a aplicat violență asupra părții vătămate M.Andreev, fapt confirmat prin înregistrarea video din 26.04.2014 ridicată de la stația de alimentare cu petrol, de unde se observă că lîngă boxa de alimentare s-a oprit un automobil de culoare albă, din care inițial au ieșit două persoane, apoi încă două și, respectiv, încă una, în total cinci la număr, care s-au apropiat de operator și discutau cu el, iar la un moment Ermurachi Eduard l-a îmbrîncit, după care i-a aplicat o lovitură în regiunea capului, iar M.Coroi i-a aplicat o lovitură în regiunea spatelui. Astfel, în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii incriminate acestora. Prin urmare, în speță, temeiul stipulat în art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de către recurenți, din care motiv nici faptei săvîrșite nu i s-a dat o încadrare juridică greșită. Argumentele avocatului S.Russ, precum că instanța de apel a dat faptei săvîrșite o încadrare juridică greșită, din motiv că acțiunile inculpatului M.Coroi urmau a fi corect încadrate în baza art.354 Cod contravențional, deoarece acțiunile lui constituie o contravenție administrativă, nu pot fi reținute. La acest capitol, Colegiul penal reține că, doar în cazul încălcării ordinii publice fără aplicarea violenței față de persoană, în lipsa altor circumstanțe prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal, acțiunile făptuitorului nu vor putea constitui infracțiunea de huliganism și vor fi calificate drept contravenții. Deoarece în acțiunile inculpaților, în afară de prezența acțiunii principale - încălcarea grosolană a ordinii publice, s-a constatat și prezența unei acțiunii adiacente - aplicarea violenței asupra părții vătămate, instanța de apel corect a constatat că acțiunile acestora nu constituie contravenție, dar infracțiune penală, just încadrîndu-le în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal. 6.1. Avocatul I.Pucas a invocat ca temei pentru recurs și art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, indicînd că la stabilirea pedepsei inculpatului E.Ermurachi, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art.61, 75 Cod penal, nu a respectat criteriile generale de individualizare a acesteia, nu a luat în considerație că inculpatul anterior nu a fost judecat, la locul de trai se caracterizează pozitiv și este de o vîrstă tînără, precum și a reținut incorect în seama acestuia circumstanța agravantă - săvîrșirea infracțiunii în stare de ebrietate, care nu a fost stabilită de organul de urmărire penală și inclusă în rechizitoriu, aplicîndu-i astfel o pedeapsă prea aspră, ce este neconformă scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale. Potrivit art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs conchide că, motivele invocate de recurent referitor la individualizarea pedepsei, sînt întemeiate, și au aplicabilitate atît în privința inculpatului E.Ermurachi, cît și a inculpatului M.Coroi. Potrivit art.75 Cod penal, la individualizarea pedepsei instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Totodată, instanța trebuie să aleagă și să aplice acel tip și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii. Pedeapsa mai aspră, în limitele 6 prevederilor articolului, poate fi stabilită numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului scontat. Aceste prevederi legale nu întocmai au fost respectate de instanța de apel la stabilirea categoriei și termenului pedepsei lui M.Coroi și E.Ermurachi, deoarece în cazul cînd sancțiunea normei penale prevede pedepse alternative, individualizarea categoriei pedepsei, în cazul dat urmează să se înceapă de la pedeapsa cea mai blîndă, care este însrisă prima în sancțiune conform ierarhiei pedepselor legiferate în art.62 Cod penal. Articolul 287 alin.(2) Cod penal prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 400 la 1000 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 5 ani. Prin urmare, instanța de apel, ajungînd la concluzia că inculpaților urmează a le stabili pedeapsa închisorii, urma să-și argumenteze în partea descriptivă a deciziei motivul neaplicării unei pedepse mai blînde prevăzute de lege în sancțiunea articolului respectiv. Astfel, la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a acesteia, instanța de judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate, ce la caz nu a avut loc. În asemenea împrejurări, Colegiul penal conchide că de către instanța de apel în privința lui M.Coroi și E.Ermurachi s-au aplicat pedepse, care nu corespunde cerințelor legii, nu sînt echitabile, prin ce s-a comis o eroare de drept, care poate fi și urmează a fi corectată de către instanța de recurs. Colegiul penal atestă că, conform prevederilor art.61, 75 alin.(1) Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a inculpatului și se aplică persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, avînd drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia. Persoanei recunoscute vinovată de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. În același rînd, după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special, a prevederilor art.90 Cod penal. Astfel, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: - împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; - starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; - natura și gravitatea rezultatului produs or a altor consecințe ale infracțiunii; - motivul săvîrșirii infracțiunii și scopul urmărit; - natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului; - conduita după săvîrșirea faptei și în cursul procesului penal; - nivelul de educație, vîrsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc. Colegiul penal, luînd în considerație faptul că inculpații au comis o infracțiune mai puțin gravă, ținînd seama de persoana inculpaților, care se caracterizează pozitiv și satisfăcător, anterior nu au fost judecați, conchide că pedeapsa stabilită inculpaților M.Coroi și E.Ermurachi este una prea aspră în coraport cu fapta comisă și că reeducarea și corijarea acestora este posibilă fără izolare de societate, privarea de libertate în cazul dat fiind inutilă. Potrivit art.90 alin.(1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție, ținînd seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune suspendarea condiționată a executării 7 pedepsei aplicate vinovatului, iar avînd în vedere atît principiul prevăzut în art.4 Cod penal – umanismul legii penale, cît și al art.61 alin.(2) Cod penal, că pedeapsa penală are drept scop corectarea condamnatului, iar executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate, precum și posibilitatea obținerii corectării și reeducării vinovaților, Colegiul ajunge la concluzia că nu este rațional ca M.Coroi și E.Ermurachi să execute pedeapsa stabilită, ci va dispune suspendarea condiționată a executării acesteia pe un termen de probă, deoarece pedeapsa s-a numit pînă la 5 ani închisoare, iar careva interdicții de aplicare a art.90 Cod penal nu sînt, din care motive consideră posibil ca pedeapsa aplicată față de inculpații E.Ermurachi și M.Coroi să fie dispusă prin suspendarea condiționată a executării ei. Respectiv, instanța de recurs va respinge argumentul avocatului I.Pucas, precum că instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului E.Ermurachi, incorect a reținut circumstanța agravantă - săvîrșirea infracțiunii în stare de ebrietate, considerînd că această circumstanță nu a fost stabilită de organul de urmărire penală și inclusă în rechizitoriu, de rînd ce potrivit rechizitoriului (f.d.105 v1), circumstanța dată a fost reținută ca agravantă, mai mult aceasta rezultă din însăși declarațiile inculpatului M.Coroi, care a confirmat că dînșii se aflau în stare de ebrietate și ale lui M.Andreev, care a afirmat că de la inculpați se simțea miros de alcool. Prin urmare, recursurile ordinare declarate de avocații S.Russ și I.Pucas în numele inculpaților M.Coroi și E.Ermurachi se vor admite, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și, în latura stabilirii pedepsei, se va pronunța o nouă hotărîre.

În conformitate cu prevederile art.434 și art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Admite recursurile ordinare declarate de avocații Russ Sergiu și Pucas Ina în numele inculpaților Coroi Mihail și Ermurachi Eduard, casează parțial, în latura stabilirii pedepsei, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2015 în privința lui Coroi Mihail și Ermurachi Eduard, rejudecă cauza și pronunță în această parte o nouă hotărîre, după cum urmează: Coroi Mihail și Ermurachi Eduard se consideră condamnați în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal la cîte 2 (doi) ani închisoare, fiecare. În temeiul art.90 Cod penal, se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii stabilite lui Coroi Mihail și Ermurachi Eduard pe un termen de probațiune de cîte 1 (un) an, fiecare. Celelalte dispoziții ale hotărîrii atacate se mențin. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 23 februarie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun 8