1ra-418/2017 — art.324 alin.3 lit.a, b, art. 326 alin. 3 lit.a CP

1ra-418/2017 — art.324 alin.3 lit.a, b, art. 326 alin. 3 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-418/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

22 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Toma Nadejda

judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

procurorul în Procuratura Anticorupție, XXXXXX, de inculpatul Filat Vladimir și

avocatul acestuia Popa Igor, de XXXXXX și S.A XXXXXX, de avocatul XXXXXX în

numele S.A. XXXXXX, de XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele XXXXXX, de

avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX și de S.A. XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și

S.A. XXXXXX, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 27 iunie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 11 noiembrie 2016, precum și a recursurilor declarate de către avocatul Popa

Igor în numele inculpatului Filat Vladimir, prin care se solicită casarea

încheierilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016, în

cauza penală în privința lui

Filat Vladimir Vasile, născut la XXXXXX,

originar din XXXXXX, domiciliat în XXXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

inculpatul Filat Vladimir Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat:

 în baza art. 324 alin. (3) lit. a) și lit. b) Cod penal la 8 (opt) ani închisoare

cu amendă în mărime de 3 000 (trei mii) unități convenționale, ceea ce constituie,

în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) Codul penal - 60 000 lei cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 5 (cinci) ani, cu

retragerea distincției de stat Ordinul Republicii conferit prin Decretul

Președintelui Republicii Moldova nr. 932-VII din 24.12.2013;

1

 în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Filat Vladimir pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu amendă în

mărime de 3 000 (trei mii) unități convenționale, ceea ce constituie în

conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) Cod penal - 60 000 lei, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 5 (cinci) ani, cu

retragerea distincției de stat Ordinul Republicii, conferit prin Decretul

Președintelui Republicii Moldova nr. 932-VII din 24.12.2013.

Pedeapsa cu închisoare stabilită lui Filat Vladimir s-a hotărât a fi executată

într-un penitenciar de tip închis.

A fost aplicată măsura de siguranță sub formă de confiscare specială față de

bunurile care constituie obiectul remunerației ilicite, cu valoarea totală în sumă

de 4.524.195 lei 22 bani, și anume asupra automobilelor de model:

 „Volkswagen Touareg”, a.f. 2013, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu

VIN-code XXXXXX, a cărui valoare contractuală constituie suma de 973.828,17

MDL;

 „Toyota Land Cruiser 200” a.f. 2013, cu numărul de înmatriculare

XXXXXX,cu VIN-code XXXXXX, a cărui valoare contractuală constituie suma de

1.246.267,00 MDL;

 „Volkswagen Touareg”, a.f. 2013, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu

VIN-code XXXXXX a cărui valoare contractuală constituie suma de 1.018.124,05

MDL;

 „Porsche Cayenne”, a.f. 2013, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu

VIN-code XXXXXX, a cărui valoare contractuală constituie suma de 1.285.976,00

MDL.

A fost aplicată măsura de siguranță sub formă de confiscare specială față

de bunurile, care constituie contravaloarea remunerației ilicite în sumă de

791 298 222,78 MDL, și anume:

 cota socială a companiei XXXXXX SA de 49,634% din acțiunile companiei

XXXXXX SA, în valoare de 6 207 540,7342 MDL;

 cota companiei XXXXXX de 35,288% din acțiunile companiei XXXXXX SA,

în valoare de 4 413 339,5944 MDL;

 imobilul amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX, a cărui valoare a fost

estimată la suma de 4 622 173,00MDL;

 cota de 95,37% din cota socială a companiei XXXXXX SA, care a fost

estimată la o valoare de 5 795 829,95 MDL;

 terenul cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău,

XXXXXX cu valoarea cadastrală de 1 597 159,00MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX cu valoarea cadastrală de 5 911 126,00MDL;

2

 terenul cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 15 195 773,00MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 62 691 890,00 MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 17 896 054,00MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 1 175 504,00MDL;

 încăpere cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 337 841 MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 571 624 MDL;

 încăpere cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 316 863 MDL.

S-a dispus încasarea de la Filat Vladimir în folosul Centrului Național

Anticorupție cheltuielile judiciare necesare, pentru traducere în sumă de

15 561 lei.

Vladimir, deținând funcția de XXXXXX, în perioada 25 septembrie 2009 -

22 aprilie 2013, fiind persoană cu înaltă funcție de răspundere pe durata

activității sale, care datorită schimbărilor operate în Codul penal prin Legea

privind modificarea și completarea unor acte legislative, nr. 245 din 02.12.2011,

în vigoare din 03.02.2012, statutul special al acestuia a fost schimbat în persoană

cu funcție de demnitate publică în sensul prevederii art.123 alin. (3) Cod penal, a

comis infracțiunea de corupere pasivă în varianta agravată stipulată la art. 324

alin. (3) lit. a), b) Cod penal și trafic de influență în varianta agravată prevăzută la

art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, în următoarele circumstanțe.

Filat Vladimir, având obligația conform prevederilor art. 56 din Constituția

Republicii Moldova, reieșind din funcția de demnitate publică pe care a deținut-o,

să îndeplinească cu credință obligațiile ce îi revin, art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea

nr.90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției, în care este

stipulat că Guvernul în fruntea căruia era Vladimir Filat exercită atribuții de

prevenire și de combatere a corupției prin realizarea politicilor și practicilor în

domeniu, în limitele competenței stabilite de legislație, iar potrivit prevederii

art. 15 lit. j) al aceluiași act normativ, cunoscând că nu i se cuvine primirea de la

orice persoană fizică sau juridică cadouri sau avantaje care le pot influența

corectitudinea în exercitarea funcției, cu excepția cazurilor prevăzute de lege,

contrar prevederilor art. 11 alin.(1) din Legea nr. 25 din 22.02.2008 privind

Codul de conduită a funcționarului public, în care este stipulat că, funcționarului

public îi este interzis să solicite sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații

sau orice alt avantaj, destinate personal acestuia sau familiei sale, a săvârșit

3

multiple activități infracționale care se subscriu în modalitățile normative ale

faptei prejudiciabile prevăzute la alin. (1) art. 324 Cod penal, și anume:

pretinderea, primirea și acțiuni prevăzute la lit. c) alin. (2) art. 324 Cod penal -

extorcarea de bunuri și servicii ce nu i se cuvin, în proporții deosebit de mari,

ceea ce se califică potrivit art. 324 alin.(3) lit. a) și b) Cod penal, prin realizarea

următoarelor acțiuni prejudiciabile.

Filat Vladimir, la începutul lunii aprilie 2013 a pretins personal de la

XXXXXX și a primit prin intermediul mijlocitorului XXXXXX automobilul de model

„Porsche Cayenne”, a.f. 2013, VIN-code XXXXXX, cu o valoare de 1 285 976 MDL,

în vederea neîndeplinirii atribuțiilor ce-i reveneau conform funcției deținute de

Prim-ministru stipulate în prevederile art. 3 alin. (51) din Legea cu privire la

Guvern, potrivit cărora Guvernul este împuternicit să protejeze interesele

naționale în activitatea economică, financiară și valutară, iar potrivit prevederilor

art. 21 al aceluiași act normativ, Ministerele transpun în viață, (...) politica

Guvernului, hotărârile și ordonanțele lui, conduc în limitele competenței

domeniile încredințate și sunt responsabile de activitatea lor, în următoarele

circumstanțe: cunoscând că, statul deține 56,13% din acțiunile BC XXXXXX S.A. și

există un deficit financiar de aproximativ 1 miliard de MDL la situația de la

începutul anului 2013, a acceptat intenționat preluarea fictivă a datoriei

respective de către XXXXXX, companie gestionată de XXXXXX, care a semnat cu

XXXXXX S.A. „Contractul general de cesiune din 18.03.2013” în sumă de

939.905.921.92 MDL, fără a reacționa în vederea protejării proprietății statului.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Filat Vladimir a pretins, extorcat și

primit bunuri ce nu i se cuvin pentru exercitarea acțiunilor ce-i reveneau datorită

funcției deținute de XXXXXX, la gestionarea activității în cadrul „Băncii de

Economii” S.A., în care statul deținea la acel moment cota parte de 56,13 % din

acțiuni, fiind reprezentat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, care

sunt în subordinea Guvernului, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și dorind comiterea acestora a comis fapte care în ansamblu se

califică potrivit la art. 324 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal.

Tot, Filat Vladimir Vasile, deținând funcția de președinte al Partidului

Liberal Democrat din Republica Moldova în perioada lunilor iunie-septembrie

2013, susținând față de XXXXXX că are influență asupra persoanelor cu funcție de

demnitate publică și a persoanelor publice din cadrul Guvernului Republicii

Moldova și anume asupra XXXXXX, XXXXXX, care era membru al Comisiei pentru

desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a

proprietății publice, XXXXXX, precum și asupra altor persoane cu funcții de

demnitate publică din cadrul Guvernului în vederea determinării acestora să

organizeze, să susțină și să desfășoare emisia suplimentară de acțiuni la XXXXXX

S.A., fără participarea statului, condiționându-l pe XXXXXX cu impunerea

procurării acțiunilor emise de către companiile gestionate de ultimul, a pretins și

a primit de la XXXXXX în calitate de obiect al remunerației ilicite următoarele

4

bunuri ce nu i se cuvin: prin intermediul mijlocitorului XXXXXX, în perioada lunii

aprilie 2013 de la XXXXXX, automobilul de model „Porsche Macan S Diesel MY”,

VIN-code XXXXXX în sumă de 1 210 800 MDL; prin intermediul mijlocitorului

XXXXXX în luna iulie 2013, automobilul de model Volkswagen Touareg, a.f. 2013,

cu VIN-code-XXXXXX, în sumă de 973828,17 MDL.

Tot în aceeași perioadă, manifestând aceleași intenții infracționale, Filat

Vladimir a pretins personal și primit prin intermediul mijlocitorului XXXXXX de la

XXXXXX, automobilul de model Volkswagen Touareg, a.f. 2013, cu VIN-code-

XXXXXX în valoare de 969 960 MDL; prin intermediul mijlocitorului XXXXXX în

luna august 2013 de la XXXXXX, automobilul de model Toyota Land Cruiser 200,

a.f. 2013, VIN-code XXXXXX, în sumă de 1 246 267 MDL; prin intermediul

mijlocitorului XXXXXX în luna septembrie 2013 de la XXXXXX, automobilul de

model Volkswagen Touareg, a.f. 2013, VIN-code XXXXXX în sumă de 1 018 124,05

MDL, fiind ulterior utilizate în interesele sale personale sau a persoanelor

apropiate lui.

Tot el, Filat Vladimir, deținând funcția de președinte al Partidului Liberal

Democrat din Republica Moldova, iar începând cu luna decembrie 2014 deținând

funcția și de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a pretins și primit

personal și prin intermediul mijlocitorilor, bunuri și servicii, pentru sine și pentru

alte persoane, susținând că are influență asupra factorilor de decizie care dețin

funcții publice sau funcții de demnitate publică și care au fost numiți după

criteriul apartenenței politice din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului

Vamal, Ministerului Afacerilor Interne și asupra Primului-ministru, a comis

infracțiunea de trafic de influență, săvârșită cu primirea de bunuri sau avantaje în

proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe.

În perioada septembrie 2013-mai 2014, Filat Vladimir, asumându-și

obligația față de XXXXXX de a-i asigura protejarea activității de întreprinzător

desfășurată de către XXXXXX SRL care-i aparține, fără impedimente din partea

organelor de control, precum: Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal și

Ministerul Afacerilor Interne față de compania acestuia, promisiune pe care urma

să o realizeze, în caz de necesitate, prin influențarea comportamentului unor

factori de decizie din cadrul autorităților publice sus-menționate, a beneficiat

personal, precum și persoanele care l-au însoțit, de servicii de transport aerian,

care constituie remunerație ilicită acordată de către XXXXXX pentru următoarele

călătorii aeriene: ruta din 29.09.2013 ERKVI, Chișinău-Manchester efectuată la

ora 09:00 de compania XXXXXX SRL, având ca pasageri pe Filat Vladimir, XXXXXX,

XXXXXX și XXXXXX, și respectiv, ruta din 02.10.2013 ERKVI, Manchester-Chișinău,

efectuată de compania XXXXXX SRL, ora 17:30, a căror pasageri erau Filat

Vladimir, XXXXXX și XXXXXX. Cursa Chișinău-Manchester-Chișinău a fost

comandată de către XXXXXX, iar cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a

suportat compania de zbor ex -XXXXXX SRL și redenumită în XXXXXX SRL, care

5

aparține acestuia, în sumă de 10910,03 euro, echivalent în valută națională

conform cursului BNM la ziua de 29.09.2013, fiind 190 380,02 MDL.

În continuarea realizării intenției sale infracționale, manifestată în

promisiunea de a influența, în caz de necesitate, comportamentul unor factori de

decizie asupra cărora susținea față de XXXXXX că are influență, Filat Vladimir, a

beneficiat de remunerație ilicită care consta în serviciile de transport aerian

pentru sine și pentru persoanele care l-au însoțit cu ruta din 16.11.2013 NBL101,

Chișinău-Geneva efectuată la ora 08:00 de compania XXXXXX SRL, având ca

pasageri pe Filat Vladimir, XXXXXX și XXXXXX și ruta din 17.11.2013 NBL101,

Geneva-Chișinău, efectuată de compania XXXXXX SRL, ora 19:20, având ca

pasageri pe Vladimir Filat și XXXXXX. Cursa Chișinău - Geneva - Chișinău a fost

comandată de către XXXXXX, iar cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a

suportat compania de zbor ex - XXXXXX SRL și redenumită în XXXXXX SRL care

aparține acestuia. Cuantumul cheltuielilor suportate de companie este de 7884,05

euro, echivalentul în valută națională conform cursului BNM la ziua de

16.11.2013 constituind 137 024,789 MDL.

În continuarea activității sale infracționale, manifestată în promisiunea de a

influența, în caz de necesitate, comportamentul unor factori de decizie asupra

cărora susținea față de XXXXXX că are influență, Filat Vladimir Vasile, a beneficiat

de remunerație ilicită care consta în serviciile de transport aerian pentru sine și

pentru persoane care l-au însoțit cu ruta de plecare din 07.12.2013 NBL101,

Chișinău-Kiev, ora 09:00, fiind efectuată de compania XXXXXX SRL, având ca

pasageri pe Filat Vladimir, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și cet. XXXXXX și ruta de

sosire din 07.12.2013 NBL101, Kiev-Chișinău, ora 19:20, având ca pasageri pe

Filat Vladimir, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și cet. XXXXXX, care a fost comandată de

către XXXXXX, iar cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a suportat

compania de zbor ex- XXXXXX SRL și redenumită în XXXXXX SRL, care aparține

acestuia. Cuantumul cheltuielilor suportate pentru călătorie este de 1803,12 euro,

echivalent în valută națională conform cursului BNM la ziua de 07.12.2013,

constituind 32 059,47 MDL.

În continuarea realizării intenției sale infracționale, constând în exercitarea,

în caz de necesitate, a influenței asupra comportamentului unor factori de decizie

asupra cărora susținea față de XXXXXX că are influență, Filat Vladimir Vasile a

beneficiat de remunerație ilicită, care consta în servicii de transport aerian pentru

sine și pentru persoane care l-au însoțit cu ruta de plecare din 07.01.2014

NBL201, Chișinău-Paris, ora 17:00 de compania XXXXXX SRL, având ca pasageri

pe Filat Vladimir, XXXXXX și XXXXXX și ruta de sosire din 12.01.2014 NBL201,

Paris-Chișinău, ora 19:30, având ca pasageri pe Filat Vladimir, XXXXXX și XXXXXX.

Cursa Chișinău - Paris - Chișinău a fost comandată de către XXXXXX, iar

cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a suportat compania de zbor ex -

XXXXXX SRL și redenumită în XXXXXX SRL, care aparține acestuia. Cuantumul

cheltuielilor suportate de companie este de 10168,68 euro, echivalent în valută

6

națională conform cursului BNM la ziua de 07.01.2014, constituind suma de 181

205,87 MDL.

În continuarea realizării intenției sale infracționale de influențare, în caz de

necesitate, a comportamentului unor factori de decizie asupra cărora susținea

față de XXXXXX că are influență, Filat Vladimir a beneficiat de remunerație ilicită

care consta în servicii de transport aerian pentru sine și pentru persoane care

l-au însoțit cu ruta de plecare din 03.05.2014 NBL101, Chișinău-București, ora

09:00 de compania XXXXXX SRL, având ca pasageri pe Filat Vladimir și XXXXXX și

ruta de sosire din 03.05.2014 NBL101, București-Chișinău, ora 13:40, a căror

pasageri erau Filat Vladimir și XXXXXX. Cursa Chișinău - București-Chișinău a fost

comandată de către XXXXXX, iar cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a

suportat compania de zbor ex -XXXXXX SRL și redenumită în XXXXXX SRL.

Cuantumul cheltuielilor suportate de companie este de 4383,88 euro, echivalent

în valută națională conform cursului BNM la ziua de 03.05.2014, constituind suma

de 81 934,71 MDL.

În continuarea realizării intenției sale infracționale, manifestată în

promisiunea de a influența comportamentul unor factori de decizie asupra cărora

susținea față de XXXXXX că are influență, Filat Vladimir Vasile a beneficiat de

remunerație ilicită, care consta în serviciile de transport aerian pentru sine și

pentru persoane care l-au însoțit cu ruta de plecare din 18.04.2014 NBL201,

Chișinău - Tel-Aviv, ora 20:35 de compania XXXXXX SRL, având ca pasageri pe

Filat V., XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și ruta de sosire din

19.04.2014 NBL201, Tel-Aviv-Chișinău, ora 20:35, a căror pasageri erau Filat V.,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX Cursa Chișinău-Tel-Aviv-

Chișinău a fost comandată și achitată de XXXXXX, în valoare de 450 000 MDL.

În continuarea realizării intenției sale infracționale de influențare, în caz de

necesitate, comportamentul unor factori de decizie asupra cărora susținea față

de XXXXXX că are influență, Filat Vladimir a beneficiat de remunerație ilicită, care

consta în servicii de transport aerian pentru sine și pentru persoane care

l-au însoțit cu ruta de plecare din 15.05.2014 NBL101, Chișinău - București,

ora 09:30 prestate de compania XXXXXX SRL, având ca pasageri pe Filat Vladimir

și XXXXXX și ruta de sosire din 15.05.2014 NBL101, București - Chișinău, ora

21:05, având ca pasageri pe Filat Vladimir și XXXXXX. Cursa Chișinău - București-

Chișinău a fost comandată și achitată de XXXXXX, în sumă de 93 593,50 MDL.

În continuarea activității sale infracționale, manifestată în promisiunea, în

caz de necesitate, de a influența comportamentul unor factori de decizie asupra

cărora susținea față de XXXXXX că are influență, Filat Vladimir, a pretins personal

și primit în folosul fiului său, XXXXXX, achitarea serviciilor hoteliere după cum

urmează: pentru perioada 22.08.2014-07.09.2014 în hotelul XXXXXX din New

York în sumă de 9717,51 dolari SUA, echivalent în valută națională conform

cursului BNM cu 134 587,51 MDL; pentru perioada 29.12.2014-06.01.2015 în

hotelul XXXXXX Elveția în sumă de 4671 franci elvețieni, echivalent în valută

7

națională conform cursului BNM, constituind suma de 74 175,48 MDL și

perioadele 10 - 11.01.2015, 17 - 18.01.2015, 31.01 - 01.02.2015, 07 - 08.02.2015,

13 - 15.02.2015, 28.02 - 01.03.2015, în hotelul XXXXXX Elveția în sumă de 59300

franci elvețieni, echivalent în valută națională conform cursului BNM, constituind

suma de 925 673 MDL.

Tot Filat XXXXXX a beneficiat în contextul acelorași promisiuni făcute de

Filat Vladimir Vasile lui XXXXXX și de bunuri sub formă de ceas de model

XXXXXX în valoare de 100 000 franci elvețieni, echivalent în valută națională

conform cursului BNM la data de 25.06.2015 în sumă de 2 024 000 MDL.

Filat Vladimir Vasile, manifestând aceleași intenții infracționale, susținând

că are influență asupra factorilor de decizie din cadrul Serviciului Vamal,

Serviciului Fiscal și respectiv Ministerului Afacerilor Interne, care au revenit pe

linie politică Partidului Liberal Democrat din Moldova a cărui președinte este, sub

amenințarea inițierii verificărilor neîntemeiate de către instituțiile menționate

supra a activității companiei XXXXXX SRL, începând cu perioada lunii martie

2013, a primit de la XXXXXX un card bancar cu numărul contului XXXXXX, emis de

ВС XXXXXX SA pe numele lui XXXXXX, cu un sold de mijloace financiare în valoare

de 162 186,35 Euro, care conform cursului BNM, constituia în perioada lunii

martie 2013, echivalent în valută națională suma de 2 607 956, 508 MDL.

Tot Filat Vladimir Vasile, cunoscând despre intenția lui XXXXXX de a prelua

controlul asupra „Băncii de Economii” S.A., urmărind scopul primirii ilegale a

mijloacelor bănești ce nu i se cuvin, susținând că are influență asupra persoanelor

publice și cu demnitate publică din cadrul Guvernului Republicii Moldova, i-a

promis lui XXXXXX suportul personal în realizarea preluării controlului asupra

activității „Băncii de Economii” S.A. datorită apartenenței politice la

Partidul Liberal Democrat din Moldova a unor factori de decizie implicați în

procesul decizional de cedare a pachetului de control al statului în XXXXXX S.A.

Astfel, Filat Vladimir Vasile, acționând în scopul realizării intenției sale

criminale, prin intermediul fostului șef al Cancelariei de Stat XXXXXX, la

determinat pe fostul vice-ministru al finanțelor XXXXXX, care deținea și calitatea

de membru al Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și

investiționale de privatizare a proprietății publice să accepte și să promoveze

preluarea a 22% din acțiunile S.A. XXXXXX de către companii controlate de facto

de către XXXXXX, precum ÎCS „Sisteme Informaționale Integrale” SRL.

Urmare a intervențiilor ilegale realizate de către Filat Vladimir în interesul

lui XXXXXX, pe lângă persoanele cu funcție de demnitate publică din cadrul

Guvernului Republicii Moldova pentru a-i face să îndeplinească și să grăbească

acțiuni în exercitarea funcțiilor lor care, ulterior s-au dovedit a fi producătoare de

prejudicii intereselor statului, la 04.09.2013 de către CNPF a fost înregistrată

emisia suplimentară de acțiuni la S.A. XXXXXX în valoare de 80 249 700 MDL .

Pentru acțiunile întreprinse în vederea obținerii de către XXXXXX a

controlului asupra S.A. XXXXXX care urma să-i ofere ultimului accesul la

8

gestionarea fluxurilor financiare din instituția financiară nominalizată, în special,

la acordarea creditelor, Filat Vladimir a pretins și a primit personal, precum și

prin mijlocitorul XXXXXX, prin implicarea unor agenți economici, care-i aparțin de

facto, și anume: XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX;

XXXXXX, mijloace bănești în proporții deosebit de mari după cum urmează:

În perioada lunilor aprilie 2013- septembrie 2014, Filat Vladimir a pretins și

primit de la XXXXXX, prin intermediul companiilor care sunt gestionate de facto

de către acesta sau de către persoane interpuse în interesul acestuia, mijloace

financiare ce nu i se cuvin în următoarele circumstanțe: la 18.04.2013 suma de

200 000 dolari SUA, echivalent în valută națională conform cursului BNM, a sumei

de 2 456 000 MDL, pe contul companiei XXXXXX, înregistrată în România, având

în calitate de administrator pe XXXXXX, prin următoarele operațiuni bancare: la

data de 17.04.2013, BC XXXXXX SA a acordat un credit bancar în valoare de

2 500 000 dolari SUA societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Ulterior, în

aceeași zi XXXXXX SRL a transferat mijloacele bănești obținute din credit în sumă

de 2 500 000 USD către compania nerezidentă XXXXXX LP, care la rândul său le-a

transferat în adresa companiei XXXXXX, suma de 200 000 dolari SUA la conturile

deschise la banca din România XXXXXX.

La 19.04.2013, Filat Vladimir a primit suma de 50 500 dolari SUA, echivalent

conform cursului BNM, constituind 620 645 MDL și 49 500 dolari SUA, echivalent

conform cursului BNM, fiind 608 355 MDL prin intermediul companiei XXXXXX,

înregistrată în Belize, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX, care are ca

beneficiar de iure pe XXXXXX, dar care este gestionată de facto de XXXXXX, la

solicitarea lui Vladimir Filat, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX LP și

respectiv, de pe contul companiei XXXXXX LP, ambele gestionate de XXXXXX.

Tot Filat Vladimir, la 06.06.2013 a primit suma de 10 000 Euro, echivalent

conform cursului BNM, 16 050 MDL, prin intermediul companiei XXXXXX

înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC XXXXXX SA, care are ca

gestionar de iure pe XXXXXX, dar este gestionată de facto de XXXXXX, la

solicitarea lui Filat Vladimir, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX,

înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX, Letonia, mijloace

financiare obținute ca urmare a creditării companiei XXXXXX SRL, cod fiscal

XXXXXX, la 03.06.2013 cu 16 000 000 MDL de către BC XXXXXX SA.

La 20.06.2013, Filat Vladimir a primit suma de 160 500 Euro, echivalent

conform cursului BNM, constituind 2 657 880 MDL, prin intermediul aceleiași

companii XXXXXX de pe contul companiei XXXXXX care la rândul său a primit

banii de la compania gestionată de XXXXXX, XXXXXX, bani proveniți din creditarea

la 12.06.2013 de către BC XXXXXX S.A. cu suma de 49 534 800 MDL a companiei

XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX și respectiv 49 633 800 MDL, ca urmare a

creditării companiei XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, care de asemenea sunt

gestionate de XXXXXX.

9

Tot Filat Vladimir, la XXXXXX, a primit două tranșe în sumă de 190 000 Euro,

echivalent conform cursului BNM, 3 089 400 MDL și 21 000 Euro, echivalent

conform cursului BNM, 341 460 MDL, prin intermediul aceleiași companii

XXXXXX de pe contul companiei XXXXXX, care la rândul său a primit suma de 190

000 Euro și respectiv 21 000 Euro, de la compania gestionată de XXXXXX,

XXXXXX.

La 05.07.2013, Filat Vladimir a primit două tranșe în sumă de 400 000 Euro,

echivalent conform cursului BNM, 6 540 000 MDL și 320 000 Euro, echivalent

conform cursului BNM, 5 232 000 MDL, prin intermediul aceleiași companii

XXXXXX de pe contul companiei XXXXXX, care la rândul său a primit suma de

400 200 Euro și 320 100 Euro, de la compania gestionată de XXXXXX, XXXXXX.

Mijloacele financiare primite de Filat Vladimir, provin din creditele acordate de

către BC XXXXXX SA la 04.07.2015 companiei XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, în

sumă de 4 400 000 MDL și 15 162 500 MDL societății comerciale XXXXXX SRL,

cod fiscal XXXXXX și parțial din creditul acordat companiei XXXXXX SRL, cod fiscal

XXXXXX. Toate trei companii beneficiare de credit sunt gestionate de XXXXXX.

La 25.07.2013, Filat Vladimir a primit 500 000 dolari SUA, echivalent

conform cursului BNM, 6 380 000 MDL, prin intermediul aceleiași companii

XXXXXX de pe contul companiei XXXXXX, care la rândul său a primit suma de

500 000 dolari SUA, de la compania gestionată de XXXXXX, XXXXXX.

Mijloace financiare în aceeași sumă de 500 000 dolari SUA, prin intermediul

aceleiași companii nerezidente XXXXXX, Filat Vladimir a mai primit și la

02.08.2013, a cărui echivalent conform cursului BNM constituie 6 305 000 MDL;

la 09.08.2013 a cărui echivalent conform cursului BNM constituie 6 355 000

MDL; la data de 14.08.2013 a cărui echivalent conform cursului BNM constituie

6 365 000 MDL, precum și la data de 11.09.2013, a cărui echivalent conform

cursului BNM constituie 6 425 000 MDL.

La 04.10.2013, Filat Vladimir a primit suma de 400 000 dolari SUA, ceea ce

constituie conform cursului BNM suma de 5 220 000 MDL, prin intermediul

aceleiași companii XXXXXX, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, care

este gestionată de către XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare, fiind din

creditul acordat de către BC XXXXXX S.A. la 04.10.2013 companiei XXXXXX SRL,

cod fiscal XXXXXX, în sumă de 26 107 200 MDL, care, de asemenea, este

gestionată de XXXXXX.

Tot el, Filat Vladimir, la 28.10.2013 a primit suma de 250 000 dolari SUA,

ceea ce constituie conform cursului BNM suma de 3 225 000 MDL, prin

intermediul aceleiași companii XXXXXX, de pe contul companiei nerezidente

XXXXXX LP, care este gestionată de către XXXXXX, proveniența mijloacelor

financiare, fiind din creditul acordat de către BC XXXXXX S.A la 25.10.2013

XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, în valoare de 57 440 000 MDL, care, de

asemenea, este gestionată de XXXXXX.

10

La 30.10.2013, Filat Vladimir a primit suma de 200 000 dolari SUA, ceea ce

constituie conform cursului BNM suma de 2 566 000 MDL, prin intermediul

aceleiași companii XXXXXX, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX LP, care

este gestionată de către XXXXXX, mijloace financiare provenite din creditele

acordate de către BC XXXXXX SA la 28.10.2013 companiei XXXXXX SRL, cod fiscal

XXXXXX, în valoare de 52 000 000 MDL și XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, în

sumă de 48 000 000 MDL, ambele companii fiind gestionate de XXXXXX.

La 06.11.2013, Filat Vladimir a primit suma de 250 000 dolari SUA, ceea ce

constituie conform cursului BNM suma de 3 220 000 MDL, prin intermediul

aceleiași companii XXXXXX, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX LP care

este gestionată de către XXXXXX, mijloacele financiare provenind din transfer de

la compania XXXXXX SRL și compania XXXXXX SRL, ambele gestionate de XXXXXX.

La 14.11.2013, Filat Vladimir a primit suma de 250 000 dolari SUA, ceea ce

constituie conform cursului BNM suma de 3 235 000 MDL, prin intermediul

aceleiași companii XXXXXX, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX LP, care

este gestionată de către XXXXXX, mijloacele financiare provenind din creditul

acordat de BC XXXXXX S.A. la 14.11.2013 companiei XXXXXX SRL, cod fiscal

XXXXXX și suma de 245 000 EUR societății comerciale XXXXXX SRL, cod fiscal

XXXXXX, ambele companii fiind gestionate de către XXXXXX.

La 21.11.2013, Filat Vladimir a primit suma de 250 000 dolari SUA, ceea ce

constituie conform cursului BNM suma de 3 250 000 MDL, prin intermediul

aceleiași companii XXXXXX, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX LP care

este gestionată de către XXXXXX, mijloacele financiare provenind din creditul

acordat de BC XXXXXX S.A. în valoare de 22 000 000 MDL societății XXXXXX SRL,

cod fiscal XXXXXX, care de asemenea este gestionată de către XXXXXX.

La 26.11.2013, Filat Vladimir a primit suma de 250 000 dolari SUA, ceea ce

constituie conform cursului BNM suma de 3 267 500 MDL, prin intermediul

aceleiași companii XXXXXX, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX LP, care

este gestionată de către XXXXXX, mijloacele financiare provenind din creditul

acordat de BC XXXXXX S.A. la 25.11.2013 către XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, în

valoare de 70.000.000 MDL.

La 02.12.2013, Filat Vladimir a primit suma de 250 000 dolari SUA, ceea ce

constituie conform cursului BNM suma de 3 280 000 MDL, prin intermediul

aceleiași companii XXXXXX, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX LP care

este gestionată de către XXXXXX, mijloacele financiare provenind din creditul

acordat de BC XXXXXX S.A. la 02.12.2013 către XXXXXX SRL cod fiscal XXXXXX, în

valoare de 30.000.000 MDL.

Tot el, Filat Vladimir, la 06.12.2013 a primit suma de 250 000 dolari SUA,

ceea ce constituie conform cursului BNM suma de 3 272 000 MDL,

prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, de pe contul companiei nerezidente

XXXXXX LP care este gestionată de către XXXXXX, mijloacele financiare provenind

11

din creditul acordat de BC XXXXXX SA la 05.12.2013 societății XXXXXX SRL, cod

fiscal XXXXXX, în valoare de 4 200 000 dolari SUA.

La 17.12.2013, Filat Vladimir a primit suma de 250 000 dolari SUA, ceea ce

constituie conform cursului BNM suma de 3 175 000 MDL, prin intermediul

aceleiași companii XXXXXX, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX LP care

este gestionată de către XXXXXX, mijloacele financiare provenind de la XXXXXX

S.A., care, de asemenea este gestionată de XXXXXX.

Tot el, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX LP, constituind un

mijloc pentru obținerea remunerației ilicite, care deține în calitate de reprezentat

pe XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o exercita XXXXXX la solicitarea

lui Filat Vladimir, a primit mijloace financiare în sumă a câte 125 000 dolari SUA

la 03.02.2014, ceea ce constituie conform cursului BNM suma de 1 608 000 MDL,

la 06.02.2014 ceea ce constituie conform cursului BNM suma de 1 682 500 MDL,

la 12.02.2014, ceea ce constituie conform cursului BNM suma de 1 682 500 MDL

și la 27.02.2014 ceea ce constituie conform cursului BNM suma de 1 698 750

MDL, mijloacele financiare provenind de la BC XXXXXX SA, BC XXXXXX S.A. și

XXXXXX S.A.

Tot, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX, utilizată în calitate

de mijloc pentru obținerea remunerației ilicite, cu conturile deschise la banca din

România XXXXXX, a cărui unic asociat este XXXXXX, care este în relații de rudenie

cu Filat Vladimir, însă gestionarea de facto a companiei o exercita XXXXXX la

solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 03.03.2014 suma de 125 000 dolari SUA,

ceea ce constituie conform cursului BNM suma de 1 706 250 MDL, de pe conturile

companiei XXXXXX, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX

Letonia care este gestionată de XXXXXX, iar proveniența banilor fiind din creditul

acordat societății XXXXXX SRL, la 28.02.2014 de către BC XXXXXX SA, în sumă de

30 770 000 MDL.

La fel, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, Filat Vladimir a primit la

20.03.2014, mijloace financiare în sumă de 250 000 dolari SUA, ceea ce constituie

conform cursului BNM suma de 3 347 500 MDL. Mijloacele financiare au fost

transferate de pe conturile companiei nerezidente XXXXXX cu conturile deschise

la XXXXXX Letonia, companie gestionată de către XXXXXX, care provin din creditul

acordat de către BC XXXXXX S.A. la 18.03.2014 societății XXXXXX SRL, cod fiscal

XXXXXX care, de asemenea este gestionată de XXXXXX, în valoare de 5 000 000

dolari SUA.

La 04.04.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, a

primit suma de 380 000 dolari SUA, echivalent în valută națională conform

cursului BNM cu suma de 5 107 200 MDL, de pe contul companiei XXXXXX,

deschise la XXXXXX Letonia, care este gestionată de XXXXXX, mijloacele financiare

provenind din creditul acordat de către BC XXXXXX S.A. la 04.04.2014 în sumă de

3 050 000 Euro, societății XXXXXX SRL.

12

La 17.04.2014, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, Filat Vladimir a

primit suma de 300 000 dolari SUA, echivalent în valută națională conform

cursului BNM cu suma de 4 020 000 MDL, de pe contul companiei XXXXXX,

deschise la XXXXXX Letonia, care este gestionată de XXXXXX, mijloacele financiare

provenind din creditul acordat de către XXXXXX S.A. la 17.04.2014 în sumă de

2 400 000 Euro, companiei XXXXXX SRL.

Tot el, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX, cod fiscal

XXXXXX, utilizată în calitate de mijloc pentru obținerea remunerației ilicite, cu

conturile deschise la BC XXXXXX S.A., având în calitate de unic asociat formal pe

XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o exercita XXXXXX la solicitarea lui

Filat Vladimir, a primit la 04.04.2014 suma de 200 000 dolari SUA, ceea ce

constituie conform cursului BNM în valută națională suma de 2 688 000 MDL,

mijloacele financiare fiind transferate de pe contul companiei nerezidente

XXXXXX, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. care

este gestionată de XXXXXX, provenind din creditul acordat companiei XXXXXX

SRL, cod fiscal XXXXXX, acordat de BC XXXXXX S.A. în sumă de 750 000 Euro.

Prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, Filat Vladimir a primit la

07.04.2014 suma de 1 610 000 Euro, ceea ce constituie în valută națională

conform cursului BNM suma de 29 640 100 MDL, mijloacele fiind transferate de

pe contul companiei nerezidente XXXXXX, înregistrată în Marea Britanie,

conturile deschise la BC XXXXXX S.A. care este gestionată de XXXXXX, provenind

din creditul acordat de către BC XXXXXX S.A. la 04.04.2014 companiei XXXXXX

SRL în sumă de 3 050 000 dolari SUA, care, de asemenea, este gestionată de

XXXXXX.

La 23.04.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX a

primit suma de 218 000 Euro, ceea ce constituie conform cursului BNM suma de

4 041 720 MDL, mijloacele fiind transferate de pe contul companiei nerezidente

XXXXXX, proveniența banilor fiind din creditul acordat companiei XXXXXX SRL la

17.04.2014 în valoare de 2 400 000 Euro de către BC XXXXXX SA.

La 06.05.2014, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, Filat Vladimir a

primit suma de 252 100 Euro, ceea ce constituie echivalent conform cursului

BNM suma de 4 726 875 MDL și la 13.05.2014 suma de 99 700 Euro, ceea ce

constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 1 864 390 MDL,

mijloacele fiind transferate de pe contul companiei nerezidente XXXXXX,

proveniența banilor fiind de la acționarul „Băncii de Economii” S.A., XXXXXX SRL,

cod fiscal XXXXXX, care este gestionată de XXXXXX, la 05.04.2014.

Tot, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX cu conturile

deschise la banca din România XXXXXX, a cărui unic asociat este XXXXXX, care

este în relații de rudenie cu Filat Vladimir, însă gestionarea de facto a companiei o

exercita XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 06.05.2014 suma de

150 000 dolari SUA, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM

13

suma de 2 026 500 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, deschise la

XXXXXX Letonia, care este gestionată de către XXXXXX.

Tot, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX cu conturile

deschise în banca din România XXXXXX, înregistrată în România, având formal în

calitate de unic asociat pe XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o

exercita XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, la 16.05.2014, a primit suma de

200 000 dolari SUA, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM

suma de 2 736 000 MDL, de pe contul companiei XXXXXX, deschis la XXXXXX

Letonia, care este gestionată de către XXXXXX, mijloace financiare provenite din

creditul acordat de către XXXXXX S.A. la 15.05.2014, societății XXXXXX SRL, cod

fiscal XXXXXX, în sumă de 1 470 000 Euro, care de asemenea este gestionată de

către XXXXXX.

Prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, Filat Vladimir a primit la

22.05.2014 suma de 135 000 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform

cursului BNM suma de 2 551 500 MDL, de pe contul companiei XXXXXX, deschis

la XXXXXX Letonia, care este gestionată de către XXXXXX, mijloacele financiare

provenind din creditul acordat de către XXXXXX S.A. la 16.05.2014, societății

XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX în sumă de 1 430 000 Euro, care este gestionată

de XXXXXX.

La 16.05.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, a

primit suma de 218 900 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform

cursului BNM suma de 4 091 241 MDL, de pe contul companiei nerezidente

XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat companiei

XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, care este gestionată de XXXXXX, în sumă de

1 470 000 Euro la 15.05.2014 de către instituția financiară XXXXXX S.A.

La 22.05.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX a

primit suma de 267 300 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform

cursului BNM suma de 5 051 970 MDL, de pe contul companiei nerezidente

XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat de către

XXXXXX SA companiei XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, la 16.05.2014 în sumă de

1 430 000 Euro, care este gestionată de XXXXXX.

La 30.05.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX a

primit suma de 147 000 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform

cursului BNM suma de 2 768 010 MDL, de pe contul companiei nerezidente

XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind de la compania nerezidentă

XXXXXX, la 29.05.2014, înregistrată în Marea Britanie, cu conturile deschise la

XXXXXX S.A., care este gestionată de XXXXXX.

La 02.06.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX a

primit suma de 147 200 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform

cursului BNM suma de 2 770 304 MDL, de pe contul companiei nerezidente

XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat companiei

14

XXXXXX SRL la 30.05.2014 în sumă de 4 000 000 dolari SUA, care este, de

asemenea, gestionată de XXXXXX.

Tot, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX cu conturile

deschise în banca din România XXXXXX, înregistrată în România, având formal în

calitate de unic asociat pe XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o

exercita XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 04.06.2014 suma de

250 000 dolari SUA, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM

suma de 3 460 000 MDL, de pe conturile companiei XXXXXX LP, care este

gestionată de către XXXXXX.

Prin intermediul aceleiași companii XXXXXX a primit la 17.06.2014 suma de

147 500 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma

de 2 784 800 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, proveniența

mijloacelor financiare fiind din creditul acordat companiei XXXXXX SRL,

gestionată de XXXXXX, la 10.06.2014 în sumă de 22 145 400 MDL de către

XXXXXX S.A.

La 02.07.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX a

primit suma de 147 700 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform

cursului BNM suma de 2 847 656 MDL, de pe contul companiei nerezidente

XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat companiei

XXXXXX SRL, gestionată de XXXXXX, la 27.06.2014 în sumă de 22 980 000 MDL de

către XXXXXX S.A.

La 16.07.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, a

primit suma de 74 200 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform

cursului BNM suma de 1 412 768 MDL, de pe contul companiei nerezidente

XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat de către

XXXXXX S.A. companiei XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, care este gestionată de

XXXXXX, la 15.07.2014 în sumă de 1 000 000 Euro.

La 23.07.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, a

primit suma de 200 000 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform

cursului BNM suma de 3 770 000 MDL, de pe contul companiei nerezidente

XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat de către

XXXXXX SA companiei XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, gestionată de XXXXXX, la

19.08.2014 în sumă de 1 000 000 dolari SUA.

La 21.08.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, a

primit suma de 150 000 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform

cursului BNM suma de 2 748 000 MDL, de pe contul companiei nerezidente

XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din transferul efectuat de pe

contul companiei nerezidente XXXXXX, înregistrată în Marea Britanie, conturile

deschise la SA PRIVATBANK, care este gestionată de XXXXXX.

Tot, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX, utilizată în calitate

de mijloc pentru obținerea remunerației ilicite, care deține formal în calitate de

administrator pe XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o exercita

15

XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 28.07.2014, suma de 3 000 000

dolari SUA, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de

41 910 000 MDL, de pe conturile companiei XXXXXX, proveniența banilor fiind de

la compania nerezidentă gestionată de XXXXXX, XXXXXX, înregistrată în

Seychelles, conturile deschise la banca din Federația Rusă XXXXXX.

Tot el, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX cu conturile

deschise în banca din România XXXXXX, înregistrată în România, având formal în

calitate de unic asociat pe XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o

exercita XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 06.08.2014 suma de

150 000 dolari SUA, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM

suma de 2 079 000 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, care este

gestionată de XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul

acordat la 01.08.2014 de către BC XXXXXX SA companiei XXXXXX SRL, gestionată

de XXXXXX, în sumă de 2 083 500 dolari SUA.

Tot, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX, înregistrată în

Belize, conturile deschise la BC XXXXXX S.A., având formal în calitate de unic

asociat pe XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o exercita XXXXXX la

solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 29.09.2014 suma de 5 500 000 Euro, ceea

ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 102 144 900

MDL, de pe contul companiei XXXXXX, care este gestionată de XXXXXX, mijloacele

financiare provenind din creditul acordat de BC XXXXXX S.A. la 29.09.2014 în

sumă de 7 008 948 dolari SUA, societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, care, de

asemenea, este gestionată de XXXXXX.

Tot el, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX SRL a primit la

26.11.2014 suma de 2 793 229 Euro, ceea ce constituie în valută națională

conform cursului BNM suma de 52 177 517, 72 MDL, de pe contul companiei

XXXXXX, mijloacele financiare provenind din creditul acordat de către XXXXXX

S.A. la 25.11.2014 în sumă de 2 793 236 Euro, societății XXXXXX SRL, cod fiscal

XXXXXX, care de asemenea este gestionată de XXXXXX.

Tot, Filat Vladimir, atât direct, cât și prin intermediul lui XXXXXX, fiind în

relații de afinitate, a primit de la XXXXXX mijloace financiare ca urmare a

eliberării numerarului de către persoanele fizice XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX de

pe conturile deținute în BC XXXXXX SA la solicitarea lui XXXXXX, în perioada

17.05.2014-12.12.2014, în sumă totală de 320 941 414 MDL, după cum urmează:

suma de 993 995 dolari SUA, eliberat la 17.05.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 13 617 731,5 MDL; suma de 500 000 Euro, eliberată la

20.05.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 9 440 000 MDL;

suma de 161 835 Euro, eliberată la 23.05.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 3 060 299,85 MDL; suma de 500 000 Euro, eliberată la

16

03.06.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 9 410 000 MDL;

suma de 370 000 Euro, eliberată la 30.06.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 7 055 900 MDL; suma de 66 000 Euro, eliberată la

01.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 1 263 900 MDL;

suma de 63 935 Euro, eliberată la 04.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 1 229 470,05 MDL; suma de 253 245 Euro, eliberată la

07.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 4 844 576, 85 MDL;

suma de 134 865 Euro, eliberată la 11.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 2 577 270,15 MDL; suma de 280 670 Euro, eliberată la

14.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 5 352 376,9 MDL;

suma de 350 000 Euro, eliberată la 16.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 6 664 000 MDL; suma de 182 650 Euro, eliberată la

17.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 3 455 738 MDL; a

primit suma de 247 750 Euro, eliberată la 09.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 4 736 980 MDL; suma de 699 300 Euro, eliberată la

04.08.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 13 027 959 MDL;

suma de 599 400 Euro, eliberată la 05.08.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 11 172 816 MDL; suma de 214 785 Euro, eliberată la

13.08.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 3 930 565,5 MDL;

suma de 659 340 Euro, eliberată la 28.08.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 12 118 669,2 MDL; suma de 509 570 Euro, eliberată la

29.08.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 9 370 992, 3 MDL;

suma de 614 380 Euro, eliberată la 01.09.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 11 335 311 MDL; suma de 314 685 Euro, eliberată la

03.09.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 5 815 378,8 MDL;

17

suma de 389 700 Euro, eliberată la 23.09.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 7 228 935 MDL; suma de 249 750 dolari SUA, eliberată

la 29.09.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 638 857, 5 MDL;

suma de 79 910 Euro, eliberată la 30.09.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 1 475 937,7 MDL, suma de 249 740 Euro, eliberată la

01.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 590 221,2 MDL;

suma de 399 590 Euro, eliberată la 06.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 7 392 415 MDL; suma de 249 745 Euro, eliberată la

10.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 4 697 703,45 MDL;

suma de 379 610 Euro, eliberată la 16.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 7 049 357,7 MDL; suma de 362 030 Euro, eliberată la

17.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 6 755 479,8 MDL;

suma de 199 790 Euro, eliberată la 20.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 3 742 066,7 MDL; suma de 99 895 Euro, eliberată la

31.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie

conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 1 855 050, 15 MDL;

suma de 1 497 006 dolari SUA, eliberată la 19.11.2014 de pe contul lui XXXXXX la

solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în

valută națională suma de 22 619 760,66 MDL; la 20.11.2014, a primit suma de

997 990 dolari SUA, eliberată de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX,

ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de

15 059 669,1 MDL; suma de 1 000 000 dolari SUA eliberată la 10.12.2014 de pe

contul lui XXXXXX, la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului

BNM echivalent în valută națională suma de 15 250 000 MDL; suma de 200 000

Euro, eliberată la 11.12.2014 de pe contul lui XXXXXX, la solicitarea lui XXXXXX,

ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de

3 794 000 MDL; suma de 3 991 215 Euro, eliberată la 12.12.2014 de pe contul lui

XXXXXX, la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM

echivalent în valută națională suma de 76 312 030,8 MDL.

Prin acțiunile sale infracționale, Filat Vladimir Vasile, conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind realizarea acestora, a pretins și

primit personal și prin mijlocitori bunuri și servicii în proporții deosebit de mari

echivalent cu suma de 798 003 178 MDL, susținând că are influență asupra

18

persoanelor publice sau cu funcție de demnitate publică pentru ai face să

îndeplinească anumite acțiuni în exercitarea funcțiilor deținute, săvârșind, astfel

infracțiunea prevăzută la art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal.

XXXXXX; avocatul Popa Igor în numele inculpatului Filat Vladimir; S.A. XXXXXX;

avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX; avocatul Popa Igor în numele S.A.

XXXXXX; avocatul Iorga Iulian în numele lui XXXXXX; compania „XXXXXX” și

părțile cointeresate XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX.

3.1. Acuzatorul de stat a invocat blândețea pedepsei și a solicitat

pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul Filat Vladimir să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a, b) și

art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsă pentru infracțiunea

comisă în baza art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal sub formă de închisoare pe un

termen de 12 ani cu amendă în mărime de 3 000 unități convenționale și cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 5 ani, cu

retragerea distincției de stat Ordinul Republicii, conferit prin Decretul

Președintelui Republicii Moldova nr. 932-VII din 24.12.2013. Pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal să-i fie stabilită

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor, să-i fie aplicată lui Filat Vladimir o pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 19 ani, cu amendă în mărime

de 3 000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții publice pe un termen de 5 ani, cu retragerea distincției de stat Ordinul

Republicii, conferit prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 932-VII din

24.12.2013.

Să fie aplicat în privința lui Filat Vladimir măsura de siguranță sub formă de

confiscare specială, prin trecerea gratuită în proprietatea statului a echivalentului

bunurilor ce constituie obiect al remunerației ilicite în valoare de 4 524 195,22

MDL, inclusiv din contul următoarelor bunuri aflate sub sechestru: autoturism

„Volkswagen Touareg”, a.f. 2013 cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu

VIN-code XXXXXX, a cărui valoare contractuală constituie suma de 973.828,17

MDL; autoturism „Toyota Land Cruiser 200” a.f. 2013, cu numărul de înmatriculare

XXXXXX, cu VIN-code XXXXXX, a cărui valoare contractuală constituie suma de

1.246.267,00 MDL; autoturism „Volkswagen Touareg”, a.f. 2013, cu numărul de

înmatriculare XXXXXX, cu VIN-code XXXXXX a cărui valoare contractuală

constituie ce 1.018.124,05 MDL; autoturism „Porsche Cayenne”, a.f. 2013, cu

numărul de înmatriculare XXXXXX cu VIN-code XXXXXX, a cărui valoare

contractuală constituie suma de 1.285.976,00 MDL; precum și măsura de

siguranță sub formă de confiscare specială, prin trecerea gratuită în proprietatea

statului a echivalentului bunurilor obiect al remunerației ilicite, în valoare de

19

793 478 982,78 lei MDL, inclusiv din contul următoarelor bunuri aflate sub

sechestru:

 cota socială a companiei XXXXXX SA de 49,634% din acțiunile companiei

XXXXXX SA, în valoare de 6.207.540,7342 MDL;

 cota companiei XXXXXX de 35,288% din acțiunile companiei XXXXXX SA,

în valoare de 4.413.339,5944 MDL;

 imobilul amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX, a cărui valoare a fost

estimată la suma de 4.622.173,00 MDL;

 cota de 95,37% din cota socială a companiei XXXXXX SA care a fost

estimată la o valoare de 5.795.829,95 MDL;

 terenul cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău,

XXXXXX cu valoarea cadastrală de 1.597.159,00 MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX cu valoarea cadastrală de 5.911.126,00 MDL;

 terenul cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 15.195.773,00 MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 62.691.890,00 MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 17.896.054,00 MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 1.175.504,00 MDL;

 încăperea cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 337.841 MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 571.624 MDL;

 încăperea cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 316.863 MDL.

Să fie menținute sechestrele aplicate în cadrul urmăririi penale asupra

bunurilor până la trecerea acestora în proprietatea statului ca rezultat al

confiscării.

Să fie încasate de la Filat Vladimir în folosul Centrului Național Anticorupție

cheltuielile judiciare necesare, pentru traducere, în sumă de 15 561 MDL.

În susținerea solicitării sale, acuzarea a invocat că, statutul, poziția oficială a

condamnatului la momentul comiterii actelor de corupție, durata activității

infracționale a condamnatului, caracterul sistematic al acestora, tipul și

cuantumul prejudiciului cauzat, nivelul autorităților ale căror reputație a fost

afectată prin actele de corupție comise de condamnat - constituie factori care

dovedesc o lipsă vădită a echității pedepsei închisorii de 9 ani, aplicabile față de

condamnat. Tratamentul sancționator al infracțiunilor de corupție și implicit

individualizarea judiciară a pedepselor aplicate în astfel de cauze sunt aspecte

20

importante de politică penală care pentru a-și atinge scopul trebuie să aibă un

caracter unitar și previzibil. Astfel, acuzarea a considerat, că în acest context,

corupția se impune a fi considerată un fenomen infracțional cu un grad sporit de

pericol social, realitate ce determină imperativul adoptării în consecință a

măsurilor de constrângere.

În opinia procurorului, prima instanță corect a aplicat pedeapsa sub formă

de amendă, privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și retragerea distincției

de stat, deoarece a ținut cont de proporționalitatea faptelor prejudiciabile

imputate inculpatului, stabilind o pedeapsă în limita celei solicitate de

Procuratura Anticorupție, însă în partea ce ține de pedeapsa sub formă de

închisoare, procurorul a considerat prea blândă și inechitabilă pentru faptele

prejudiciabile săvârșite de către inculpat, iar instanța de judecată nu și-a motivat

soluția în acest sens.

Totodată, a indicat, că instanța eronat a reținut faptul, că infracțiunea de

corupere pasivă prevăzută de art. 324 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal, care i se

incriminează lui Filat Vladimir, se atribuie la categoria celor grave, aceasta având

un rol crucial la individualizarea pedepsei, deoarece potrivit art.16 alin. (5) Cod

penal această infracțiune se atribuie la categoria celor deosebit de grave.

La fel, acuzarea a invocat că nu este clar care circumstanțe au fost

recunoscute atenuante de către instanța de fond în privința lui Filat Vladimir,

deoarece acestea nu au fost indicate expres de către instanță.

Astfel, apelantul a considerat că prima instanță a ignorat prevederile art.61

alin.(2), 75 Cod penal, precum și practica judiciară constantă, aplicându-i

inculpatului o pedeapsă total disproporțională pericolului social inerent celor

atestate în cadrul examinării cauzei în fond.

Totodată, acuzatorul de stat a invocat și faptul că, instanța de judecată nu a

reținut în sarcina condamnatului Filat Vladimir modalitatea normativă de

realizare a laturii obiective manifestate prin extorcare, chiar dacă instanța în

partea descriptivă a menționat despre invocarea părții apărării, precum că

extorcarea nu a fost probată de acuzare în nici un mod. Astfel, în cadrul cercetării

judecătorești, s-a demonstrat incidența modalității normative a extorcării

descrise în pct. 3.4 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii

Moldova, nr. 11 din 22.12.2014: punerea victimei în situația care o determină să-i

transmită coruptului remunerația ilicită, pentru a preîntâmpina producerea

efectelor nefaste pentru interesele legitime sau nelegitime ale acesteia -

înscenarea unor verificări și controale repetate asupra companiei denunțătorului

XXXXXX, acțiuni abuzive din partea organelor de control din ordinea instituțiilor

de stat din sfera politică a Partidului Liberal Democrat din Moldova - Serviciul

Fiscal, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne; precum și impunerea de a-i

transmite mijlocul de transport, în caz contrar condamnatul, reieșind din funcția

pe care o deținea la acel moment și anume cea de Prim-ministru, urma să

intervină la depistarea preluării fictive a datoriei de aproximativ un miliard de lei

21

de către XXXXXX, companie gestionată de XXXXXX, care a semnat cu XXXXXX S.A.

„Contractul general de cesiune din 18.03.2013 în sumă de 939 905 921,92 MDL,

fapt ce ar fi dus la efecte nefaste față de XXXXXX. Lipsa incidenții modalității

normative a extorcării, dovedită în cadrul cercetării judecătorești nu a fost sub

nici o formă motivată de către instanța de judecată.

La fel, procurorul a indicat că, nu găsește explicație asupra pedepsei aplicate

inculpatului Filat Vladimir sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani pentru

infracțiunea de trafic de influență în modalitate agravantă.

În opinia apelantului, acțiunile prejudiciabile comise de către Filat Vladimir,

care au evoluat în primirea de către acesta a remunerării ilicite, constând în

bunuri, servicii care se estimează la sume în proporții deosebit de mari, valoarea

totală a cărora 798 003 178 lei MDL, nu este proporțională pedepsei aplicate de

către instanța de judecată. Or, circumstanțele pe care le-a descris instanța de

judecată, urmau să impună condamnatul la un comportament non infracțional.

De asemenea, acuzarea a invocat și faptul că, instanța de judecată a omis

să includă în suma ce constituie valoarea remunerației ilicite de care a beneficiat

Filat Vladimir de la XXXXXX contravaloarea mijloacelor de transport de model

„Porche Macan S Diesel MY”, WIN-code XXXXXX în sumă de 1 210 800 MDL și

Volkswagen Touareg, a.f. 2013, cu VIN-code-XXXXXX în valoare de 969 960 MDL,

care au constituit obiectul remunerației ilicite și care nu au fost recunoscute în

calitate de corpuri delicte pe motiv că „Porsche Macan S Diesel MY” a fost vândut

la terțe persoane de către XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, care la moment

sunt proprietari de bună credință, iar Volkswagen Touareg, cu VIN-code-XXXXXX

a fost accidentat. Astfel, instanța de judecată urma să constate contravaloarea

remunerației ilicite de care a beneficiat Filat Vladimir nu suma de

791 298 222,78 lei, ci suma de 793 478 982,78 lei.

3.2. Avocatul Popa Igor în numele inculpatului Filat Vladimir a

invocat ilegalitatea sentinței și a solicitat achitarea ultimului, deoarece prin forma

actuală a actului de acuzare, fără a fi realizate explicațiile de rigoare, învinuitul

Filat Vladimir a fost pus în situația de a răspunde unei învinuiri vagi, care face

imposibilă o apărare efectivă, deoarece infracțiunile imputate sunt mai degrabă

abstracte, fără o veritabilă circumstanțiere de mod, loc și timp, precum și fără o

raportare la normele legii aplicabile la momentul comiterii faptelor imputate.

A fost solicitată în fața instanței, explicarea învinuirii, în particular, clarificarea

unor întrebări (indicând întrebările din solicitare), însă cu toate acestea, poziția

apelantului era că învinuirea adusă de acuzatorul de stat lui Filat Vladimir este

una neclară, neconcretă, și nu corespunde legislației naționale în vigoare, în

particular prevederilor art. 296 Cod procedură penală și nu corespunde

prevederilor art. 6 § 3 lit. a) CEDO, care reglementează, că orice acuzat are, în

special, dreptul să fie informat în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o

înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa

22

și această circumstanță constituie temei de invocare a nulității actului procedural

- rechizitoriul, prin urmare, și a sentinței.

Totodată, apărarea a invocat faptul, că ședințele de judecată urmau să fie

publice, deoarece nu este atestată prezența unei excepții de la principiul

publicității procesului penal, considerând că interesele inculpatului, dar și ale

justiției au fost afectate prin lipsa de transparență în prezenta cauză, deoarece

caracterul public al ședințelor de judecată este privit de către apelanți atât ca

drept individual al acuzatului, cât și ca garanție procesuală. În aceeași ordine de

idei, apărarea a subliniat, că Constituția Republicii Moldova prevede la art. 117

faptul că în toate instanțele de judecată ședințele sunt publice.

De asemenea, apărarea a considerat, că sentința nominalizată este un act

procedural care este lovit de nulitate absolută în conformitate cu prevederile

art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece au fost încălcate prevederile

legale referitoare la publicitatea ședințelor de judecată, iar conform alin. (3) al

aceleiași norme - nulitatea în cauză nu se înlătură în nici un mod, ea poate fi

invocată în orice etapă a procesului de către părți și se ia în considerație de

instanță.

La fel, apelanții au invocat și încălcarea dreptului la apărare al inculpatului,

prin respingerea cererii de a audia martorii apărării acceptați anterior de instanța

de fond (XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX), prezența cărora nu a fost asigurată

și, în consecință, inculpatul suferind o limitare incompatibilă cu cerințele unui

proces echitabil prin prisma art. 6, § 1, coroborat cu art. 6 § 3 lit. d) CEDO.

Totodată, apărarea a indicat că autodenunțul și declarațiile lui XXXXXX au

fost obținute cu încălcarea dreptului la apărare și dreptului la tăcere al acestuia,

deoarece cea mai mare parte a faptelor incriminate lui Filat Vladimir se bazează

pe declarațiile lui XXXXXX pe care acesta le-a făcut în autodenunțul expediat la

12.10.2015 la Procuratura Anticorupție, precum și în procesul—verbal de

audiere a martorului XXXXXX din 12.10.2015. Apelanții subliniază, că nu toate

declarațiile de la urmărirea penală au fost confirmate în judecată de către acest

martor. XXXXXX a depus la 12.10.2015 un autodenunț, în care a relatat faptul, că a

comis infracțiunea de corupere activă și trafic de influență, nefiind asistat de un

avocat. La numai o zi după înregistrarea denunțului, în cadrul audierii din

13 octombrie 2015, tot în lipsa avocatului, ultimul a fost audiat în calitate de

martor în prezenta cauză.

Astfel, apărarea a considerat că autodenunțul, prin care XXXXXX s-a

autoincriminat, deși cu informarea acestuia despre dreptul său la tăcere, însă

acesta a fost audiat în calitate de martor într-un mod nejustificat din punct de

vedere procesual și forțat să facă declarații autoincriminatorii, precum și

declarații incriminatorii în privința lui Filat Vladimir, sub presiunea sancțiunilor

prevăzute de art. 312, 313 Cod penal, nu poate sta la baza ordonanței de începere

a urmăririi penale în privința lui Filat Vladimir, deoarece declarațiile lui XXXXXX

au fost administrate cu încălcarea standardelor art. 6 CEDO.

23

În opinia apărării, recunoașterea lui Filat Vladimir vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, coruperea pasivă,

săvârșită de către o persoană cu funcție de demnitate publică și în proporții

deosebit de mari și condamnarea acestuia este ilegală, dispusă printr-o sentință

nemotivată și neîntemeiată, fiind administrate probe care nu sunt utile,

pertinente, concludente și nu sunt veridice. Dovada încălcării principului

legalității incriminării infracțiunii de corupere pasivă prevăzută de art. 324

alin. (3) lit. a), b) Cod penal, pentru comiterea căreia a fost declarat vinovat Filat

Vladimir, reiese din faptul inexistenței și nestabilirii semnelor obligatorii ale

componenței infracțiunii (obiectul juridic general al infracțiunii, obiectul juridic

generic al infracțiunii, obiectul juridic special al infracțiunii, obiectul material,

inclusiv prin intermediul condiției obligatorii față de acest obiect material -

proporțiile deosebit de mari, fapta prejudiciabilă, prevăzută alternativ de art. 324

alin. (1) Cod penal, condiția (condițiile de incriminare, în particular comiterea

infracțiunii în legătură cu limitele atribuțiilor de serviciu ale corupătorului, fapt

care certifică și deținerea funcției la momentul comiterii infracțiunii); vinovăția în

forma intenției directe, scopul infracțiunii (care este obligatoriu în acest caz),

subiectul infracțiunii, caracterizat prin mai multe semne, în particular persoana

fizică, responsabilă, vârsta și calitatea specială a subiectului infracțiunii, în acest

caz expres - persoana cu funcție de demnitate publică), iar pe cale de efect și lipsa

temeiului juridic al răspunderii penale.

În fapt, instanța nu a dat curs stabilirii multor dintre aceste semne din

motivul că ori ele erau incompatibile cu faptul respectiv ori nu erau în genere

prezente, nu a probat realitatea acestor semne cu probe pertinente, concludente,

utile și veridice, a pus în acțiune o interpretare extensivă defavorabilă. Nu este

stabilită nici în fapt și nici în drept infracțiunea de corupere pasivă în faptele

comise de către Filat Vladimir, în particular, infracțiunea de corupere pasivă

prevăzută de art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal.

La fel, apărarea a invocat faptul că, nu s-a demonstrat caracterul univoc al

pretinderii, prin manifestarea intenției coruptului de a condiționa remunerația

ilicită, conduita legată de obligațiile sale de serviciu (pct. 3.1 al HP CSJ, nr. 11).

Acest fapt a fost abandonat de către instanța de judecată. Pe acest fundal, semnul

în cauză nu a fost determinat nemijlocit în calitate de condiție de incriminare a

infracțiunii de corupere pasivă. Se are în vedere o determinare concretă și

particulară a legăturii între pretinsa remunerație ilicită, pe de o parte, și

caracterul și cercul atribuțiilor de serviciu nu ale oricărui inculpat, ci caracterul și

cercul atribuțiilor de serviciu ale lui Filat Vladimir, circumstanțele de fapt, care

evidențiază acțiunile nu ale oricărei persoane publice, în raport cu atribuțiile de

serviciu nu ale oricărui funcționar, scopul și/sau motivele acțiunilor nu ale

oricărui funcționar, ci ale lui Filat Vladimir, pe de altă parte. Acest fapt nu s-a

determinat în concret, iar pe această cale de idei sentința devine una confuză,

neîntemeiată, iar atitudinea instanței de judecată în raport cu evaluarea și

24

aprecierea situației de fapt și recunoașterea vinovăției lui Vladimir Filat în

comiterea unei infracțiuni de corupere pasivă este una incorectă, ilegală.

Instanța de judecată, fără o constatare concretă, deduce că automobilul de

model Porche, transmis prin intermediul lui Stratan Iu. nu i se cuvenea

inculpatului Vladimir Filat. De altfel, faptul că nu i se cuvenea, urma să fie probat

în mod expres prin legătura cadoului cu caracter de influență a acestuia asupra

corectitudinii în exercitarea funcției publice. Nu a fost confirmat faptul că

inițiativa a venit din partea lui Vladimir Filat și prin ce fapte s-a materializat

această inițiativă.

De asemenea, nu s-a făcut o legătură între această inițiativă materializată în

pretinderea din partea lui Vladimir Filat și caracterul inteligibil al acesteia. Mai cu

seamă că această pretindere a fost corelată, din cele invocate în fapt, cu

extorcarea acestor bunuri. De asemenea, nu a fost enunțat în mod descriptiv

conținutul pretinderii de bunuri și prin care forme faptice s-a materializat atât în

actul de acuzare, cât și în sentința instanței de judecată. S-a încercat, în fapt, a se

demonstra pretinderea în raport cu automobilul Porsche Cayenne, care constituie

remunerație ilicită în cazul coruperii pasive, pe baza unor probe detașate

semnificativ de la acest fapt.

Astfel, apărarea a considerat, că partea acuzării a încercat să determine în

mod deviat instanța de judecată despre faptul pretinderii automobilului Porsche

Cayenne (a.f. 2013), prin indicarea la un ansamblu de probe care nu au relevanță

cu acest presupus capăt de acuzare. La probarea actului de pretindere au fost puse

următoarele mijloace de probă: declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a

automobilului de model Porsche Cayenne, a.f. 2013, și actul de ridicare și

sechestru, care în opinia apărării nu sunt pertinente, deoarece nu au legătură cu

această cauză penală; nici concludente, fiindcă nici una dintre acestea nu

influențează asupra soluționării cauzei penale nici într-un fel și nici utile,

deoarece nici una dintre ele nu oferă date de fapt necesare constatării tuturor

elementelor constitutive ale acestei infracțiuni și, în consecință, soluționării

cauzei penale.

Totodată, a indicat și faptul, că ordonanța de recunoaștere în calitate de corp

delict a automobilului din 27.10.2015 Porsche Cayenne a.f. 2013, VIN-code

XXXXXX, n.î. XXXXXX nu poate constitui probă în procesul penal, atât timp cât

art. 93 alin. (2) Сod de procedură penală nu prevede în lista exhaustivă a

mijloacelor de probă ordonanțele. Apărarea a menționat, că ordonanțele nu sunt

mijloace de probă, dar sunt acte procedurale emise de organul de urmărire

penală, prin care dispune asupra acțiunilor sau măsurilor procesuale (art. 255

Cod de procedură penală).

În context, cercetarea probelor administrate de către instanța de judecată și

puse la baza sentinței de condamnare a lui Filat Vladimir denotă o lipsă de

coerență și justificare deplină, deoarece în ansamblu, toate mijloacele respective

25

de probă la acest capăt de acuzare nu coroborează între ele, adică nu întrunesc

cerințele art. 101 alin. (1) și art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală și cele

determinate de HP CSJ nr. 5/9.06.2006 privind sentința judecătorească.

Apărarea a menționat că, instanța de judecată nu a încercat a demonstra, nici

în acest caz, faptul că Vladimir Filat a primit vreo remunerație ilicită, și anume,

automobilul de model Porsche Cayenne, deoarece declarațiile lui XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, nu au legătură, nici directă și nici indirectă, cu

probarea elementului material al infracțiunii de corupere pasivă (în particular, al

primirii), iar declarațiile lui XXXXXX certifică transmiterea automobilului de

model Porsche Cayenne. De aici și inițiativa de a transmite automobilul de model

Porsche Cayenne a aparținut lui XXXXXX. Interpretarea și constatarea instanței

precum că, Filat Vladimir a pretins personal de la XXXXXX și a primit prin

intermediul lui XXXXXX un automobil de model Porsche Cayenne, în vederea

neîndeplinirii atribuțiilor ce-i revin conform funcției deținute de Prim-ministru,

pentru ca să se concluzioneze neîntemeiat asupra comiterii infracțiunii de

corupere pasivă în scopul: îndeplinirii în interesul corupătorului XXXXXX a unei

inacțiuni în exercitarea funcției sale care s-a manifestat în acceptarea intenționată

a datoriei de aproximativ 1 000 000 000 lei de către XXXXXX, companie

gestionată de XXXXXX, care a semnat cu S.A. XXXXXX „Contractul general de

cesiune din 18.03.2013” în sumă de 939 905 921,92 lei, fără a reacționa în

vederea protejării statului și a cetățenilor Republicii Moldova, conține deduceri și

interpretări haotice și lipsite de relevanță juridică, contradictorii în aspect de

interpretare și incoerente în abordare.

Apărarea a mai invocat că referitor la timpul comiterii faptei de pretindere și

primire, instanța constată, că aceasta a fost comisă în luna aprilie 2013 - adică la

începutul lunii aprilie 2013, Filat Vladimir a pretins personal și a primit prin

intermediul mijlocitorului XXXXXX automobilul de model Porsche Cayenne, (...) cu

o valoare de 1 285 976 lei. Această constatare a instanței de judecată este

argumentată, însă, prin anumite concluzii care depășesc limitele constatărilor

făcute de aceeași instanță: instanța concluzionează că, acțiunea de pretindere a

inculpatului Vladimir Filat s-a realizat în primăvara anului 2013, până la

încheierea contractului de vânzare-cumpărare din 23.04.2013; instanța relevă,

Vladimir Filat a comis infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (3) Cod penal în

perioada lunilor martie-aprilie a anului 2013. Pe această cale, apărarea a

considerat, că sentința instanței de judecată este una nemotivată, iar probele

administrate nu sunt pertinente, concludente, utile și veridice.

Apărarea a indicat, că prin intermediul mijloacelor de probă administrate de

către instanța de judecată în vederea condamnării lui Filat Vladimir pentru

comiterea infracțiunii de corupere pasivă timpul nu a fost valorificat consecutiv și

consecvent.

În concluzie, apărarea a menționat că, nu a fost respectat principiului

legalității incriminării infracțiunii de corupere pasivă prevăzută de art. 324

26

alin. (3) lit. a), b) Cod penal, pentru comiterea căreia a fost declarat vinovat Filat

Vladimir, deoarece instanța a admis o interpretare extensivă defavorabilă a legii

penale, în anumite situații operând cu interpretări eronate și contrare legii

penale, toate acestea, coroborate cu un sistem de probe nepertinente,

neconcludente, neutile și neveridice, pronunțându-se o sentință nefondată,

ilegală, abuzivă și nemotivată.

În opinia apărării, nici în fapt și nici în drept nu există o faptă infracțională

de corupere pasivă în acțiunile lui Filat Vladimir referitor la acest episod reținut

de către instanța de judecată, deoarece se identifică absența semnelor

constitutive ale infracțiunii de corupere pasivă în general, și, în particular,

infracțiunea de corupere pasivă prevăzută de art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal

reținută în sarcina lui Filat Vladimir.

La fel, apărarea a invocat faptul, că recunoașterea lui Filat Vladimir vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal - trafic de

influență săvârșit cu primirea de bunuri sau avantaje în proporții deosebit de mari

și condamnarea acestuia este ilegală, dispusă printr-o sentință nemotivată și

neîntemeiată, fiind administrate probe care nu sunt utile, pertinente, concludente

și nu sunt veridice. Instanța de fond nu a dat curs stabilirii multor dintre semnele

componenței infracțiunii incriminate, din motiv că ori ele erau incompatibile cu

faptul respectiv, ori nu erau în genere prezente. Nu a fost dovedită prezența

acestor semne cu probe pertinente, concludente, utile și veridice. La fel, nu a fost

demonstrat că s-a creat un pericol real pentru bunul mers al activității unui organ

de stat, unei instituții sau organizații publice în serviciul căreia se află persoana

publică sau persoana cu funcție de demnitate publică vizată de făptuitor. Prin

materialele cauzei nu se constată preexistenta acestui fapt.

Mai mult decât atât, în opinia apărării, nu s-a demonstrat în nici un mod că

relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera

publică au fost afectate, care este incompatibilă cu bănuiala că persoanele publice,

persoanele cu funcție de demnitate publică, pot fi influențate în exercitarea

atribuțiilor lor. Mai cu seamă că această legătură nici nu se poate demonstra și

este incompatibilă cu conținutul cauzei penale. Decizia de emisie suplimentară la

Banca de Economii a fost o soluție optimă la acel moment și unica soluția admisă,

iar aceasta a avut loc cu mult mai înainte de consumarea infracțiunii presupuse

de trafic de influență.

La etapa cercetării judecătorești, partea apărării a intervenit cu cererea de

admitere a unui număr suficient de mare de martori, care puteau să pună în

evidență această imposibilitate de afectare a relațiilor sociale prin

comportamentul lui Filat Vladimir, însă instanța, din motive neîntemeiate și

nefondate, nu a dat curs acestor cereri, în particular, s-a făcut referire nu la

careva martori ai apărării, ci martori care pot să determine soluționarea justă și

corectă a acestei cauze penale, valorificată pe baza declarațiilor prezumate a fi

veridice, dar fără respectarea formalităților procesuale de admitere a ei, cu

27

referire la autodenunțul lui XXXXXX. La fel, apărarea a considerat, că nu s-a

stabilit faptul că răscumpărarea creditelor și gajurilor aferente (activele

compromise) la Banca de Economii de către XXXXXX a determinat daune

interesului public sau au creat pericolul prejudicierii acestor relații sociale și care

este legătura cu Filat Vladimir. Nu a fost confirmat, în opinia apărării, și faptul că

inițiativa a venit din partea inculpatului. Instanța de judecată nu a motivat din

care moment expres s-a consumat infracțiunea de trafic de influență: din

momentul pretinderii cu primirea bunurilor sau din momentul primirii. Instanța

de fond la fel nu a probat conținutul pretinderii și primirii remunerației ilicite ca

fapte imputate lui Vladimir Filat.

De asemenea, apărarea a indicat, că prezumția unei incompatibilități a

infracțiunii prelungite, traficul de influență nu putea fi stabilit până la data de

22 aprilie 2013, pentru că Filat Vladimir deținea funcția de Prim-ministru, iar

prin aceasta nu putea pretinde sau avea influență asupra unor persoane publice

sau persoane cu funcție de demnitate publică, precum Prim-ministrul XXXXXX,

Vice-ministrul de finanțe XXXXXX, Secretarul general XXXXXX, care se aflau în

relații de subordonare cu Vladimir Filat. Deși emisia suplimentară de acțiuni la

Banca de Economii a avut loc la 4 septembrie 2013, luând în vedere caracterul

probat al influenței de către instanța de judecată, aceasta a avut loc exclusiv în

luna iulie 2013, cu toate că procesul de înregistrare a mai continuat, dar nu mai

târziu de 06 septembrie 2013. În limitele timpului care a vizat procesul de emisie

suplimentară inițiat și demarat se încadrează doar următoarele fapte pretinse a fi

comise de către Vladimir Filat:

- pretinderea și primirea de la XXXXXX prin intermediul mijlocitorului

XXXXXX a automobilului de model Volkswagen Touareg, a.f. 2013, Vin-code-

XXXXXX (în sumă de 973 828,17 MDL) în luna iulie 2013;

- pretinderea și primirea prin intermediul mijlocitorului XXXXXX a

automobilului de model Toyota Land Cruiser 200, a.f. 2013, Vin-code-XXXXXX (în

sumă de 1 246 267 MDL) în luna august 2013.

În fapt, infracțiunea de trafic de influență a fost comisă în luna iunie 2015,

iar aceasta este descrisă normativ prin intermediul unei componențe formale,

adică se consideră consumată la momentul săvârșirii faptei. Acest ultim moment

dictează lipsa de temeiuri justificate și lipsa de temeiuri bazate pe legislația în

vigoare în cazul admiterii faptului că infracțiunea de trafic de influență, a fost

comisă în luna iunie 2015, iar faptele prin care se condamnă Filat Vladimir -

anume primirea și pretinderea de mai multe ori ca fiind comise cu mai mult timp

înainte de acest moment de consumare în intervalul de circa 2 ani.

Cu referire la episodul cu automobilele, apărarea a invocat, că pretinsele fapte

puse în sarcina lui Filat Vladimir sunt ilegale din punctul de vedere al aplicării

legislației penale materiale. Pe măsura analizei lor, devine, în opinia apărării,

iminentă și încălcarea gravă a normelor de procedură penală. Nu se putea admite

ca să se probeze pretinderea și primirea de către Filat Vladimir a acestor

28

automobile pe baza doar a declarațiilor lui XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, deoarece acestea nu sunt

pertinente, nu au legătură cu prezenta cauză penală; nu sunt concludente, fiindcă

nici una din acestea nu influențează asupra soluționării cauzei penale nici într-un

fel și nici utile, deoarece nici una din ele nu oferă date de fapt necesare constatării

tuturor elementelor constitutive a acestei infracțiuni și în consecință soluționării

cauzei penale. Mai mult ca atât, de către XXXXXX și XXXXXX au fost furnizate

informații neveridice, fapt confirmat prin declarațiile lui XXXXXX, care a

menționat că nu în anul 2013, ci în anul 2014 l-a telefonat pe XXXXXX și i-a

solicitat un automobil de model Audi Q5, însă acesta i-a prezentat câteva oferte,

inclusiv, și oferta pentru un Porche Macan S, acesta fiind rezervat. Constatarea

instanței de judecată cu privire la declarațiile lui XXXXXX, precum că se probează

faptul procurării de către XXXXXX a trei automobile de model Volkswagen

Touareg, un automobil de model Porche Macan, un automobil Mercedes Viano și

un autoturism Mercedes-Benz Class S, nu are caracter concludent în vederea

probării pretinderii și primirii unei remunerații ilicite de către Vladimir Filat și

mai cu seamă care a fost influența abstractă admisă de către aceasta.

Mai mult decât atât, apărarea a considerat, că referitor la faptul că Filat

Vladimir a pretins personal și primit prin intermediul mijlocitorului XXXXXX în

luna august 2013 de la XXXXXX, automobilul de model Toyota Land Cruiser 200

a.f. 2013, VIN-code XXXXXX, în sumă de 1246 267 lei, se constată erori de fapt și

erori de drept.

Ca eroare de fapt apărarea a invocat faptul, că șoferul SRL XXXXXX, XXXXXX,

a declarat că numărul de înmatriculare a autoturismului Toyota Land Cruiser,

pentru care a achitat în numerar 75 000 Euro în beneficiul lui XXXXXX, era

XXXXXX, pe când în ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a

automobilului din 20 octombrie 2015, este indicat autoturismul Toyota Land

Cruiser, a.f.2013 cu n.î. XXXXXX și VIN-code XXXXXX, care potrivit acestei

ordonanțe a constituit obiectul remunerației ilicite a infracțiunii, care i se

incriminează lui Filat Vladimir.

Potrivit pct. 3.1.1 al Contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului

Toyota Land Cruiser 200 a.f.2013, VIN-code XXXXXX din 17 iunie 2016, semnat de

vânzătorul XXXXXX SRL și XXXXXX suma avansului este de 10 000 Euro. Conform

dispoziției de încasare a numerarului nr. 3124 din 17 iunie 2013 XXXXXX a

achitat 164 000 lei (curs oficial Euro la data achitării avansului 1 euro - 16,35

MDL), adică 10 030 Euro. Aceste acte, precum și declarațiile lui XXXXXX, potrivit

cărora mijloacele bănești din care a achiziționat automobilele Toyota Land

Cruiser 200 provin din sursele proprii de fapt, combat declarațiile martorului

XXXXXX, care a declarat că el personal a plătit avans de 5 000 Euro pentru

autoturismul Toyota Land Cruiser 200.

Ca eroare de procedură, apărarea a invocat faptul că procesul - verbal de

ridicare din 19 octombrie 2015 a autoturismului Toyota Land Cruiser a.f. 2013,

29

n.î. XXXXXX VIN-code XXXXXX și ordonanța de ridicare a acestui autoturism din

19 octombrie 2015 nu există în lista probelor în acuzare semnată de acuzatorul

de stat. Ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict și anexare la

materialele dosarului a automobilului Toyota Land Cruiser cu n.î. XXXXXX

a.f. 2013 sau a automobilului Toyota Land Cruiser 200 a.f. 2013, VIN-code

XXXXXX nu există în materialele dosarului.

Cu referire la episodul cu serviciile de transport aerian, partea apărării a

menționat, că aceste deplasări cu transportul aerian nu au vreo legătură cu o

pretinsă infracțiune de influență. Or, în aceleași perioade au fost și multe alte

curse, la care a fost vizat Vladimir Filat în calitate de pasager, dar nici de

Prim-ministru și nici de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, dar

organizate de către XXXXXX. În special se face referire la deplasarea reținută la

etapa urmăririi penale, din data de 29 octombrie 2013 (tur) și în aceeași zi retur,

Chișinău-Bruxelles, având ca pasageri pe XXXXXX, XXXXXX, Vladimir Filat,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX. Instanța nu a făcut referire în mod deliberat

la aceste curse. XXXXXX a declarat că zborurile erau organizate începând cu

sfârșitul anului 2010 până în anul 2015. În context, la necesitate, Filat Vladimir

solicita efectuarea zborurilor de la XXXXXX și acesta ordona asistentului XXXXXX.

Mai mult, însuși XXXXXX declara, că despre achitarea zborurilor niciodată nu a

mers vorba, deoarece Filat Vladimir îi indica doar destinația și atât.

În acest context, apărarea a menționat, că prin analiza complexă și obiectivă

a declarațiilor lui XXXXXX, se identifică faptul, că serviciile legate de transportul

aerian erau acordate lui Filat Vladimir începând cu anul 2010, dar faptele reale

pentru care a fost condamnat Filat Vladimir în contextul acestei remunerații

ilicite sunt din 2013 și infracțiunea de trafic de influență s-a consumat în iunie

20 persoane, iar legătura dintre pretinderea și primirea bunurilor de către Filat

Vladimir și beneficierea de aceste servicii de către alte persoane nu a fost

constatată. Este cu ușurință de dedus că nu putea Vladimir Filat să pretindă

anumite servicii avia în beneficiul lui XXXXXX sau lui XXXXXX, probe administrate

la etapa urmăririi penale și excluse la judecată.

În acest sens, apelantul a indicat că, concluziile instanței denotă și mai mult

caracterul neconcludent și neutil al declarațiilor lui XXXXXX referitor la probarea

infracțiunii de trafic de influență, concluzionând că prin aceste declarații s-a

probat faptul că la indicația lui XXXXXX, a transmis contabilului societății XXXXXX

diferite sume de bani în numerar. Nu s-a demonstrat care sume de bani au fost

transmise, care sume de bani au fost cheltuite, care sume de bani au fost pretinse

și primite de către Filat Vladimir, care servicii achitate anume din aceste sume de

bani au fost primite prin influența exercitată sau presupusa influență asupra unor

factori de decizie. Pe acest cont, se identifică lipsa caracterului concludent al

acestor declarații și concluzii ale instanței de judecată.

30

Episodul privind beneficierea de serviciile hoteliere în folosul fiului lui Vladimir

Filat și bunuri în folosul acestuia. Apărarea a invocat faptul, că la baza probării

așa-numitului episod vizat sunt puse mijloacele de probă cum ar fi: declarațiile lui

XXXXXX, declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, care, în opinia

apărării, urmau a fi apreciate critic de către instanță, deoarece toți martorii vizați

formează un cerc restrâns de relații de încredere, iar XXXXXX îi putea dirija și le

putea manipula poziția. Cu toate acestea, analiza declarațiilor lui XXXXXX nu

devin concludente și utile, iar în măsură anumită sunt și neveridice în raport cu

aceste fapte invocate. Astfel, XXXXXX a confirmat faptul, că lui XXXXXX nu i-a

transmis cadouri, iar în anumite situații, când Filat Vladimir avea nevoie de

asemenea cadouri, îi transmitea invoice-urile lui XXXXXX, iar acesta dădea

indicații asistenților săi care se ocupau cu achitarea acestor invoice-uri, printre

care erau și achitarea serviciilor hoteliere și alte cadouri. Un ultim cadou a fost un

ceas, care a fost transmis fiului acestuia. Nu poate fi admisă teza, în opinia

apelantului, prin care XXXXXX să declare că nu i-a transmis cadouri lui XXXXXX,

iar apoi să confirme acest fapt, menționând că a transmis ceasul lui XXXXXX. Mai

mult decât atât, instanța în mod nefondat și neobiectiv concluzionează, că prin

declarațiile lui XXXXXX se probează că acesta a achitat servicii hoteliere și a

procurat un ceas pentru fiul lui Vladimir Filat. Caracterul neveridic al declarațiilor

lui XXXXXX rezultă inclusiv din declarațiile lui XXXXXX. Or, aceasta declară, că

XXXXXX i-a comunicat că la momentul, când acestea vor fi achitate, îi va spune și

dânsa îl va contacta pe XXXXXX să-i spună că poate să ridice ceasul. Mai mult

decât atât, XXXXXX afirmă că nu cunoaște cum au fost efectuate achitările pentru

serviciile hoteliere din New York, precum și că nu cunoaște, dacă Vladimir Filat

cunoștea despre ceasul XXXXXX.

În context, aprecierea probelor de către partea apărării privitor la episodul

cu serviciile hoteliere în folosul fiului și bunuri în folosul acestuia se constată mai

multe erori de procedură.

Cu referire la episodul legat de cardul bancar cu numărul contului XXXXXX,

emis de Unibank pe numele lui XXXXXX, apărarea a invocat faptul, că instanța de

fond a făcut concluzii doar în baza declarațiilor lui XXXXXX și ale lui XXXXXX.

Probele privind cardul bancar cu nr. contului XXXXXX, emis de Unibank pe

numele lui XXXXXX trezesc dubii, care nu au putut fi înlăturate în ședința de

judecată și sunt apreciate de apărare nepertinente, neconcludente și neveridice.

Instanța de fond nu a ținut cont de critica adusă de apărare cu privire la acest

card de credit. În fapt, există două acte procesuale, care, practic, conțin, în opinia

apărării, informații contradictorii. În special, procesul-verbal de percheziție la

domiciliul lui Vladimir Filat din 21 octombrie 2015, plicul nr. 4 format A4 culoare

albă, inscripția plicul nr. XXXXXX, nr. contului XXXXXX, în timp ce în cuprinsul

procesului-verbal de examinare a cardurilor ridicate de la domiciliul lui Vladimir

Filat se menționează deja la un alt card nr. XXXXXX, nr. contului XXXXXX.

31

Apărarea a subliniat, că din examinarea procesului-verbal din 13.11.2015 cu

privire la rulajele bancare reținute la dosarul cauzei, se constată că pe contul

bancar nr. XXXXXX sunt înregistrate 3 carduri bancare, iar suma pretinsă de

procurori de 162 186, 35 euro nu se regăsește pe acest cont, chiar dacă ar fi

adunate sumele de bani care au existat pe acest cont. De fapt, procurorul și

instanța de judecată, în mod eronat, a indicat contul cu nr. XXXXXX cu soldul de

162 186,35 Euro, însă acest sold corespunde unui alt cont bancar (care nu se

regăsește în învinuire) - XXXXXX - care are soldul fix 162 186,35 Euro. Prin

urmare, această formulare vicioasă și eronată a învinuirii și a condamnării nu

respectă, în viziunea apelantului, principiul strictei legalități a procesului penal.

În concluzie, luând în considerare faptul, că cardul de credit a fost reținut în

calitate de corp delict, în urma unor circumstanțe dubioase, în cadrul unei

percheziții lovite de nulitate și folosit în cadrul unei învinuiri neclare și

contradictorii, prin intermediul unor mijloace de probă neveridice, care nu

coroborează cu faptele incriminate și reținute de instanța de fond în sarcina

inculpatului, apar dubii rezonabile privind pertinența, concludența, utilitatea,

precum și veridicitatea acestor probe. Prin urmare, apărarea a considerat că,

acesta din urmă nu poate fi reținut în calitate de probă și nu poate fundamenta o

soluție de condamnare pe acest capăt de acuzare, deoarece dubiile existente nu

au putut fi înlăturate în ședința de judecată și în conformitate cu prevederile

art. 8 alin. (3) Cod procedură penală, urmează a fi interpretate în favoarea

inculpatului.

Cu referire la episodul legat de pretinderea și primirea mijloacelor financiare

prin transfer prin intermediul unor companii, apărarea a invocat faptul, că pe

parcursul examinării informațiilor prezentate de către XXXXXX, s-a constatat în

mare măsură un caracter neveridic al acestora. Apare situația prin care instanța

dă curs unor asemenea declarații neveridice, fără o probare și o motivare

corespunzătoare. În context, declarațiile lui XXXXXX, precum că Filat Vladimir i-a

solicitat suma de 50 000 000 dolari SUA nu este probată în nici un mod, și chiar

dacă ar fi probată, XXXXXX afirmă că aceasta a fost o solicitare fără anumite

condiționări. Acest ultim fapt reiese, inclusiv, din declarațiile lui XXXXXX, care i-a

comunicat lui Filat Vladimir că unicul mijloc de a obține acești bani este de a

acorda credite noi, iar ulterior declară că nu i-a sugerat lui Filat Vladimir să ia

credite de la bancă, deoarece acestuia banii îi trebuiau pentru realizarea

proiectelor sale investiționale și nu urmau a fi returnați la bancă. Însă instanța de

judecată dă o apreciere extensivă și abuzivă declarațiilor lui XXXXXX, precizând,

că prin declarațiile acestui martor s-a probat primirea de către Filat Vladimir a

banilor extorcați și s-a menținut circumstanțele și schema transmiterii acestora,

cât și persoana responsabilă de primirea lor - XXXXXX, precum și companiile

gestionate nemijlocit de XXXXXX, prin intermediul cărora au fost realizate

transferurile bănești în beneficiul lui Vladimir Filat.

32

În acest sens, apărarea a notificat declarațiile martorului XXXXXX, prin care

se probează faptul, că la indicația lui XXXXXX, a organizat transferarea diferitor

mijloace bănești în conformitate cu invoice-urile prezentate de XXXXXX; prin

declarațiile lui XXXXXX se probează faptul că creditarea de către BEM a

companiilor XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX a fost efectuată la indicația lui XXXXXX;

prin declarațiile martorului XXXXXX se probează faptul, că el era desemnat doar

formal ca administrator al companiei XXXXXX, nu a avut careva beneficii în

rezultatul activității ei, în realitate ea fiind gestionată de XXXXXX; prin declarațiile

martorului XXXXXX se probează faptul, că la solicitarea lui XXXXXX a devenit

fondatorul și administratorul unor companii off-shore, transmițând actele de

identitate în scopul fondării lor, însă neavând careva rol la gestionarea

companiilor create, gestionarul și beneficiarul efectiv fiind XXXXXX. Astfel,

probele privind pretinderea și primirea mijloacelor financiare prin transfer prin

intermediul unor companii sunt lovite de nulitate absolute și inadmisibile pentru

a fi puse la baza unei sentințe de condamnare în acest caz.

De asemenea, apărarea a indicat că, procesul-verbal de examinare din

14 decembrie 2015 a rulajelor bancare pe perioada 18 aprilie 2013-26 noiembrie

2014 ridicate de la băncile rezidente cât și a celor din Letonia a mijloacelor

financiare în sumă de 11 191 500 USD și 12 924 529 EUR de care a beneficiat

Filat Vladimir prin intermediul companiilor nerezidente, care sunt gestionate de

facto de către acesta prin intermediul persoanelor interpuse, a fost reținut ilegal

ca mijloc de probă, deoarece traducătorul pentru limba engleză-română și

rusă-română, XXXXXX, fiind indicată în actul procedural menționat supra, nu a

fost avertizată de răspundere penală în conformitate art. 313 Cod penal și

explicate dispozițiile art. 85 alin. (3) Cod de procedură penală.

La fel, și actele care atestă extrasele din cont examinate în procesul - verbal

din 14 decembrie 2015 sunt anexate la acest proces verbal (în 54 de anexe cusute

în 4 volume, în care se conțin, în ansamblu, 703 file, deoarece nici unul din aceste

acte nu este tradus în limba română, deși anexele constituie parte integrantă a

procesului - verbal.

Referitor la faptul că Filat Vladimir atât direct cât și prin intermediul lui

XXXXXX a primit de la XXXXXX mijloace financiare, ca urmare a eliberării

numeralului de către persoanele fizice XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, apărarea a

ținut să menționeze, că instanța nu le-a verificat în modul stabilit de lege, nu a

reținut nici o probă întru dovedirea acestor fapte, limitându-se doar la

constatarea primirii mijloacelor financiare de către inculpat, pe aproximativ trei

pagini ale sentinței.

Totodată, apelantul a menționat că, și în procesul-verbal de cercetare a

obiectelor/documentelor din 15.12.2015, prin care s-a constatat că în perioada

17 mai 2014 - 12 decembrie 2014, Filat Vladimir a primit mijloace financiare în

sumă totală convertite în valută națională - 320 941 141 lei, este indicat

traducătorul pentru limba engleză-română și rusă-română, XXXXXX, dar nu este

33

avertizată de răspundere penală în conformitate cu art. 313 Cod penal și explicată

norma art. 85 alin. (3) Cod de procedură penală, precum și ea nu a contrasemnat

pentru că i s-a comunicat acest fapt.

La fel, apărarea a considerat, că acuzarea nu a adus careva probe întru

confirmarea faptelor că anume cele trei persoane fizice XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX

au ridicat banii transferați pe conturile lor, precum și a împrejurărilor precum:

cine, care a fost suma transferată de fiecare, când și în ce circumstanțe au

transmis banii ridicați în numerar lui Filat Vladimir. Și în acest caz apărarea a

constatat că învinuirea nu este suficient de clară.

Apărarea a invocat faptul, că prin încălcarea principiului ilegalității

incriminării s-a dispus și o pedeapsă ilegală, care nu respectă principiul legalității

sancționării. Deși instanța nu a determinat concret limitele acțiunii legii penale în

sensul faptelor incriminate, în particular nu s-a stabilit timpul concret al comiterii

presupuselor fapte infracționale, instanța a pus în acțiune efectul retroactiv al

legii penale. În raport cu infracțiunea de trafic de influență, data comiterii

infracțiunii a fost apreciată de către instanță în sens abstract. Evaluarea limitelor

sancționatorii în raport cu traficul de influență au fost apreciate de către instanță,

anume cele în vigoare în luna iunie 2015. Faptele comise de către Vladimir Filat

nu se înscriu nici în fapt, nici în drept - în limitele temeiului răspunderii penale

pentru coruperea pasivă.

Instanța de judecată nu a stabilit careva circumstanțe agravante prevăzute

de art. 77 Cod penal, iar în calitate de circumstanțe atenuante, instanța a reținut

existența a doi copii minori la întreținere, deținerea unor distincții de stat,

inculpatul nu a fost anterior condamnat, săvârșirea pentru prima dată a

infracțiunii. Instanța nu a valorificat pe deplin sistemul de circumstanțe

atenuante care caracterizează această situație infracțională. Astfel, pedeapsa

penală sub formă de închisoare aplicată pentru pretinsele fapte de corupere

pasivă, în opinia apărării este una inechitabilă.

Referitor la amenda aplicată în limitele art. 324 alin. (3) Cod penal, în acțiune

2013, amenda în mărime de 3 000 unități convenționale, apărarea invocă faptul,

că în anul 2013 limitele pedepsei amenzii în calitate de pedeapsă complementară

obligatorie pentru infracțiunea de corupere pasivă prevăzută de art. 324 alin. (3)

Cod penal era între 1 000 și 3 000 unități convenționale. Adică, instanța de

judecată a stabilit limita maximă a acestei pedepse penale complementare

obligatorii. Apărarea a considerat că aplicarea pedepsei raportată la amendă este

una nejustificată, mai cu seama că nici nu este interpretată și argumentată de

către instanța de judecată.

Referitor la privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un

termen de 5 ani, apărarea a menționat, că instanța de judecată a aplicat o

pedeapsă care a fost diferențiată la nivel normativ după presupusa comitere a ei

și prevăzută în acest sens cu conținut restrictiv. În context, nu se stabilește o

interpretare normativă a aplicării efectului retroactiv al pedepsei penale în acest

34

sens. Mai cu seamă că art. 65 Cod penal care prevede privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate nu a suferit modificări.

Acest ultim fapt, din perspectiva corelației normelor generale și a normelor

speciale ale Codului penal dictează lipsa de imprevizibilitate a legii penale și

admiterea posibilității de interpretare extensivă defavorabilă a legii penale. De

altfel, apărarea a invocat, că instanța de judecată a aplicat privarea de dreptul de

a ocupa anumite funcții publice la limita maximă a pedepsei penale

complementare obligatorii, prevăzute în mod analogic de legea penală veche,

pentru care motive, apărarea a considerat, că aplicarea pedepsei raportată la

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții este și una nejustificată, mai cu

seamă că nici nu este interpretată și argumentată de către instanța de judecată.

Referitor la retragerea distincției de stat Ordinul Republicii conferit prin

decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 932-VII din 24.12.2013, apărarea a

invocat faptul, că potrivit art. 66 Cod penal „în caz de condamnare pentru o

infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă, instanța de judecată,

ținând cont de circumstanțele săvârșirii infracțiunii, poate retrage condamnatului...

distincțiile de stat”, iar în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (5) Cod penal

„retragerea... distincțiilor de stat se aplică numai în calitate de pedeapsă

complementară”. Astfel, în sancțiunea art. 324 alin. (3) Cod penal, această

pedeapsă nu este prevăzută cu toate că interpretarea sistematică a art. 64

alin. (6) Cod penal, art. 65 alin. (3) Cod penal, indică la o lacună legislativă. Pe

această cale este cu putință stabilirea caracterului imprevizibil a legii penale, fapt

care determină interpretarea incoerenței în cauză în interesul inculpatului.

Infracțiunea de corupere pasivă se pretinde a fi comisă în martie-aprilie

2013, iar distincția de stat Ordinul Republicii a fost acordată la 24 decembrie

2013, mult mai târziu decât presupusa infracțiune comisă. Mai cu seamă, că

distincția a fost acordată lui Filat Vladimir în semn de înaltă apreciere a meritelor

deosebite în promovarea valorilor democratice, pentru contribuție substanțială la

aprofundarea dialogului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană,

eforturile depuse în vederea restabilirii localităților afectate de calamitățile

naturale din vara anului 2010 și activitate organizatorică prodigioasă. În context,

se stabilește că instanța punând în acțiune absurdă deținerea distincției de stat

atât în calitate de circumstanță atenuantă, cât și ca reper pentru aplicarea unei

pedepse penale, nevalorificând circumstanțele săvârșirii infracțiunii, după cum

prevede art. 66 Cod penal. Fără luarea în vedere a interpretării sistematice a

normelor (în particular eludarea scopului pedepsei penale). Fără a interpreta

faptul că decretul de acordare a distincției de stat a fost semnat ulterior comiterii

presupuselor fapte de corupere pasivă, dar pentru evenimente care au avut loc cu

mult înainte de presupusele fapte de corupere pasivă (2010). Prin aplicarea unor

limite ale imprevizibilității normelor penale a admis aplicarea abuzivă și

nefondată a pedepsei penale sub forma retragerii distincției de stat lui Filat

35

Vladimir, relevându-se și un caracter inechitabil, fără posibilitatea de atingere a

scopului pedepsei penale.

Totodată, apărarea a considerat, că nu este echitabilă nici pedeapsa aplicată

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 Cod penal, sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani, deoarece, în opinia apărării, instanța de

judecată nu a stabilit circumstanțe agravante prevăzute de art. 77 Cod penal, iar

ca circumstanțe atenuante instanța a reținut existența a doi copii minori la

întreținere, deținerea unor distincții de stat, inculpatul nu a fost anterior

condamnat, săvârșirea pentru prima dată a infracțiunii și în acest sens, instanța

nu a valorificat pe deplin sistemul de circumstanțe atenuante care caracterizează

această situație infracțională, precum și alte criterii generale de individualizare a

pedepsei, în special, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

La caz, apărarea a considerat că, prin respectarea strictă și justificată a

principiului individualizării pedepsei penale, unica pedeapsă legală și întemeiată

în cazul în care cu adevărat ar fi fost probată infracțiunea de trafic de influență în

formele constatate, în prezența circumstanțelor atenuante și în lipsa celor

agravante ar fi pedeapsa amenzii. În mod tacit se prezumă încălcarea principiului

legalității sancționării. Dacă ar fi fost respectat principiul legalității incriminării,

sancțiunea penală aplicată în acest sens oricum ar fi încălcat principiul legalității

sancționării penale.

Prin încălcarea principiului legalității incriminării s-a dispus și măsura de

siguranță - confiscarea specială în mod ilegal și la acest capitol, apărarea a

invocat, că bunurile inculpatului care se pretinde că au fost destinate sau folosite

la săvârșirea infracțiunii ori rezultate din infracțiune sunt circumstanțe care se

referă la faptul infracțiunii și care influențează asupra gradului și caracterului

răspunderii inculpatului și urmează a fi dovedite în conformitate cu prevederile

art. 100 alin. (1) Cod de procedură penală în procesul penal, prin probe

menționate la art. 93 Cod de procedură penală. Aceste probe urmează să-i fie

aduse la cunoștință inculpatului în ordinea prevăzută de Codul de procedură

penală, astfel, ca el să-și poată pregăti apărarea privitor la acestea, deoarece în

baza lor el poate fi deposedat de anumite bunuri.

Astfel, în privința bunurilor supuse confiscării speciale, instanța de fond

urma să constate existența bunurilor destinate sau utilizate pentru săvârșirea

infracțiunii sau dobândite prin infracțiune, indiferent de faptul cui ele au fost

transmise (art.96 alin. (5) Cod de procedură penală) și probele care dovedesc

valoarea bunurilor inculpatului, adică să motiveze și în această parte sentința,

însă s-a limitat la indicarea contravalorii în lei MDL în partea de constatare a

sentinței, cu toate că, în sentința menționată nu este nici o probă pe care s-ar baza

instanța în cazurile când evaluează contravaloarea bunurilor față de care s-a

aplicat măsura de siguranță sub formă de confiscare specială, care constituie

contravaloarea remunerației ilicite în sumă totală de 791 298 222,78 MDL.

36

În privința aplicării măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială

față de bunurile care constituie obiectul remunerației ilicite, cu valoarea totală în

sumă de 4 524 195,22 MDL și anume asupra automobilelor de model:

VIN-code XXXXXX, a cărui valoare contractuală constituie suma de 973.828,17

MDL, a fost evaluat prin declarațiile lui XXXXXX: suma automobilelor era

aproximativ 2 mln. de MDL; XXXXXX: valoarea lor după vămuire fiind în jur de

60 000 EUR/automobil și cumpărat efectiv la un preț de 65 000 EUR de la „Porsche

Center”; ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 20.10.2015;

cu VIN-code XXXXXX, a cărui valoare contractuală constituie suma de 1.246.267.0

MDL, a fost evaluat prin declarațiile lui XXXXXX: am lăsat un avans, iar când a

apărut automobilul menționat am primit suma rămasă de 70 000 EUR ordonanța

de recunoaștere în calitate de corp delict din 20.10.2015;

VIN-code XXXXXX a cărui valoare contractuală constituie suma de 1.018.124,05

MDL, a fost evaluat prin declarațiile lui XXXXXX: suma automobilelor era

aproximativ 2 mln. de MDL (p.48/227); declarațiile lui XXXXXX: valoarea lor după

vămuire fiind în jur de 60 000 EUR/automobil și cumpărat efectiv pentru un preț de

65 ООО EUR de la „Posche Center”; ordonanța de recunoaștere în calitate de corp

delict din 20.10.2015. Astfel, sentința nominalizată conține referințe numai la

mijlocul de probă declarațiile martorilor - ca dovadă a valorii autoturismelor

respective.

code XXXXXX, valoarea contractuală de 1.285.976.0 MDL, a fost evaluat prin

ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict.

În acest sens, apărarea a invocat că ordonanțele de recunoaștere în calitate

de corp delict al automobilelor nu pot fi probe în procesul penal, atât timp cât

art. 93 alin. (2) Cod procedură penală nu prevede în lista exhaustivă mijloacelor

de probă ordonanțele. Ordonanțele nu sunt mijloace de probă, dar sunt acte

procedurale emise de organul de urmărire penală, prin care dispune asupra

acțiunilor sau măsurilor procesuale (art. 255 Cod de procedură penală).

Astfel, apărarea a susținut, că hotărârea primei instanțe este una nemotivată,

deoarece ultima a operat cu probe care nu sunt pertinente, care nu au legătură cu

această cauză penală; nici concludente, deoarece nici una din acestea nu

influențează asupra soluționării cauzei penale nici întru-n fel și nici utile, fiindcă

nici una din ele nu oferă date de fapt necesare constatării tuturor elementelor

constitutive a infracțiunilor constatate și în consecință soluționării cauzei penale.

În ansamblu toate mijloacele respective de probă de la toate capetele de

condamnare nu coroborează între ele, adică nu întrunesc cerințele art. 101

alin. (1) și art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală și reieșind HP CSJ

nr. 5/9.06.2006. Instanța de fond s-a limitat numai la expunerea unor argumente

37

și probe ale apărării, dar a ezitat să menționeze că acestea se resping, precum și

să întemeieze inadmisibilitatea argumentelor apărării.

Astfel, instanța de fond nu a procedat la interpretarea tuturor elementelor

constitutive ale infracțiunii și nu a analizat probele și argumentele depuse de

apărare, ceea ce i-ar fi permis să le înlăture, dacă era cazul, într-un mod motivat,

pe cele pe care nu le consideră relevante.

3.3. În apelul declarat de către XXXXXX, directorul companiei XXXXXX,

s-a invocat ilegalitatea hotărârii primei instanțe în partea aplicării măsurii de

siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile acesteia, precum sunt:

1) cota companiei XXXXXX de 35.288% din acțiunile companiei XXXXXX S.A.,

în valoare de 4 413 339.5944 MDL;

2) imobilul amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX, a cărui valoare a fost

estimată la suma de 4 622 173,0 MDL;

3) teren cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău,

XXXXXX cu valoarea cadastrală de 1 597 159,0 MDL;

4) construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX cu valoarea cadastrală de 5 911126,00 MDL;

5) teren cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 15 195 773,00 MDL;

6) construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 62 691 890,00 MDL;

7) construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 17 896 054,00 MDL;

8) construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 1175 504,00 MDL;

9) încăpere cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 337 841 MDL;

10) construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 571 624 MDL;

11) încăpere cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 316 863 MDL.

S-a solicitat anularea tuturor măsurilor asigurătorii aplicate în cadrul

cauzei penale supra, deoarece instanța de judecată a încălcat în mod flagrant și

arbitrar dreptul de proprietate a subscrisei, garantat de normele naționale a

Republicii Moldova, dar și de instrumentele internaționale cu valoarea universală

sau locală. Astfel, instanța de fond prin sentința emisă a dispus confiscarea unor

bunuri ce nu-i aparțin lui Filat Vladimir, ci altor persoane, fiind încălcat dreptul de

proprietate inclusiv a subscrisei, prin confiscarea proprietății acesteia, care nu

are nici o legătură cu cauza penală adusă judecății.

De asemenea, a indicat și faptul că, instanța a dispus confiscarea bunurilor ce

nu pot fi supuse confiscării speciale, or, bunurile enumerate nu se încadrează în

norma prevăzută de art. 106 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevede

38

exhaustiv bunurile care pot fi supuse confiscării speciale. Astfel, bunurile

enumerate nu aparțin lui Filat Vladimir, ci Societății pe acțiuni XXXXXX S.A., care

este persoană juridică din Republica Moldova. Confiscarea acestor bunuri este

contrară normelor invocate supra și astfel, XXXXXX S.A., fiind lipsită în mod

arbitrar de dreptul de proprietate asupra lor, iar în consecință prin sentința

atacată sunt prejudiciate drepturile și interesele legitime ale subscrisei, care

deține 35,288% din acțiunile companiei XXXXXX S.A., precum și dreptul

acționarilor acestei societăți, drept ce rezultă din conținutul proprietății ce derivă

din acțiunile deținute în XXXXXX S.A.

3.4. În apelul comun declarat de către XXXXXX S.A., XXXXXX, XXXXXX

și XXXXXX S.A. s-a indicat motive analogice apelului declarat de către compania

„XXXXXX”, însă suplimentar au invocat faptul, că prin sentința atacată, instanța a

dispus confiscarea cotei sociale a companiei XXXXXX S.A. de 49.634% din

acțiunile companiei XXXXXX S.A. în valoare de 6 107 540,734 MDL, care nu

aparțin lui Filat Vladimir, ci altei persoane - XXXXXX S.A., care este persoană

juridică din România.

În opinia apelanților, prin această hotărâre au fost prejudiciate drepturile și

interesele legitime ale acționarilor XXXXXX S.A. conform Extrasului din Registru,

fiindu-le compromis conținutul proprietății ce derivă din drepturile deținute în

XXXXXX S.A.

La fel, prin sentința atacată, instanța a dispus confiscarea imobilului

amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX, a cărui valoare a fost estimată la suma de 4

622 173,0 MDL, cota de 35,37% din cota socială a companiei XXXXXX S.A., care a

fost estimat la o valoare de 5 795 829,95 MDL, precum și cota companiei XXXXXX

de 35,288 % din acțiunile companiei XXXXXX S.A. în valoare de 4 413 339, 5944

MDL.

Apelanții au menționat că, aceste bunuri nu aparțin exclusiv lui Filat

Vladimir, ci formează proprietate comună în devălmășie, fiind dobândită în

timpul căsătoriei și deținută împreună cu fosta soție XXXXXX. Confiscarea acestor

bunuri este contrară normelor invocate supra, XXXXXX fiind lipsită în mod

arbitrar de dreptul de proprietate asupra bunurilor ce constituie proprietate

comună în devălmășie, regim pe care îl au toate bunurile constatate ca aparținând

lui Filat Vladimir și dobândite în perioada aflării în căsătorie cu XXXXXX, între

aceștia nefiind semnat vre-un acord privind schimbarea regimului legal al acestor

bunuri, fiind pendinte procesului judiciar de partaj.

La fel, prin sentința nominalizată, instanța a dispus confiscarea bunurilor

cum ar fi: teren cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău,

XXXXXX cu valoarea cadastrală de 1 597 159,0 MDL; construcție cu numărul

cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX cu valoarea cadastrală

5 911 126,00 MDL; teren cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun.

Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 15 195 773,00 MDL; construcție cu

numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea

39

cadastrală de 62 691 890,00 MDL; construcție cu numărul cadastral XXXXXX

amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX cu valoarea cadastrală de 17 896 054,00

MDL; construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 1 175 504,00 MDL; încăpere cu numărul

cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de

337 841 MDL; construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în

mun. Chișinău, XXXXXX cu valoarea cadastrală de 571 624 MDL; încăpere cu

numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea

cadastrală 316 863 MDL.

Apelanții au reiterat că toate aceste bunuri nu-i aparțin lui Filat Vladimir, ci

altei persoane - XXXXXX S.A., care este persoană juridică din Republica Moldova,

iar confiscarea acestor bunuri este contrară normelor invocate supra, deoarece

XXXXXX S.A. este lipsită în mod arbitrar de dreptul de proprietate asupra lor.

Astfel că, în mod subsecvent au fost încălcate drepturile acționarilor XXXXXX S.A.,

fiindu-le compromis conținutul proprietății ce derivă din acțiunile deținute în

această companie.

La fel, în mod subsecvent au fost încălcate și drepturile acționarilor XXXXXX

S.A., fiindu-le compromis conținutul proprietății ce derivă din acțiunile deținute

în XXXXXX S.A., care deține acțiuni în XXXXXX S.A.

3.5. În apelul declarat de către avocatul Popa Igor în numele

companiei S.A. XXXXXX s-a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, în partea

ce ține de confiscarea specială a cotei sociale de 59,634% din acțiunile companiei

XXXXXX S.A., care aparțin companiei XXXXXX S.A., precum și asupra tuturor

bunurilor imobile, aparținând companiei XXXXXX S.A. după cum urmează:

imobilul amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX, a cărui valoare estimată la suma de

4 622 173,0 MDL; cota de 95,37% din cota socială a companiei XXXXXX S.A.,

estimată la o valoare de 5 795 829,95 MDL; teren cu numărul cadastral XXXXXX,

amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX cu valoarea cadastrală de 1 597 159,0 MDL;

construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX

cu valoarea cadastrală de 5 911 126,00 MDL; teren cu numărul cadastral XXXXXX,

amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 15 195 773,00

MDL; construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 62 691 890,00 MDL; construcție cu numărul

cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de

17 896 054,00 MDL; teren de construcție cu numărul cadastral XXXXXX,

amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 1 175 504,00

MDL; încăpere cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 337 841 MDL; construcție cu numărul

cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de

571 624 MDL; încăpere cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în

mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 316 863 MDL; cu anularea

40

corespunzătoare a tuturor măsurilor asigurătorii aplicate în cadrul cauzei penale

de către prima instanță.

3.6. În apelul declarat de către XXXXXX s-a solicitat casarea sentinței

nominalizate în partea ce ține de confiscarea specială a automobilului de model

Toyota Land Cruiser 200, a.f. 2013, n/î XXXXXX, Vin-code XXXXXX, a cărui valoare

contractuală constituie suma de 1.246.267.0 MDL, cu ridicarea aferentă a tuturor

măsurilor asigurătorii aplicate în acest sens, deoarece instanța de judecată în mod

eronat a reținut în calitate de remunerație ilicită a lui Filat Vladimir automobilul

menționat, care, de fapt, îi aparține cu drept de proprietate privată lui XXXXXX,

totodată, a dispus confiscarea specială a acestuia în lipsa unui temei legal.

Apelantul a menționat că, bunul nominalizat îi aparține lui, fapt constatat

prin toate actele de proprietate necesare pentru a confirma titlul de proprietate

asupra automobilului menționat, care a fost achiziționat din bani proprii, iar

sechestrarea urmată de confiscare acestui bun, fără a avea o anumită legătură,

încalcă în mod indubitabil dreptul la proprietate.

3.7. În apelul declarat de către avocatul XXXXXX în numele XXXXXX

s-a solicitat scoaterea bunurilor de sub sechestru, deoarece instanța de fond ilegal

a confiscat bunurile specificate la pct. 2, fiindcă nici unul din bunurile menționate

nu se încadrează în alin. (2) art. 106 din Codul penal, interpretând eronat și

extensiv defavorabil prevederile alin. (1) art. 106 Cod penal, contrar art. 3 alin.

(2) Cod penal, care prevede că :„Interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea

prin analogie a legii penale sânt interzise”.

În opinia apelantului, în speță dată, conform art. 106 alin. (1) Cod penal,

urma a fi supusă confiscării speciale remunerația ilicită în cuantum de

791 298 222,8 MDL, adică urma a fi confiscată suma de 791 298 222,8 MDL, iar

urmărirea acestei sume de bani poate fi făcută doar de către autoritatea

competentă și doar la etapa procesuală corespunzătoare, adică doar de către

executorul judecătoresc și doar la etapa executării documentului executoriu

conform regulilor stabilite în Codul de executare în temeiul art. 11 lit. c) și 174

alin. (5) Codul de executare.

Totodată a menționat că, prin sentința atacată, instanța a dispus confiscarea

cotei de 95,37% din cota socială a companiei XXXXXX S.A., care a fost estimat la o

valoare de 5 795 829,95 MDL, precum și a imobilului amplasat în mun. Chișinău,

XXXXXX, a cărui valoare a fost estimată la suma de 4 622 173,0 MDL, cu toate că,

în temeiul art. 371 din Codul civil, art. 19 și 20 din Codul familiei, aceste bunuri nu

aparțin exclusiv lui Filat Vladimir, ci formează proprietate comună în devălmășie,

fiind dobândită în timpul căsătoriei și deținută împreună cu fosta soție – XXXXXX,

având până la căsătorie numele de familie XXXXXX, după căsătorie - „FILAT”, iar

actualmente XXXXXX. Căsătoria dintre Filat Vladimir și XXXXXX a fost înregistrată

la data de XXXXXX, iar la data de XXXXXX a fost înregistrată desfacerea căsătoriei.

Din căsătorie aceștia au doi copii: XXXXXX (născut în XXXXXX) și FILAT XXXXXX

(născută în XXXXXX), fapt ce se confirmă prin Certificatele de naștere XXXXXX și

41

XXXXXX, eliberate de OSC sector Centru Chișinău, care erau minori la momentul

desfacerii căsătoriei și care după desfacerea căsătoriei au rămas în grija mamei -

XXXXXX. În timpul căsătoriei (care a durat peste 20 de ani) și din mijloacele

comune, aceștia au dobândit și îmbunătățit în comun mai multe bunuri, care, în

temeiul art. 371 din Codul civil, art. 19 și 20 din Codul familiei forma proprietatea

lor comună în devălmășie.

Bun comun reprezenta cota de 95,37% din cota socială a companiei XXXXXX

S.A., adică un număr de 11.463.498 acțiuni în cadrul XXXXXX S.A., fiind dobândite

în anul 2001 în timpul căsătoriei cu titlu oneros și din mijloacele lor comune, fapt

confirmat prin Extrasul de cont din Registrul acționarilor din 21.07.2016 și

Certificatul din 30.09.2016 eliberat de Societate. În privința acestui bun, foștii soți

au realizat înțelegerea de partaj în părți egale, respectiv, fiecărui revenindu-i câte

47,685 % din cota socială a companiei XXXXXX S.A., doar aceasta fiind partea

care-i aparține lui Filat Vladimir.

Bun comun reprezenta și locuința din mun. Chișinău, sect. Centru,

XXXXXX, adică toate bunurile imobile după cum sunt înregistrate în Registrul

bunurilor imobile, care au fost dobândite de fapt în anul 2000, ca fiind construcții

nefinalizate, și înregistrate în Registrul bunurilor imobile în anul 2006 (în timpul

căsătoriei), fapt confirmat prin Certificatul din 25.05.2016 eliberat de OCT

Chișinău (este anexat la dosar). Și în privința acestui bun, foștii soți au realizat

înțelegerea de partaj avută. Astfel, considerând aportul la constituirea și

îmbunătățirea acestui bun, ținând cont de interesele copiilor lor și de înțelegerile

avute la desfacerea căsătoriei, au decis să înceteze proprietatea comună în

devălmășie asupra acestui bun și să-l împartă prin transmiterea în proprietatea

personală și exclusivă către mama copiilor, considerând că după desfacerea

căsătorie copiii lor minori rămân în grija mamei. Astfel, nici imobilul amplasat în

mun. Chișinău, XXXXXX, nu-i aparține lui Filat Vladimir. Confiscarea acestor

bunuri este contrară normelor invocate supra, XXXXXX fiind lipsită în mod

arbitrar de dreptul de proprietate asupra acestor bunuri.

La fel, prin sentința atacată, instanța a dispus confiscarea cotei socială a

companiei XXXXXX S.A. de 49,634% din acțiunile companiei XXXXXX S.A., în

valoare de 6 207 540,734 MDL. Această „cotă socială” nu-i aparține lui Filat

Vladimir, ci altei persoane - XXXXXX S.A., care este persoană juridică din România,

având numărul de ordine în Registrul Comerțului: XXXXXX, atribuit în data de

15.07.1991; cod unic de înregistrare: XXXXXX, atribuit în data de 28.11.1992;

având sediul în: municipiul Iași, XXXXXX, Județul Iași (Extrasul din Registrul

Comerțului este anexat la dosar).

În opinia apelantului, confiscarea acestui bun este contrară normelor

invocate supra, XXXXXX S.A. fiind lipsită în mod arbitrar de dreptul de proprietate

asupra „cote sociale” ce constituie 49,634% din acțiunile companiei XXXXXX S.A.,

în mod subsecvent fiind încălcate și drepturile prin compromiterea conținutului

proprietății ce derivă din acțiunile deținute în XXXXXX S.A..

42

La fel, s-a menționat că și toate celelalte bunuri asupra cărora, prin sentința

atacată, s-a dispus confiscarea (indicând aceste bunuri), nu-i aparțin lui Filat

Vladimir, ci altei persoane -XXXXXX S.A., care este persoană juridică din Republica

Moldova, având IDNO (C.F.): XXXXXX cu sediul în Republica Moldova, mun.

Chișinău, XXXXXX.

Apelantul a considerat, că confiscarea acestor bunuri este contrară normelor

invocate supra, S.A. XXXXXX, fiind lipsită în mod arbitrar de dreptul de

proprietate asupra lor, în mod subsecvent fiind încălcate și drepturile acționarilor

XXXXXX S.A. și corespunzător acționarilor, fiindu-le compromis conținutul

proprietății ce derivă din acțiunile deținute în XXXXXX S.A., care deține acțiuni în

XXXXXX S.A., ultima fiind proprietarul acestor bunuri imobile.

2016 au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate de procurorul în

Procuratura Anticorupție XXXXXX, de compania XXXXXX și de părțile cointeresate

XXXXXX și XXXXXX

Au fost admite apelurile declarate de avocatul Popa Igor în numele

inculpatului Filat Vladimir; de SA XXXXXX, de avocatul Nicula I. în interesul SA

XXXXXX, de avocatul Popa Igor declarat în interesul SA XXXXXX, de XXXXXX și de

avocatul Iorga Iu. în numele lui XXXXXX, a casat parțial, în partea confiscării

speciale, sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27.06.2016 și în

această parte a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță, după cum urmează:

S-a aplicat măsura de siguranță sub formă de confiscarea specială față de

bunurile imobile și cotele sociale puse sub sechestru, care aparțin lui Filat

Vladimir cu drept de proprietate sau contravaloarea bănească a remunerării

ilicite primite de către Filat Vladimir în sumă totală de 472.537.568 lei 78 bani.

S-a admis în principiu cerințele apelanților : Popa Igor în numele lui Filat

Vladimir, SA XXXXXX, avocatului Nicula I. în numele SA XXXXXX, avocatului Popa

Igor în numele SA XXXXXX, XXXXXX și avocatului Iorga Iu. în numele XXXXXX, în

partea ce ține de lezarea dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse

confiscării speciale și confiscării extinse aplicate prin sentința Judecătoriei

Buiucani din 27.06.2016 în privința bunurilor proprietatea personală XXXXXX,

proprietatea SAXXXXXX, proprietatea SA XXXXXX și proprietatea personală a lui

Filat V., doar în partea ce depășește suma remunerării ilicite 472.537.568 lei,

lăsând a fi soluționate litigiile în această parte în ordinea procedurii civile.

S-a casat sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27.06.2016

în partea încasării cheltuielilor de judecată în sumă de 15.561 lei de la Filat

Vladimir Vasile în folosul Centrului Național Anticorupție, aceste cheltuieli a trece

în contul statului.

S-au respins ca neîntemeiate cererile lui XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, SA

XXXXXX, SA XXXXXX, compania „XXXXXX” privind ridicarea sechestrului asupra

43

bunurilor confiscate, menținând măsurile asigurătorii aplicate față de aceste

bunuri până la pronunțarea hotărârii instanței civile asupra litigiilor.

Celelalte dispoziții ale hotărârii atacate au fost menținute.

Termenul de executare a pedepsei lui Filat Vladimir Vasile, calculându-se din

11.11.2016, cu includerea în acest termen a perioadei reținerii în arest de la

15.10.2015 până la 11.11.2016.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionând asupra vinovăției inculpatului Filat Vladimir Vasile de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a), b) și art. 326 alin. (3) lit. a) Cod

penal.

Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul nu și-a recunoscut vina de

săvârșirea infracțiunilor imputate, dar a recunoscut unele dintre fapte și

circumstanțe indicate în învinuire, însă dându-le o interpretare proprie, precum

că bunurile, banii primiți și serviciile de care a beneficiat, au constituit cadouri

sau un ajutor benevol din partea lui XXXXXX, cu care se afla în relații amicale, că

unele capete de învinuire sunt inventate și fictive, deoarece la perioada reflectată

în actul de acuzare nu deținea nici o funcție publică, iar o parte din evenimente

descrise în rechizitoriu nu au avut loc în realitate, vinovăția acestuia este dovedită

prin declarațiile martorilor audiați în prima instanță, care au fost verificate în

instanța de apel, prin declarațiile martorilor audiați în instanța de apel, precum și

prin materialele cauzei, examinate în instanța de fond, verificate în instanța de

apel, a probelor noi prezentate în instanța de apel.

În susținerea concluziilor enunțate instanța de apel a notificat: declarațiile

martorilor XXXXXX (date în prima instanță și în instanța de apel); XXXXXX, XXXXXX

(date în ședința instanței de apel), XXXXXX; XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.62-63); XXXXXX

(Vol. XXVII, f.d.64-65); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.66-67); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.96-

97); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.94-95); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.92-93); XXXXXX

(Vol. XXVII, f.d.88-89); XXXXXX, (Vol. XXVII, f.d.90-91); XXXXXX (Vol. XXVII,

f.d. 114-116); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d. 117-118); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d. 128-129);

XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.130-131); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.123-124); XXXXXX (Vol.

XXVII, f.d.119-120); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.121-122); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.126-

127); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.203-204); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.205-206); XXXXXX

(Vol. XXVII, f.d.207-208); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.209-210); XXXXXX (Vol. XXVII,

f.d.216-220); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.221-223); XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.228-233);

XXXXXX (Vol. XXVII, f.d.228-233); XXXXXX (Vol. XXVIII, f.d. 1-20); XXXXXX (Vol.

XXX, f.d. 13-15); XXXXXX (Vol. XXX, f.d. 16); XXXXXX (Vol. XXX, f.d. 17-18); XXXXXX

(Vol. XXX, f.d. 65-67); XXXXXX ( Vol. XXXI, f.d. 15-19).

Instanța de apel a menționat, că actele ridicate prin ordonanța din

15.10.2015 și actele ridicate la 15.12.2015 în rezultatul acțiunilor de percheziții,

44

prin care, în rezultatul efectuării analizei provenienței mijloacelor bănești s-a

stabilit că acestea provin urmare unor credite acordate de către mai multe

instituții financiare din Republica Moldova. Astfel, societățile din Moldova

XXXXXX SRL, XXXXXX SRL, XXXXXX SRL, XXXXXX SRL, XXXXXX SRL, XXXXXX SRL,

XXXXXX SRL, XXXXXX COM SRL, XXXXXX SRL, compania nerezidentă XXXXXX LP,

XXXXXX SRL, XXXXXX SRL, XXXXXX SRL, XXXXXX SRL, XXXXXX SRL, XXXXXX SRL,

XXXXXX SRL, XXXXXX SRL și XXXXXX SRL au efectuat tranzacții către diferite

companii nerezidente gestionate de grupul XXX și/sau au beneficiat de credite

bancare de la băncile comerciale: Banca de Economii S.A., BC BANCA SOCIALĂ

S.A., BC UNIBANK S.A., XXXXXX S.A., BC XXXXXX S.A. și BC XXXXXX S.A.

Circumstanțele expuse, instanța de apel a considerat că se confirmă și prin

următoarele probe:

1) extrasul de cont nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX), pentru perioadele 5.06.2014 -11.06.2014 și 27.06.2014 -

28.06.2014.

2) extras a circulației mijloacelor financiare în conturile ce aparțin

companiei XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 01.08.2013 -01.10.2013;

3) extrasul de circuit bani pe contul nr. XXXXXX, ce aparține companiei

XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 18.08.2014-20.08.2014;

4) extrasul circuit bani pe contul nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX

SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 16.04.2014 -18.04.2014;

5) conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX cu descifrările bancare ce aparțin

companiei XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 03.02.2014 - 06.02.2014;

6) extrasul circuit de bani pe contul nr. XXXXXX, ce aparține companiei

XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 12.05.2014- 18.05.2014;

7) contul nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX SRL cu descifrările

transferurilor bănești (c/f XXXXXX), pentru perioada 14.07.2014 - 17.07.2014;

8) extras de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX privind fluxul bănesc în

conturile companiei XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 11.06.2013 -

15.06.2013;

9) extras de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX privind fluxul bănesc în

conturile companiei XXXXXX COM SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 11.06.2013

- 15.06.2013;

10) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin

companiei XXXXXX SRL privind transferurile bănești (c/f XXXXXX), pentru

perioada 03.10.2013 - 05.10.2013;

11) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin

companiei XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) privind transferurile bănești pentru

perioada 28.09.2014 - 30.09.2014;

12) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin

companiei XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) transferuri bănești, pentru perioada

03.04.2014 - 05.04.2014;

45

13) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin

companiei XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) privind transferurile bănești, pentru

perioada 29.05.2014 - 01.06.2014;

14) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin

companiei XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) privind transferurile bănești, pentru

perioada 28.01.2014 - 01.02.2014;

15) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin

companiei XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada

17.02.2014 - 20.02.2014;

16) extrasul de cont nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX LP

transferuri bancare pentru perioada 01.04.2014 -01.09.2014;

17) extrasul de cont nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada 27.10.2013 -31.10.2013;

18) extrasul de cont nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada 11.06.2013 -15.06.2013;

19) extrasul de cont nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX), transferuri bancare pentru perioadele 04.12.2013 - 06.12.2013 și

07.06.2014 - 12.06.2014;

20) extrasul de cont nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX SA

(c/f XXXXXX) transferuri bancare, pentru perioada 14.12.2013 - 17.12.2013;

21) conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX), deschise la BC XXXXXX SA transferuri bancare pentru perioada

01.04.2014 - 01.09.2014;

22) extrasul de cont nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada 01.06.2013 -05.06.2013;

23) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin companiei

XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada 03.07.2013 -

05.07.2013;

24) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin companiei

XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada 03.07.2013 -

05.07.2013;

25) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin companiei

XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada 09.07.2013 -

12.07.2013;

26) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin companiei

XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioadele 24.10.2013 -

26.10.2013, 03.11.2013 -06.11.2013 și 13.06.2013 - 15.06.2013;

27) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin companiei

XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioadele 13.11.2013 -

15.11.2013 și 24.11.2013 -26.11.2013;

46

28) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin

companiei XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada

13.11.2013 - 16.11.2013;

29) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin

companiei XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada

18.11.2013 -21.11.2013;

30) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin companiei

XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada 28.11.2013 -

04.12.2013;

31) extrasul de cont nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioadele 27.01.2014 - 30.01.2014 și

23.03.2014 - 26.03.2014;

32) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin companiei

XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada 17.02.2014 -

20.02.2014;

33) extrase de pe conturile nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, ce aparțin companiei

XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada 17.03.2014 -

20.03.2014;

34) extrase de pe conturile ce aparțin companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioadele 29.07.2014 - 02.08.2014 și

26.02.2014 - 29.02.2014;

35) contul nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX SRL (c/f XXXXXX)

circuit bănesc pentru perioada 01.06.2014 -05.06.2014;

36) extrasul de cont nr. XXXXXX transferuri bancare ce aparține companiei

XXXXXX LP, pentru perioada 20.07.2014 - 30.07.2014;

37) extrasul de cont nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada 15.04.2013 - 18.04.2013;

38) extrasul de cont nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada 12.06.2013 - 18.06.2013;

39) extrasul de cont nr. XXXXXX, ce aparține companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX) transferuri bancare pentru perioada 24.11.2013 - 26.11.2013;

40) extras din rulajele conturilor bancare ale companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX), pentru perioada 20.06.2014 - 01.07.2014, deschis la SA BANCA DE

ECONOMII;

41) extras din rulajele conturilor bancare ale companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX), pentru perioada 20.07.2014 - 30.07.2014, deschis la SA BANCA DE

ECONOMII;

42) extras din rulajele conturilor bancare ale companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX), pentru perioada 20.07.2014 - 26.09.2014, deschis la SA BANCA DE

ECONOMII;

43) extras din rulajele conturilor bancare ale companiei XXXXXX LP, pentru

perioada 20.07.2014 - 25.08.2014, deschis la BC BANCA SOCIALĂ SA;

47

44) extras din rulajele conturilor bancare ale companiei XXXXXX SRL,

pentru perioada 01.06.2014 - 20.06.2014, deschis la BC UNIBANK SA;

45) extras din rulajele conturilor bancare deschise la SA BANCA DE

ECONOMII ale următoarelor companii:

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioadele 14.10.2014 - 16.10.2014,

01.06.2014 - 01.07.2014, 20.11.2014 și 25.11.2014;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 01.05.2014 - 20.05.2014;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 07.07.2014 - 10.07.2014;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 09.11.2014- 12.07.2014;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 27.09.2014 -04.10.2014;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioadele 31.07.2014 - 05.08.2014 și

24.11.2014;

 XXXXXX LP (nr. înregistrare SL14854), pentru perioada 24.11.2014-

27.11.2014;

46) extras din rulajele conturilor bancare deschise la BC BANCA SOCIALĂ SA

ale următoarelor companii:

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 20.09.2014 - 30.09.2014;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 23.09.2014 -28.09.2014;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 11.08.2014- 13.08.2014;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX), pentru perioada 09.10.2014- 11.10.2014;

 XXXXXX S.A. (c/f XXXXXX), pentru perioada 12.12.2013 -20.12.2013;

 XXXXXX LP, pentru perioada 25.09.2014 -01.10.2014;

47) extras din rulajele conturilor bancare deschise la BC MOLDINCONBANK

SA ale următoarelor companii:

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 20.10.2013 - 10.11.2013;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 20.10.2013 - 10.11.2013;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioadele 01.12.2013 - 08.12.2013 și

01.06.2014- 15.06.2014;

48) extras din rulajele conturilor bancare ale companiei XXXXXX SRL

(c/f XXXXXX), pentru perioada 01.04.2014 - 01.09.2014, deschis la BC

PROCREDIT BANK SA.

49) extras din rulajele conturilor bancare deschise la BC UNIBANK SA ale

următoarelor companii:

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 01.06.2013 -07.06.2013;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 16.11.2013-22.11.2013;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 24.06.2014- 27.06.2014;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 30.10.2014-01.11.2014;

 XXXXXX LTD (nr. înregistrare XXXXXX) pentru perioada 01.09.2014 -

12.12.2014;

 XXXXXX LLP (nr. înregistrare XXXXXX) pentru perioada 20.05.2014 -

02.06.2014;

48

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 17.11.2014-22.11.2014;

 XXXXXX LP (nr. înregistrare XXXXXX), pentru perioada 27.11.2014-

12.12.2014;

 XXXXXX SA (nr. înregistrare XXXXXX) pentru perioada 10.12.2014-

12.12.2014;

 XXXXXX LTD (nr. înregistrare XXXXXX) pentru perioada 01.06.2013 -

01.09.2013;

 XXXXXX (nr. înregistrare XXXXXX) pentru perioada 15.05.2014 -

20.08.2014;

50) extras din rulajele conturilor bancare deschise la BC XXXXXX SA ale

următoarelor companii:

 XXXXXX LTD, pentru perioada 27.11.2014- 12.12.2014;

 XXXXXX LP, pentru perioada 25.11.2014 -12.12.2014;

 XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 14.04.2013 - 20.04.2013.

Corpurile delicte: carduri bancare, prin care s-a constatat că obiectul

remunerații ilicite a lui Filat Vladimir a constituit inclusiv și două carduri bancare

cu nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, emise de către BC XXXXXX SA, pe numele

cet. XXXXXX și predate de către XXXXXX acestuia. În cadrul percheziției la

domiciliul cet. Filat Vladimir, situat în mun. Chișinău, XXXXXX, s-au depistat și

s-au ridicat carduri bancare emise de către BC XXXXXX SA, fără numele titularului,

cu nr. XXXXXX și nr. cont bancar XXXXXX EUR, pe spate, fiind executat nr. XXXXXX

și nr. XXXXXX, nr. cont bancar XXXXXX EUR, pe spate, fiind executat o inscripție

„Filat” (Vol. XV, f.d.215-216);

Actele ridicate de la Ministerul finanțelor: raportul și documentele aferente,

prezentate Parlamentului, ce au stat la baza adoptării Hotărârii Parlamentului

nr. XXXXXX din 03.10.2013, și anume: 1) Adresarea Ministerului Finanțelor

nr. XXXXXX din 06.03.2013 către Guvernul Republicii Moldova, cu anexarea

proiectului Hotărârii Guvernului „Privind aprobarea proiectului de lege pentru

modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr. 249 din

02.11.2012”, cu anexe și avizele Ministerului Justiției, Ministerului Economiei și

Băncii Naționale a Moldovei, pe 10 file, proiectul de lege fiind completat inclusiv

cu art. 141 - „Se alocă de la bugetul de stat 200,0 milioane de MDL pentru

majorarea capitalului social al Băncii de Economii S.A.”; 2) Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 171 din 07.03.2013 privind aprobarea proiectului de lege

pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr. 249

din 02.11.2012”, pe 1 filă; 3) Adresarea acționarilor minoritari ai Băncii de

Economii S.A. din XXXXXX, pe 2 file; 4) Adresarea Ministerului Finanțelor

nr. XXXXXX din XXXXXX către Ministerul Economiei, cu Adresarea acționarilor

minoritari ai Băncii de Economii S.A. din XXXXXX anexată, pe 3 file;

5) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din XXXXXX către Ministerul

Economiei și Agenția Proprietății Publice subordonată Ministerului Economiei, cu

49

Adresarea acționarilor minoritari ai Băncii de Economii S.A. din XXXXXX anexată,

pe 3 file; 6) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din XXXXXX către

Guvernul Republicii Moldova, cu Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX

din XXXXXX către Ministerul Economiei și Agenția Proprietății Publice, și cu

Adresarea acționarilor minoritari ai Băncii de Economii S.A. din XXXXXX anexate,

pe 4 file; 7) Răspunsul Ministerului Economiei nr. 21-3800 din 03.07.2013 la

adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din XXXXXX și nr. XXXXXX din

XXXXXX, pe 1 filă; 8) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din

12.07.2013 către Agenția Proprietății Publice subordonată Ministerului

Economiei, pe 1 filă; 9) Răspunsul Agenției Proprietății Publice nr. 06-774 din

15.07.2013 la adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 12.07.2013, cu

extrasul din Procesul-verbal nr. 34 al ședinței Comisiei pentru desfășurarea

concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice

anexat, pe 3 file; 10) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din

15.07.2013 către Banca de Economii S.A., cu extrasul din Procesul-verbal nr. 34 al

ședinței Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale

de privatizare a proprietății publice anexat, pe 2 file; 11) Adresarea Ministerului

Finanțelor nr. XXXXXX din 23.07.2013 către Agenția Proprietății Publice

subordonată Ministerului Economiei, pe 1 filă; 12) Răspunsul Agenției

Proprietății Publice nr. XXXXXX din 30.07.2013 la adresarea Ministerului

Finanțelor nr. XXXXXX din 23.07.2013, cu scrisoarea de informare nr. XXXXXX din

17.07.2015 în adresa Băncii de Economii S.A., pe 2 file; 13) Adresarea Agenției

Proprietății Publice nr. XXXXXX din 30.07.2013 Ministerului Finanțelor, cu actele

aferente convocării adunării general extraordinare a acționarilor Băncii de

Economii S.A., și a proiectului Hotărârii adunării generale, pe 5 file; 14) Adresarea

Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 30.07.2013 către Președintele Comisiei

pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare

a proprietății publice, pe 1 filă; 15) Răspunsul Ministerului Economiei

nr. XXXXXX din 01.08.2013 la adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din

30.07.2013, cu nota Ministerului Justiției nr. XXXXXX anexată, pe 4 file;

16) Procesul-verbal nr. XXX al ședinței Comisiei pentru desfășurarea

concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice din

25.07.2013, pe 2 file; 17) Acord privind îndeplinirea obligațiunilor privind

dezvoltarea Băncii de Economii S.A. din 01.08.2013, pe 5 file; 18) Adresarea

Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 02.08.2013 către Banca de Economii S.A.,

cu buletinul de vot nr. 1 anexat, pe 2 file; 19) Adresarea Ministerului Finanțelor

nr. XXXXXX din 12.08.2013 către Banca de Economii S.A., pe 1 filă; 20) Adresarea

Băncii de Economii S.A. nr. XXXXXX din 05.09.2013 Ministerul Finanțelor, cu copia

procesului-verbal nr. XXX al Ședinței Consiliului Băncii din 15.07.2013 anexat,

pe 4 file; 21) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 06.09.2013 către

Ministerul Economiei, cu Adresarea Băncii de Economii S.A. nr. XXXXXX din

05.09.2013 Ministerul Finanțelor, și copia procesului-verbal nr. XXX al Ședinței

50

Consiliului Băncii din 15.07.2013 anexate, pe 5 file; 22) Adresarea Ministerului

Finanțelor nr. XXXXXX din 11.09.2013 către Președintele Comisiei pentru

desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a

proprietății publice, pe 1 filă; 23) Actele privind ridicarea de la Ministerul

Finanțelor a Studiului de fezabilitate elaborat în anul 2013 privind atragerea

investițiilor în vederea modificării capitalului statutar al BEM prin emisiune

suplimentară de acțiuni, (ordonanța, proces-verbal) pe 3 file; 24) Conceptul

privind opțiunile de readresare a situației financiare a Băncii de Economii S.A.

(studiu de fezabilitate), pe 23 file, ridicate din volumul notat convențional „APP 1„

ce are prezent pe copertă înscrisul - Ridicare Agenția Proprietății Publice, pag. 62-

67; 25) Procesul-verbal nr. XXX al ședinței Comisiei pentru desfășurarea

concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice din

11.07.2013, pe 6 file, ridicate din volumul notat convențional „APP 3„ ce are

prezent pe copertă înscrisul - Ridicare Agenției Proprietății Publice, pag. 6-9;

26) Contractul nr. XXX de cesionare (transmitere) a exercitării drepturilor de

acționar și de administrare a proprietății de stat din 10.02.2010, cu anexa nr. 1,

pe 4 file, ridicate din volumul notat convențional „CNPF 1„ ce are prezent pe

copertă înscrisul – XXXXXX, volumul I, pag. 4-5; 27) Scrisoarea Băncii Naționale

Moldovei nr. XXXXXX din 02.09.2013, adresată Comisiei Naționale a Pieții

Financiare și Băncii de Economii S.A., prin care prezintă documentele BEM în

vederea înregistrării în Registrul de stat al valorilor mobiliare a acțiunilor plasate

privind rezultatele emisiunii suplimentare de acțiuni, pe 2 file, ridicate din

volumul notat convențional „CNPF 2„ ce are prezent pe copertă înscrisul -

XXXXXX, volumul II, pag. 293-296; 28) Notă informativă cu privire la înregistrări

în Registrul de stat al valorilor mobiliare a dării de seamă privind rezultatele

emisiunii suplimentare închise de acțiuni ordinare normative cu drept de vot

XXXXXX S.A. în sumă de 80 249 700 MDL, pe 4 file, ridicate din volumul notat

convențional „BNM„pag. 41-44; 29) Hotărârea nr. XXX a Consiliului de

administrație a Băncii Naționale a Moldovei cu privire la permisiunea de

majorare de către ÎCS XXXXXX S.R.L. și de către dna XXXXXX, în calitate de

beneficiar efectiv al achiziției propuse, a cotei substanțiale în capitalul social al

Băncii de Economii S.A., din 19.08.2013, pe 2 file; 30) Hotărârea nr. XXX a

Consiliului de administrație a Băncii Naționale a Moldovei, cu privire la

modificarea Hotărârii Consiliului de administrație a Băncii Naționale nr. XXX „Cu

privire la permisiunea de majorare de către ÎCS XXXXXX S.R.L. și de către dna

XXXXXX, în calitate de beneficiar efectiv al achiziției propuse, a cotei substanțiale

în capitalul social al Băncii de Economii S.A. din 29.08.2013, pe 1 filă;

31) Hotărârea nr. XXX a Consiliului de administrație a Băncii Naționale a

Moldovei, cu privire la modificarea Hotărârii Consiliului de administrație a Băncii

Naționale nr. XXXXXX „Cu privire la permisiunea de majorare de către ÎCS XXXXXX

S.R.L. și de către dna XXXXXX, în calitate de beneficiar efectiv al achiziției propuse,

a cotei substanțiale în capitalul social al Băncii de Economii S.A., din 19.09.2013,

51

pe 1 filă, ridicate din volumul notat convențional „BEM„ pag. 53-59;

32) încheierea nr. XXXXXX, emisă de către Curtea Supremă de Justiție la

18.02.2015 privind respingerea cererii Comisiei Naționale a Pieții Financiare

privind explicarea Deciziei Curții Supreme de Justiție din 27.11.2007, pe 7 file.

(Vol. XIV, f.d.175-176);

documentele anexate prin ordonanța din 11.12.2015: foto copiile autentificate

privind identificarea utilizatorilor IP adreselor XXXXXX și XXXXXX și IP adreselor

XXXXXX și XXXXXX gestionate de către XXXXXX SRL, precum și efectuarea

măsurilor speciale de investigație (Vol. XV, f.d.23); răspunsurile de la

Departamentul Poliției de Frontieră nr. XXXXXX din 26.10.2015 cu anexa pe

6 file; răspunsul Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”

nr. XXX din 20.10.2015 și anexa pe 8 file; răspunsul S.R.L. XXXXXX nr. 01/871 din

20.10.2015 și anexa pe 5 file; răspunsul CA XXXXXX S.R.L. cu nr.23/10 din

23.10.2015 și anexa pe 25 file; răspunsul Departamentului Poliției de Frontieră

nr. XXX din 20.10.2015 și anexa pe 48 file; răspunsul S.R.L. „XXXXXX” nr.01/961

din 28.10.2015 și anexa pe 11 file; răspunsul S.R.L. „XXXXXX” nr.01/945 din

20.10.2015 și anexa pe 27 file; răspunsul S.R.L. „XXXXXX” nr.01/952 din

21.10.2015 și anexa pe 100 file, răspunsul Departamentului Poliției de frontieră

nr. XXX din 28.10.2015 pe 3 file; răspunsul Agenției XXXXXX nr.104/02 noiembrie

2015 cu anexă pe 9 file; răspunsul ÎS XXXXXX cu nr.2329/036 din 02.11.2015 cu

anexă pe 128 file; extrasul din contul de card nr. XXXXXX (euro) pentru perioada

01.01.2012-16.10.2015 pe 13 file; extrasul din contul de card nr. XXXXXX pentru

perioada 01.01.2012-16.10.2015 pe 28 file, sunt documente în care sunt expuse și

adeverite circumstanțe ce au importanță pentru cauza penală și au fost

recunoscute în calitate de mijloc material de probă (Vol. VIII, f.d.67-69);

procesul - verbal din 20.10.2015 de recunoaștere în calitate de corp delict a

automobilului de model Toyota Land Cruiser, n/î XXXXXX a.f. 2013, VIN- code

XXXXXX, prin care s-a constatat că obiectul remunerații ilicite a infracțiunii care i

se incriminează lui Filat Vladimir a constituit inclusiv și un automobil de model

Toyota Land Cruiser, n/î XXXXXX a.f. 2013, VIN-code XXXXXX, care era folosit la

asigurarea pazei și protecției acestuia. În scopul de a deghiza adevărata identitate

a proprietarului automobilului, acesta a fost înregistrat pe numele unuia din

angajații SA XXXXXX, XXXXXX. (Vol. XV, f.d.201-202);

procesul - verbal din 20.10.2015 de recunoaștere în calitate de corp delict a

automobilului de model Volkswagen Touareg n/î XXXXXX, VIN-XXXXXX, prin care

s-a constatat că obiectul remunerații ilicite a infracțiunii care i se incriminează lui

Filat Vladimir a constituit inclusiv și un automobil, care era folosit la asigurarea

pazei și protecției acestuia. în scopul de a deghiza adevărata identitate a

proprietarului automobilului, Filat Vladimir a dat indicația ca acesta să fie

înregistrat pe numele unuia din angajații lui și anume pe XXXXXX. Prin urmare, la

16.07.2013, a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare între XXXXXX SRL și

XXXXXX, privind achiziționarea autoturismului menționat, însă suma de

52

973 828,17 MDL, a fost achitată în numerar de către XXXXXX fiind mandatat de

către XXXXXX (Vol. XV, f.d. 203-204);

procesul - verbal din 21.10.2015 de recunoaștere în calitate de corp delict a

automobilului de model Volkswagen Touareg n/î XXXXXX, VIN-XXXXXX, prin care s-

a constatat că obiectul remunerații ilicite a infracțiunii care i se incriminează lui

Filat Vladimir a constituit inclusiv și un automobil de model Volkswagen Touareg

n/î XXXXXX, VIN-XXXXXX, care era folosit la asigurarea pazei și protecției

acestuia. În scopul de a deghiza adevărata identitate a proprietarului

automobilului, Filat Vladimir a dat indicația ca acesta să fie înregistrat pe numele

unuia din angajații lui și anume pe XXXXXX. Prin urmare, la 02.09.2013, a fost

semnat contractul nr. XXX de vânzare-cumpărare între XXXXXX SRL și XXXXXX,

privind achiziționarea autoturismului menționat, însă suma de 1 018 124.05

MDL, a fost achitată în numerar de către XXXXXX, fiind mandatat de către XXXXXX

(Vol. XV, f.d.205-206);

procesul - verbal din 27.10.2015 de recunoaștere în calitate de corp delict a

automobilului de model Porsche Cayenne n/î XXXXXX, VIN- XXXXXX, prin care s-a

constatat că, obiectul remunerații ilicite a infracțiunii care i se incriminează lui

Filat Vladimir a constituit inclusiv și un automobil de model Porsche Cayenne

n/î XXXXXX, VIN- XXXXXX de care se utiliza soția acestuia, XXXXXX-XXXXXX. În

scopul de a deghiza adevărata identitate a proprietarului automobilului, Filat

Vladimir a dat indicația ca acesta să fie înregistrat pe numele unuia din angajații

SA XXXXXX, XXXXXX. Prin urmare, la 23.04.2013, a fost semnat contractul de

vânzare-cumpărare între XXXXXX SRL și XXXXXX, privind achiziționarea

autoturismului menționat, însă suma de 1 285 976 MDL, a fost achitată în

numerar de către un reprezentant a lui XXXXXX. Ulterior, XXXXXX la indicația lui

Filat Vladimir, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. XXX din

16.01.2014, vinde acest automobil lui XXXXXX-XXXXXX, pentru suma de 900 000

MDL (Vol. XV, f.d.207-208).

Procesele-verbale de percheziție și de ridicare:

Procesul-verbal de percheziție efectuată la domiciliul inculpatului Vladimir

Filat, situat pe adresa mun. Chișinău, XXXXXX, în prezența apărătorilor XXXXXX și

XXXXXX, care au intervenit în procesul efectuării percheziției și a cet. XXXXXX-

XXXXXX, din 15.10.2015 sunt depistate 9 coli de hârtie de culoare albă de format

A4, numerotate de 1 la 9, toate aceste file conțineau date cu privire la persoanele

juridice și fizice „cheie,, pentru Vladimir Filat și care urmau a fi discutate la o

întâlnire a acestuia cu persoane care puteau să-i ofere anumite consultații. Printre

aceste companii figurează compania XXXXXX, fiind anexate și liste cu alte

persoane fizice, inclusiv juridice, care sunt implicate în schemele prin care

inculpatul a primit obiectul remunerației ilicite și procesul-verbal de examinare

din 17.10.2015 (Vol. III, f.d. 50-158; Vol. IV, f.d. 9-13);

procesul-verbal de percheziție din 21.10.2015, potrivit căruia percheziția a

fost efectuată la domiciliul lui Filat Vladimir, situat pe adresa mun. Chișinău,

53

XXXXXX, în prezența apărătorilor inculpatului, unde a fost depistat cardul bancar

emis de BC XXXXXX SA pe numele lui XXXXXX, care era aprovizionat cu mijloace

financiare de către XXXXXX și transmis inculpatului Filat Vladimir, și procesul-

verbal din 23.10.2015 (Vol. III, f.d. 4-12; Vol. IV, f.d. 70-78);

procesul-verbal de percheziție din 15.10.2015, potrivit căruia percheziția a

fost efectuată la sediul Partidului Liberal Democrat din Moldova, unde ca urmare

în biroul de serviciu a lui Filat Vladimir a fost depistată ștampila companiei

XXXXXX (f.d. 166, Vol. III.);

procesul-verbal de ridicare din 12.12.2015, prin care a fost dispusă ridicarea

actelor care au stat la baza inițierii și desfășurării procedurii de emisie

suplimentare de acțiuni la XXXXXX SA fără participarea statului (Vol. XIV, f.d. 42-

43);

procesul-verbal de ridicare din 11.12.2015, în baza căruia s-au ridicat

documente, privind identificarea persoanelor care au accesat la distanță conturile

bancare ale companiilor implicate în tranzitarea mijloacelor financiare a fost

dispusă identificarea abonatului ca urmare a deținerii adreselor IP XXXXXX și IP

XXXXXX (Vol. XV, f.d. II);

procesul-verbal de examinare din 09.11.2015 a rulajelor de pe contul

bancar, prin ce a fost stabilită achitarea mijloacelor financiare pentru serviciile

hoteliere a lui XXXXXX pentru XXXXXX din New York. În cadrul cercetării s-a

constatat: Extras din cont de card cu nr. XXXXXX EUR pentru perioada de la

01.08.2014 până la 31.10.2014 (5 file autentificate), conține date/informații cu

privire la alimentarea cardului bancar ce aparține lui XXXXXX nr. XXXXXX cu cont

nr. XXXXXX EUR, precum și achitările efectuate de pe contul menționat pentru

perioada 01.08.2014 - 31.10.2014, care au importanță și fac obiectul de

investigație a prezentei cauze penale, după cum urmează:

 Alimentarea contului pentru perioada 01.08.2014 - 31.10.2014 (pe fila

nr. 1 din 5): 04.08.2014 alimentare cont cu suma în valuta 7 495 euro; 15.08.2014

alimentare cont cu suma în valuta 5 000 euro; 20.08.2014 alimentare cont cu

suma în valuta 10 000 euro; 22.08.2014 alimentare cont cu suma în valuta

6 500 euro; 10.10.2014 alimentare cont cu suma în valuta 6 500 euro; 15.10.2014

alimentare cont cu suma în valuta 5 610 euro; 20.10.2014 alimentare cont cu

suma în valută 3 705 euro;

 Achitările efectuate de pe contul menționat pentru perioada 01.08.2014

- 31.10.2014:

Cumpărătură XXXXXX NEW YORK efectuată la 08.09.2014, suma tranzacției

fiind de 7 732,85 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX);

Cumpărătură - XXXXXX NEW YORK efectuată la 08.09.2014, suma tranzacției

fiind de 122 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX);

Cumpărătură - XXXXXX NEW YORK efectuată la 08.09.2014, suma tranzacției

fiind de 1 862,66 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX);

54

Cumpărătură - XXXXXX NEW YORK efectuată la 27.10.2014, suma tranzacției

fiind de 16,59 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX);

Cumpărătură - XXXXXX NEW YORK efectuată la 27.10.2014, suma tranzacției

fiind de 7 100 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX);

Cumpărătură - XXXXXX NEW YORK efectuată la 27.10.2014, suma tranzacției

fiind de 700 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX);

Cumpărătură - XXXXXX NEW YORK efectuată la 27.10.2014, suma tranzacției

fiind de 526,25 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX);

 Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 04.08.2014. Acord

adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din 09.06.2014 (3 file

autentificate);

 Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 04.08.2014 (1 filă),

conține date/informații pe o coală format A4, referitor la alimentarea cardului

bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 7 495 euro, beneficiar fiind XXXXXX,

iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură;

 Acord adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din

09.06.2014 din data 10.06.2014 (1 filă), conține date/informații pe o coală format

A4, referitor la acordarea dreptului lui XXXXXX c/p XXXXXX de a alimenta cardul

bancar cu cont nr. XXXXXX EUR în orice timp;

 Copie buletin de identitate XXXXXX (1 filă), conține date/informații pe o

coală format A4, referitor la datele de identitate ale lui XXXXXX, a.n. XXXXXX,

IDNP XXXXXX, Seria AXXXXXX eliberat la XXXXXX;

 Ordin de încasare a numerarului din 15.08.2014. Acord adițional nr. 1 la

contractul de card bancar nr. XXXXXX din 09.06.2014 și copia buletinului de

identitate XXXXXX (3 file autentificate);

 Ordin de încasare a numerarului din 15.08.2014 (1 filă), conține

date/informații pe o coală format A4, referitor la alimentarea cardului bancar cu

cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 5 000 euro, beneficiar fiind XXXXXX, iar la

rubrica „depunător” se observă o semnătură;

 Acord adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din

09.06.2014 din data 10.06.2014 (1 filă), conține date/informații pe o coală format

A4, referitor la acordarea dreptului lui XXXXXX c/p XXXXXX de a alimenta cardul

bancar cu cont nr. XXXXXX EUR în orice timp;

 Copia buletin de identitate XXXXXX (1 filă), conține date/informații pe o

coală format A4, referitor la datele de identitate ale lui XXXXXX, a.n. XXXXXX,

IDNP XXXXXX, Seria AXXXXXX eliberat la XXXXXX;

 Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 20.08.2014 cu Acord

adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din 09.06.2014 cu copie

buletin de identitate XXXXXX (3 file autentificate);

 Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 20.08.2014 (1 filă),

conține date/informații pe o coală format A4, referitor la alimentarea cardului

55

bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 10 000 euro, beneficiar fiind XXXXXX,

iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură;

 Acord adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din

09.06.2014 din data 10.06.2014 (1 filă), conține date/informații pe o coală format

A4, referitor la acordarea dreptului lui XXXXXX Nicolai c/p XXXXXX de a alimenta

cardul bancar cu cont nr. XXXXXX EUR în orice timp;

 Copie buletin de identitate XXXXXX (1 filă), conține date/informații pe o

coală format A4, referitor la datele de identitate ale lui XXXXXX, a.n. XXXXXX,

IDNP XXXXXX, Seria AXXXXXX eliberat la XXXXXX;

 Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 22.08.2014. Acord

adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din 09.06.2014 și copie

buletin de identitate XXXXXX (3 file autentificate);

 Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 22.08.2014 (1 filă),

conține date/informații pe o coală format A4, referitor la alimentarea cardului

bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 6 500 euro, beneficiar fiind XXXXXX,

iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură;

 Acord adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din

09.06.2014 din data 10.06.2014 (1 filă), conține date/informații pe o coală format

A4, referitor la acordarea dreptului lui XXXXXX Nicolai c/p XXXXXX de a alimenta

cardul bancar cu cont nr. XXXXXX EUR în orice timp;

 Copie buletin de identitate XXXXXX (1 filă), conține date/informații pe o

coală format A4, referitor la datele de identitate ale lui XXXXXX, a.n. XXXXXX,

IDNP XXXXXX, Seria AXXXXXX eliberat la XXXXXX;

 Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 10.10.2014 (1 filă

autentificată), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la

alimentarea cardului bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 6 500 euro,

beneficiar fiind XXXXXX, iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură;

 Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 15.10.2014 (1 filă

autentificată), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la

alimentarea cârdului bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 5 610 euro,

beneficiar fiind XXXXXX, iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură;

 Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 20.10.2014 (1 filă

autentificată), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la

alimentarea cardului bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 3 705 euro,

beneficiar fiind XXXXXX, iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură

(Vol. X, f.d.211-214);

Procesele verbale de examinare:

Procesul-verbal de examinare din 14.12.2015, a rulajelor bancare ridicate de

la băncile rezidente, cât și a celor din Letonia, s-a constatat că mijloacele

financiare în sumă de 11 191 500 USD si 12 924 529 EUR, dispoziții de

transferuri, extrase din conturi, ordine de ridicare și alte acte (în ordonanța de

56

punere sub învinuire fiind convertite în valută națională conform cursului BNM

pentru fiecare perioadă în parte) de care a beneficiat Filat Vladimir prin

intermediul companiilor nerezidente care sunt gestionate de facto de către acesta

prin intermediul persoanelor interpuse și anume, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX și anume: XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX, XXXXXX;

XXXXXX SRL; XXXXXX SRL; SC XXXXXX SRL; XXXXXX, pe perioada 18.04.2013-

26.11.2014, după cum urmează:

La data de 17.04.2013, BC XXXXXX SA a acordat un credit bancar în valoare

de 2 500 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Ulterior, în aceeași zi

XXXXXX SRL transferă mijloacele bănești obținute din credit în sumă de

2 500 000 USD către compania nerezidentă XXXXXX LP. Din mijloacele bănești

primite în cont, compania XXXXXX LP transferă 200 000 USD către societatea din

România XXXXXX S.R.L., conturile deschise la banca din România XXXXXX.

La data de 17.04.2013, BC XXXXXX SA a acordat un credit bancar în valoare

de 2 500 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Ulterior, în aceeași zi

XXXXXX SRL transferă mijloacele bănești obținute din credit în sumă de

2 500 000 USD către compania nerezidentă XXXXXX LP. La 19.04.2013, din

mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP transferă 2 300 000 USD

către compania XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la

XXXXXX, iar din aceste mijloace bănești, 51 600 USD sunt transferate către

compania off-shore XXXXXX. Ultima, transferă în aceeași zi mijloace bănești în

sumă de 50 500 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Belize,

conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La data de 17.04.2013, BC XXXXXX SA a acordat un credit bancar în valoare

de 2 500 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Ulterior, în aceeași zi

XXXXXX SRL transferă mijloacele bănești obținute din credit în sumă de

2 500 000 USD către compania nerezidentă XXXXXX LP. La 19.04.2013, din

mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP transferă 2 300 000 USD

către compania XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la

XXXXXX, iar din aceste mijloace bănești, 451 000 USD sunt transferate către

compania off-shore XXXXXX LP. Ultima, transferă în aceeași zi mijloace bănești în

sumă de 49 500 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Belize,

conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La 03.06.2013 BC UNIBANK S.A. a acordat un credit bancar în sumă de

16 000 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior aceasta

convertește mijloacele creditare în suma de 977 500 EUR și le transferă către

compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile

deschise la XXXXXX. La 04.06.2013 XXXXXX LP transferă mijloacele bănești către

compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Belize, conturile deschise la

XXXXXX. Din aceste mijloace bănești, la 05.06.2013, XXXXXX LTD transferă

11 000 EUR către compania nerezidentă XXXXXX, înregistrată în Marea Britanie,

conturile deschise la XXXXXX. Ultima, la 06.06.2013 transferă suma de 10 500

57

EUR către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile

deschise la BC UNIBANK SA.

La 12.06.2013, BANCA SOCIALĂ S.A. a acordat credite bancare în sumă de

49 534 800 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, respectiv 49 633 800

MDL - societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Societățile beneficiare de credite

convertesc mijloacele bănești în EUR și ulterior XXXXXX SRL transferă mijloace

bănești în sumă 3 000 000 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LP,

înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX, iar XXXXXX SRL

transferă 3 000 000 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în

Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi, companiile XXXXXX LP

și XXXXXX LP transferă mijloacele bănești primite în cont către compania off-

shore XXXXXX LTD. Ultima, din mijloacele bănești primite în cont, la 14.06.2013

transferă 3 800 000 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în

Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX, iar la rândul său compania XXXXXX

LP transferă integral suma de 3 800 000 EUR către societatea XXXXXX SRL, cod

fiscal XXXXXX, cu conturile deschise la BC UNIBANK S.A. La 17.06.2013, din

mijloacele primite în cont, societatea XXXXXX SRL convertește 2 500 000 EUR în

41 215 750 MDL și le transferă în conturile din BC XXXXXX SA a societății XXXXXX

SRL, care repetat convertește 40 994 400 MDL în 2 480 000 EUR și le transferă

către compania nerezidentă XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile

deschise la XXXXXX. În aceeași zi, 17.06.2013, compania XXXXXX LLP transferă

suma de 2 480 000 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD, iar aceasta la

20.06.2013, din suma primită în cont, transferă 160 500 EUR către compania

nerezidentă XXXXXX. În aceeași zi, compania XXXXXX transferă 160 500 EUR

către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile

deschise la BC UNIBANK SA.

La 27.06.2013, persoana fizică XXXXXX, cu conturi deschise în banca din

Federația Rusă XXXXXX a transferat mijloace bănești în sumă de 3 824 000 EUR

companiei nerezidente, cu conturi bancare deschise la XXXXXX, XXXXXX LLP.

Ulterior, compania XXXXXX LLP transferă mijloacele bănești în sumă de

3 824 100 EUR, inclusiv mijloacele în sumă de 3 824 000 EUR către compania off-

shore XXXXXX LTD, înregistrată în Belize, conturile deschise la XXXXXX. La

XXXXXX, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LTD transferă

2 194 500 EUR către compania XXXXXX LTD, iar ultima transferă în aceeași zi

190 000 EUR către compania XXXXXX. În continuare, la XXXXXX, XXXXXX

transferă mijloacele bănești în sumă de 190 000 EUR către compania off-shore

XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA.

La 27.06.2013, persoana fizică XXXXXX, conturile deschise la XXXXXX,

Federația Rusă, transferă mijloace bănești în sumă de 4 395 000 EUR companiei

XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LLP

transferă mijloacele financiare către compania XXXXXX LTD, conturile deschise la

XXXXXX, ulterior la XXXXXX compania XXXXXX LTD transferă suma de 21 000

58

EUR către compania XXXXXX. În continuare, la XXXXXX, XXXXXX transferă

mijloacele bănești în sumă de 21 000 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD,

înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA.

La 04.07.2013, BC UNIBANK SA a acordat credite bancare în sumă de

4 400 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, respectiv 15 162 500

MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Societățile beneficiare de credite

convertesc mijloacele bănești în EUR și în continuare societatea XXXXXX SRL

transferă 268 267 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LLP, înregistrată în

Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX, iar societatea XXXXXX SRL

transferă 921 732 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LTD, înregistrată în

Africa de Sud, conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi, companiile XXXXXX LLP

și XXXXXX LTD transferă mijloacele bănești în sumă de 268 800 EUR, respectiv

921 700 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD. Din mijloacele primite în

cont, la 05.07.2013 XXXXXX LTD transferă 400 200 EUR către compania

nerezidentă XXXXXX. În continuare, compania XXXXXX transferă mijloace bănești

în sumă de 400 000 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în

Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA.

La 10.07.2013, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de

500 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior societatea

XXXXXX SRL convertește mijloacele creditare în suma de 30 085 EUR și le

transferă către compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie,

conturile deschise la XXXXXX. În continuare, din mijloacele bănești primite în

cont, la 12.07.2013, compania XXXXXX LP transferă 30 000 EUR către compania

XXXXXX LTD. În aceeași perioadă, la 12.07.2013, XXXXXX LP transferă 312 700

EUR către compania XXXXXX LTD. La 15.07.2013, din mijloacele bănești primite

în cont de la companiile XXXXXX LP și XXXXXX LP, compania XXXXXX LTD

transferă 320 100 EUR către compania XXXXXX. În continuare, în aceeași zi,

XXXXXX transferă mijloacele bănești în sumă de 320 000 EUR către compania off-

shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK

SA.

La 25.07.2013, compania nerezidentă XXXXXX LLP transferă mijloace

bănești în sumă de 3 300 000 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD. în

continuare, compania XXXXXX LTD convertește 379 075,06 EUR în 500 000 USD

și le transferă către compania nerezidentă XXXXXX. Ulterior, în aceeași zi,

mijloacele bănești primite în cont în sumă de 500 000 USD, XXXXXX le transferă

către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile

deschise la BC UNIBANK SA.

La 31.07.2013, compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea

Britanie, conturile deschise la XXXXXX a primit în cont mijloace bănești în sumă

de 1 606 525 EUR de la compania nerezidentă XXXXXX LTD, înregistrată în Marea

Britanie, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. Ulterior, compania XXXXXX LP

transferă mijloace bănești în sumă de 1 606 400 EUR către compania XXXXXX,

59

care la 02.08.2013, din mijloacele bănești primite în cont, convertește 744 696,97

EUR în 983 000 USD și transferă din aceste mijloace 500 000 USD către compania

XXXXXX. În continuare, la 02.08.2013, XXXXXX transferă suma de 500 000 USD

către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile

deschise la BC UNIBANK SA.

La 02.08.2013, compania din Federația Rusă LLC XXXXXX, conturile deschise

la banca din Federația Rusă XXXXXX a transferat mijloace bănești în sumă de

50 000 000 USD către societatea XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile

deschise la Banca de Economii S.A. În aceeași zi, din mijloacele bănești primite în

cont, societatea XXXXXX SRL transferă 2 650 000 USD către compania XXXXXX

LLP, conturile deschis la XXXXXX. Ulterior, XXXXXX LLP transferă mijloacele

bănești către compania XXXXXX LTD, iar ultima la 09.08.2015 transferă

mijloacele primite în cont către compania XXXXXX, în continuare aceasta

transferând în aceeași zi mijloacele financiare în sumă de 500 000 USD către

compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la

BC UNIBANK SA.

La 02.08.2013, compania din Federația Rusă LLC XXXXXX, conturile deschise

la banca din Federația Rusă XXXXXX, a transferat mijloace bănești în sumă de

50 000 000 USD către societatea XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile

deschise la Banca de Economii S.A. La 09.08.2013, din mijloacele bănești primite

în cont, societatea XXXXXX SRL transferă 7 000 000 USD către compania XXXXXX

LLP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, XXXXXX LLP transferă mijloacele

bănești în sumă de 7 000 000 USD către compania XXXXXX LTD, iar ultima la

14.08.2015 transferă mijloacele financiare în sumă de 500 500 USD către

XXXXXX, în continuare aceasta transferând în aceeași zi mijloacele financiare în

sumă de 500 000 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în

Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA.

La 02.08.2013, compania din Federația Rusă LLC XXXXXX, conturile deschise

la banca din Federația Rusă XXXXXX, a transferat mijloace bănești în sumă de

50 000 000 USD către societatea XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile

deschise la Banca de Economii S.A. La data de 10.09.2013, din mijloacele bănești

încasate, societatea XXXXXX SRL transferă 3 000 000 USD către compania

nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la

XXXXXX. Ulterior, mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP le

transferă către compania XXXXXX LTD, care, de asemenea convertește 911 320,75

EUR în 1 207 500 USD, iar la 11.09.2013, din această sumă 500 000 USD sunt

transferate către compania XXXXXX LP. În continuare, în aceeași zi XXXXXX LP

transferă cele 500 000 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în

Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La 04.10.2013, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit în sumă de

26 107 200 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt convertite în 2 000 000 USD și transferate către compania

60

nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la

XXXXXX. În continuare, XXXXXX LP transferă mijloacele financiare către compania

XXXXXX LTD, înregistrată în Belize, conturile deschise la XXXXXX, iar ultima din

2 000 000 USD primite în cont, 1 258 650 USD transferă către compania XXXXXX

LP, conturile deschise la XXXXXX. La 04.10.2014, din mijloacele financiare primite

în cont, XXXXXX LP transferă 400 000 USD către compania off-shore XXXXXX LTD,

înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La 25.10.2013, BC UNIBANK S.A. acordă un credit în valoare de 57 440 000

MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior societatea debitoare

convertește mijloacele creditare în 3 200 000 EUR și le transferă companiei

nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, care ulterior le transmite

către compania XXXXXX LTD. La 28.10.2013, XXXXXX LTD convertește

181 554,10 EUR în 250 000 USD și le transferă către compania XXXXXX LP, în

continuare ultima transferă 250 000 USD către compania off-shore XXXXXX LTD,

înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La 28.10.2013, BC XXXXXX SA acordă un credit în valoare de 52 000 000

MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior societatea debitoare

convertește mijloacele creditare în 2 906 652 EUR și le transferă către compania

nerezidentă XXXXXX, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele

bănești primite în cont, XXXXXX transferă 2 906 600 EUR către compania XXXXXX

LTD. Totodată, la 28.10.2013, BC XXXXXX SA acordă un credit în valoare de

48 000 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, iar societatea

debitoarea convertește mijloacele creditare în suma de 2 683 064 EUR și le

transferă către compania XXXXXX LTD, conturile deschise la XXXXXX. La

30.10.2013, din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LTD transferă

2 683 600 EUR către aceeași companie - XXXXXX LTD. Astfel, din mijloacele

bănești primite în cont de la XXXXXX și XXXXXX LTD, compania XXXXXX LTD

convertește 145 348,84 EUR în 200 000 USD și le transferă către compania

XXXXXX LP. În continuare, compania XXXXXX LP transferă 200 000 USD către

compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la

banca din Letonia XXXXXX.

La 31.10.2013, compania XXXXXX SRL, înregistrată în Republica Moldova,

conturile deschise la banca din Federația Rusă XXXXXX transferă mijloace bănești

în sumă de 2 912 200 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile

deschise la XXXXXX, ultima transferând mijloacele financiare către compania

XXXXXX LTD. Totodată, la 05.11.2013, societatea XXXXXX SRL transferă 96 800

EUR către compania XXXXXX LP, ulterior aceasta le transferă către aceeași

companie - XXXXXX LTD. La 06.11.2013, din mijloacele bănești primite în cont de

la XXXXXX SRL și XXXXXX LP, compania XXXXXX LTD convertește 185 281,07 EUR

în 250 500 USD și transferă 250 100 USD către XXXXXX LP. La 06.11.2013, din

mijloacele bănești primite în cont, aceasta transferă 250 000 USD către compania

61

off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din

Letonia XXXXXX.

La 14.11.2013, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în valoare de

3 700 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

financiare, fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată

în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în

cont, compania XXXXXX LP transferă 3 699 000 EUR companiei XXXXXX LTD. La

14.11.2013, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în valoare de 245 000 EUR

societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, în continuare mijloacele bănești fiind

transmise companiei XXXXXX LTD, iar aceasta prin urmare transferă 244 900

EUR aceleași companii nerezidente - XXXXXX LTD. Din mijloacele financiare

primite în cont, compania XXXXXX LTD convertește 297 022,35 EUR în 400 000

USD și din mijloacele convertite transferă 250 100 USD către compania XXXXXX

LP. La 14.11.2013, compania XXXXXX LP transferă 250 000 USD în contul

companiei off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la

banca din Letonia XXXXXX.

La 19.11.2013, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în valoare de

22 000 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind convertite în 1 690 957 USD și transferate la 20.11.2013 către

compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. La 21.11.2013,

compania XXXXXX LP transferă 1 690 700 USD către XXXXXX LTD, iar ultima din

mijloacele primite în cont transferă 250 100 USD companiei XXXXXX LP. În

aceeași zi, XXXXXX LP creditează cu 250 000 USD contul companiei off-shore

XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia

XXXXXX.

La 25.11.2013, BC UNIBANK SA acordă un credit bancar în valoare de

70 000 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare, fiind convertite în EUR și transferate 2 083 334 EUR în contul

companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele

bănești primite în cont, XXXXXX LP transferă 2 083 300 EUR companiei XXXXXX

LTD, conturile deschise la XXXXXX, ulterior fiind convertite 511 679,64 EUR în

690 000 USD și transferate la 26.11.2013 suma de 350 200 USD în contul

companiei XXXXXX LP. La 26.11.2013, XXXXXX LP creditează cu 250 000 USD

contul companiei off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile

deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La 02.12.2013, BC UNIBANK SA acordă un credit bancar în valoare de

30 000 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind convertite în EUR și transferate 1 671 309 EUR către conturile

companiei nerezidente XXXXXX, înregistrată în Noua Zeelandă, conturile deschise

la XXXXXX. În aceeași zi, din mijloacele primite în cont, XXXXXX transferă suma de

1 220 700 EUR în contul companiei XXXXXX LTD, în continuare ultima

convertește 221 729,49 EUR în 300 000 USD și transferă 250 000 USD companiei

62

XXXXXX LP. La 02.12.2013, XXXXXX LP creditează cu 250 000 USD contul

companiei off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la

banca din Letonia XXXXXX.

La 05.12.2013, BC XXXXXX SA acordă un credit bancar în valoare de

4 200 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

bănești fiind transferate către compania XXXXXX LP, conturile deschise la

XXXXXX. La 06.12.2013, compania XXXXXX LP transferă 4 200 000 USD către

compania XXXXXX LTD, iar ultima din mijloacele bănești primite în cont, transferă

349 135 USD companiei XXXXXX LP. În aceeași zi, XXXXXX LP creditează cu 250

000 USD contul companiei off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles,

conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

Pe perioada 06.06.2014 - 10.06.2014, Banca de Economii S.A. acordă trei

credite bancare în sume de 47 504 800 MDL, 46 887 600 MDL și 22 145 400 MDL

societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Ulterior, mijloacele creditare sunt

convertite și transferate 1 275 000 EUR, 1 168 100 EUR și 1 280 000 EUR

companiei XXXXXX LLP, iar sumele de 1 180 000 EUR și 1 220 000 EUR au fost

transferate companiei XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX. În

continuare, din mijloacele primite în cont de la XXXXXX SRL, compania XXXXXX

LLP transferă 1 400 000 EUR companiei XXXXXX LLP, înregistrată în Marea

Britanie, conturile deschise la XXXXXX. Totodată, XXXXXX LLP, din mijloacele

primite în cont de la XXXXXX SRL, transferă 1 710 800 EUR companiei XXXXXX LP,

iar aceasta transferă suma primită în cont companiei XXXXXX LLP, conturile

deschise la XXXXXX. Astfel, din mijloacele bănești primite în cont de la XXXXXX

LLP și XXXXXX LP, compania XXXXXX LLP transferă suma de 3 111 000 EUR

societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior aceste mijloace financiare, fiind

destinate la rambursarea creditului acordat de către BC XXXXXX S.A. la data de

05.12.2013.

La 16.12.2013, societatea XXXXXX S.A., cod fiscal XXXXXX transferă

2 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie,

conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont,

XXXXXX LP convertește 619 311,15 EUR în 850 500 USD și le transferă integral

companiei XXXXXX LTD. Din mijloacele bănești primite în cont, la 17.12.2013,

compania XXXXXX LTD transferă 350 700 USD companiei XXXXXX LP, în

continuare ultima transferă 250 000 USD companiei off-shore XXXXXX LTD,

înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La 29.01.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în valoare

de 54 900 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind convertite în 3 000 000 EUR și transferate către compania XXXXXX

LP, conturile deschise la XXXXXX. La 30.01.2014, XXXXXX LP creditează conturile

companiei XXXXXX LTD cu suma de 2 990 450 EUR. La 30.01.2014, BC UNIBANK

S.A. acordă un credit bancar în sumă de 700 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod

fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate companiei

63

nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. În continuare, compania

XXXXXX LP transferă 663 300 EUR aceleași companii -XXXXXX LTD. La

03.02.2014, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LTD

convertește 251 204,15 EUR în 339 000 USD și transferă 125 100 USD companiei

XXXXXX LP. În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă 125 000 USD companiei

nerezidente XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la

banca din Letonia XXXXXX.

La 30.10.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în valoare

de 54 990 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

bănești fiind convertite și transferate 3 000 000 EUR companiei XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele primite în cont, XXXXXX LP transferă

2 996 450 EUR companiei XXXXXX LTD, iar la 06.02.2014 ultima convertește

126 000 EUR în 170 100 USD și le transferă companiei XXXXXX LP. La 06.02.2014,

XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 125 000 USD companiei

nerezidente XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la

banca din Letonia XXXXXX.

La 04.02.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de

35 500 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind convertite și transferate 1 939 891 EUR companiei nerezidente

XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, la 11.02.2014, XXXXXX LP

transferă 92 000 EUR companiei XXXXXX LTD, iar aceasta convertește 91 975,08

EUR în 125 500 USD și transferă 125 100 USD companiei XXXXXX LP. La

12.02.2014, compania XXXXXX LP creditează cu mijloace bănești în sumă de 125

000 USD compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie,

conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La 18.02.2014, BC UNIBANK SA acordă un credit bancar în valoare de

28 000 000 MDL societății XXXXXX SRL cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

bănești fiind convertite și transferate 1 505 377 EUR companiei nerezidente

XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. La 18.02.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A.

acordă un credit bancar în valoare de 54 510 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod

fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind convertite și transferate

2 944 895 EUR aceleași companii -XXXXXX LP. Din mijloacele bănești încasate de

la societățile XXXXXX SRL și XXXXXX SRL, compania XXXXXX LP transferă

4 450 300 EUR companiei XXXXXX LTD, în continuare aceasta convertind

405 847,95 EUR în 555 200 USD și transferate la 20.02.2014 suma de 125 100

USD, iarăși în contul companiei XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. La

27.02.2014, XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 125 000 USD

companiei nerezidente XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile

deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La 18.03.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în valoare de

5 000 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior din mijloacele

creditare 3 571 938 EUR sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LP,

64

înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. La 19.03.2014, din

mijloacele primite în cont, XXXXXX LP transferă 3 572 000 EUR companiei

XXXXXX LTD, în continuare fiind convertite 298 085,29 EUR în 411 000 USD și

transferate 250 400 USD companiei nerezidente XXXXXX, conturile deschise la

XXXXXX. La 20.03.2014, compania XXXXXX transferă cumulativ mijloace bănești

în sumă totală de 250 000 USD societății din România XXXXXX SRL, conturile

deschise la banca din România XXXXXX.

La 04.04.2014, BC BANCA SOCIALĂ SA acordă un credit bancar în valoare de

3 050 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior din mijloacele

creditare sunt transferate 2 215 858 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi, XXXXXX LP transferă mijloace

financiare în sumă de 2 216 000 EUR companiei XXXXXX LTD, în continuare

aceasta creditează la 07.04.2014 compania XXXXXX LP cu suma de 1 610 050

EUR, iar aceasta transferă ulterior mijloacele bănești companiei nerezidente

XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC BANCA

SOCIALĂ S.A. La 07.04.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloace bănești în

sumă de 1 610 000 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX,

conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 17.04.2014, Banca de Economii SA acordă un credit bancar în sumă de

2 400 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile

deschise la XXXXXX. Totodată, la 17.04.2014, societatea din Moldova XXXXXX SRL,

conturile deschise la banca din Federația Rusă transferă 2 150 000 EUR aceleași

companii - XXXXXX LP. Din mijloacele bănești primite în cont de la societățile

XXXXXX SRL și XXXXXX SRL, compania XXXXXX LP transferă 4 332 700 EUR

companiei XXXXXX LTD, iar ultima transferă la 23.04.2014 suma de 218 550 EUR

companiei XXXXXX LP. În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă mijloacele

bănești în sumă de 218 300 EUR în contul companiei XXXXXX LP, conturile

deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă 218 000 EUR societății

din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 05.05.2014, acționarul Băncii de Economii S.A., societatea XXXXXX SRL,

cod fiscal XXXXXX transferă 2 653 448 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, la 06.05.2014, compania XXXXXX LP

transferă mijloacele financiare către compania XXXXXX LP, în continuare aceasta

transferând cumulativ suma de 252 600 EUR companiei XXXXXX LP. XXXXXX LP

transferă mijloacele financiare în contul companiei XXXXXX LP, conturile deschise

la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă cumulativ 252 100 EUR societății

din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 05.05.2014, acționarul Băncii de Economii S.A., societatea XXXXXX SRL,

cod fiscal XXXXXX transferă 2 653 448 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, la 06.05.2014, compania XXXXXX LP

transferă mijloacele financiare către compania XXXXXX LP. În continuare, la

65

13.05.2014 aceasta transferă suma de 100 000 EUR companiei XXXXXX LP. În

aceeași zi, XXXXXX LP transferă mijloacele financiare în contul companiei XXXXXX

LP, conturile deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă suma de

99 700 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile

deschise la BC XXXXXX S.A.

La 30.05.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în sumă de

4 000 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt convertite și transferate 1 436 693 EUR către compania

nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la

banca din Letonia XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă mijloacele

bănești în contul companiei din Marea Britanie XXXXXX LP, conturile deschise la

XXXXXX, iar ultima, din mijloacele primite în cont, 147 000 EUR transferă către

compania XXXXXX. La 02.06.2014, XXXXXX transferă suma de 147 000 EUR

companiei XXXXXX LTD, iar aceasta le direcționează către compania XXXXXX LP.

În aceeași zi, XXXXXX LP transferă mijloacele financiare în contul companiei

XXXXXX LP, deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă suma de

147 200 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile

deschise la BC XXXXXX S.A.

La 15.05.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de

1 470 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX, iar aceasta

creditează cu suma de 1 470 000 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile deschise

la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LTD

transferă 219 250 EUR companiei XXXXXX LP. La 16.05.2014, XXXXXX LP

transferă mijloacele financiare în contul companiei XXXXXX LP, conturile la BC

BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă suma de 218 900 EUR societății din

Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 16.05.2014, Banca de Economii S.A. a acordat un credit bancar în valoare

de 1 430 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX, conturile

deschise la XXXXXX. La 19.05.2014, compania XXXXXX transferă suma de

1 430 000 EUR companiei XXXXXX LTD, iar ultima creditează compania XXXXXX

LP cu suma de 267 500 EUR. La 22.05.2014, compania XXXXXX LP transferă

mijloacele financiare în contul companiei XXXXXX LP, deschise la BC BANCA

SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă suma de 267 300 EUR societății din Moldova

XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 29.05.2014, compania nerezidentă XXXXXX LLP, înregistrată în Marea

Britanie, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. a transferat 307 475 EUR

companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, la

30.05.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloacele financiare în contul

companiei XXXXXX LP, deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă

66

suma de 147 000 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX,

conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 10.06.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

22 145 400 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind convertite în valută și transferate 1 168 100 EUR companiei

nerezidente XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la

XXXXXX. La 17.06.2014, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX

LLP transferă 147 700 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise

la BC BANCA SOCIALĂ S.A., ulterior XXXXXX LP creditează cu suma de 147 500

EUR societatea din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la

BC XXXXXX S.A.

La 27.06.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

22 980 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind convertite în valută și transferate 1 200 000 EUR companiei

nerezidente XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la

XXXXXX. La 27.06.2014, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX

LLP transferă 148 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise

la BC BANCA SOCIALĂ S.A., ulterior la 02.07.2014, compania XXXXXX LP

creditează cu suma de 147 700 EUR societatea din Moldova XXXXXX SRL, cod

fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 01.08.2014, BC UNIBANK SA acordă un credit bancar în valoare de

2 083 500 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile

deschise la XXXXXX. La 06.08.2014, din mijloacele bănești primite în cont,

XXXXXX LP transferă 150 000 USD companiei XXXXXX LP, iar ulterior mijloacele

bănești ajung în contul lui XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile

deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă 149 950 USD în

contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, în

continuare ultima creditează cu 150 000 USD societatea din România XXXXXX

SRL, conturile deschise în banca din România XXXXXX.

La 25.07.2014, compania off-șore XXXXXX, înregistrată în Seychelles,

conturile deschise la banca din Federația Rusă XXXXXX transferă 3 300 000 USD

companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A.,

ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP transferă

3 000 000 USD în contul societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile

deschise la Banca de Economii S.A.

La 25.03.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în valoare de

750 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile

deschise la XXXXXX. La 04.04.2014, compania XXXXXX LP transferă către XXXXXX

LTD suma de 749 900 EUR, iar din mijloacele bănești primite în cont, ultima

transferă 220 600 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

67

Ulterior, la 04.04.2014, XXXXXX LP transferă mijloacele financiare în contul

companiei XXXXXX LP, deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar la 04.04.2014

aceasta transferă suma de 200 500 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod

fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 15.07.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de

1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LLP, conturile

deschise la XXXXXX. La 16.07.2014, din mijloacele primite în cont, compania

XXXXXX LLP transferă 74 490 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la

XXXXXX, în continuare ultima transferându-le către compania XXXXXX LP,

conturile deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A. În aceeași zi, XXXXXX LP transferă

suma de 74 200 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX,

conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 23.07.2014, compania nerezidentă XXXXXX LP. înregistrată în Marea

Britanie, conturile deschise la XXXXXX, transferă mijloace bănești în sumă de 200

000 USD către compania XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile

deschise la XXXXXX. Din mijloacele primite în cont, compania XXXXXX LP

transferă mijloacele financiare către compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile

deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A. La 23.07.2014, XXXXXX LP transferă suma de

200 000 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile

deschise la BC XXXXXX S.A.

La 19.08.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de

1 000 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, înregistrată

în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. La 20.08.2014, din mijloacele

bănești primite în cont, XXXXXX LLP transferă 150 000 USD în contul companiei

XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX, iar la

21.08.2014 aceasta transferă mijloacele bănești către compania XXXXXX LLP. În

aceeași zi, XXXXXX LLP creditează compania XXXXXX LP cu 150 000 USD, ulterior

ultima transferă mijloacele bănești în contul societății din Moldova XXXXXX SRL,

cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 25.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de

2 793 236 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate în contul companiei nerezident XXXXXX LP,

înregistrată în Marea Britanie, contul deschis la XXXXXX. În continuare, compania

XXXXXX LLP transferă mijloacele bănești în sumă de 2 793 229 EUR prin

intermediul mai multor companii nerezidente, cu conturile deschise la XXXXXX

(XXXXXX LP, XXXXXX S.A., XXXXXX LP) către compania nerezidentă XXXXXX LP,

conturile deschise la Banca de Economii S.A.

La 28.02.2014, BC UNIBANK SA acordă un credit bancar în valoare de

30 770 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt convertite și transferate 1 629 767 EUR în contul companiei

68

nerezidente XXXXXX, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite

în cont, compania XXXXXX transferă 1 629 700 EUR către compania XXXXXX LTD.

La 03.03.2014, XXXXXX LTD convertește 98 181,82 EUR în 135 100 USD și le

transferă către compania XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile

deschise la XXXXXX. În aceeași zi, XXXXXX LP creditează cu suma de 125 000 USD

conturile societății din România XXXXXX SRL, deschise la XXXXXX.

La 03.06.2014, compania din Federația Rusă XXXXXX, conturile deschise la

banca din Federația Rusă XXXXXX transferă mijloace bănești în sumă de

1 275 000 EUR în contul societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior

mijloacele financiare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, compania

XXXXXX LP convertește 220 735,29 EUR și transferă 250 000 USD în contul

societății din România XXXXXX SRL, conturile deschise în banca românească

XXXXXX.

La 16.05.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de

1 430 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX, conturile

deschise la XXXXXX. La 19.05.2014, compania XXXXXX transferă suma de

1 430 000 EUR companiei XXXXXX LTD, iar din aceste mijloace bănești suma de

172 098,13 EUR este convertită și ulterior transferată suma de 135 100 USD în

contul companiei XXXXXX LP, deschise la XXXXXX. La 22.05.2014, compania

XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 135 000 USD societății din

România XXXXXX SRL, conturile deschise în banca românească XXXXXX.

La 15.05.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de

1 470 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX, iar aceasta

creditează cu suma de 1 470 000 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile deschise

la XXXXXX. Din mijloacele primite în cont, XXXXXX LTD convertește 145 985,40

EUR și transferă ulterior 200 000 USD către conturile companiei XXXXXX LP,

deschise la XXXXXX. La 16.05.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloace

bănești în sumă de 200 000 USD societății din România XXXXXX SRL, conturile

deschise în banca românească XXXXXX.

La 05.05.2014, acționarul Băncii de Economii S.A., societatea XXXXXX SRL,

cod fiscal XXXXXX transferă 2 653 448 EUR companiei XXXXXX LP, conturile la

XXXXXX. Ulterior, la 06.05.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloacele

financiare în sumă de 2 653 400 EUR către compania XXXXXX LP, în continuare,

ultima convertește 228 289,09 EUR și transferă ulterior 250 200 USD către

conturile companiei XXXXXX LP, deschise la XXXXXX. La 06.05.2014, compania

XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 150 000 USD societății din

România XXXXXX SRL, conturile deschise în banca românească XXXXXX.

La 17.04.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

2 400 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

69

creditare fiind transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, deschise

la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP

convertește 217 155 EUR și ulterior transferă 300 000 USD societății din

România XXXXXX SRL, conturile deschise în banca românească XXXXXX.

La 04.04.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în sumă de

3 050 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior din mijloacele

creditare fiind transferate 2 215 858 EUR în conturile companiei XXXXXX LP,

deschise la XXXXXX. În aceeași zi, din mijloacele bănești primite în cont, compania

XXXXXX LP transferă 380 000 EUR societății din România XXXXXX SRL, conturile

deschise în banca XXXXXX.

La 29.09.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în valoare

de 7 008 948 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt convertite și transferate 5 500 000 EUR companiei XXXXXX LP,

conturile deschise la BANCA SOCIALĂ SA. În aceeași zi, compania XXXXXX LP

transferă mijloacele bănești în sumă de 5 500 000 EUR în conturile companiei off-

shore XXXXXX LTD, înregistrată în Belize, conturile deschise la BC BANCA

SOCIALĂ S.A.

Procesul-verbal de examinare din 13.12.2015, a corespondenței electronice

purtată de către XXXXXX, care se află în relații de afinitate cu Filat Vladimir și era

persoana, care gestiona la solicitarea lui Filat Vladimir, anumite companii

nerezidente, precum: XXXXXX; XXXXXX XXXXXX XXXXXX; XXXXXX SRL; XXXXXX;

XXXXXX XXXXXX, de la adresa de e-mail XXXXXX cu XXXXXX, la adresa de e-mail

XXXXXX. Prin examinare s-au constatat următoarele:

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu

denumirea SWIFT, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună

ziua Wagner” și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat

reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de

17.04.2014 ora 18:54, prin care se confirmă plata în sumă de 300 000 USD

ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX SRL, pentru servicii de transport

conform contractului din 17.04.14;

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu

denumirea SWIFT, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună

ziua Wagner” și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat

reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de

06.12.2013 ora 14:10, prin care se confirmă plata în sumă de 250 000 USD

ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX LTD, plata pentru materiale de

construcție și echipament din 01.08.13;

 mesaj pe o filă, din 02.04.2015, care se conține în mapa inbox al adresei de

e-mail XXXXXX cu denumirea CONTRACT-SIGNED, expediat de la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner, Contract cu ștampila, Bună ziua,

Atașat este contractul” și are atașat un fișier pe 9 pagini. Atașamentul menționat

reprezintă o copie a unui contract de împrumut din 02.04.2014, care îi are ca

70

părți pe companiile XXXXXX SRL, și XXXXXX LP, prin care ultima împrumută

primei suma de 3 000 000 euro. La ultima filă se constată ștampilele rotunde ale

ambelor companii, precum și semnăturile reprezentanților acestora;

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu

denumirea XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună

ziua Wagner, XXXXXX LP reg. nr. XXXXXX Montgomery Street, XXXXXX, Scotland,

XXXXXX”;

 două mesaje pe o filă, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail

XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX. Textul care prezintă interes este e-mail-

ului „Bună ziua Wagner, XXXXXX SRL, MD-2002, mun. Chișinău, str. XXXXXX,

Capital social-5400 lei, director - XXXXXX”;

 trei mesaje pe două file, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail

XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului care prezintă interes

este „Bună ziua Wagner, Pentru ce este necesar de plătit” și este datat cu

12.02.2014, și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat reprezintă

o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 07.04.2014

ora 18:54, prin care se confirmă plata în sumă de 300 000 USD ordonată de

compania XXXXXX LP către XXXXXX SRL, pentru servicii de transport conform

contractului din 17.04.14;

 trei mesaje pe două file, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail

XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua, Jos sunt

alte rechizite: Denumirea- XXXXXX LLP Adresa: XXXXXX Iban: XXXXXX/USD;

Banca beneficiară: AS XXXXXX; Adresa: XXXXXX;SWIFT code: XXXXXX să efectuați

plata în conformitate cu invoice-ul nr. XXXXXX Avans pentru servicii de

consultanță și organizarea serviciilor de logistică: autotracking, tehnică diferită și

intermediere. Numele companiei: XXXXXX LP Adresa: XXXXXX United Kingdom Nr

de înregistrare: XXXXXX Cont: XXXXXX; Denumirea băncii: XXXXXX; Adresa:

XXXXXX”. La fel, prezentul e-mail are atașat un fișier pe 3 file. Atașamentul

menționat reprezintă un contract de vânzare - cumpărare nr. XXXXXX, prin care

compania XXXXXX LTD, în persoana lui XXXXXX, vinde companiei XXXXXX LP, în

persoana lui XXXXXX, materiale de construcție și echipament pentru suma de

3 700 000 USD. Pe ultima filă a contractului, la capitolului 13, sunt aplicate

ștampilele companiilor menționate, iar în dreptul numelui reprezentanților sunt

efectuate elemente scripturale în formă de semnătură;

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu

denumirea SWIFT, expediat de la adresa XXXXXX. Prezentul e-mail nu are înserat

vreun oarecare text, însă are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat

reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de

02.12.2013 ora 16:28, prin care se confirmă plata în sumă de 250 000 USD,

ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX LTD, conform invoice-ului

XXXXXX, contract XXXXXX, plata pentru materiale de construcție și echipament;

71

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu

denumirea SWIFT, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună

ziua Wagner” și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat

reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de

26.11.2013 ora 09:01, prin care se confirmă plata în sumă de 250 000 USD,

ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX LTD, conform invoice-ului

XXXXXX, contract XXXXXX, plata pentru materiale de construcție și echipament;

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu

denumirea SWIFT, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună

ziua Wagner” și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat

reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de

21.11.2013 ora 12:19, prin care se confirmă plata în sumă de 250 000 USD,

ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX LTD, conform invoice-ului

XXXXXX, contract XXXXXX, plata pentru materiale de construcție și echipament;

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu

denumirea SWIFT, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună

ziua Wagner” și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat

reprezintă ordinul de plată nr. 2 din 13.11.2014, unde lipsesc datele

beneficiarului și a ordonatorului, însă este indicată banca ordonatoare și cea

beneficiară și anume BC BANCA SOCIALĂ;

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu

denumirea XXXXXX BS, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este

„Bună ziua Wagner” și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat

reprezintă rechizite bancare cu următorul text: XXXXXX LP Reg. nr. XXXXXX Suite

XXXXXX Street, Edinburgh, XXXXXX, Scotland XXXXXX BANCA SOCIALĂ CHIȘINĂU

MOLDOVA SWIFT XXXXXX IBAN XXXXXX, XXXXXX LP Reprezentant: XXXXXX;

 mesaj pe o filă din 07.10.2014, care se conține în mapa inbox al adresei de

e-mail XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner, Sunt necesare

următoarele contracte în original: XXXXXX LP cu XXXXXXS SRL din 15.05.2014,

ordinele de plată pentru calculatoare din 16.05.2014-20 000 USD; 22.05.2014-

135 000 USD; 04.06.2014-250 000 USD, în total 585 000 USD; XXXXXX LP cu

XXXXXX SRL din 17.04.2014, avans pentru servicii de transport, ordinul de plată

din 18.04.2014-300 000 USD; Contract din 02.04.2014- avans pentru servicii de

transport, ordinele de plată din 05.04.2014-380 000 euro, 06.05.2014-150 000

USD; XXXXXX cu XXXXXX SRL, contract din 27.02.2014, avans mobilă, ordin de

plată în sumă de 120 000 USD, contract din 03.03.2014, avans mobilă, ordin de

plată pentru 80 000 USD Contract din 07.03.2014-avans pentru mobilă, ordin de

plată în sumă de 50 000 USD; Solicit să fie rezolvată problema în regim de

urgență”. La fel, prezentul e-mail are atașat 6 fișiere pe 15 file. Atașamentele

menționate reprezintă contracte de vânzare - cumpărare după cum urmează:

contract de vânzare cumpărare din 27.02.2014, încheiat între XXXXXX și XXXXXX,

72

prin care ultima vinde primei companii bunuri conform invoice-ului care este

parte a prezentului contract. La fila nr. 4 a prezentului contract, alăturat

rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX, este aplicată ștampila

rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în formă de

semnătură a directorului acestei companii, XXXXXX. La fel, se constată INVOICE

care este parte a contractului menționat în care sunt indicate bunurile ce urmează

a fi achiziționate, și anume, mobilier pentru birou, în sumă totală de 120 000 USD;

contract de vânzare - cumpărare din 03.03.2014, încheiat între XXXXXX și

XXXXXX, prin care ultima vinde primei companii bunuri conform invoice-ului care

este parte a prezentului contract. La fila nr. 4 a prezentului contract, alăturat

rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX, este aplicată ștampila

rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în formă de

semnătură a directorului acestei companii, XXXXXX. La fel, se constată INVOICE

care este parte a contractului menționat în care sunt indicate bunurile ce urmează

a fi achiziționate, și anume mobilier pentru birou, în sumă totală de 80 000 USD;

contract de vânzare - cumpărare din 07.03.2014, încheiat între XXXXXX și

XXXXXX, prin care ultima vinde primei companii bunuri conform invoice-ului care

este parte a prezentului contract. La fila nr. 4 a prezentului contract, alăturat

rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX, este aplicată ștampila

rotundă a companiei, precum, este și executat un element scriptural în formă de

semnătură a directorului acestei companii, XXXXXX. La fel, se constată INVOICE

care este parte a contractului menționat în care sunt indicate bunurile ce urmează

a fi achiziționate, și anume mobilier pentru birou, în sumă totală de 50 000 USD;

 mesaj pe o filă din 07.10.2014, care se conține în mapa inbox al adresei de e-

mail XXXXXX cu denumirea XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-

ului este „Bună ziua Wagner, Sunt necesare următoarele contracte în original:

XXXXXX LP cu XXXXXXS SRL din 15.05.2014, ordinele de plată pentru calculatoare

din 16.05.2014-20 000 USD; 22.05.2014-135 000 USD; 04.06.2014-250 000 USD,

în total 585 000 USD; XXXXXX LP cu XXXXXX SRL din 17.04.2014, avans pentru

servicii de transport, ordinul de plată din 18.04.2014-300 000 USD Contract din

02.04.2014 - avans pentru servicii de transport, ordinele de plată din 05.04.2014-

380 000 euro, 06.05.2014-150 000 USD; XXXXXX cu XXXXXX SRL, contract din

27.02.2014, avans mobilă, ordin de plată în sumă de 120 000 USD, contract din

03.03.2014, avans mobilă, ordin de plată pentru 80 000 USD. Contract din

07.03.2014-avans pentru mobilă, ordin de plată în sumă de 50 000 USD; Solicit să

fie rezolvată problema în regim de urgență”. La fel, prezentul e-mail are atașat 5

fișiere pe 11 file. Atașamentele menționate reprezintă contracte de prestări

servicii de transport după cum urmează: contract de prestări servicii de transport

din 17.04.2014, încheiat între XXXXXX LP și XXXXXX, prin care ultima se obligă să

presteze servicii de transport. La fila nr. 4 a prezentului contract, alăturat

rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX LP, este aplicată ștampila

rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în formă de

73

semnătură. La fel se constată INVOICE pentru servicii de transport emis de

transportator pentru suma de 300 000 USD; contract de prestări servicii de

transport din 02.04.2014, încheiat între XXXXXX LP și XXXXXX, prin care ultima se

obligă să presteze servicii de transport. La fila nr. 4 a prezentului contract,

alăturat rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX LP, este aplicată

ștampila rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în

formă de semnătură. La fel se constată INVOICE pentru servicii de transport emis

de transportator pentru suma de 380 000 USD; contract de prestări servicii de

transport din 02.04.2014, încheiat între XXXXXX LP și XXXXXX, prin care ultima se

obligă să presteze servicii de transport. La fila nr. 4 a prezentului contract,

alăturat rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX LP, este aplicată

ștampila rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în

formă de semnătură. La fel, se constată un INVOICE din 03.04.2014 și din

05.05.2014 pentru servicii de transport emis de transportator pentru suma de

380 000 USD, respective 150 000 USD;

 mesaj pe o filă din 07.10.2014, care se conține în mapa inbox al adresei de

e-mail XXXXXX cu denumirea XXXXXX 585 USD, expediat de la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner, Sunt necesare următoarele contracte

în original: XXXXXX LP cu XXXXXXS SRL din 15.05.2014, ordinele de plată pentru

calculatoare din 16.05.2014-20 000 USD; 22.05.2014 - 135 000 USD; 04.06.2014-

250 000 USD, în total 585 000 USD; XXXXXX LP cu XXXXXX SRL din 17.04.2014,

avans pentru servicii de transport, ordinul de plată din 18.04.2014-300 000 USD,

Contract din 02.04.2014- avans pentru servicii de transport, ordinele de plată din

05.04.2014 - 380 000 euro, 06.05.2014-150 000 USD; XXXXXX cu XXXXXX SRL,

contract din 27.02.2014, avans mobilă, ordin de plată în sumă de 120 000 USD,

contract din 03.03.2014, avans mobilă, ordin de plată pentru 80 000 USD,

contract din 07.03.2014-avans pentru mobilă, ordin de plată în sumă de 50 000

USD, contract din 07.03.2014-avans pentru mobilă, ordin de plată în sumă de

50 000 USD; Solicit să fie rezolvată problema în regim de urgență”. La fel,

prezentul e-mail are atașat 2 fișiere pe 8 file. Atașamentele menționate reprezintă

un contract de vânzare-cumpărare și un invoice după cum urmează: contract de

vânzare - cumpărare din 15.05.2014, încheiat între XXXXXX LP și XXXXXXS, prin

care ultima vinde primei companii tehnică de calcul conform invoice-ului care

este parte a prezentului contract. La fila nr. 6 a prezentului contract, alăturat

rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX LP, este aplicată ștampila

rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în formă de

semnătură. La fel, se constată INVOICE care este parte a contractului menționat în

care sunt indicate bunurile ce urmează a fi achiziționate, și anume, tehnică de

calcul, în sumă totală de 585 000 USD;

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu

denumirea XXXXXX, Zonitech, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului

este „Bună ziua Wagner” și are atașat două fișiere pe 6 file. Atașamentele

74

menționate reprezintă două contracte de prestării de servicii în transport, după

cum urmează: contract de prestări servicii de transport nr. XXXXXX din

02.04.2013, încheiat între XXXXXX și XXXXXX LTD, prin care ultima se obligă să

presteze servicii de transport. Pe ultima filă a contractului, la capitolul 8, sunt

aplicate ștampilele companiilor menționate iar în dreptul numelui

reprezentanților sunt efectuate elemente scripturale în formă de semnătură. La

fel, se constată INVOICE pentru servicii de transport emis de transportator pentru

suma de 49 500 USD; contract de prestări servicii de transport nr. XXXXXX din

10.04.2013, încheiat între XXXXXX și XXXXXX LTD, prin care ultima se obligă să

presteze servicii de transport. Pe ultima filă a contractului, la capitolul 8, sunt

aplicate ștampilele companiilor menționate iar în dreptul numelui

reprezentanților sunt efectuate elemente scripturale în formă de semnătură. La

fel, se constată INVOICE pentru servicii de transport emis de transportator pentru

suma de 50 500 USD;

 două mesaje pe o filă, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail

XXXXXX, cu denumirea Swift, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului

care prezintă interes este „Bună ziua Wagner”, și are atașat un fișier pe o pagină.

Atașamentul menționat reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX

AS, Latvia, din data de 18.04.2013 ora 08:16, prin care se confirmă plata în sumă

de 200 000 USD ordonată de compania XXXXXX LLP către SC XXXXXX SRL,

conform contractului de vânzare-cumpărare din 02.04.2013;

 trei mesaje pe o filă, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail

XXXXXX cu denumirea CONTRACT XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX. Textul

e-mail-ului care prezintă interes este „Bună ziua Wagner” și are atașat un fișier pe

5 file. Atașamentul menționat reprezintă o copie a unui contract de vânzare -

cumpărare din 02.04.2013, încheiat între SC XXXXXX SRL și XXXXXX LLP, prin

care prima vinde celei din urmă bunuri conform invoice-ului care este parte a

prezentului contract. La fila nr. 4 a prezentului contract, sunt aplicate ștampilele

companiilor menționate, iar în dreptul numelui reprezentanților sunt efectuate

elemente scripturale în formă de semnătură. La fel se constată INVOICE pentru

bunuri ce urmează a fi achiziționate în suma totală de 755 052 USD;

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail

PANAROOM cu denumirea Contract, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-

ului este „Bună ziua Wagner, contractul semnat se află în atașament, Originalul

acestuia poate fi ridicat la oficiul nostru” și are atașat un fișier pe 6 file.

Atașamentul menționat reprezintă o copie a unui contract de împrumut din

11.04.2013, care îi are ca părți pe companiile XXXXXX LLP și XXXXXX LLP, prin

care prima împrumută ultimei suma de 8 600 000 USD. La fila nr.6 a prezentului

contract, alăturat rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX LLP, este

aplicată ștampila rotundă a companiei precum, este și executat un element

scriptural în formă de semnătură alăturat numelui XXXXXX;

75

 nouă mesaje pe patru file, care se conțin în mapa transmise al adresei de

e-mail PANAROOM datat cu 21.03.2013, expediat de la adresa XXXXXX. Textul

e-mail-ului este „Bună seara Wagner, Am avut în vedere denumirea băncii, Bună

seara, Denumirea, XXXXXX LLP, vineri, 15 martie 2013 la 12:55 PM, Wagner

XXXXXX. Bună ziua. Atașat este modelul contractului. Este bună varianta asta?

Toate bune, Cu respect, Ivan”;

 patru mesaje pe zece file, care se conțin în mapa trimise al adresei de e-mail

XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului care reprezintă interes

este „Bună ziua Wagner, jos sunt rechizite: SC XXXXXX SRL XXXXXX Avans imobil

XXXXXX SRL XXXXXX IAȘI, XXXXXX XXXXXX SA, AGENȚIA XXXXXX IAȘI XXXXXX

1-3 EURO: RO XXXXXX Avans servicii de consultant SC XXXXXX SRL XXXXXX

XXXXXX SA, AGENȚIA XXXXXX IAȘI XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX Avans servicii de

transport XXXXXX LTD Suire XXXXXX, Belize City, Belize EUR: XXXXXX,USD:

XXXXXX LTD XXXXXX Cyprus SWIFT: XXXXXX XXXXXX să efectuați plata în

conformitate cu invoice-ul nr. XXXXXX Avans pentru servicii de consultanță și

organizarea serviciilor de logistică: autotracking, tehnică diferită și intermediere.

Numele companiei: XXXXXX LP Adresa: XXXXXX United Kingdom Nr de

înregistrare XXXXXX Cont: XXXXXX; Denumirea băncii: XXXXXX; La fel, textul

menționat are un atașament ce reprezintă o confirmare de plată emisă de către

XXXXXX AS, Latvia, din data de 03.03.2014 ora 13:56, prin care se confirmă plata

în sumă de 125 000 USD ordonată de compania XXXXXX către XXXXXX SRL, avans

pentru mobilă conform contractului din 27.02.14;

 șase mesaje pe trei file, care se conțin în mapa trimise al adresei de e-mail

XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului care prezintă interes

este „Bună ziua Wagner, Mulțumesc pentru imprimare, imediat vi-l transmitem

cu modificările noastre și semnat. Un singur lucru-contractul nu poate fi din data

de 19 martie, deoarece contul D-voastră în BS este deschis doar azi. Noi

schimbăm data pentru 2 aprilie”;

 două mesaje pe două file, care se conțin în mapa trimise al adresei de e-mail

XXXXXX, cu denumirea Swift, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului

care prezintă interes este „Bună ziua Wagner”, și are atașat un fișier pe o pagină.

Atașamentul menționat reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX

AS, Latvia, din data de 27.02.2014 ora 17:59, prin care se confirmă plata în sumă

de 125 000 USD ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX LP, conform

contractului servicii de transport;

 două mesaje pe o filă, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail

XXXXXX, cu denumirea SAMPLES, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-

ului care prezintă interes este „Bună ziua Wagner”, și are atașat 4 fișiere, după

cum urmează: contract de furnizare pe 4 file, fără număr și fără dată, doar fiind

indicat 2012. La fel lipsesc denumirea părților, precum și rechizitele acestora.

Totodată se constată INVOICE, pe 2 file, pentru tehnică de calcul în sumă totală de

76

10 000 000 EUR; contract de vânzare - cumpărare pe 4 file, fără număr și fără

dată, doar fiind indicat 2013. La fel lipsesc denumirea părților, precum și

rechizitele acestora. Totodată se constată INVOICE, pe o filă în sumă totală de

883 550 USD;

 un e-mail în care se constată două file atașate, și anume: confirmare de plată

emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 19.04.2013 ora 13:19, prin care se

confirmă plata în sumă de 49 500 USD ordonată de compania XXXXXX către

XXXXXX LTD, conform contractului de transport nr. RO/13 din 02.04.13, invoice

RO 57-13/02.04.2013; confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din

data de 19.04.2013 ora 14:52, prin care se confirmă plata în sumă de 50 500 USD

ordonată de compania XXXXXX către XXXXXX LTD, conform contractului de

transport nr. RO/24 din 10.04.13, invoice RO 29-13/10.04.2013;

 trei mesaje pe o filă, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail

XXXXXX cu denumirea PASPORT, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului

care prezintă interes este „Salut, Atașat este pașaportul” și are atașat un fișier pe

o pagină. Atașamentul menționat reprezintă o copie a pașaportului cet. XXXXXX

născut la XXXXXX, seria pașaport XXXXXX;

 trei mesaje pe o filă, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail

XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului care prezintă interes este

„Am o rugăminte să-mi explicați ce prelucrați și cum, din motivul că nimic nu se

potrivește cu ceea ce s-a discutat săptămâna trecută (în continuare textul

lipsește)”;

 două mesaje pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail

XXXXXX cu denumirea XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului

este „Bună dimineața, mai jos sunt noile rechizite, cum ați solicitat. O zi bună.

XXXXXX SRL ADRESA JURIDICĂ: MD-2011, STR. XXXXXX, mun. Chișinău,

Republica Moldova IDNO XXXXXX BC Banca de Economii SA fii. 1, Chișinău,

XXXXXX Cod de decontare XXXXXX USD: XXXXXX EUR: XXXXXX Administrator

XXXXXX”;

 trei mesaje pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail

XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul care prezintă interes este e-mail-ului:

„XXXXXX” XXXXXX Chișinău IDNO XXXXXX BC XXXXXX swift PP EUR: XXXXXX

USD: XXXXXX”;

 două mesaje pe o filă, în care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail

XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ulrilor este: Bună dimineața.

Vă comunic că nu a fost acoperită întreaga sumă. Mai este necesar aproximativ

45 000 lei. „Concretizați și comunicați-mi când pot să le primesc. Am rugat pe

parcursul dimineții să rezolvați. Nu avem sume disponibile. Bună dimineața. Va

aduc aminte despre mesajul de ieri. Am rugat să concretizați suma care nu ajunge.

Noi am concretizat soldul rămas de 46 300 lei. Va rog să rezolvați urgent pe

parcursul dimineții”;

77

 mesaj pe o filă în care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail

XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua, Am

expediat prin curier actele la semnat. Va rog să le semnați după care să le

returnați pentru semnare pentru a le expedia. Și solicit act de verificare la ziua de

azi. Mulțumesc”;

 mesaj pe o filă în care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail

XXXXXX cu denumirea SWIFT, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este

„Bună ziua, Rugăm să fie expediate swift-urile conform atașamentului. Mulțumesc

anticipat. Prezentul e-mail are atașat un fișier pe două file. Atașamentul

menționat reprezintă un act de verificare între XXXXXX- XXXXXX în dolari SUA- 2

plăți, iar în valuta EURO- 14 plăți. La fel este indicat și verificarea între XXXXXX-

XXXXXX, pentru valuta USD- o operațiune. Este de menționat că în dreptul unor

operațiuni este indicat că este necesar swift-ul;

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX,

expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Vă rog să luați în considerație

cursul în euro, pentru a fi disponibil o sumă suficientă în lei”;

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX,

expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua. Efectuați în baza

contractului XXXXXX- XXXXXX”;

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX,

expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua. Contractul este în

lucru la avocat, așteptăm. Ați citit referitor la garanțiile de proveniență a

conturilor? Le-ați expediat șefului. Aștept răspunsul”;

 mesaj pe o filă, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX

cu denumirea XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună

dimineața. Aseară am avut o discuție cu șeful vostru cu referire la clarificarea

unei întrebări privitor la un credit. Noi am dat acordul pentru a doua variantă.

Compania voastră oferă credit unei companii care trebuie să achite creditul. Până

la moment dat el nu a citit mesajul nostru. Însă această variantă am enunțat-o în

cadrul întrevederii. Eu am comunicat că această variantă a fost propusă de d-na

XXXXXX. Pentru aceasta îmi trebuie denumirea companiei și copiile documentelor

privind împuternicirile persoanei de a semna contractul de împrumut. Rog foarte

mult ca această informație să fie prezentată cât mai rapid. Mulțumesc. Toate cele

bune”;

 mesaj pe o filă din 21.10.2014, care se conține în mapa trimise al adresei de

e-mail XXXXXX cu denumirea SROCHNII PLATEJ, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua, Scriu. Este nevoie de un transfer urgent de

245 000 USD la: XXXXXX MONTGOMERY STREET, EDINBURGH, XXXXXX IBAN:

XXXXXX XXXXXX A/S SWIFT: XXXXXX Materiale de construcție PVH”;

 mesaj pe o filă din 07.10.2014, care se conține în mapa trimise al adresei de

e-mail XXXXXX cu denumirea DOGOVORA, expediat la adresa XXXXXX. Textul

78

e-mail-ului este „Bună ziua, Sunt necesare următoarele contracte în original:

XXXXXX LP cu XXXXXXS SRL din 15.05.2014, ordinele de plată pentru calculatoare

din 16.05.2014-20 000 USD; 22.05.2014-135 000 USD; 04.06.2014-250 000 USD,

în total 585 000 USD; XXXXXX LP cu XXXXXX SRL din 17.04.2014, avans pentru

servicii de transport, ordinul de plată din 18.04.2014-300 000 USD Contract din

02.04.2014- avans pentru servicii de transport, ordinele de plată din 05.04.2014-

380 000 euro, 06.05.2014-150 000 USD; XXXXXX cu XXXXXX SRL, contract din

27.02.2014, avans mobilă, ordin de plată în sumă de 120 000 USD, contract din

03.03.2014, avans plata pentru mobilă, ordin de plată pentru 80 000 USD

Contract din 07.03.2014-avans plata pentru mobilă, ordin de plată în sumă de

50 000 USD; Solicit să fie rezolvată problema în regim de urgență”;

 mesaj pe o filă din 24.09.2014, care se conține în mapa trimise al adresei de

e-mail XXXXXX fără subiect, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este

„Vă expediez actul de verificare provizoriu La 24.09.2014 ora 4.05PM, Wagner

XXXXXX a scris: XXXXXX LTD Suite XXXXXX IBAN XXXXXX USD IBAN XXXXXX EUR

BC BANCA SOCIALA SA CHIȘINĂU DIRECTOR MS XXXXXX XXXXXX”. La fel,

prezentul e-mail are atașat un fișier pe o filă. Atașamentele menționate reprezintă

un act de verificare, însă nu sunt indicate companiile. Tabelul dat este format din

cinci coloane verticale și 72 de rânduri verticale;

 mesaj pe o filă din 26.08.2014, care se conține în mapa trimise al adresei de

e-mail XXXXXX cu denumirea plateji srochnie, expediat la adresa XXXXXX. Textul

e-mail-ului este: „Bună, Efectuați urgent aceste două plăți: 1.315 usd- pe rom

2.245 usd conform rechizitelor XXXXXX Materiale de construcție PVH”;

 mesaje pe o filă din 18.09.2014, care se conține în mapa trimise al adresei de

e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este: „Bună ziua.

Mai jos sunt rechizitele pentru efectuarea plății XXXXXX LTD Suite XXXXXX, Belize

Nr de înregistrare: XXXXXX IBAN: XXXXXX USD IBAN: XXXXXX EUR BC BANCA

SOCIALA SA Mun. Chișinău Swift: XXXXXX Director MS. XXXXXX”;

 mesaj pe o filă din 06.09.14, care se conține în mapa trimise al adresei de

e-mail XXXXXX cu denumirea XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-

ului este: „Bună SEARA în cadrul ultimii discuții cu șeful vostru s-a stabilit de a

efectua plata în aceasta săptămână. Rog să o efectuați mâine plata în 0,3, vă rog

frumos Aștept mâine dimineață răspunsul. Toate bune”;

 mesaj pe o filă din 03.06.14, care se conține în mapa transmise al adresei de

e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua Rog

să efectuați 0.25 USD pe România. Mulțumesc”;

 mesaje pe o filă din 28.05.14, care se conține în mapa trimise al adresei de

e-mail XXXXXX cu denumirea PLATEJI 28.05.2014, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului care reprezintă interes este „Bună ziua Aseară s-a stabilit că va

fi efectuată plata în sumă de 0.65 USD, în două tranșe, azi și vineri. Solicit să fie

79

efectuat azi pe împrumut de 0,4 USD în euro urgent și vă rog ca restul sumei tot

ca împrumut în sumă de 0.25 USD în euro Mulțumesc”;

 mesaj pe o filă din 26.05.14, care se conține în mapa trimise al adresei de

e-mail XXXXXX cu denumirea PLATEJII VSTRECHA, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este: „Bună ziua Ca urmare a discuției de săptămâna trecută, aș

dori să fiu informat despre plata de 0.65 usd. Și noi vom trebui să ne întâlnim

pentru a stabili acțiunile de mai departe Când ?”;

 două mesaje pe două file din 21.05.14, care se conțin în mapa trimise al

adresei de e-mail XXXXXX, cu denumirea PLATEJI, expediat la adresa XXXXXX.

Textul primului e-mail-ului este: „Bună ziua Solicit ca azi să fie efectuată plata

stabilită în sumă de 0.5 USD, după cum urmează 135 USD pe rum 335 USD în euro

ca împrumut Anunțați-mă când va fi efectuată plată și transmiteți-mi swiftul.

Mulțumesc”; Textul celui de al doilea e-mail este următorul: „P.S. Concretizez, 365

USD în euro ca împrumut”;

 mesaje pe o filă din 19.05.14, care se conține în mapa trimise al adresei de

e-mail XXXXXX, cu denumirea ?????, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului

este „Salut. XXX de ce taci, iar??????. Răspunde”;

 mesaj pe o filă din 19.05.14, care se conține în mapa trimise al adresei de

e-mail XXXXXX, cu denumirea PLATEJ, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-

ului este: „Bună ziua. Săptămâna trecută trebuia să efectuați două plăți a câte 0.5

USD în total 1 USD. 0.5 a fost efectuată și a rămas 0.5 USD. Rog să fie efectuată azi

Să-mi comunicați când o să vă decideți Toate bune”;

 mesaje pe o filă, din 15.05.14, care se conține în mapa trimise al adresei de

e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua.

Comunicați-mi ce ați transferat”;

 mesaje pe două file, din 04.02.14, care se conțin în mapa trimise al adresei

de e-mail XXXXXX cu denumirea NAME COMPANY, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este: „Bună ziua. Mai jos nume companii. 1 La această

companie s-au efectuat plăți avans pentru servicii de transport: SC XXXXXX SRL

IAȘI, XXXXXX EURO: XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC: XXXXXX. 2 La această

companie la fel s-au făcut plăți avans pentru servicii consultanță, oferă servicii de

consultanță în management, marketing, logistică și transport: XXXXXX SRL IAȘI,

XXXXXX XXXXXX SA, AGENȚIA XXXXXX IAȘI XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX USD:

XXXXXX CODBIC: XXXXXX. 3 Aceasta companie oferă servicii de consultanță în

afaceri imobiliare, consultanță în intermedieri, consultanță în management și

marketing: SC XXXXXX SRL IAȘI, XXXXXX RO XXXXXX XXXXXX SA, AGENȚIA

XXXXXX IAȘI XXXXXX 1-3 EURO; XXXXXX USD : XXXXXX CODBIC: XXXXXX”;

 mesaje pe două file din 05.02.14, care se conține în mapa trimise al adresei

de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este: „Bună ziua.

Mai jos sunt rechizitele pentru alte plăți Kompania: XXXXXX LTD Adresa: XXXXXX

80

EUR XXXXXX USD Banca: XXXXXX XXXXXX LTD Adresa: XXXXXX Cyprus SWIFT:

XXXXXX Aștept confirmarea”;

 mesaje pe două file din 15.02.14, care se conține în mapa trimise al adresei

de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este: „Bună

dimineața Solicit să fie efectuat azi plata în felul următor: -300 în euro, conform

împrumutului pe md. -200 usd împărțiți pe două etape: Pe compania aceasta

efectuați plata în avans de 120 pentru servicii de transport. SC XXXXXX SRL IAȘI,

XXXXXX RO XXXXXX XXXXXX SA, AGENȚIA XXXXXX IAȘI XXXXXX 1-3 EURO:

XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC: XXXXXX Pe aceasta companie efectuați plata în

avans de 80 pentru consultanță și logistică XXXXXX SRL IAȘI, XXXXXX XXXXXX SA,

AGENȚIA XXXXXX IAȘI XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC:

XXXXXX în caz contrar avans pentru tehnică”;

 patru mesaje pe trei file din 13.05.14, care se conțin în mapa trimise al

adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea PLATEJI, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este: „Bună dimineața. Aseară am stabilit că va fi efectuat

transferul până la 10.00, obligatoriu, 170 euro sau 240 USD pe compania rum

EAST, avans pentru transport. Obligatoriu până la 10, șeful vostru cunoaște ,

pentru a participa la licitație Vă rog să nu creați impedimente pentru această

afacere. Mulțumesc"„Bună dimineața Cu părere de rău, pentru transport așa sume

nu o să meargă. Trebuie altceva-calculatoare, tehnică. Cu respect, XXXXXX. Ați

scris la 13 mai 2014 ora 7:29. Bună dimineața. Aseară am stabilit că va fi efectuat

transferul până la ora 10.00, obligatoriu, 170 euro sau 240 USD pe rum, compania

XXXXXX, avans pentru transport. Obligatoriu până la 10, șeful vostru cunoaște ,

pentru a participa la licitație Vă rog să nu creați impedimente pentru această

afacere. Mulțumesc „Bună seara, Cu părere de rău eu nu înțeleg un astfel de plan

pentru achitare. Mi s-a comunicat că voi vă ocupați cu plățile, iată de ce vă rog să

planificăm o întâlnire pentru a discuta acțiunile următoare. Din start au fost

stabilite anumite acțiuni pentru efectuarea plăților. Din acest considerent este

necesar de a clarifica situația. Și vă rog să răspundeți la telefon. Mulțumesc. P.S. Și

pentru ziua de mâine rog să fie efectuate plățile conform contractului de

împrumut. Vă rog să fie făcute până la masă. Mulțumesc.”;

 mesaj din 05.05.2014, ora 16:20 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

XXXXXX cu următorul conținut: „Bună ziua, Transferați pe aceste două companii.

Pe aceasta efectuați un avans pentru transport, aproximativ 150 D: SC XXXXXX

IASI, XXXXXX XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX

USD: XXXXXX CODBIC:XXXXXX. Pe această companie efectuați un avans pentru

servicii de consultanță, aproximativ 140 D: XXXXXX SRL XXXXXX IASI, XXXXXX

XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX USD: XXXXXX

CODBIC:XXXXXX Și pe împrumut la diferența moldovenească 210 D în euro

Rugăminte că veți reuși și astăzi”;

81

 mesaj din 27.02.2014, ora 11:14 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

XXXXXX cu următorul conținut: „Bună seara, Mai jos rechizite: SC XXXXXX SRL

XXXXXX IASI, XXXXXX XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, XXXXXX EURO:

XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC:XXXXXX Avans imobil XXXXXX SRL XXXXXX IASI,

XXXXXX XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX USD:

XXXXXX CODBIC:XXXXXX Avans consultanță SC XXXXXX SRL XXXXXX IASI,

XXXXXX XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX USD:

XXXXXX CODBIC:XXXXXX Avans transport XXXXXX LTD XXXXXX EURO: XXXXXX

USD: XXXXXX XXXXXX”;

 mesaj din 02.04.2014, ora 15:03 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

XXXXXX cu următorul conținut: „Bună ziua, în atașament contract” Contract

ÎMPRUMUT FINAL Verificat.doc Acord de împrumut din 19.03.2014 încheiat în

limba română și în limba engleză, între SRL „XXXXXX”, în calitate de împrumutat

și împrumutător, fără a fi indicat, obiectul constituind acordarea împrumutului în

sumă de 3 000 000 euro, întocmit pe 9 file, iar pe ultima filă nr. 9 se observă doar

rechizitele împrumutatului SRL „XXXXXX”, fără a fi urmate de semnătură și careva

ștampilă;

 mesaj din 02.04.2014, ora 04:34 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

XXXXXX cu următorul conținut: Contract cu ștampilă „Bună ziua, In atașament

contract” Contract ÎMPRUMUT FINAL Verificat.doc Acord de împrumut din

19.03.2014 încheiat în limba română și în limba engleză, între SRL „XXXXXX”, în

calitate de împrumutat și împrumutător, fără a fi indicat, obiectul constituind

acordarea împrumutului în sumă de 3 000 000 euro, întocmit pe 9 file, iar pe

ultima filă nr. 9 se observă doar rechizitele împrumutatului SRL „XXXXXX”,

urmate de semnătură și un imprimeu de ștampilă de formă rotundă cu inscripția

„SRL „XXXXXX IDNO XXXXXX”;

 mesaj din 03.03.2014, ora 02:36 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail cu

următorul conținut: „Bună ziua, Mai jos este cererea bănci mele, prezentați ce

trebuie din partea voastră Mulțumesc” Scrisoare în limba engleză, emitent

XXXXXX - reprezentant al AS XXXXXX, cu referire la actele obligatorii pentru

ordinele de încasare pe care trebuie să le prezinte XXXXXX LP și XXXXXX LP,

precum și cele pentru ordinele de plată pe care trebuie să le prezinte XXXXXX

LLP, iar în caz dacă apar careva probleme, să contacteze managerul personal,

XXXXXX”;

 mesaj din 19.02.2014, ora 07:00 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună seara, Pe aceste două puteți:

82

Denumirea companiei: XXXXXX LP Adresa: XXXXXX United Kingdom No. de

înregistrare: XXXXXX Cont: XXXXXX Denumirea băncii: XXXXXX Adresa: XXXXXX

SWIFT: XXXXXX Nume: XXXXXX LLP Adresa: XXXXXX, London, XXXXXX IBAN:

XXXXXX/USD Banca beneficiarului Denumirea băncii: AS XXXXXX Adresa: XXXXXX

Codul SWIFT: XXXXXX”;

 mesaj din 20.02.2014, ora 19:13 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „datele pe 2 firme.” SC XXXXXX SRL

XXXXXX RO XXXXXX IASI, XXXXXX XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, XXXXXX

EURO: XXXXXX USD:XXXXXX CODBIC:XXXXXX XXXXXX SRL J22/1/2010 RO

26365400 IASI, XXXXXX XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, Str. XXXXXX EURO:

XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC:XXXXXX;

 mesaj din 12.02.2014, ora 04:00 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună ziua, Mai jos rechizitele ale

companiei noi: Numele: XXXXXX LLP Adresa: XXXXXX, London, XXXXXX IBAN:

XXXXXX/usd Banca beneficiarului Denumirea băncii: XXXXXX Adresa: XXXXXX

Aștept Confirmarea plăților”;

 mesaj din 12.02.2014, ora 04:02 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Mai jos Cod swift: SWIFT code:

XXXXXX”;

 mesaj din 12.02.2014, ora 03:00 PM, expediat de emitentul XXXXXX cu

adresa de e-mail info@XXXXXX.com Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX

către destinatarul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX cu următorul

conținut: „Bună ziua, Wagner. Dar pentru ce trebuie de plătit? D-stră ați scris la

data de 12.02.2014, ora 15:02:10: Mai jos Cod swift: SWIFT code: XXXXXX”;

 mesaj din 13.02.2014, ora 03:42 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună ziua, Mai jos încă rechizite:

Numele: XXXXXX LLP Adresa: XXXXXX, London, XXXXXX IBAN: XXXXXX/usd

Banca beneficiarului Denumirea băncii: AS XXXXXX Adresa: XXXXXX Codul

SWIFT: XXXXXX în Pasta faceți conform invoice-ului no. XXXXXX14 Avans pentru

servicii de consultanță în organizarea logisticii și transport de la diferite companii

Al doilea invoice nr. 17-14/12.02.2014 Al treilea invoice nr. 19-14/13.02.2014 și

în XXXXXX efectuați avansul pentru servicii de transport, la fel din numele

diferitor companii Un invoice nr. 12-14/07.02.2014 Al doilea invoice

nr. 16-14/11.02.2014 Al treilea invoice nr. 20/13.02.2014 Aștept confirmarea

plăților”;

 mesaj din 20.12.2013, ora 11:57 AM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

83

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună ziua Eu am primit așa cerere:

„dragă client, conform cerințelor băncii corespondente, vă adresăm un set de

întrebări: - explicați motivul plăților obișnuite și divizarea plăților de fonduri

proprii pentru XXXXXX dacă aveți de gând să o mai faceți în viitor; - prezentați

extrasele de cont de pe contul în XXXXXX în plus, vă rugăm să prezentați

documente (acorduri, facturi) pentru plățile primite de la XXXXXX LP Va rugam să

furnizați documente până la 18.12.2013 Vă mulțumim anticipat și sperăm în

continuarea cooperării cu succes Cu respect, XXXXXX Rugăminte, să ajutați la

întocmirea actelor necesare ce sunt legate cu ordinele de plată din partea voastră

Dar cea mai mare rugăminte este să faceți ordinele de plată la contul deschis în

XXXXXX CONT XXXXXX USD Mulțumesc”;

 mesaj din 31.01.2014, ora 12:21 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună ziua, Mai jos sunt rechizitele

companiilor: Compania nr. 1-.Destinația plății: - împrumut - servicii de

consultanță - servicii de transport-expedieri - utilaj agricol Denumirea companiei:

XXXXXX LP Adresa: XXXXXX Nr de înregistrare: XXXXXX Cont: XXXXXX Denumirea

băncii: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT. XXXXXX Compania nr. 2: Destinația plății:

- împrumut - servicii de consultanță și logistică - servicii de transport - urmărire

auto - utilaj divers - intermediere Numele companiei: XXXXXX LP Adresa: XXXXXX

Nr. de înregistrare: XXXXXX Cont: XXXXXX Denumirea băncii: XXXXXX Adresa:

XXXXXX SWIFT. XXXXXX Compania nr. 3: Destinația plății: -împrumut - servicii de

consultanță Numele companiei: XXXXXX LTD Adresa: XXXXXX Seychelles Cont:

XXXXXX USD XXXXXX EUR Denumirea băncii: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT.

XXXXXX Așteptăm confirmările. O zi bună”;

 mesaj din 31.01.2014, ora 02:51 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună ziua, Noi am recepționat mesajul

în decembrie. Cu părere de rău nu am citit mesajul. Vă rugăm să nu faceți plăți în

XXXXXX. Mulțumim. „Dragă client, conform cerințelor băncii corespondente, vă

adresăm un set de întrebări: - explicați motivul de plăți în regim normal și

divizarea plăților de fonduri proprii pentru XXXXXX + dacă aveți de gând să o mai

faceți în viitor; - prezentați extrasele din cont de pe contul în XXXXXX în plus, vă

rugăm să prezentați documente (acorduri, facturi) pentru plățile primite de la

XXXXXX LP Va rugam să prezentați documente până la 18.12.2013 Vă mulțumim

anticipat și sperăm pentru continuarea cooperării de succes Cu respect XXXXXX”

Aceasta eu am expediat în decembrie”;

 mesaj din 03.02.2014, ora 02:50 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.corn cu următorul conținut: „Bună ziua, Mai jos sunt rechizitele

companiilor la care vă rog să efectuați plățile: Compania nr. 1: Destinația plății: La

compania aceasta vă rugăm să efectuați plata conform: - contracte de împrumut și

84

transferuri a propriilor fonduri dintr-o bancă în alta Numele companiei: XXXXXX

LTD Adresa: XXXXXX Seychelles Cont: XXXXXX USD XXXXXX EUR Denumirea

băncii: XXXXXX Adresa: XXXXXX Codul SWIFT. XXXXXX2 Compania nr. 2:

Destinația plății: La compania aceasta vă rugăm să efectuați plata conform: -

contracte de împrumut –servicii de consultanță și logistică - servicii de transport -

urmărire auto - utilaj divers - intermediere. Numele companiei: XXXXXX LP

Adresa: XXXXXX Nr. de înregistrare: XXXXXX Cont: XXXXXX Denumirea băncii:

XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT. XXXXXX”;

 mesaj din 23.12.2013, ora 02:43 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

XXXXXX cu următorul conținut: „Bună ziua vă rog efectuați plățile pe această

companie: XXXXXX LP XXXXXX Director: XXXXXX Cont: XXXXXX JSC „XXXXXX"

7Vesetas str. Riga, LV-1013, Latvia SWIFT. XXXXXX”;

 mesaj din 11.09.2013, ora 01:06 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună ziua, în atașament invoice.

Aștept confirmarea. Toate cele bune. Accesând atașamentul „invoice

2,11.09.2013.jpg”, s-a stabilit: INVOICE nr. 101/17.08.2013 în baza contractului

XXXXXX cu destinația avans pentru echipament avansat, 1 bucată, la prețul de

500 000 USD La rubrica „Director” se observă un imprimeu de ștampilă rotundă

cu datele XXXXXX LTD, urmat de semnătură XXXXXX LTD XXXXXX, Seychelles

Cont: XXXXXX USD BANCA: JXXXXXX XXXXXX SWIFT. XXXXXX”;

 mesaj din 04.10.2013, ora 05:01 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Salut, Atașat este invoice. Accesând

atașamentul „SKMBT_ XXXXXX.pdf, s-a stabilit: INVOICE nr. 112/20.08.2013 în

baza contractului XXXXXX cu destinația avans pentru echipament avansat, 1

bucată, la prețul de 400 000 USD La rubrica „Director” se observă un imprimeu de

ștampilă rotundă cu datele XXXXXX LTD, urmat de semnătură XXXXXX LTD

XXXXXX, Seychelles Cont: XXXXXX USD BANCA: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT.

XXXXXX Mesaj din 04.10.2013, ora 05:15 PM, expediat de emitentul Wagner

XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-

mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Salut, Atașat este invoice.

Accesând atașamentul „SKMBT_ XXXXXX .pdf, s-a stabilit: INVOICE

nr. 112/20.08.2013 în baza contractului XXXXXX cu destinația avans pentru

echipament avansat, 1 bucată, la prețul de 400 000 USD La rubrica „Director” se

observă un imprimeu de ștampilă rotundă cu datele XXXXXX LTD, urmat de

semnătură XXXXXX LTD XXXXXX, Seychelles Cont: XXXXXX USD BANCA: XXXXXX

Adresa: XXXXXX SWIFT. XXXXXX”;

 mesaj din 04.10.2013, ora 05:15 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

85

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Salut, Atașat este invoice. Accesând

atașamentul „invoice over-constr mat,04.10.2013.pdf, s-a stabilit: INVOICE nr.

112/20.08.2013 în baza contractului AT/17-13/05.08.2013 cu destinația avans

pentru materiale de construcție, 1 bucată, la prețul de 400 000 USD La rubrica

„Director” se observă un imprimeu de ștampilă rotundă cu datele XXXXXX LTD,

urmat de semnătură XXXXXX LTD XXXXXX, Seychelles Cont: XXXXXX USD BANCA:

XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT. XXXXXX;

 mesaj din 10.09.2013, ora 08:36 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Bună seara, în atașament invoice.

Aștept confirmarea. Adresa: Iași XXXXXX Toate cele bune. Accesând atașamentul

„SKMBT_XXXXXX .pdf \ s-a stabilit: INVOICE nr. 99/15.08.2013 în baza

contractului XXXXXX cu destinația avans pentru echipament avansat, 1 bucată, la

prețul de 500 000 USD La rubrica „Director" se observă un imprimeu de ștampilă

rotundă cu datele XXXXXX LTD, urmat de semnătură XXXXXX LTD XXXXXX,

Seychelles Cont: XXXXXX USD BANCA: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT. XXXXXX;

 mesaj din 19.04.2013, ora 02:12 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Bună ziua. În atașament se află

contractul de prestări servicii de consultanță Accesând atașamentul „contract

consult.doc”, s-a stabilit: Contract pentru servicii de informaționale din

01.03.2014, întocmit în limba rusă Accesând atașamentul „INVOICE 2.docx”, s-a

stabilit: INVOICE nr.FC 87-13/15.04.2013 cu destinația servicii de consultanță

informațională în baza contractului 01/03/2013, 1 bucată, la prețul de 150 000

USD La rubrica „Director” se observă un imprimeu de ștampilă rotundă cu datele

XXXXXX LLP, urmat de semnătură XXXXXX LLP Cont: XXXXXX USD BANCA:

XXXXXX XXXXXX SWIFT. XXXXXX2;

 mesaj din 18.04.2013, ora 02:12 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Bună ziua. Mai jos sunt rechizitele

pentru TRADE de la altă bancă. Cont bancar:XXXXXX/USD Banca: XXXXXX,

Agenția XXXXXX Iași XXXXXX Swift cod: XXXXXX;

 mesaj din 25.03.2013, ora 11:31 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX

cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail

info@XXXXXX.com cu următorul conținut: XXXXXX XXXXXX SWIFT. XXXXXX2. Pe

21.03.2013 la 06:58 PM Bună seara Eu am avut în vedere, denumirea băncii. Ați

scris la 21.03.2013 18:30:01. Bună seara Denumirea: XXXXXX LLP Atașat găsiți

modelul contractului. Este bun, un astfel de model? Toate cele bune Cu stimă, Ivan

La fel, se constată un atașament cu denumirea „contract draft 2,1. Docx”, care

reprezintă un model de contract de împrumut pe 6 file;

86

 mesaj din 16.04.2013, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de

e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com

cu următorul conținut: Atașat este contractul cu privire la transport și invoice-ul

Elaborați contractul pe câteva firme Iar suma din invoice modificați-o de la unul

la altul înlocuiește. Atașat se constată un invoice emis de către XXXXXX LTD. Nr.

invoice este RO 57-13/02.04.2013 pentru servicii de transport în sumă de 49 500

USD. La fel, se constată contractul de prestări servicii de transport nr. RO-/13 din

02.04.2013. Alăturat clientului lipsesc careva rechizite, însă la rubrica

transportator este indicat XXXXXX LTD. Prezentul contract este întocmit în limba

rusă pe două file și semnat doar de către transportator (Vol.VI, f.d. 1-31);

Proces-verbal de ridicare din 14.12.2015, în rezultatul examinării

corespondențelor poștale se confirmă, că XXXXXX era persoana împuternicită de

a gestiona companiile nerezidente menționate supra, prin intermediul cărora

Filat Vladimir a beneficiat de mijloace financiare ce nu i se cuvin de la XXXXXX.

În conținutul mesajelor au fost identificate rechizitele bancare ale companiilor

implicate în tranzitul mijloacelor financiare de către XXXXXX către companiile

învinuitului spre exemplu: XXXXXX LLP; XXXXXX LP (care a primit în cont

mijloace financiare descrise în anexa nr.25, 26, 27, și 28), contract de vânzare-

cumpărare nr. XXXXXX, prin care compania XXXXXX LTD, în persoana lui XXXXXX,

vinde companiei XXXXXX LP, în persoana lui XXXXXX, materiale de construcție și

echipament pentru suma de 3 700 000 USD. Acest contract expediat lui XXXXXX

de către XXXXXX demonstrează rolul lui Rusu față de companiile indicate în

contract unde XXXXXX, este gestionată de iure de XXXXXX, dar de facto de către

Rusu în interesele lui Filat Vladimir și a primit în cont mijloace financiare pentru

acesta. De asemenea, la rubrica 36 din procesul verbal de examinare prenotat, a

fost supus examinării mesajul adresat lui XXXXXX de către XXXXXX cu următorul

conținut: „Bună dimineața. Aseară am avut o discuție cu șeful vostru cu referire la

închiderea unui credit. Noi am dat acordul pentru a doua variantă. Compania

voastră dă credit unei companii care trebuie să achite creditul. Până la moment, el

nu a citit mesajul nostru. Însă această variantă am enunțat-o în cadrul

întrevederii. Și am comunicat că această variantă a propus-o dna XXXXXX. Pentru

aceasta îmi trebuie denumirea companiei și copiile documentelor pe persoana

împuternicită să semneze contractul de împrumut. Rog tare mult ca această

informație să fie prezentată rapid. Mulțumesc. Vă mulțumesc”. Din acest mesaj

este evident că XXXXXX a transmis mijloace financiare prin intermediul

transferurilor bancare. Totodată, la 06.09.2014 XXXXXX i-a adresat un mesaj lui

XXXXXX cu următorul text: „Bună SEARA. în cadrul ultimii discuții cu șeful vostru,

s-a stabilit despre plata în aceasta săptămână. Rog să efectuați mâine plata în

sumă de 0,3, rog frumos. Aștept mâine dimineață răspunsul. Toate bune”.

Instanța de apel a conchis că, pretinderea mijloacelor financiare de la

XXXXXX prin intermediul lui XXXXXX, era sistematică și suficient de insistentă,

aceasta se dovedește și prin următoarele mesaje adresate de XXXXXX lui XXXXXX

87

depistate în corespondența poștală, mesajul fiind datat la 28.05.14: „Bună ziua,

Aseară s-a stabilit că va fi efectuată o plată în sumă de 0.65 USD, în două tranșe,

azi și vineri. Solicit să fie efectuat azi pe împrumut de 0,4 USD în euro, urgent, și

solicit ca restul sumei tot ca împrumut în sumă de 0.25 USD în euro Mulțumesc”;

mesaj expediat la 21.05.2014 - „Bună ziua. Solicit ca azi să fie efectuată plata

stabilită în sumă de 0.5 USD, după cum urmează 135 USD pe rum 335 USD în euro

ca împrumut. Anunțați-mă când va fi efectuată plată și transmiteți-mi swiftul.

Mulțumesc”; Textul celui de al doilea e-mail-ului este:„P.S. Concretizez, 365 USD

în euro ca împrumut”; mesaj expediat la 15.02.2014 - „Bună dimineața. Solicit să

fie efectuat azi plata, astfel: - 300 în euro, conform împrumutului pe md. - 200

USD împărțiți pe două companii. Pe compania aceasta efectuați avans 120 pentru

servicii de transport. SC XXXXXX SRL. Pe aceasta companie efectuați avans 80

pentru consultanță și logistică XXXXXX SRL în caz contrar avans pentru tehnică”;

Mesaj expediat la 13.05.2014 - „Bună dimineața. Aseară am stabilit că va fi

efectuat transferul până la 10.00, obligatoriu, 170 euro sau 240 USD pe rum,

compania XXXXXX, avans pentru transport. Obligatoriu până la 10, șeful vostru

cunoaște , pentru a participa la licitație. Vă rog să nu stricați această afacere.

Mulțumesc”; „Bună seara, Cu părere de rău eu nu înțeleg un astfel de plan pentru

plăți. Mi s-a comunicat că voi vă ocupați cu plățile, astfel că rog să ne întâlnim

pentru a discuta acțiunile ulterioare. Din start a fost stabilit anumite acțiuni

pentru efectuarea plăților. Din acest considerent este necesar de a rezolva

situația. Și vă rog să răspundeți la telefon. Mulțumesc. P.S. Și pentru ziua de mâine

rog să fie efectuate plățile conform contractului de împrumut. Vă rog să le

efectuați până la masă. Mulțumesc”.

De asemenea, starea de nedumerire din partea lui XXXXXX la achitarea

mijloacelor financiare fiind pretinse atât de intens de către XXXXXX este atestată

și prin mesajul care a fost expediat lui Rusu la data de 12.02.2014 care deținea

nume de utilizator Wagner: „Bună ziua, Wagner. Dar pentru ce trebuie de plătit?

D-stă ați scris la data de 12.02.2014, ora 15:02:10: Mai jos Cod swift: XXXXXX

code: XXXXXX”.Totodată, discuțiile și întâlnirile lui XXXXXX cu XXXXXX, care au

avut loc în perioadele indicate de către XXXXXX se confirmă, fiind evidente din

următorul mesaj expediat de Rusu la 26.05.2014: „Bună ziua. Ca urmare a

discuției purtate săptămâna trecută, am vrut să aflu referitor la plata de 0.65 USD.

Noi, ar trebuie să ne întâlnim pentru a stabili acțiunile de mai departe, Când?”.

Procesul-verbal de examinare din 12.12.2015, prin care a fost examinată

corespondența lui XXXXXX în calitate de Vice-ministru al Finanțelor și, respectiv,

XXXXXX, director-adjunct al Agenției Proprietății Publice, care în calitatea lor de

reprezentanți ai statului în interesele „Băncii de Economii” SA au votat pozitiv

asupra emisiei suplimentare de acțiuni (Vol. XIV, f.d. 173-174);

Procesul-verbal de examinare din 11.12.2015, în rezultatul căruia s-a

constatat că adresa IP XXXXXX, a fost utilizată de către abonatul XXXXXX,

domiciliat în r-nul Hâncești, s. Lăpușna (fratele de sânge al lui Filat Vladimir),

88

începând cu perioada 23.07.2010, iar din perioada 25.01.2011 a fost utilizat de

către XXXXXX (XXXXXX), de la care a fost accesat la distanță contul companiei

XXXXXX LLP, XXXXXX LTD, XXXXXX LTD, adresa IP XXXXXX, a fost atribuită

companiei XXXXXX SRL, cu adresa juridica, mun. Chișinău, XXXXXX, de la această

adresă fiind gestionate la distanță conturile companiei nerezidente: XXXXXX LLP,

XXXXXX LTD, XXXXXX LTD, XXXXXX LP (Vol. XV, f.d. 21-22);

Procesul-verbal de examinare din 15.12.2015 (Vol.XIV f.d. 177) și

procesul-verbal de examinare din 14.12.2015 (Vol.XIV f.d. 187), prin care s-a

examinat acordul politic privind constituirea și funcționarea AIE II și acordului

politic privind constituirea și funcționarea AIE III, care au fost create între cele

trei partide PL, PLDM și PDM, făcut public, fiind plasat pe diferite portaluri de

știri, în care este expres stipulat că Ministerul Finanțelor în subordinea căreia

intră Serviciul Fiscal și Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, au fost

repartizate Partidului Liberal Democrat din Moldova;

Procesul - verbal de examinare din 29.10.2015 (Vol. VII f.d.30-32) și

procesul - verbal de examinare din 09.12.2015 (Vol. VIII f.d.70-71), prin care au

fost examinate actele parvenite de la SRL XXXXXX, procesul-verbal de examinare

din 30.10.2015, prin care au fost examinate actele parvenite de la Î.S. „Aeroportul

Internațional Chișinău” (Vol. VII f.d.55-62), procesul - verbal de examinare din

02.11.2015, prin care au fost examinate actele parvenite de la SRL XXXXXX (Vol.

VII, f.d. 40-45) și procesele-verbale de examinare din 02.11.2015 și din 03.11.2015,

prin care au fost examinate actele parvenite de la Departamentul Poliției de

Frontieră (Vol. VII f.d.72-79 și 81-82), procesele - verbale de examinare din

02.11.2015 prin care au fost examinate răspunsurile parvenite de la SRL

„XXXXXX” prin (Vol. VIII, f.d.21; 51-52). Astfel, s-a constatat următoarele: ruta din

29.09.2013 ERKVI, Chișinău-Manchester a fost efectuată la ora 09:00 de

compania XXXXXX, având ca pasageri pe Filat Vladimir, XXXXXX, XXXXXX și

XXXXXX. Ruta din 02.10.2013 ERKVI, Manchester-Chișinău, efectuată de

compania XXXXXX, ora 17:30, a avut ca pasageri pe Filat Vladimir, XXXXXX și

XXXXXX. Cursa Chișinău-Manchester-Chișinău a fost comandată de către XXXXXX,

iar cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a suportat compania de zbor

XXXXXX și redenumită în XXXXXX SRL. Suma cheltuielilor suportate de companie

este de 10910,03 euro. Ruta din 16.11.2013 NBL101, Chișinău-Geneva a fost

efectuată la ora 08:00 de compania XXXXXX, având ca pasageri pe Filat Vladimir,

XXXXXX și XXXXXX. Ruta din 17.11.2013 NBL101, Geneva-Chișinău, efectuată de

compania XXXXXX, ora 19:20, a avut ca pasageri pe Filat Vladimir și XXXXXX.

Cursa Chișinău-Geneva-Chișinău a fost comandată de către XXXXXX, iar

cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a suportat compania de zbor

XXXXXX și redenumită în XXXXXX SRL. Suma cheltuielilor suportate de companie

este de 7884,05 euro. Ruta din 07.12.2013 NBL101, Chișinău-Kiev a fost efectuată

la ora 09:00 de compania XXXXXX, având ca pasageri pe Filat Vladimir, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX și cet. XXXXXX. Ruta din 07.12.2013 NBL101, Kiev-Chișinău, ora.

89

19:20, pasageri Filat Vladimir, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și cet. XXXXXX, a fost

comandată de către XXXXXX, iar cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a

suportat compania de zbor XXXXXX și redenumită în XXXXXX. Suma cheltuielilor

suportate de companie este de 1803,12 euro. Ruta din 07.01.2014 NBL201,

Chișinău-Paris a fost efectuată la ora 17:00 de compania XXXXXX, având ca

pasageri pe Filat V., XXXXXX și XXXXXX Ruta din 12.01.14 NBL201, Paris-Chișinău,

ora. 19:30, pasageri Filat V., XXXXXX și XXXXXX Cursa Chișinău-Paris-Chișinău a

fost comandată de către XXXXXX, iar cheltuielile pentru efectuarea întregii curse

le-a suportat compania de zbor ex -XXXXXX și redenumită în XXXXXX SRL. Suma

cheltuielilor suportate de companie este de 10168,68 euro. Ruta din 03.05.2014

NBL101, Chișinău-București a fost efectuată la ora 09:00 de compania XXXXXX,

având ca pasageri pe Filat V. și XXXXXX Ruta din 03.05.14 NBL101, București-

Chișinău, ora. 13:40, pasageri Filat V. și XXXXXX Cursa Chișinău-București-

Chișinău a fost comandată de către XXXXXX, iar cheltuielile pentru efectuarea

întregii curse le-a suportat compania de zbor ex – XXXXXX și redenumită în

XXXXXX SRL. Suma cheltuielilor suportate de companie este de 4383,88 euro.

Ruta din 18.04.2014 NBL201, Chișinău - Tel Aviv a fost efectuată la ora 20:35 de

compania XXXXXX, având ca pasageri pe Filat V., XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, Spac

V., XXXXXX, XXXXXX Ruta din 19.04.14 NBL201, Tel Aviv - Chișinău, ora. 20:35,

pasageri Filat V., XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, Spac V., XXXXXX, XXXXXX Cursa

Chișinău-Tel Aviv-Chișinău „de jure” conform copiilor documentelor anexate a

fost comandată și achitată de Filat Vladimir, iar „de facto” reieșind din declarațiile

martorilor XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, cursa nominalizată a

fost comandată și achitată de XXXXXX. Suma indicată în contract a constituit

sinecostul serviciilor avia efectuate și nu un preț comercial. La fel, cursa efectuată

n-a generat careva profit companiei XXXXXX. Ruta din 15.05.2014 NBL101,

Chișinău - București a fost efectuată la ora 09:30 de compania XXXXXX, având ca

pasageri pe Filat V. și XXXXXX Ruta din 15.05.14 NBL101, București - Chișinău,

ora. 21:05, pasageri Filat V. și XXXXXX Cursa Chișinău-București-Chișinău „de

jure” conform copiilor documentelor anexate a fost comandată și achitată de Filat

Vladimir, iar „de facto” reieșind din declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, cursa nominalizată a fost comandată și achitată de

XXXXXX. Suma indicată în contract a constituit sinecostul serviciilor avia

efectuate și nu un preț comercial. La fel, cursa efectuată n-a generat careva profit

companiei XXXXXX. Conform documentelor examinate parvenite de la SRL

XXXXXX cursele din 29.09.2013 (destinația Manchester), 02.10.2013 (destinația

Manchester), 16.11.2013 (destinația Geneva), 17.11.2013 (destinația Geneva),

07.12.2013 (destinația Kiev), 07.01.2014 (destinația Paris), 18.04.2014

(destinația București), 03.05.2014 (destinația București) sunt comandate de

XXXXXX și achitate din cont propriu, inclusiv deplasarea către Chișinău-Tel Aviv-

Chișinău, fiind achitată din mijloacele financiare care au fost transmise la fel de

XXXXXX. În cadrul urmăririi penale, în vederea elucidării aspectelor ce țin de

90

mijloacele financiare care au fost achitate de XXXXXX pentru deplasările avia de

care a beneficiat Vladimir Filat și anume descifrarea acestor cheltuieli care nu

constituie venitul companiei XXXXXX SRL, au fost ridicate documente

suplimentare de la compania aeriană și s-a stabilit în rezultatul examinării prin

procesul-verbal din 09.12.2015, că de facto aceste mijloace financiare au fost

investite pentru întreținerea rutei solicitate, ceea ce presupune: deservirea navei

la sol, staționarea navei, taxele aeronautice, combustibilul pentru aeronavă, etc.

Procesul-verbal de examinare din 13.11.2015, prin care a fost examinată

informația bancară de la BC XXXXXX SA ridicată prin procesul-verbal din

22.10.2015- rulajele bancare de pe contul lui XXXXXX și procesul-verbal de

ridicare din 26.10.2015-actele inerente eliberării cârdurilor bancare pe numele

lui XXXXXX, prin ce s-a constatat că cardul bancar cu numărul de cont XXXXXX, a

fost emis de BC XXXXXX SA pe numele lui XXXXXX, cu un sold utilizat în valoare de

162 186,35 Euro (Vol. VII, f.d.138-155);

Procesul-verbal de examinare din 26.10.2015, prin care a fost cercetată

corespondența purtată între XXXXXX de la adresa de e-mail XXXXXX cu Filat

XXXXXX la adresa XXXXXX s-a constatat solicitările de ai fi procurat ceasul de

model XXXXXX, cazarea acestuia pentru perioada 22.08.2014-07.09.2014 în

hotelul XXXXXX din New York în sumă de 9717,51 dolari SUA; pentru perioada

29.12.2014-06.01.2015 în hotelul XXXXXX Elveția în sumă de 4671 franci

elvețieni și perioadele 10-11.01.2015, 17-18.01.2015, 31.01-01.02.2015, 07-

08.02.2015, 13-15.02.2015, 28.02-01.03.2015, în hotelul XXXXXX Elveția în sumă

de 59 300 franci elvețieni, echivalent în valută națională conform cursului BNM

constituind suma de 925 673 MDL (Vol. X, f.d.7-17);

Procesul-verbal de examinare din 20.10.2015, prin care s-a examinat

declarația lui Filat Vladimir cu privire la venituri și proprietăți, în care acesta

indică mijloace financiare în calitate de dividende ridicate pentru anul 2012, 2013

aproximativ XXXXXX MDL (Vol. IV, f.d.95-97).

Instanța de apel a menționat că, vinovăția lui Filat Vladimir în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute la art. 324 alin. (3) lit. a) și b) și art. 326 alin. (3) lit. a)

Cod penal este confirmată și prin probele administrate la etapa judecării apelului

în instanța de apel, după cum urmează :

 contractul de cesiune încheiat la 18.03.2013 între SA XXXXXX cu XXXXXX

LLP, conform căruia ultimul prea datoria băncii la preț de cesiune 939.905.921 lei

cu condiția de achitare la termenul limită de 90 zile de la încheierea contractului

de cesiune;

 procesul - verbal de examinare a documentelor din 03.10.2015, și anume

a fișierelor de pe calculatorul de model XXXXXX pe care este înscris XXXXXX cu

numărul de serie XXXXXX cu următorul conținut: rulaje bancare pentru perioada

01.03.2012 - 07.10.2014 copiilor virtuale a conținutului , invoice nr. 21411 în

sumă de 257.952 dolari SUA eliberat de către compania XXXXXX LTD către

compania XXXXXX; înscris pe ciornă cu mențiunea încasările pentru perioada

91

2013 -2014 a diferitor companii printre care SA XXXXXX, XXXXXX SRL, XXXXXX

SRL, XXXXXX suma plăți în dolari SUA - 14.425.000 dolari, plată în euro -

3.619.000 euro și suma diferență, care constituie 12.689.350 dolari SUA,

creditare a exclude când se va soluționa reînregistrarea atunci se va discuta

rambursarea, pentru plată a confirma suma 12.689.350 dolari SUA. Confirmare

de transfer la 23.05.2014 a sumei de 120.000 dolari SUA , la 06.08.2014 a sumei

de 128.000 dolari SUA și la 24.09.2014 a sumei de 50000 dolari SUA toate de la

XXXXXX SRL către XXXXXX . Confirmare de plată din 21.03.2014 a sumei de

124.850 dolari SUA , la data de 28.02.2014 a sumei de 125.000 dolari SUA de

către XXXXXX către XXXXXX LP;

 răspunsul de la Serviciul Fiscal de Stat din XXXXXX nr. de ieșire XXXXXX

prin care se confirmă că la SRL XXXXXX în perioada 01.01.2009-31.12.2014 au

fost efectuate mai multe controale : la 23.07.2010 ; 28.10.2011 ; 21.08.2012;

17.09.2012 ; 24.11.2012 ; 20.09.2013. Astfel s-a constatat că în anul 2012

societatea a fost supusă de trei ori controalelor fiscale;

 certificatul eliberat de SC XXXXXX datat cu 30.09.2016, prin care se atestă

că pe numele lui Filat Vladimir sunt însemnate un număr de 11.463.498 acțiuni în

cadrul societății cu o valoare de 1.146.349 roni;

 decizia Curții de Apel Chișinău din XXXXXX, prin care se atestă că a fost

menținută sentința Judecătoriei Buiucani din XXXXXX de condamnare a lui

XXXXXX în baza art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, SRL

„XXXXXX” la amendă în mărime de 7.500 unități convenționale, se constituie

suma de 150.000 lei cu lichidarea persoanei juridice și SRL ,,XXXXXX” la amendă

în mărime de 7.500 unități convenționale, se constituie suma de 150.000 lei cu

lichidarea persoanei juridice;

 decizia Curții Supreme de Justiție din XXXXXX, prin care a fost menținută

decizia Curții de Apel Chișinău din XXXXXX în cauza XXXXXX, SRL „XXXXXX” și

„XXXXXX”;

 răspunsul de la Inspectoratul General al Poliției datat cu XXXXXX nr.ieșire

XXXXXX, prin care se confirmă că inspectoratul poliției din lipsa informației

privind eventuale controale la SRL XXXXXX în perioada anilor 2009-2014 nu

poate furniza careva informații;

 contractul de vânzare - cumpărare a automobilului nr. XXXXXX din

17.06.2013, potrivit căruia SRL „XXXXXX” a vândut și XXXXXX a procurat un

automobil model Toyota Land Cruiser 200 la preț de 75000 euro;

 actul de primire - predare a automobilului Toyota Land Cruiser de la SRL

„XXXXXX” către XXXXXX, la data de 12.07.2013.

Instanța de apel a reținut, că inculpatul Filat Vladimir a fost pus sub acuzare

de către organul de urmărire penală și condamnat de către instanța de fond și

pentru faptul că, el înțelegând caracterul infracțional al acțiunilor sale și dorind

realizarea acestora în mod intenționat în perioada anilor 2013 -2014, susținând

92

că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Guvernului Republicii

Moldova, șeful Cancelariei de Stat XXXXXX, vice-ministrul finanțe XXXXXX, asupra

persoanei cu funcție de demnitate publică, Prim- ministrul XXXXXX și asupra altor

persoane pentru a-i determina să îndeplinească anumite acțiuni legate de

organizarea și petrecerea emisiei suplimentare de acțiuni la SA XXXXXX fără

participarea statului, promițând și condiționând în fața lui XXXXXX procurarea

acțiunilor anume de către companiile gestionate de el a pretins și a primit în

calitate de remunerare ilicită mijloace financiare de la XXXXXX direct, cât și prin

intermediul persoanei afiliate lui, XXXXXX ca urmare a eliberării în numerar pe

numele XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX de pe conturile deținute în BC XXXXXX SA la

solicitarea lui XXXXXX în perioada 17.05.2014 -12.12.2014 bani în dolari și euro

în sumă totală convertită în valută națională - 320 941 414 lei, în următoarele

circumstanțe:

La 15.05.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

1 470 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX, înregistrată

în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi, compania XXXXXX

transferă mijloacele bănești către compania Off-Șore XXXXXX LTD, conturile

deschise la XXXXXX, iar ultima transferă la 16.05.2014 suma de 730 100 EUR

companiei XXXXXX LTD, conturile deschise la XXXXXX. În continuare, XXXXXX

LTD transferă 730 000 EUR în contul companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la ВС UNIBANK S.A., iar ultima convertește mijloacele valutare

din EUR în USD și transferă suma de 994 990 USD în contul persoanei fizice

străine XXXXXX, conturile deschise la ВС UNIBANK S.A., ulterior la 17.05.2014,

XXXXXX eliberează în numerar suma de 993 995 USD.

La 16.05.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

1 430 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX, înregistrată

în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. La 19.05.2014, compania

XXXXXX transferă mijloacele bănești către compania off-Șore XXXXXX LTD,

conturile deschise la XXXXXX, iar ultima transferă la 20.05.2014 suma de 501 550

EUR companiei XXXXXX LTD, conturile deschise la XXXXXX. În continuare,

XXXXXX LTD transferă 501 500 EUR în contul companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la BC UNIBANK S.A., iar ultima transferă suma de 500 500 EUR

în contul din BC UNIBANK SA persoanei fizice străine XXXXXX, ulterior la

20.05.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 500 000 EUR.

La 30.05.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în sumă de

4 000 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare au fost convertite în EUR și transferate 1 436 693 EUR către compania

XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont,

XXXXXX LP transferă 1 436 600 EUR în contul companiei XXXXXX LLP, conturile

deschise la XXXXXX, iar ultima la 03.06.2014 a transferat 370 000 EUR către

93

conturile din XXXXXX ale companiei XXXXXX LLP. În aceeași zi, XXXXXX LLP

transferă suma de 369 920 EUR în contul companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la BC UNIBANK S.A., iar ultima convertește EUR în USD și

transferă 500 500 USD în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine

XXXXXX, ulterior la 03.06.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 500 000

USD.

La 27.06.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

22 980 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt convertite în EUR și transferate 1 200 000 EUR către compania

XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele primite în cont, la

30.06.2014 compania XXXXXX LLP transferă 473 550 EUR către compania

XXXXXX LP, iar ultima transferă din suma primită 370 370 EUR în contul din BC

UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX, ulterior la 30.06.2014, XXXXXX

eliberează în numerar suma de 370 000 EUR.

La 27.06.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

22 980 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt convertite în EUR și transferate 1 200 000 EUR către compania

XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele primite în cont, la

30.06.2014 compania XXXXXX LLP transferă 473 550 EUR către compania

XXXXXX LP, iar ultima transferă la 01.07.2014 suma de 66 066 EUR în contul din

BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX, ulterior din conturile

personale, XXXXXX eliberează în numerar suma de 66 000 EUR.

La 25.06.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de

1 100 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate către conturile companiei nerezidente XXXXXX LP

deținute la XXXXXX. La 04.07.2014, din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX

LP transferă 64 000 EUR către compania XXXXXX LLP, conturile deschise la

XXXXXX, ulterior ultima transferând mijloacele bănești către compania XXXXXX

LLP, conturile deținute la XXXXXX. În aceeași zi, compania XXXXXX LLP transferă

64 000 EUR către compania XXXXXX LP, iar ultima transferă suma primită în

contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior la

23.05.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 63 935 EUR.

La 25.06.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de

1 100 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate către conturile companiei nerezidente XXXXXX LP

deținute la XXXXXX. La 04.07.2014, din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX

LP transferă 105 500 EUR către compania XXXXXX LP, conturile deschise la

XXXXXX. Ulterior, ultima transferând 106 000 EUR către compania XXXXXX LLP,

conturile deținute la XXXXXX. Totodată, la 25.06.2014 Banca de Economii S.A.

acordă un credit în valoare de 15 248 000 MDL societății XXXXXX SRL, ulterior

mijloacele creditare sunt convertite și transferate 800 000 EUR către compania

nerezidentă XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, la 04.07.2014

94

compania XXXXXX LP transferă 147 300 EUR în contul companiei XXXXXX LLP. În

aceeași zi mijloacele bănești sunt transferate către compania XXXXXX LLP, toate

cu conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont de la

companiile XXXXXX LP și XXXXXX LLP, la 04.07.2014 compania XXXXXX LLP

transferă mijloace bănești în sumă de 253 500 EUR către compania XXXXXX LP,

iar ultima transferă la 07.07.2014 suma de 253 496 EUR în contul din BC

UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior, la 07.07.2014, XXXXXX

eliberează în numerar suma de 253 245 EUR.

La 11.07.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile

deschise la XXXXXX. Compania XXXXXX LLP transferă 416 005 EUR către

conturile din XXXXXX ale companiei XXXXXX LLP. În continuare, din mijloacele

bănești primite în cont, aceasta transferă 415 955 EUR companiei nerezidente

XXXXXX LP, iar ultima transferă la 11.07.2014 suma de 135 000 EUR în contul din

BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior, la 11.07.2014,

XXXXXX eliberează în numerar suma de 134 865 EUR.

La 11.07.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile

deschise la XXXXXX. Compania XXXXXX LLP transferă 416 005 EUR către

conturile din XXXXXX ale companiei XXXXXX LLP. În continuare, din mijloacele

bănești primite în cont, aceasta transferă 415 955 EUR companiei nerezidente

XXXXXX LP, iar ultima transferă la 14.07.2014 suma de 280 949 EUR în contul din

BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior, la 14.07.2014,

XXXXXX eliberează în numerar suma de 280 670 EUR.

La 15.07.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de

1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate în contul companiei XXXXXX LLP deținut la XXXXXX.

Din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LLP transferă la 15.07.2014 și

16.07.2014 mijloace bănești în sumă de 222 100 EUR, respectiv 300 500 EUR

companiei XXXXXX LLP, în continuare XXXXXX LLP transferă 222 000 EUR și 311

200 EUR în contul din BC UNIBANK S.A. a companiei XXXXXX LP, care la

16.07.2014 transferă suma de 350 350 EUR în contul din BC UNIBANK SA a

persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior, la 16.07.2014, XXXXXX eliberează în

numerar suma de 350 000 EUR.

La 15.07.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de

1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate în contul companiei XXXXXX LLP deținut la XXXXXX.

Din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LLP transferă la 15.07.2014 și

16.07.2014 mijloace bănești în sumă de 222 100 EUR, respectiv 300 500 EUR

companiei XXXXXX LLP, în continuare XXXXXX LLP transferă 222 000 EUR și

95

311 200 EUR în contul din BC UNIBANK S.A. a companiei XXXXXX LP, care la

17.07.2014 transferă suma de 182 831 EUR în contul din BC UNIBANK SA a

persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior la 16.07.2014, XXXXXX eliberează în

numerar suma de 182 650 EUR.

La 08.07.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

32 789 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

bănești fiind convertite și transferate 1 707 448 EUR companiei nerezidente

XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont,

XXXXXX LLP transferă 222 500 EUR și 96 819 EUR în contul companiei XXXXXX

LP, în continuare ultima transferă aceleași mijloace bănești în contul companiei

XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, de către XXXXXX

LLP, sumele de 222 500 EUR și 96 819 EUR sunt transferate către compania

XXXXXX LLP. În continuare, la 08.07.2014, din mijloacele bănești primite în cont,

compania XXXXXX LLP transferă 248 000 EUR în conturile din BC UNIBANK S.A. a

companiei XXXXXX LP, care la 09.07.2014 transferă suma de 248 000 EUR în

contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior, la

09.07.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 247 750 EUR.

La 28.08.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

2 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile

deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP

transferă 660 000 EUR către compania XXXXXX LLP, în continuare aceasta le

transferă către compania XXXXXX LP, care la 28.08.2014 transferă suma de

660 000 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX.

Ulterior, la 28.08.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 659 340 EUR.

La 29.08.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

990 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile

deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP

transferă 510 000 EUR către compania XXXXXX LLP. În continuare aceasta le

transferă către compania XXXXXX LP, care la 29.08.2014 transferă suma de

510 080 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX.

Ulterior, la 29.08.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 509 570 EUR.

La 29.08.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

990 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile

deschise la XXXXXX. La 01.09.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit

bancar în sumă de 461 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX,

ulterior mijloacele creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX

LLP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont,

la 01.09.2014 compania XXXXXX LLP transferă 410 000 EUR și 205 000 EUR în

contul companiei XXXXXX LLP, iar aceasta transferă 410 000 EUR și 195 300 EUR

96

în contul companiei XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX. În același

timp, la 01.09.2014, compania XXXXXX LLP transferă mijloace bănești în sumă de

37 700 EUR aceleași companii - XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Din

mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP transferă 410 000 EUR

și 205 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie,

conturile deschise la BC UNIBANK SA. În continuare aceasta transferă la

01.09.2014 mijloace bănești în sumă de 614 998 EUR persoanei fizice străine

XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei

fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de

614 380 EUR.

La 03.09.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

3 100 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile

deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, la 03.09.2014

compania XXXXXX LLP transferă 3 051 000 EUR în contul companiei XXXXXX LLP,

iar aceasta transferă ulterior 494 690 EUR în contul companiei XXXXXX LLP, toate

cu conturile deschise la XXXXXX. La 03.09.2014, din mijloacele bănești primite în

cont, compania XXXXXX LLP transferă 315 000 EUR către compania XXXXXX LP,

înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. În

continuare aceasta transferă la 03.09.2014 mijloace bănești în sumă de 314 998

EUR persoanei fizice străine XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK

S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în

sumă de 314 685 EUR.

La 23.09.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în sumă de

4 000 000 USD și 2 500 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX,

ulterior mijloacele creditare au fost convertite și transferate 3 250 351 EUR în

contul companiei nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX.

Ulterior, compania XXXXXX LLP transferă 3 250 350 EUR către compania XXXXXX

LLP, în continuare ultima transferă mijloacele bănești în contul companiei

XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești

primite în cont, la 23.09.2014 XXXXXX LLP transferă suma de 390 100 EUR în

contul companiei XXXXXX LP din BC UNIBANK S.A. În continuare aceasta

transferă la 23.09.2014 mijloace bănești în sumă de 389 700 EUR persoanei fizice

străine XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice

XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 389 700 EUR.

La 26.09.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în sumă de

600 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile

deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, la 29.09.2014

compania XXXXXX LLP transferă 250 000 USD în contul companiei XXXXXX LLP,

iar aceasta transferă ulterior mijloacele bănești în contul companiei XXXXXX LLP,

toate cu conturile deschise la XXXXXX. La 29.09.2014, compania XXXXXX LLP

97

transferă 250 000 USD către compania XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie,

conturile deschise la BC UNIBANK S.A. În continuare aceasta transferă la

29.09.2014 mijloace bănești în sumă de 250 000 USD persoanei fizice străine

XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice

XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 249 750 USD.

La 29.09.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. a acordat un credit bancar în sumă

de 3 185 885 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare au fost convertite și transferate 2 500 000 EUR în contul companiei

nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele

bănești primite în cont, la 30.09.2014 compania XXXXXX LLP transferă 80 100

EUR companiei XXXXXX LLP, în continuare aceasta transferă 80 000 EUR

companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK SA. La

30.09.2014, compania XXXXXX LP transferă 80 000 EUR persoanei fizice XXXXXX,

ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt

eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 79 910 EUR.

La 03.10.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile

deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, la 06.10.2014

compania XXXXXX LLP transferă 357 100 EUR în contul companiei XXXXXX LLP,

iar aceasta transferă ulterior mijloacele bănești în contul companiei XXXXXX LLP,

toate cu conturile deschise la XXXXXX. Totodată, la 03.10.2014, compania

nerezidentă XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC

UNIBANK S.A. transferă 43 000 EUR companiei XXXXXX LLP. La 06.10.2014, din

mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP transferă 400 000 EUR

companiei XXXXXX LP, în continuare aceasta transferă 399 993 EUR persoanei

fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice

XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 399 590 EUR.

La 17.10.2014, compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile deschise la

XXXXXX LTD transferă 362 400 EUR în contul companiei XXXXXX LLP, deținut la

XXXXXX. Ulterior, XXXXXX LLP transferă mijloacele bănești către compania

XXXXXX LLP, iar aceasta transferă 362 400 EUR companiei XXXXXX LLP, toate cu

conturile deschise la XXXXXX. La 17.10.2014, compania nerezidentă XXXXXX LLP

transferă suma de 362 400 EUR în contul companiei XXXXXX LLP, iar aceasta le

transferă companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deținute la BC UNIBANK

S.A. Din mijloacele bănești primite în cont, la 17.10.2014 XXXXXX LP transferă

362 392 EUR persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK

S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în

sumă de 362 030 EUR.

La 15.10.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

2 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate în contul din XXXXXX a companiei XXXXXX LLP. Din

98

mijloacele bănești primite în cont, la 20.10.2014 compania XXXXXX LLP transferă

200 050 EUR companiei XXXXXX LLP, în continuare aceasta transferă 200 000

EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. La 20.10.2014,

XXXXXX LP transferă 199 990 EUR persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe

conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în

numerar mijloace bănești în sumă de 199 790 EUR.

La 31.10.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de

28 183 100 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind convertite și transferate 1 517 350 EUR companiei XXXXXX LLP,

conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești în cont, compania XXXXXX

LLP transferă 100 000 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la BC

UNIBANK SA., în continuare compania XXXXXX LP transferă 99 895 EUR

persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale

persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de

99 895 EUR.

La 15.10.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

2 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare fiind transferate în contul din XXXXXX a companiei XXXXXX LLP. Din

mijloacele bănești primite în cont, la 16.10.2014 compania XXXXXX LLP transferă

223 790 EUR și 379 650 EUR companiei XXXXXX LLP, ulterior, din mijloacele

bănești primite în cont, aceasta transferă 380 000 EUR companiei XXXXXX LP,

conturile deschise la BC UNIBANK S.A. La 16.10.2014, XXXXXX LP transferă

379 993 EUR persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK

S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în

sumă de 379 610 EUR.

La 19.11.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de 1 800

000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele bănești

sunt transferate companiei nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la

XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LLP transferă 1 800 000 USD în contul

companiei XXXXXX LLP, iar aceasta le transferă în aceeași zi companiei XXXXXX

LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX. La 19.11.2014, din mijloacele primite

în cont, XXXXXX LLP transferă 1500 000 USD companiei XXXXXX LP, în

continuare aceasta transferă mijloacele bănești în contul persoanei fizice XXXXXX,

ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt

eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 1 497 006 USD.

La 20.11.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de

11 797 750 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior din mijloacele

creditare 3 360 000 USD sunt transferate companiei XXXXXX LLP, conturile

deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP

transferă 3 200 100 USD companiei XXXXXX LLP, în continuare aceasta le

transferă către compania nerezidentă XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la

XXXXXX. La 20.11.2014, din mijloacele primite în cont, XXXXXX LLP transferă

99

1 000 000 USD companiei XXXXXX LP. În continuare aceasta transferă 999 990

USD în contul persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK

S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în

sumă de 997 990 USD.

La 24.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

34 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare au fost transferate în mai multe operațiuni în contul companiei

nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania

XXXXXX LP transferă mijloacele bănești către compania XXXXXX LP, în

continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a

overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 34 000 000 EUR

companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi,

compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești în sumă de 34 000 000 EUR

companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, ulterior din

mijloacele primite în cont, la 27.11.2014 compania XXXXXX LP transferă sumele

de 1 870 000 EUR și 2 015 200 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la

XXXXXX. Mijloacele financiare primite în cont, compania XXXXXX LP le transferă

în conturile personale deschise la BC UNIBANK S.A., ulterior suma de 3 885 000

EUR este transferată către compania XXXXXX LP, conturile deschise la BC

UNIBANK S.A. Totodată, la 27.11.2014 compania nerezidentă XXXXXX LLP, din

conturile deținute la XXXXXX, transferă mijloace bănești în sumă de 1 030 000

EUR către compania XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. Mijloacele

bănești în sumă de 4 915 000 EUR primite în cont de la XXXXXX LP și XXXXXX

LLP, compania XXXXXX LP convertește 5 107 700 USD și transferă 2 104 200 USD

persoanei fizice XXXXXX. Ulterior, de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale

persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de

2 100 000 USD.

La 24.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

34 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare au fost transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă mijloacele

bănești către compania XXXXXX LP, în continuare, prin intermediul operațiunilor

de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP

transferă 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise

la XXXXXX. În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești în

sumă de 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la

AS PTIVATBANK. Ulterior, din mijloacele primite în cont, la 27.11.2014 compania

XXXXXX LP transferă sumele de 1 870 000 EUR și 2 015 200 EUR companiei

XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Mijloacele financiare primite în cont,

compania XXXXXX LP le transferă în conturile personale deschise la BC UNIBANK

S.A., ulterior suma de 3 885 000 EUR este transferată către compania XXXXXX LP,

conturile deschise la BC UNIBANK S.A. Totodată, la 27.11.2014 compania

100

nerezidentă XXXXXX LLP, din conturile deținute la XXXXXX, transferă mijloace

bănești în sumă de 1 030 000 EUR către compania XXXXXX LP, conturile deschise

la BC UNIBANK S.A. Mijloacele bănești în sumă de 4 915 000 EUR primite în cont

de la XXXXXX LP și XXXXXX LLP, compania XXXXXX LP convertește 5 107 700 USD

și transferă 2 502 500 USD persoanei fizice XXXXXX, iar ulterior de pe conturile

din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar

mijloace bănești în sumă de 2 500 495 USD.

La 24.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de

34 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare au fost transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă mijloacele

bănești către compania XXXXXX LP. În continuare, prin intermediul operațiunilor

de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP

transferă 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise

la XXXXXX. În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești în

sumă de 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la

XXXXXX, ulterior din mijloacele primite în cont, la 27.11.2014 compania XXXXXX

LP transferă sumele de 1 870 000 EUR și 2 015 200 EUR companiei XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. Mijloacele financiare primite în cont, compania

XXXXXX LP le transferă în conturile personale deschise la BC UNIBANK S.A.,

ulterior suma de 3 885 000 EUR este transferată către compania XXXXXX LP,

conturile deschise la BC UNIBANK S.A. Totodată, la 27.11.2014 compania

nerezidentă XXXXXX LLP, din conturile deținute la XXXXXX, transferă mijloace

bănești în sumă de 1 030 000 EUR către compania XXXXXX LP, conturile deschise

la BC UNIBANK S.A. Mijloacele bănești în sumă de 4 915 000 EUR primite în cont

de la XXXXXX LP și XXXXXX LLP, compania XXXXXX LP convertește 5 107 700 USD

și transferă 501 000 USD persoanei fizice XXXXXX, iar ulterior de pe conturile din

BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace

bănești în sumă de 500 000 USD.

La 20.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă două credite bancare în sumă

totală de 33 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior

mijloacele creditare fiind transferate companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont,

compania XXXXXX LP transferă 32 450 000 EUR companiei XXXXXX LP. În

continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a

overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 32 450 000 EUR

companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. La 20.11.2014,

XXXXXX LP transferă suma de 32 450 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX

LP, conturile deschise la XXXXXX. În continuare XXXXXX LP, din mijloacele bănești

primite în cont, transferă 13 600 000 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile

deschise la BC XXXXXX S.A., iar ulterior, din mijloacele primite în cont, la

12.12.2014 XXXXXX LTD returnează 8 750 000 EUR companiei XXXXXX LP,

101

conturile deschise la XXXXXX. În continuare, la 12.12.2014 XXXXXX LP transferă

mijloace bănești în sumă de 1 509 000 EUR companiei off-Șore XXXXXX SA,

conturile deschise la BC UNIBANK S.A.

Totodată, la 24.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în

sumă de 34 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, iar ulterior

mijloacele creditare au fost transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX

LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă

mijloacele bănești către compania XXXXXX LP și în continuare, prin intermediul

operațiunilor de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania

XXXXXX LP transferă 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă

mijloacele bănești în sumă de 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX, ulterior din mijloacele primite în cont, la

24.11.2014, compania XXXXXX LP își transferă soldurile în sumă de 19 800 000

EUR din conturile deținute în XXXXXX în conturile deținute la BC XXXXXX S.A.

Ulterior, la 09.12.2014 compania XXXXXX LP returnează soldul în sumă de

4 876 500 EUR din contul deținut în BC XXXXXX S.A. către conturile personale din

XXXXXX. Astfel, din mijloacele bănești transferate pe contul din XXXXXX,

compania XXXXXX LP transferă la 09.12.2014 mijloace bănești în sumă de

3 500 000 EUR companiei XXXXXX SA, conturile deschise la BC UNIBANK S.A.

Ulterior, din mijloacele bănești în sumă de 3 500 000 EUR și 1 509 000 EUR

transferate de către XXXXXX LP, compania XXXXXX SA convertește 808 065 EUR

în 1 002 000 USD și le transferă persoanei fizice XXXXXX, iar ulterior de pe

conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în

numerar mijloace bănești în sumă de 1 000 000 USD.

La 20.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă două credite bancare în sumă

totală de 33 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior

mijloacele creditare fiind transferate companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont,

compania XXXXXX LP transferă 32 450 000 EUR companiei XXXXXX LP, în

continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a

overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 32 450 000 EUR

companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. La 20.11.2014,

XXXXXX LP transferă suma de 32 450 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX

LP, conturile deschise la XXXXXX, în continuare XXXXXX LP, din mijloacele bănești

primite în cont, transferă 13 600 000 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile

deschise la BC XXXXXX S.A. Ulterior, din mijloacele primite în cont, la 12.12.2014

XXXXXX LTD returnează 8 750 000 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise

la XXXXXX. În continuare, la 12.12.2014 XXXXXX LP transferă mijloace bănești în

sumă de 1 509 000 EUR companiei off-Șore XXXXXX SA, conturile deschise la BC

UNIBANK S.A.

102

Totodată, la 24.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în

sumă de 34 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior

mijloacele creditare au fost transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX

LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă

mijloacele bănești către compania XXXXXX LP, iar, în continuare, prin intermediul

operațiunilor de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania

XXXXXX LP transferă 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă

mijloacele bănești în sumă de 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX, ulterior din mijloacele primite în cont, la

24.11.2014, compania XXXXXX LP își transferă soldurile în sumă de 19 800 000

EUR din conturile deținute în XXXXXX în conturile deținute la BC XXXXXX S.A.

Ulterior, la 09.12.2014 compania XXXXXX LP returnează soldul în sumă de

4 876 500 EUR din contul deținut în BC XXXXXX S.A. către conturile personale din

XXXXXX. Astfel, din mijloacele bănești transferate pe contul din XXXXXX,

compania XXXXXX LP transferă la 09.12.2014 mijloace bănești în sumă de

3 500 000 EUR companiei XXXXXX SA, conturile deschise la BC UNIBANK S.A.

Ulterior, din mijloacele bănești în sumă de 3 500 000 EUR și 1 509 000 EUR

transferate de către XXXXXX LP, compania XXXXXX SA transferă 200 460 EUR

persoanei fizice XXXXXX, iar ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale

persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de

200 000 EUR.

La 20.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă două credite bancare în sumă

totală de 33 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior

mijloacele creditare fiind transferate companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont,

compania XXXXXX LP transferă 32 450 000 EUR companiei XXXXXX LP, și în

continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a

overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 32 450 000 EUR

companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. La 20.11.2014,

XXXXXX LP transferă suma de 32 450 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX

LP, conturile deschise la XXXXXX, în continuare XXXXXX LP, din mijloacele bănești

primite în cont, transferă 13 600 000 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile

deschise la BC XXXXXX SA., ulterior, din mijloacele primite în cont, la 12.12.2014

XXXXXX LTD returnează 8 750 000 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise

la XXXXXX. în continuare, la 12.12.2014 XXXXXX LP transferă mijloace bănești în

sumă de 1 509 000 EUR companiei off-Șore XXXXXX SA, conturile deschise la BC

UNIBANK S.A.

Totodată, la 24.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în

sumă de 34 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior

mijloacele creditare au fost transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX

LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă

103

mijloacele bănești către compania XXXXXX LP, și, în continuare, prin intermediul

operațiunilor de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania

XXXXXX LP transferă 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la XXXXXX. în aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă

mijloacele bănești în sumă de 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la AS PTIVATBANK, ulterior din mijloacele primite în cont, la

24.11.2014, compania XXXXXX LP își transferă soldurile în sumă de 19 800 000

EUR din conturile deținute în XXXXXX în conturile deținute la BC XXXXXX S.A.

Ulterior, la 09.12.2014 compania XXXXXX LP returnează soldul în sumă de

4 876 500 EUR din contul deținut în BC XXXXXX S.A. către conturile personale din

XXXXXX. Astfel, din mijloacele bănești transferate pe contul din XXXXXX,

compania XXXXXX LP transferă la 09.12.2014 mijloace bănești în sumă de 3 500

000 EUR companiei XXXXXX SA, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. Ulterior,

din mijloacele bănești în sumă de 3 500 000 EUR și 1 509 000 EUR transferate de

către XXXXXX LP, compania XXXXXX SA transferă 4 000 000 EUR persoanei fizice

XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice

XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 3 991 215 EUR.

Pe perioada 01.08.2014 - 04.08.2014, Banca de Economii S.A. a acordat două

credite bancare în valoare de 1 200 000 EUR și 1 390 000 societății XXXXXX SRL,

cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate în contul

companiei XXXXXX LLP deținut la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont,

XXXXXX LLP transferă la 04.08.2014 mijloace bănești în sumă de 829 100 EUR

companiei XXXXXX LLP, în continuare fiind transferate 700 000 EUR către

conturile din BC UNIBANK S.A. ale companiei XXXXXX LP, care la 04.08.2014

transferă suma de 700 000 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice

străine XXXXXX, iar ulterior la 04.08.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma

de 699 300 EUR.

Pe perioada 01.08.2014 - 04.08.2014, Banca de Economii S.A. a acordat două

credite bancare în valoare de 1 200 000 EUR și 1 390 000 societății XXXXXX SRL,

cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate în contul

companiei XXXXXX LLP deținut la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont,

XXXXXX LLP transferă la 05.08.2014 mijloace bănești în sumă de 600 065 EUR

companiei XXXXXX LLP, în continuare fiind transferate 600 000 EUR către

conturile din BC UNIBANK S.A. ale companiei XXXXXX LP, care la 05.08.2014

transferă suma de 600 000 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice

străine XXXXXX, iar ulterior la 05.08.2014 XXXXXX eliberează în numerar suma de

599 400 EUR.

La 12.08.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în sumă de

4 600 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare sunt convertite și transferate 250 000 EUR companiei nerezidente

XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont,

XXXXXX LLP transferă la 13.08.2014 mijloace bănești în sumă de 215 060 EUR

104

companiei XXXXXX LLP, în continuare de către XXXXXX LLP fiind transferate

215 000 EUR către conturile din BC UNIBANK S.A. ale companiei XXXXXX LP, care

la 13.08.2014 transferă suma de 215 000 EUR în contul din BC UNIBANK SA a

persoanei fizice străine XXXXXX, și ulterior la 13.08.2014, XXXXXX eliberează în

numerar suma de 214 785 EUR.

La 29.09.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. a acordat un credit bancar în sumă

de 3 185 885 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare au fost convertite și transferate 2 500 000 EUR în contul companiei

nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele

bănești primite în cont, la 01.10.2014 compania XXXXXX LLP transferă 265 300

EUR companiei XXXXXX LLP, în continuare aceasta transferă 250 000 EUR

companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK SA. La

01.10.2014, compania XXXXXX LP transferă 249 990 EUR persoanei fizice

XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice

XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 249 740 EUR.

La 10.10.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. a acordat un credit bancar în sumă

de 1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditare au fost transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LLP,

conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, la

10.10.2014 compania XXXXXX LLP transferă 245 650 EUR companiei XXXXXX LP,

în continuare aceasta transferă 245 650 EUR companiei nerezidente XXXXXX LLP,

conturile deschise la XXXXXX. La 10.10.2014, compania XXXXXX LLP transferă

mijloace bănești în sumă de 250 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP,

conturile deschise la BC UNIBANK SA. La 10.10.2014, compania XXXXXX LP

transferă 249 992 EUR persoanei fizice XXXXXX .

Instanța de apel, analizând în ansamblu probele ce se referă la epizoadele

transmiterii lui Filat Vladimir a diferitor sume de bani ridicate din BC XXXXXX S.A.

de către XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, a concluzionat, că suma incriminată

inculpatului ca recompensă ilicită primită direct de la XXXXXX sau prin

intermediar ca echivalent a 320.941.414 lei nu și-a găsit confirmare, ori nu au fost

prezentate probe, astfel, că a fost exclusă din învinuire suma dată calculată la

suma totală a recompensei ilicite de 798.003.178 lei, ca fiind neprobată.

În acest sens, instanța de apel a indicat următoarele argumente:

 XXXXXX, născută la XXXXXX, XXXXXX, născută la XXXXXX și XXXXXX,

născută la XXXXXX, în perioada 01.11.2011 -01.11.2016 nu au traversat frontiera

de stat a Republicii Moldova și nu au fost niciodată pe teritoriul Republicii

Moldova, fapt confirmat prin răspunsul Departamentului Poliției de Frontieră din

XXXXXX nr. de ieșire 35/7-4-6181;

 prezintă dubii eliberarea în numerar a banilor de la BC„ Unibank” S.A. în

așa sume mari în valută euro și dolari la termeni destul de restrânși 2-3 zile de la

depunere în conturi peste hotare a unor companii și societăți comerciale cu

105

transfer pe numele persoanelor fizice XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, ca practic, în

aceiași zi de transfer banii să fie ridicați din cont de persoanele vizate;

 acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma deținerea de lichidități

valutare în depozitul băncii BC XXXXXX S.A. la fiecare perioadă de eliberarea a

numeralului pe numele unor persoane fizice, cum ar fi XXXXXX, XXXXXX și

XXXXXX, ori sunt dubii că banca deținea așa sume de bani ca lichidități fără a-i

gestiona în aducere de profit;

 acuzarea nu a prezentat probe, că au fost respectate procedurile de

control a transferurilor bancare la așa sume mari, acțiuni ce țin de competența

Băncii Naționale, Centrului Național Anticorupție, altor autorități competente și

în ce mod, fiind sub controlul statului, sunt posibile asemenea acțiuni, ori circuitul

sumelor valutare ce depășesc norma stabilită prin legislație urma a fi înfăptuită și

monitorizată corespunzător;

 la dosar nu au fost administrate probe, ce ar confirma că XXXXXX,

XXXXXX și XXXXXX ar fi înaintat cereri către administrația băncii în vederea

pregătirii sumelor solicitate pentru a fi eliberate;

 în ipoteza că anumite sume de bani ar fi fost ridicate în perioada vizată

din BC XXXXXX S.A. de către alte persoane decât XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX prin

nici o probă nu se confirmă că acești bani ar fi putut ajunge la Filat V.;

 sumele încriminate ca primite în calitate de recompensă ilicită primită

de către Filat V. de la XXXXXX, constituind echivalentul a 320 941 414 lei, nu se

regăsesc nici în informația ridicată din baza de date de la calculatorul lui XXXXXX,

ori alte sume incriminate erau reflectate în acea notă de control și care în raport

cu alte probe dovedesc o anumită stare de fapt;

 din autodenunțul lui XXXXXX (f. d. 33-38, Vol. I) , declarațiile inițiale ale

lui XXXXXX făcute la 13.10.2015, se atestă că banii transmiși lui Filat V. în sumă de

60-80 milioane dolari SUA ar fi provenit din credite acordate firmelor lui XXXXXX,

alte surse de proveniență a banilor sau informații că o parte din bani ar fi de la

persoanele fizice XXXXXX, XXXXXX sau XXXXXX nu se regăsesc în declarațiile

făcute. După un timp, la 25.11.2015, la a patra audiere în calitate de martor,

XXXXXX a ținut să comunice, că în anul 2014 i-au fost acordate lui Filat V., inclusiv

și prin intermediul conturilor deținute la BC XXXXXX S.A., în total aproximativ 25

milioane dolari SUA bani acordați ca credite XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX (f. d. 32-

44, Vol. V). Ultima poziție aleasă de martor este confuză și contradictorie, ori el

insistă că banii erau transferați pe conturile firmelor sale, apoi afirmă că acești

bani au fost ca credite alocate persoanelor fizice în Marea Britanie, ca apoi în

circumstanțe neclare acești bani să fie eliberați din BC XXXXXX S.A. în Moldova

persoanelor nominalizate, nefiind clar și în care temei XXXXXX, XXXXXX și

XXXXXX aveau drept de a ridica banii din cont, dat fiind că ele sunt cetățeni ai

XXXXXX;

106

 declarațiile martorului XXXXXX, care a confirmat că BNM monitoriza

plasamentele la cele trei băncii, inclusiv la BC XXXXXX S.A., deoarece erau

expuneri pe bilanțul contabil al băncii ca pondere ce prezenta anumite riscuri,

astfel s-au limitat posibilitățile de expunere peste hotare a sumelor mari, deci este

cert că în astfel de condiții credite peste hotare nu puteau fi acordate.

Transferurile în opinia lui XXXXXX au trecut auditul extern, ori banca se afla în

administrarea specială a BNM.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a reținut, că operațiuni reale cu bani

lichizi la sume mari în circumstanțe descrise și încriminate lui Filat Vladimir nu

putea real avea loc la BC XXXXXX S.A. prin intermediul unor persoane străine și cu

acordare de credite bancare peste hotare fără ca circuitul banilor să fi fost

monitorizat și blocat prin proceduri de administrare specială.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Filat

Vladimir date sub aspectul neacceptării calificării faptelor infracționale și

nerecunoașterii vinovăției pentru faptele incriminate, doar cu excepția poziției ce

se referă la primirea recompensei ilicite în sumă echivalentă cu 320.941.414 1ei

de la XXXXXX, fapte care nu și-a găsit confirmare în instanța de apel, dar care nu

afectează calificarea faptelor încriminate inculpatului.

Instanța de apel a considerat poziția expusă de către Filat Vladimir drept o

metodă de apărare aleasă de către inculpat în scop de a se eschiva de la

răspunderea penală pentru fapta comisă și această versiune nu coroborează cu

celelalte probe cercetate de instanță.

Reieșind din cele enunțate supra, instanța de apel a reținut încadrarea

juridică a faptelor incriminate lui Filat Vladimir în baza art. 324 alin.(3) lit. a) și b)

și art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, deoarece nu sunt motive de a interveni în

reîncadrarea acțiunilor inculpatului și asupra pedepsei stabilite.

Cu referire la coruperea pasivă instanța de apel a notificat elementele

constitutive ale infracțiunii de corupere pasivă, practica judiciară cu privire la

aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de

corupție în coraport cu probele administrate în speța dată, și a concluzionat că,

prima instanță, adoptând în privința inculpatului Filat Vladimir sentința de

condamnare pe marginea învinuirii formulate în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, corect a apreciat declarațiile martorului

XXXXXX, ca fiind veridice și care coroborează cu celelalte probe, și potrivit cărora

martorul cu lux de amănunte a descris circumstanțele în care a avut loc

transmiterea automobilului de model Porsche Cayenne, aceste declarații fiind

confirmate și prin declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX.

Astfel, instanța de apel a reținut, că în acțiunile inculpatului Filat Vladimir

sunt întrunite elementele infracțiunii de corupere pasivă și în acest sens,

menționând că, la începutul lunii aprilie 2013, Filat Vladimir a pretins personal de

la XXXXXX și a primit prin intermediul mijlocitorului XXXXXX automobilul de

model „Porsche Cayenne”, a.f. 2013, cu o valoare de 1 285 976 lei MDL, care nu i

107

se cuvenea, în vederea neîndeplinirii atribuțiilor ce-i revin conform funcției

deținute de Prim-ministru stipulate în prevederile art. 3 alin. (51) din Legea cu

privire la Guvern, potrivit cărora Guvernul este împuternicit să protejeze

interesele naționale în activitatea economică și financiară și valutară, iar potrivit

prevederilor art. 21 al aceluiași act normativ, Ministerele transpun în viață,

politica Guvernului, hotărârile și ordonanțele lui, conduc în limitele competenței

domeniile încredințate și sunt responsabile de activitatea lor în următoarele

circumstanțe: cunoscând că, statul deține 56,13% din activitățile „Băncii de

Economii” S.A. și există un deficit financiar de aproximativ 1 mlrd de lei la situația

de la începutul anului 2013, a acceptat intenționat preluarea fictivă a datoriei

respective de către compania XXXXXX, companie care era gestionată de către

XXXXXX, prin semnarea contractului între XXXXXX S.A. și XXXXXX contractul

general de cesiune din 18.03.2013 în sumă de 939 905 921,92 lei fără a reacționa

în vederea protejării proprietății statului și a cetățenilor Republicii Moldova.

Potrivit probelor care au fost supuse în cadrul examinării, și anume, a

documentelor ridicate de la CRIS „Registru”, ce ține de înregistrarea

automobilului de model „Porsche Cayenne”, care a fost pus la evidență la cererea

lui XXXXXX, director la XXXXXX SRL la 06 martie 2013, iar la 23 aprilie 2013 a fost

încheiat contractul fictiv de vânzare-cumpărare între XXXXXX SRL și XXXXXX,

care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată, a confirmat că, de fapt, semnarea

acestui contract de vânzare-cumpărare a fost la solicitarea lui Filat Vladimir, fără

a achita careva mijloace financiare pentru automobil. Totodată, la solicitarea lui

XXXXXX, a perfectat un alt contract de vânzare-cumpărare, prin care i-a vândut

fictiv lui XXXXXX acest automobil de model „Porsche Cayenne”, a.f. 2013, care la

rândul său a transmis în folosință acest automobil lui Filat Vladimir, înaintând o

cerere administrației Biroului de înmatriculare a Transportului nr. 9.

Astfel, versiunea apărării, prin care s-a încercat să se justifice primirea

automobilului nominalizat de către Filat Vladimir, nu poate fi reținută ca

plauzibilă, deoarece din rațiunea lucrurilor rezultă că, dacă acest automobil a fost

primit cu titlu de cadou, nu mai era necesară implicarea unor persoane interpuse

pentru camuflarea proprietarului real, circumstanțe regizate prin înregistrarea

obiectului remunerației ilicite pe numele lui XXXXXX, persoană care nu are nici o

tangență cu automobilul vizat, dar care a acceptat să încheie acel contract de

vânzare-cumpărare între GT Sport Auto SRL, compania care a livrat acest

automobil și, respectiv, XXXXXX.

În aceeași ordine de idei, versiunea apărării a fost combătută prin probe,

care dovedesc că inculpatul a extorcat bunul ce constituie remunerație ilicită, or,

în cadrul cercetării judecătorești s-a demonstrat incidența a uneia dintre cele trei

modalități care sunt reflectate în pct. 3.4 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție, nr. 11 din 22.12.2014, și anume: punerea victimei în situația care o

determină să-i transmită coruptului remunerația ilicită, pentru a preîntâmpina

producerea efectelor nefaste pentru interesele legitime sau ilegitime ale victimei -

108

înscenarea unor verificări și controale repetate asupra companiei denunțătorului

XXXXXX, acțiuni abuzive din partea organelor de control din subordinea

instituțiilor de stat din sfera politică a Partidului Liberal Democrat din Moldova -

Serviciul Fiscal, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne; Cesionarea

creanțelor de la XXXXXX SA prin semnarea Contractului general de cesiune cu

compania XXXXXX, unde a fost pusă pe seama lui XXXXXX care gestionează

această companie, datoriile bancare care s-au format ca urmare a creditelor

acordate de către bancă, fiind nevoit să le preia, iar în caz de refuz a acestei

propuneri XXXXXX, urma să aibă de suferit prin presiunile abuzive ale lui Filat

Vladimir față de activitățile sale economice, inclusiv ale companiei XXXXXX SRL.

Cu privire la mărimea exprimată în bani a remunerației, instanța de apel a

ținut să menționeze că, potrivit art. 11 al Legii Republicii Moldova privind Codul

de conduită a funcționarului public, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova

la 22.02.2008, funcționarului public îi este interzis să solicite sau să accepte

cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, destinate personal

acestuia sau familiei sale. Interdicția specificată, nu se aplică în privința

cadourilor simbolice, celor oferite din politețe sau primite cu prilejul anumitor

acțiuni de protocol și a căror valoare nu depășește limitele stabilite de Guvern.

Așadar, în cazul în care valoarea cadourilor simbolice, celor oferite din

politețe sau primire cu prilejul anumitor acțiuni de protocol - pretinse, acceptate

sau primite de către subiecții Legii privind Codul de conduită a funcționarului

public și Legii cu privire la conflictul de interese - depășește limitele stabilite de

Guvern, iar subiecții în cauză omit să declare și să predea respectivele cadouri

Comisiei de evaluare și evidență a cadourilor din cadrul respectivei organizații

publice, răspunderea li se poate aplica în baza art. 324 Cod penal.

Potrivit ordonanței din 27.10.2015 de recunoaștere în calitate de corp delict

a automobilului de model Porsche Cayenne cu n/î XXXXXX, VIN- XXXXXX, s-a

constatat că obiectul remunerației ilicite a infracțiunii care i se incriminează lui

Vladimir Filat a constituit inclusiv și un automobil de model Porsche Cayenne n/î

XXXXXX, VIN- XXXXXX de care se utiliza soția acestuia XXXXXX-XXXXXX. (f.d. 207-

208, vol. XV).

Pentru aceste motive, instanța de apel a respins argumentul apărării,

precum că la momentul primirii de către inculpatul Filat Vladimir a automobilului

de model Porsche Cayenne în scop de cadou, nu era un registru în care urma să fie

introduse și declarate cadourile cu un nominal major, deoarece Legea însăși

interzice primirea astfel de cadouri.

Totodată, acest argument al apărării se combate și prin declarațiile

inculpatului date în ședința instanței de apel, prin care ultimul a comunicat

instanței că „nu a vrut să înregistreze bunul menționat pe numele său”.

La fel, prin probele menționate mai sus, a fost combătute argumentele părții

apărării, precum că, automobilul de model „Porsche Cayenne”, a.f. 2013, VIN-code

XXXXXX, cu o valoare de 1 285 976 MDL a fost transmis, în timpul când inculpatul

109

Filat Vladimir nu exercita funcția de XXXXXX, astfel nu era persoană cu funcție de

demnitate publică.

În asemenea circumstanțe, folosindu-se de autoritatea puterii conferite,

inculpatul Filat Vladimir a creat condiții prielnice pentru a iniția legătura cu

XXXXXX, condiționându-l în acest sens pe întreaga activitate infracțională să dea

remunerație ilicită pentru a-i proteja interesele în domeniul afacerilor pe care le

avea denunțătorul pe teritoriul Republicii Moldova, activate infracțională care s-a

manifestat din punct de vedere obiectiv atât în pretinderea, cât și în primirea

remunerației ilicite, or, colaborarea dintre Filat Vladimir și denunțătorul XXXXXX

a fost catalizată de însuși condamnat prin demararea a unui șir întreg de

controale nejustificate și repetate asupra companiei denunțătorului XXXXXX,

neplanificate din partea organelor de resort (Serviciul Vamal, Inspectoratul

Fiscal, MAI), anume la inițiativa inculpatului.

Astfel, instanța de apel a apreciat critic poziția părții apărării, potrivit căreia

automobilul de model Porsche Cayenne a fost transmis în calitate de cadou la ziua

de naștere și nu a fost legată în nici un mod de situația de serviciu și atribuțiile de

serviciu ale lui Filat Vladimir, și a respins argumentul apărării, precum că în

prezenta cauză nu a fost demonstrat caracterul univoc al pretinderii, prin

manifestarea intenției coruptului de a condiționa de remunerația ilicită conduita

legată de obligațiile sale de serviciu, deoarece prin probele analizate cert s-a

demonstrat faptul, că Filat Vladimir a extorcat bani și diferite servicii de la

XXXXXX prin acțiuni de pretindere și primire a remunerării ilicite în proporții

deosebit de mari.

Totodată, instanța de apel a menționat că, infracțiunea prevăzută de art. 324

Cod penal este una formală și ea s-a consumat la momentul pretinderii

automobilului de model „Porsche Cayenne”. Momentul transmiterii acestui

automobil reprezintă nu altceva, decât momentul de epuizare a infracțiunii.

Cu referire la infracțiunea de trafic de infuență instanța de apel a notificat

elementele constitutive ale infracțiunii traficul de influență în coraport cu probele

administrate în speța dată, și a concluzionat că, acțiunile lui Filat Vladimir sunt

cuprinse în două modalități normative: pretinderea și primirea, care s-au

manifestat prin solicitările mijloacelor financiare prin intermediul companiilor

XXXXXX; XXXXXX XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX SRL; XXXXXX; SC „NEXT

INVESTMENT” SRL; XXXXXX, pe care le gestiona inculpatul Filat Vladimir prin

intermediul persoanelor interpuse, sume transferate în numerar, în proporții

deosebit de mari, în perioada aprilie 2013-decembrie 2014, precum și utilizarea

cardurilor bancare cu nr. de cont bancar XXXXXX, emis de instituția financiară BC

XXXXXX SA pe numele lui XXXXXX și care era alimentat cu mijloace financiare, de

asemenea, de către XXXXXX, mijloace financiare, care au fost cheltuite de către

copii inculpatului Filat V.; precum și pretinderea și primirea în calitate de obiect

al remunerației ilicite de la XXXXXX a automobilelor: de model „Porsche Macan S

Diesel MY”, VIN-code XXXXXX în sumă de 1 210 800 MDL, prin intermediul

110

mijlocitorului XXXXXX, în perioada lunii aprilie 2013; Volkswagen Touareg,

a.f. 2013, cu VIN-code-XXXXXX, în sumă de 973828,17 MDL, prin intermediul

mijlocitorului XXXXXX în luna iulie 2013; Volkswagen Touareg, a.f. 2013, cu VIN-

code-XXXXXX în valoare de 969960 MDL, prin intermediul mijlocitorului XXXXXX;

Volkswagen Touareg, a.f. 2013 VIN-code XXXXXX în sumă de 1 018 124,05 MDL,

prin intermediul mijlocitorului XXXXXX în luna septembrie 2013; Toyota Land

Cruiser 200 a.f. 2013, VIN-code XXXXXX, în sumă de 1 246 267 MDL, prin

intermediul mijlocitorului XXXXXX în luna august 2013; pretinderea și primirea

serviciilor de transport avia cu diferite destinații, începând cu luna septembrie

2013, care au fost prestate de compania aeriană XXXXXX SRL, ce aparținea lui

XXXXXX, sinecostul cărora s-a estimat la o sumă în proporții deosebit de mari;

precum și pretinderea și primirea mijloacelor financiare pentru achitarea

serviciilor hoteliere în hotelul XXXXXX din New York și XXXXXX din Geneva, care

au fost achitate pentru cazarea feciorului inculpatului Filat Vladimir, Filat

XXXXXX, inclusiv bunurile primite de către ultimul, care, de asemenea, au fost

achitate de către XXXXXX, cum ar fi ceasul de model XXXXXX a cărui preț este de

100 000 franci elvețieni.

Instanța de apel a respins argumentul apărării, precum că inculpatul la

momentul primirii în scop de cadou a automobilului de model „Porsche Cayenne”

nu deținea funcția de Prim-ministru, deoarece calificare în sarcina lui Filat

Vladimir a infracțiunii de trafic de influență pentru episodul din martie-aprilie

2013 se justifică prin rațiuni de ordin subiectiv. La concret, Filat Vladimir a

pretins și primit de la XXXXXX, prin intermediul companiilor care sunt gestionate

de facto de către acesta sau de către persoane interpuse în interesul acestuia,

mijloace financiare ce nu i se cuvin pentru a influența factorii de decizie

(persoane publice și cu demnitate publică din cadrul Guvernului Republicii

Moldova) în interesul lui XXXXXX, influență pe care dânsul intenționa să o

realizeze nu în calitatea sa de Prim-ministru, dar în calitatea sa de Președinte al

Partidului Liberal Democrat din Moldova. Astfel, potrivit pct. 14 din Hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 11 din 22.12.2014,

potrivit căreia: „Influența imprimată art. 326 Cod penal trebuie să izvorască,

bunăoară din raporturile de rudenie, afinitate sau prietenie, raporturile

comerciale, relațiile infracționale, relațiile politice etc.”

Din probatoriul administrat, instanța de apel a ajuns la concluzia, că

inculpatul Filat Vladimir a susținut față de XXXXXX, că are influență asupra

factorilor de decizie din cadrul Serviciului Vamal, Serviciul Fiscal și respectiv

Ministerul Afacerilor Interne, care au revenit pe linie politică Partidului Liberal

Democrat din Moldova, a cărui președinte era la acel moment. Astfel, influența a

fost posibilă tocmai datorită exploatării de către Filat Vladimir a relațiilor sale

politice cu factorii de decizie, expres prevăzuți în rechizitoriu, relații axate pe

calitatea sa de Președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, nu însă în

calitatea sa de Prim-ministru.

111

În acest sens, instanța de apel a notificat declarațiile martorilor XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, precum și

probele scrise și a conchis că, automobilele menționate supra au fost transmise

lui Filat Vladimir în calitate de obiect al remunerației ilicite ca urmare a susținerii

față de XXXXXX că are influență asupra persoanelor cu funcție de demnitate

publică și a persoanelor publice din cadrul Guvernului Republicii Moldova, și

anume, asupra Prim-ministrului XXXXXX, vice-ministrului finanțelor XXXXXX,

care era membru al Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și

investiționale de privatizare a proprietății publice, șefului Cancelariei de Stat

XXXXXX, precum și asupra altor persoane cu funcții de demnitate publică din

cadrul Guvernului, în vederea determinării acestora să organizeze, să susțină și să

desfășoare emisia suplimentară de acțiuni la XXXXXX SA, fără participarea

statului, condiționându-l pe XXXXXX cu impunerea procurării acțiunilor emise de

către companiile gestionate de ultimul. Proprietatea reală a acestor bunuri

aparținea anume lui Filat Vladimir.

La fel, instanța de apel a reținut și faptul că, în rezultatul examinării tuturor

actelor care au fost ridicate de la companiile SRL XXXXXX, ÎS „Aeroportul

Internațional Chișinău”, SRL XXXXXX, inclusiv de la Departamentul Poliției de

Frontieră s-a constatat, că Filat Vladimir a beneficiat de serviciile prestate de

compania aeriană XXXXXX SRL, care aparține lui XXXXXX prin următoarele probe:

traversările frontierei de stat a lui Vladimir Filat, care au parvenit la solicitare de

la Departamentul Poliției de Frontieră în coroborare cu ieșirile din sala de

delegații sau sala VIP a Aeroportului Internațional Chișinău cu destinația pentru

ambarcarea în aeronava ce aparține companiei XXXXXX SRL, care a fost achitată

de către XXXXXX. Cele două destinații de achitare a sinecostului călătoriilor cu

charterul având destinația Chișinău-Tel Aviv-Chișinău, și respectiv, cea până la

București. Aceste fapte, fiind demonstrate, inclusiv, prin probele examinate în

instanța de fond și suplimentar în cea de apel, precum sunt declarațiile martorilor

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX.

Totodată, instanța de apel a remarcat și faptul că, inculpatul Filat Vladimir,

în contextul acelorași promisiuni, și anume, de a influența comportmentul unor

factori de decizie asupra cărora susținea față de XXXXXX că are influență, a

pretins personal și primit în folosul fiului său, XXXXXX, achitarea serviciilor

hoteliere după cum urmează: pentru perioada 22.08.2014-07.09.2014 în hotelul

XXXXXX din New York în sumă de 9717,51 dolari SUA, echivalent în valută

națională conform cursului BNM cu 134 587,51 MDL; pentru perioada

29.12.2014-06.01.2015 în hotelul XXXXXX Elveția în sumă de 4671 franci

elvețieni, echivalent în valută națională conform cursului BNM, constituind suma

de 74 175,48 MDL și perioadele 10-11.01.2015, 17-18.01.2015, 31.01-

01.02.2015, 07-08.02.2015, 13-15.02.2015, 28.02-01.03.2015, în hotelul XXXXXX

Elveția în sumă de 59300 franci elvețieni, echivalent în valută națională conform

cursului BNM constituind suma de 925 673 MDL, precum și bunuri sub formă de

112

ceas de model XXXXXX în valoare de 100 000 franci elvețieni, echivalent în valută

națională conform cursului BNM, la data de 25.06.2015 în sumă de 2 024 000

MDL.

Aceste acțiuni au fost probate prin declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, precum și prin procesul-verbal de examinare din 26.10.2015, prin

care a fost cercetată corespondența purtată de XXXXXX de la adresa de e-mail

XXXXXX cu XXXXXX la adresa XXXXXX , prin care, în opinia instanței de apel, s-a

confirmat faptul că XXXXXX și persoane apropiate ultimului au beneficiat de

servicii achitate din contul lui XXXXXX.

În acest context, instanța de apel a respins argumentul apărării, precum că în

procesul-verbal de examinare din 26.10.2015 în care a fost descrisă

corespondența purtată de către XXXXXX cu Vlad XXXXXX nu există nici o

mențiune cu privire la participarea traducătorului sau a interpretului, iar anexele

sunt în limba engleză, or, instanța de apel a reținut că aceste anexe au fost traduse

de către traducătorul autorizat XXXXXX, așa precum este menționat pe ultima filă

a anexelor traduse, inclusiv, fiind aplicată ștampila birului de traducere pe fiecare

filă în parte.

La fel, cât privește invocările apărării, precum că traducătorul nu a fost

preîntâmpinat de răspundere penală potrivit prevederilor art. 312 Cod penal,

instanța de apel a reținut, că potrivit art. 7 alin. (1) lit. b) al Legii nr. 264 din

11.12.2008 cu privire la statutul, autorizarea și organizarea activității de

interpret și traducător în sectorul justiției, interpretul și traducătorul au

următoarele obligații: să facă traduceri veridice, exacte, complete și adecvate

conținutului textului, iar potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) al aceluiași act

legislativ - interpreții și traducătorii pot fi trași la răspundere penală, civilă și

disciplinară în condițiile legii.

Astfel, în cazul în care la acțiunea procesuală de examinare participa

traducătorul, atunci urmau a fi aplicate prevederile art. 85 Cod procedură penală,

avînd în vedere că traducerea acestor acte a fost făcută în mod separat, fiind

expediate în adresa biroului de traducere cu care Centrul Național Anticorupție

deține relații contractuale.

Totodată, cu referire la invocările apărării, precum că la materialele cauzei

penale sunt anexate rulaje ale mijloacelor financiare de pe conturi, care nu sunt

traduse în limba română și sunt anexate la procesul-verbal de examinare din

14.12.2015, instanța de apel a considerat necesar de menționat, că conținutul

acestor rulaje bancare a fost examinat în prezența traducătorului XXXXXX, fiind

inclusă participarea acesteia în procesul-verbal de examinare, totodată, în

coroborare cu celelalte probe pe dosar, precum declarațiile martorului XXXXXX a

corespondenței poștale purtate de către acesta cu XXXXXX și persoane din

apropierea acestuia, nota de evidență a sumelor primite, ridicate de la

calculatorul XXXXXX, descrierea destinației plăților care este inclusă pe rulajele

bancare nu prezintă dubii, deoarece toate acestea au fost ridicate de la sursa

113

inițială și, în ansamblu, coroborează între ele în confirmarea vinovăției

inculpatului Filat Vladimir.

Cu referire la primirea de către Filat Vladimir de la XXXXXX a unui card

bancar cu numărul contului XXXXXX, emis de BC XXXXXX SA pe numele lui

XXXXXX cu un sold de mijloace financiare în valoare de 162 186, 35 euro, care

conform cursului BNM, constituie în perioada lunii martie 2013 echivalent în

valută națională suma de 2 607 956,508 MDL, aceste fapte au fost demonstrate în

totalitate prin probele cercetate în instanța de fond și suplimentar în cea de apel.

În acest sens, fiind notificate declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX, procesul-

verbal de examinare din 13.11.2015 (f.d. 138-158, vol. VII); procesul-verbal de

percheziție din 15.10.2015 și procesul-verbal de examinare din 17.10.2015

(f.d. 20-158, vol. III); procesul-verbal de percheziție din 21.10.2015 și procesul-

verbal din 23.10.2015 (Vol. IV, f.d. 70-78 și Vol. III, f.d. 4-12).

Cu referire la pretinderea și primirea în perioada 18.04.2013-26.11.2014 a

mijloacelor financiare prin transfer în sumă de 12 924 529 euro și 11 191 500

dolari SUA, prin intermediul companiilor XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX;

XXXXXX SRL; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX, pe care le gestiona Filat Vladimir prin

intermediul persoanelor interpuse, precum și pretinderea și primirea mijloacelor

financiare în numerar în sumă de 320 941 414 MDL de la companiile off-shore:

XXXXXX LLP; XXXXXX LP; XXXXXX LLP; ARMADALE SERVICES LLP; XXXXXX LP;

XXXXXX LP; XXXXXX; XXXXXX LLP; XXXXXX LP; XXXXXX LIMITED; XXXXXX LLP;

XXXXXX LP; XXXXXX LP; XXXXXX; XXXXXX LLP; XXXXXX LP; XXXXXX LLP; PLUS

OPERATION LTD; PPJMOTEKS IMPORT LP; XXXXXX LTD; XXXXXX; XXXXXX;

XXXXXX LP; XXXXXX LTD; XXXXXX LTD; XXXXXX LP; XXXXXX; XXXXXX LLP;

SALVADOR TRADE LP; XXXXXX LP; VEGWORKIMPEX LP; XXXXXX LP; XXXXXX LP;

XXXXXX LP; XXXXXX LP; XXXXXX LP; XXXXXX LLP; XXXXXX LTD; XXXXXX LLP;

XXXXXX LP; XXXXXX LP; XXXXXX LLP, ce aparțin lui XXXXXX, instanța de apel a

considerat, că sunt dovedite prin cumulul de probe administrate și cercetate în

cadrul ședințelor de judecată în prima instanță și verificate în instanța de apel,

care în susținerea concluziilor sale a menționat declarațiile martorilor: XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, precum și probele scrise administrate în cadrul urmăririi penale, care au

fost cercetate de către prima instanță și verificate în instanța de apel.

Astfel, instanța de apel a stabilit, că acțiunile inculpatului Filat Vladimir de

pretindere și primire a remunerației ilicite sub forma enunțată s-a realizat pentru

a influența asupra persoanelor cu funcție de demnitate publică și a persoanelor

publice din cadrul Guvernului Republicii Moldova, și anume, asupra

Prim-ministrului XXXXXX, vice-ministrului finanțelor XXXXXX, care era membru

al Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de

privatizare a proprietății publice, șefului Cancelariei de Stat XXXXXX, precum și

asupra altor persoane cu funcții de demnitate publică din cadrul Guvernului în

vederea determinării acestora să organizeze, să susțină și să desfășoare emisia

114

suplimentară de acțiuni la XXXXXX S.A., fără participarea statului, condiționându-l

pe XXXXXX cu impunerea procurării acțiunilor emise de către companiile

gestionate de ultimul, precum și pentru a influența factorii de decizie din cadrul

Serviciului Vamal, Serviciului Fiscal și respectiv Ministerului Afacerilor Interne,

care au revenit pe linie politică Partidului Liberal Democrat din Moldova a cărui

președinte era, sub amenințarea inițierii verificărilor neîntemeiate de către

instituțiile menționate supra a activității companiei XXXXXX SRL, ce de asemenea

era gestionată de XXXXXX.

În același timp, potrivit ridicării trimiterilor poștale ale lui XXXXXX, a fost

analizată corespondența pe care a purtat-o acesta cu XXXXXX, precum și cu unele

persoane împuternicite de către acesta, din care este evidentă intenția de

camuflare a destinației reale a mijloacelor financiare care au fost primite de

XXXXXX pentru Filat Vladimir, fiind indicat perfectarea formală a diferitor

contracte de vânzare-cumpărare, prestare a serviciilor ș.a. care, de fapt, deghizau

primirea mijloacelor financiare în calitate de obiect al remunerației ilicite. Tot din

conținutul acestor mesaje, s-a dedus incontestabil insistența lui XXXXXX de a

primi mijloacele financiare, făcând trimitere la înțelegeri pe care le-a avut între

Vladimir Filat și respectiv, șeful persoanelor intermediare, adică XXXXXX.

Instanța de apel a indicat, că primirea mijloacelor financiare de către

XXXXXX pe conturile companiilor prenotate în interesele lui Filat Vladimir, au fost

dovedite prin analiza intrărilor mijloacelor financiare în conturile companiilor,

care au fost deschise nemijlocit de către XXXXXX, probe care au fost cercetate în

cadrul ședințelor de judecată și prin care s-a demonstrat că aceste mijloace

financiare erau creditate de companiile ce aparțineau lui XXXXXX de la XXXXXX

S.A., BC XXXXXX S.A. și BC XXXXXX S.A., bani, care ulterior ajungeau la XXXXXX,

fiind destinate inculpatului Filat Vladimir.

Instanța de apel a reținut, că inculpatul Filat Vladimir Vasile, manifestând

aceleași intenții infracționale, susținând că are influență asupra factorilor de

decizie din cadrul Serviciului Vamal, Serviciului Fiscal și respectiv Ministerului

Afacerilor Interne, care au revenit pe linie politică Partidului Liberal Democrat

din Moldova a cărui președinte este, sub amenințarea inițierii verificărilor

neîntemeiate de către instituțiile menționate supra a activității companiei

XXXXXX SRL, începând cu perioada lunii martie 2013, a primit de la XXXXXX un

card bancar cu numărul contului XXXXXX, emis de BC XXXXXX SA pe numele lui

XXXXXX, cu un sold de mijloace financiare în valoare de 162 186,35 Euro, care

conform cursului BNM, constituia în perioada lunii martie 2013 echivalent în

valută națională suma de 2 607 956, 508 MDL.

Filat Vladimir Vasile, cunoscând despre intenția lui XXXXXX de a prelua

controlul asupra „Băncii de Economii” S.A., urmărind scopul primirii ilegale a

mijloacelor bănești ce nu i se cuvin, susținând că are influență asupra persoanelor

publice și cu demnitate publică din cadrul Guvernului Republicii Moldova, i-a

promis lui XXXXXX suportul personal în realizarea preluării controlului asupra

115

activității „Băncii de Economii” S.A. datorită apartenenței politice la

Partidul Liberal Democrat din Moldova a unor factori de decizie implicați în

procesul decizional de cedare a pachetului de control al statului în XXXXXX S.A.

Astfel, Filat Vladimir Vasile, acționând în scopul realizării intenției sale

criminale, prin intermediul fostului șef al Cancelariei de Stat XXXXXX, l-a

determinat pe fostul vice-ministru al finanțelor XXXXXX care deținea și calitatea

de membru al Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și

investiționale de privatizare a proprietății publice să accepte și să promoveze

preluarea a 22% din acțiunile S.A. XXXXXX de către companii controlate de facto

de către XXXXXX, precum ÎCS XXXXXX SRL. Urmare a intervențiilor ilegale

realizate de către Filat Vladimir în interesul lui XXXXXX, pe lângă persoanele cu

funcție de demnitate publică din cadrul Guvernului Republicii Moldova pentru a-i

face să îndeplinească și să grăbească acțiuni în exercitarea funcțiilor lor, care,

ulterior s-au dovedit a fi producătoare de prejudicii intereselor statului, la

04.09.2013 de către CNPF a fost înregistrată emisiunea suplimentară de acțiuni la

S.A. XXXXXX în valoare de 80 249 700 MDL.

Cu referire la argumentele expuse în apeluri instanța de apel a

concluzionat, că este nefondat apelul acuzatorului de stat, prin care s-a solicitat

majorarea pedepsei inculpatului Filat V. până la 19 ani închisoare, deoarece

prima instanță i-a stabilit inculpatului o pedeapsă echitabilă, reieșind din gradul

pericolului social al faptelor comise, de personalitatea inculpatului și consecințele

survenite ca urmare a comiterii infracțiunii, or, majorarea pedepsei nu este

oportună și necesară, ținând cont de faptul, că instanța de apel a stabilit, că suma

remunerării ilicite primite este mai mică în raport cu suma încriminată.

La fel, nu au fost acceptate de către instanța de apel argumentele acuzării cu

referire la majorarea sumei ce urmează a fi încasată sub formă de confiscare

specială, deoarece instanța de fond a comis o greșeală de calcul a sumei, ținând

cont de faptul, că instanța de apel nu a găsit ca fiind confirmată suma remunerării

ilicite echivalent a 320.914.414 lei, astfel, suma de 4.524.195 lei ca valoare a

obiectului remunerării ilicite se va lua în calcul la determinarea sumei reale a

remunerării ilicite primite de către Filat Vladimir.

Cu referire la motivele expuse în apel de către avocatul Popa I., instanța de

apel a concluzionat, că este lipsită de temei legal cerința apărării în vederea

impunerii instanței de a explica aspecte ce țin de învinuire prin aprecierea unor

stări de fapt și de drept, ori potrivit art. 366 alin. (2) Cod de procedură penală,

această obligațiune ține de competența procurorului. La dosar a fost anexată

dovada, că procurorul a făcut respectivele explicații inculpatului și apărării până

la judecarea cauzei în apel.

A respins, instanța de apel, ca neîntemeiate și argumentele apărării cu

privire la recunoașterea nulității rechizitoriului și sentinței precum că acestea nu

sunt clare și sunt lipsite de suport legal, în condițiile examinării cauzei în ședință

închisă, deoarece potrivit prevederilor art. 251 alin. (3) Cod de procedură penală,

116

actele de procedură, inclusiv cele ce țin de publicitatea ședințelor de judecată pot

fi lovite de nulitate doar dacă sunt obligatorii potrivit legii. În acest sens, instanța

de apel a menționat, că potrivit art. 18 și art. 316 Cod de procedură penală,

ședințele de judecată sunt publice cu excepția cazurilor prevăzute de lege,

excepții prevăzute la alin. (2) art. 18 Cod de procedură penală, pentru care motive

instanța de fond și instanța de apel au adoptat încheieri privind înfăptuirea

ședințelor de judecată în regim închis.

Cu referire la aspecte ce țin de ilegalitatea rechizitoriului și a sentinței,

instanța de apel a menționat, că actele contestate întrunesc condițiile legale, sunt

explicite și întocmite cu respectarea prevederilor legii de procedură penală cu

privire la forma și conținutul acestor documente procesuale, și astfel, nu pot fi

recunoscute nule, reieșind și din faptul că valoarea probatorie a acestora a fost

expusă prin analiza dovezilor, care au fost puse la baza acuzării inculpatului Filat

V. de faptele incriminate.

Instanța de apel a conchis că, nu este plauzibilă cerința apărării de încetare a

procesului penal din motivul existenței altor circumstanțe, care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a

inculpatului Filat V., deoarece cerințele invocate nu se regăsesc în temeiurile

expres prevăzute la art. 391 Cod de procedură penală de încetare a procesului

penal prin prisma prevederilor art. 285 și art. 332 Cod de procedură penală.

A fost respins de către instanța de apel și argumentul apărării privind

încălcarea principiului egalității armelor în proces pe motiv, că apărarea a fost

limitată în dreptul de a fi audiați și martorii apărării, or, prima instanță și instanța

de apel a acceptat citarea și audierea martorilor solicitați, dar asigurarea

prezenței în instanță a unora dintre ei din diferite motive, independente de părți

și posibilitățile instanței, nu a fost posibilă. Totodată, instanța de apel a remarcat,

că martorii solicitați nu au fost martori oculari ai faptelor incriminate lui Filat V.,

iar în partea ce ține de audierea martorilor aflați peste hotarele țării cu referire la

suma de 320.914.414 lei, instanța de apel a concluzionat, că prezența lor nu este

necesară, deoarece această sumă a fost exclusă de către instanța de apel din

volumul învinuirilor aduse inculpatului Filat V.

Instanța de apel, de asemenea, a considerat neîntemeiate argumentele

apărării potrivit cărora autodenunțul lui XXXXXX nu putea sta la baza ordonanței

de începere a urmăririi penale, ori conform art. 274 Cod de procedură penală

procurorul începe urmărirea penală în modul prevăzut la art. 262, 273 Cod de

procedură penală în baza autodenunțului, care se face conform prevederilor

art. 264 Cod de procedură penală, XXXXXX în mod benevol și liber a făcut

autodenunț, fiindu-i lămurite drepturile și consecințele stipulate la art.264

alin. (3) Cod de procedură penală, circumstanțe reflectate în autodenunț (f.d. 33,

Vol. I). Altfel spus, argumentul apelantului, că XXXXXX a fost forțat a face

declarații nu are suport probatoriu , or, el niciodată nu a remarcat faptul că ar fi

fost impus în careva mod a face autodenunțul din 13.10.2015.

117

Instanța de apel a conchis că, nu este plauzibilă nici poziția apelantului cu

referire la interzicerea prin lege de a audia în calitate de martor „persoana

bănuită” de comiterea unei infracțiuni, deoarece XXXXXX a făcut autodenunț și a

fost audiat în calitate de martor, prin respectarea cerințelor prevăzute la art. 90

alin.(2) Cod de procedură penală, alin. 12) pct. 7) Cod de procedură penală,

art. 110 Cod de procedură penală, art. 370 Cod de procedură penală, neavând

calitatea de bănuit în această cauză.

Neîntemeiate au fost considerate de către instanța de apel argumentele

apelantului privind inadmisibilitatea declarațiilor lui XXXXXX pe motiv de

nerespectare a prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 1, 2, și 8 Cod de procedură penală

și art. 95 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece cert s-a demonstrat că

XXXXXX și-a susținut declarațiile și în instanța de apel. XXXXXX nu a confirmat

personal și nu a fost dovedit de către apelant, că martorul indicat ar fi fost

amenințat, forțat, sau că i s-ar fi încălcat dreptul la apărare, sau că ar fi fost

comise alte încălcării esențiale, prin care s-ar fi violat drepturile și libertățile

personale ale acestuia.

Au fost respinse de către instanța de apel ca neîntemeiate și argumentele

apelantului cu referire la faptul, că dosarul este unul politic, că inculpatul Filat V.

nu avea calitatea de subiect special al infracțiunilor prevăzute la art. 324 alin. (3)

lit. a) și b) și art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și că sentința nu este motivată și

legală, pe motiv că în speță au fost administrate probe care nu sunt utile, veridice,

pertinente și concludente.

În acest sens instanța de apel a reținut, că prima instanță a stabilit corect

circumstanțele de fapt și de drept sub aspect de încadrare a acțiunilor, constatând

că inculpatul are calitatea de subiect al infracțiunilor imputate, iar încadrarea

juridică corespunde faptelor prejudiciabile comise conform semnelor calificative

indicate în dispoziția art. 324 și 326 Cod penal, prin acțiuni de pretindere -

extorcare, primire a bunurilor și serviciilor, care nu i se cuveneau, fapte care sunt

în legătură directă de cauzalitate cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului Filat V.

și fapte care prin natura lor demonstrează că el avea influență asupra unor factori

de decizie la care făcea referire în promisiunile date lui XXXXXX.

Instanța de apel a mai menționat, că comentariile de ordin teoretic, expuse

de apelant, cu privire la semnificația semnelor calificative „extorcare”, „primire” a

remunerării ilicite sunt, de fapt, niște reflecții și aprecieri subiective personale

asupra interpretării sensului legii, însă instanța de apel a subliniat că legea

stabilește expres semnificația termenilor calificativi „pretindere” prevăzut la

art. 324 alin. (1) Cod penal prin delimitare de agravanta cu semn calificativ „cu

extorcare” prevăzut la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, care prin prezența

semnelor calificative prevăzute la art. 324 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal sunt

parte a componenței anume a acestei infracțiuni. Astfel, poziția apărării, precum

că „pretindere” și „primire” au același sens și nu pot fi constatate concomitent au

fost considerate de către instanța de apel greșite și au fost respinse, reieșind din

118

cele sus-expuse cu mențiunea, că în prezența doar a semnului calificativ

„pretindere” nu va fi prezentă agravanta prevăzută la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod

penal cu „extorcare”.

De asemenea, instanța de apel a subliniat, că deși în opinia apelantului nu a

fost confirmat faptul, că inițiativa a venit din partea lui Filat V., acest argument

este combătut prin declarațiile lui XXXXXX, a martorului XXXXXX, a altor martori

audiați și prin probele examinate de către instanțele judecătorești, mai mult, ar fi

o absurditate în condițiile când nu a fost inițiativa inculpatului V. Filat, din care

considerente el nu a refuzat remunerarea ilicită. La fel, instanța de apel a indicat

că contra echivalentul conduitei inculpatului Filat V. a fost formulat în actul de

învinuire clar și concret, iar poziția apelantului ține de interpretări subiective și

de apreciere, or, remunerarea ilicită a fost făcută prin condiționare cu

obligațiunile funcționale ale lui Filat V. și contrară atribuțiilor funcționale, scopul

final fiind acapararea acțiunilor statului în XXXXXX S.A., preluarea controlului

asupra băncii și trecerea în posesia lui XXXXXX și V. Filat în proporție de 50 % la

50 %, însă intervenția organelor abilitate și procedurile de judecată soldate cu

anularea hotărârii privind emisia suplimentară de acțiuni la BC XXXXXX S.A., prin

realizarea și altor fapte descrise în rechizitoriu, astfel, instanța de apel a

considerat că în sensul prevederilor art. 30 Cod penal se constată prezența unei

infracțiuni prelungite, or, faptele au fost comise cu intenție unică, caracterizate

prin mai multe acțiuni comise cu un singur scop și care alcătuiesc o infracțiune.

Contractul de cesiune a datoriilor încheiat la 18.03.2013 dintre XXXXXX și

XXXXXX S.A. privind cesionarea datoriei de 939.905.921 lei, la propunerea

inculpatului Filat V., care la acel moment era XXXXXX, a și fost punctul de pornire

a acțiunilor intenționate infracționale în scop de devalizare a statului Republica

Moldova de pachetul de control asupra băncii.

Instanța de apel nu a considerat relevantă și a respins argumentele

apelantului cu referire la faptul, că automobilul Porsche Cayenne a fost cadou,

deoarece automobilul a fost comandat de către XXXXXX la cerința lui V. Filat până

la data de 18.03.2013, recepționat în aprilie 2013 și înregistrat doar la

08.05.2013, deci, ținând cont de timpul necesar pentru a fi executată comanda, de

a fi procurat, aducerea de la producător a unui automobil la comandă specială,

încheierea contractului și procedurile de plată, astfel, aceste aspecte nu pot

influența în nici un mod asupra perioadei de înregistrare a automobilului la data

de 08.05.2013.

Instanța de apel a respins și argumentul apărării, prin care apelantul a

solicitat a fi apreciate ca fiind nepertinente, neconcludente și inutile, declarațiile

martorilor XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX și

XXXXXX, prin care se confirmă că V. Filat a pretins și primit în diferite forme

remunerare ilicită, și în acest sens, instanța de apel a reținut, că acești martori au

fost audiați cu respectarea prevederilor legale, probe coroborate între ele și care

în ansamblu cu alte probe la care instanța a făcut referire, incontestabil dovedesc

119

vinovăția inculpatului, iar instanța de apel nu a găsit careva temeiuri de a le pune

la îndoială.

Instanța de apel a atestat, că, sub aspect de calificare a faptelor conform

art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, nu are relevanță calitatea funcțională a

subiectului infracțiunii, or, această calitate o poate avea orice persoană care

întrunește condițiile prevăzute la art. 21 Cod penal, astfel că acțiunile prevăzute

de dispoziția normei legale pot comise de persoana care are influență sau care

susține că are influență asupra persoanelor de drept public pentru a le face

să îndeplinească sau să nu îndeplinească anumite acțiuni în exercițiul

funcțiunilor sale.

Au fost respinse de către instanța de apel ca neîntemeiate argumentele

apelantului, prin care s-a solicitat anularea ordonanței, prin care au fost

administrate mai multe probe identice, considerând că pentru fiecare în parte era

necesară de ordonanță separată, deoarece organul de urmărire penală era în

drept a decide printr-un singur act procedural asupra mai multor acțiuni identice

de percheziție, ridicare și cercetare.

Instanța de apel le-a considerat nefondate argumentele apelantului cu

referire la episodul privind cardurile bancare, eliberate pe numele lui XXXXXX,

precum că concluziile primei instanțe de vinovăție a inculpatului s-au bazat doar

pe declarațiile lui XXXXXX și XXXXXX, deoarece în procesul de judecare a cauzei s-

a demonstrat incontestabil faptul, că cardurile au fost ridicate de la domiciliul lui

V. Filat în timpul percheziției, iar prin extrasele din cont s-a confirmat că sursa de

completare a depozitelor au fost sumele transferate de către XXXXXX, iar prin

extrase de decontare a sumelor s-a confirmat, că banii au fost retrași din cont de

către XXXXXX și XXXXXX, care locuiau și învățau în acea perioadă în Elveția,

diferite sume au fost extrase și în alte țări cum ar fi SUA, Italia, or, la perioadele

respective XXXXXX era în țară și versiunea că el ar fi putut ridica banii din cont

sau a efectuat diferite plăți, a fost considerată de către instanța de apel lipsită de

plauzibilitate și credibilitate.

La fel, au fost respinse de către instanța de apel și argumentele apelantului,

precum că Filat V. nu ar fi avut tangență personal la comandarea curselor aeriene

și nu el ar fi fost beneficiar al acestor curse, și astfel, nu ar fi impus a suporta

cheltuielile respective, deoarece însuși inculpatul Filat V. a confirmat faptul, că

cursele aeriene erau comandate la indicația lui de către persoane responsabile

din cadrul PLDM, sumele cheltuite pentru transport nu au fost plătite, deoarece

nu s-a solicitat plata acestora și nu cunoaște cine a suportat cheltuielile.

Instanța de apel a conchis că, deoarece inculpatul Filat V. a recunoscut, că a

fost comandatarul mai multor curse, inclusiv, două în interes personal, una la

Londra și alta la Paris, care au fost înfăptuite la cerințele lui, ținând cont că

inculpatul beneficia de serviciile de transport avia fără a fi efectuate plățile

preventive, lipsa unor contracte în vederea posibilității achitării post servicii,

precum și neachitarea pentru serviciile prestate până la inițierea dosarului penal,

120

aceste fapte sunt apreciate ca remunerare ilicită și care perfect se încadrează în

componența de infracțiune a faptelor imputate.

Instanța de apel nu a considerat plauzibilă nici poziția apelantului cu referire

la încălcarea prevederilor art. 313 Cod penal privind antrenarea interpretului la

traducerea unor acte din dosar, deoarece interpretul XXXXXX, care a participat în

speță la urmărirea penală este licențiat cu drept de a face traduceri, fiindu-i

cunoscute drepturile și obligațiunile și nu au fost stabilite careva fapte de

traducere greșită, nu au fost stabilite aspecte ce ar pune la îndoială veridicitatea

traducerilor.

În ce privește argumentele privind recunoașterea nulității actelor de

procedură de anexare la dosar a unor documente bancare în limba engleză, dat

fiind, că în aceste acte se menționează date cu privire la persoana care a

transferat banii, persoana care a beneficiat de transferuri, sumele expuse în cifre,

data transferului, valuta în care s-au făcut transferurile, instanța de apel a reținut,

că aceste informații cu referire la date numerice nu pot fi traduse, cu referire la

expediator și beneficiar sunt date general cunoscute și nu pot influența în careva

alt mod conținutul și esența actelor bancare care sunt clare în fond și după esență,

fără a fi obligatoriu traduse, iar ca aspect de informație sunt și termeni de uz

internațional.

Cu privire la argumentele apelanților cu privire la ridicarea imunității

parlamentare, sub aspect de operativitate în soluționarea problemei date, pe

parcursul a două zile, instanța de apel nu a stabilit careva temei de a considera, că

inculpatul Filat V. a fost privat de imunitate parlamentară în condiții ilegale, or,

imunitatea parlamentară nu este un drept absolut. La momentul sesizării

Parlamentului Republicii Moldova, procurorii aveau deja suficiente motive de a

cere ridicarea imunității și reținerea inculpatului Filat V., de aceea instanța de

apel a conchis, că în acest sens au fost respectate prevederile legale, motivele

expuse nefiind acceptate.

Instanța de apel, de asemenea, a respins alegațiile apelantului cu referire la

faptul, că prima instanță nu ar fi aplicat corect retroactivitatea legii la stabilirea

pedepsei conform art. 324 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal, deoarece este clar că

prima instanță nu a aplicat prevederile din Legea nr. 326 datată cu 23.12.2013, ci

a aplicat prevederile din Legea nr. 245 din 02.02.2011 în vigoare la 03.02.2012.

Au fost respinse de către instanța de apel și argumentele apelantului privind

încălcarea principiului legalității sancțiunii și aplicarea cumulativă a patru

pedepse: închisoare, amendă, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

a exercita anumite activității și cu retragerea distincției de stat „Ordinul

Republicii”, deoarece primele trei sancțiuni sunt obligatorii în cazul condamnării

conform art. 324 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal.

În opinia instanței de apel, prima instanță corect s-a expus și în vederea

retragerii distincției de stat prin prisma prevederilor art. 66 alin. (2) Cod penal,

reieșind din circumstanțele cauzei, comiterea de către inculpat a unei infracțiunii

121

grave și excepțional de grave, fiind în drept de a se expune și în acest aspect,

deoarece Filat V. prin funcțiile deținute a discreditat autoritatea puterii executive

și rolul formațiunilor politice, a prejudiciat interesele statului, iar în prezența

unor infracțiuni de corupție ar fi alogic de a deține distincțiile de stat chiar și

acordate până la comiterea crimei.

De asemenea, instanța de apel a ajuns la concluzia că, instanța de fond în

mod corect nu a făcut trimitere la prevederile art. 78 Cod penal, ori la caz nu au

fost stabilite și recunoscute careva circumstanțe pentru a reduce din pedeapsa

stabilită inculpatului sau pentru a-l elibera de pedeapsa complimentară

obligatorie și sub acest aspect argumentul apelantului cu referire la lipsa de

echitate nu a fost acceptată, deoarece nu reiese din analiza probelor și atitudinea

inculpatului Filat V., care nu și-a recunoscut vinovăția față de faptele comise și

consecințele survenite.

Cu referire la legalitatea aplicării de principiu a prevederilor art. 106 Cod

penal, instanța de apel a considerat nefondată cerința ce ține de neaplicarea

retroactivității legii, or, modificarea prin reformulare de text a legii art. 106 Cod

penal nu atestă o situație, care nu ar fi fost reglementată și în redacția veche și

actuala redacție bunurile realizate din infracțiune sau bunurile utilizate sau

destinate comiterii de infracțiuni sau rezultate din infracțiuni se confiscă și trec

gratuit în folosul statului.

Cu referire la echilibrul aplicării confiscării speciale prin prisma

prevederilor art. 106 Cod penal, instanța de apel a reținut, că instanța de fond în

mod greșit a supus confiscării speciale a tuturor bunurilor lui Filat V., fără a

concretiza faptul, că vor fi supuse unei astfel de confiscări doar bunurile

dobândite ilicit și contravaloarea bunurilor în cazul nepăstrării acestor bunuri,

doar în mărimea valorii remunerării ilicite. Instanța de fond nu a ținut cont și de

drepturile altor proprietari asociați cu bunuri împreună cu inculpatul Filat V.,

astfel acestora, fiindu-le lezate drepturile constituționale prin nerespectarea

cerințelor art. 46 din Constituția Republicii Moldova și art. 321 Cod Civil.

Instanța de apel a acceptat argumentele apelantului Popa Ig. cu privire la

excluderea din învinuirea înaintată lui Filat V. a episoadelor ce țin de primirea

recompensei ilicite în sumă de 320.941.414 lei, deoarece nu s-a demonstrat că

acești bani au fost ridicați din BC XXXXXX S.A., în circumstanțele expuse în actul

de învinuire.

Cu referire la suportarea cheltuielilor de traducere a actelor de procedură în

sumă de 15.561 lei, instanța de apel a reținut că acest argument a apelantului este

plauzibil, iar prin prisma prevederilor art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală

astfel de cheltuieli vor fi suportate de către stat.

Pentru aceste motive instanța de apel a anulat în parte sentința cu

pronunțarea unei noi hotărâri privind protejarea drepturilor la proprietate a

altor proprietari și a decis a fi supuse confiscării speciale banii și bunurile în

valoarea recompensei ilicite dovedite prin probe și cu respectarea dreptului altor

122

persoane de a-și adjudeca cota parte din bunurile comune agonisite împreună cu

inculpatul Filat V. în procedura civilă.

Confiscarea specială a bunurilor și contravalorii în sumă de 4.524.195 lei,

instanța de apel a considerat-o ca fiind aplicată în condiții corecte și în mod legal.

Cu referire la suma 320.941.414 lei, instanța de apel a acceptat poziția

apelantului privind excluderea din învinuire a sumei date ca incriminate excesiv

inculpatului Filat V., deoarece nu a fost probat faptul, că această sumă de bani a

fost ridicată de la BC XXXXXX S.A. de către A. XXXXXX, XXXXXX și

XXXXXX și nu s-a demonstrat că suma dată ar fi fost transmisă inculpatului Filat

V., astfel că învinuirea în acest segment este lipsită de probe pertinente și

concludente.

În concluzie, instanța de apel s-a expus, că în sensul garantării dreptului

inculpatului Filat V. la un proces echitabil cu respectarea prevederilor legale

prevăzute la art. 6, 7 CEDO, art. art. 21, 26, 117 din Constituția Republicii Moldova

și respectarea cerințelor prevăzute la art. art. 28, 30 , 52 Cod penal și art. 16,18,

24 Cod de procedură penală, instanța a concluzionat, că hotărârea atacată se va

casa parțial pentru nerespectarea prevederilor stipulate la art. 46 din Constituția

Republicii Moldova, art. 106 Cod penal, art. 227 alin. (2) art. 229 , art. 225 și 387

Cod de procedură penală.

Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului Filat Vladimir, instanța de apel,

verificând legalitatea acesteia, a concluzionat că, prima instanță a ținut cont de

prevederile art. 61, 75 alin. (2) Cod penal, de gravitatea infracțiunilor săvârșite,

care se atribuie la categoria infracțiunilor grave și deosebit de grave, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțe atenuante, precum existența

a doi copii minori la întreținere, deținerea unor distincții de stat, faptul că

anterior inculpatul nu a fost condamnat, săvârșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni, iar careva circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal nu au

fost stabilite, și i-a aplicat o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunile comise.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a stabilit

că, în anul 2013, la momentul comiterii infracțiunii de către Filat Vladimir,

sancțiunea de la art. 324 alin.(3) lit. a) și lit. b) din Codul penal, prevedea o

pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 1000 la 3000

unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Or, sancțiunea de la

art. 324 alin.(3) lit. a) și lit. b) din Codul penal în sensul agravării acesteia a fost

modificată prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative

nr. 326 din 23.12.2013, în vigoare 25.02.2014.

Astfel, instanța de apel a concluzionat, că prima instanță, ținând cont de

prevederile art. 10 alin. (2) Cod penal, corect a aplicat pedeapsa în limitele

sancțiunii prevăzute de art. 324 alin.(3) lit. a) și lit. b) din Codul penal, care era în

vigoare la data comiterii infracțiunii, adică în limitele pedepsei cu închisoare de la

7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unități convenționale și cu

123

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

Totodată, instanța de apel a considerat că prima instanță corect i-a aplicat și

pedeapsa pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 326 alin. (3)

lit. a) din Codul penal, stabilind că aceasta a fost o infracțiune prelungită, care s-a

consumat în luna iunie 2015, și ulterior, aplicate prevederile art. 84 alin.(1) din

Codul penal.

Instanța de apel a remarcat faptul că, inculpatul a comis infracțiunea de

corupere pasivă în proporții deosebit de mari, care conform art. 16 alin. (5) Codul

penal este o infracțiune deosebit de gravă, fiind infracțiune săvârșită cu intenție și

pedeapsa maximă depășește 12 ani, deținând una din cele mai importante funcții

în stat, cea de XXXXXX, instanța a relevat, că inculpatul a profitat de încrederea

acordată de cetățenii Republicii Moldova și a folosit atribuțiile de serviciu în

vederea obținerii unei remunerații ilicite.

Astfel, în condițiile art. 66 din Codul penal, care stabilește că, în caz de

condamnare pentru o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de

gravă, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele săvârșirii infracțiunii,

poate retrage condamnatului gradul militar sau special, titlul special, gradul de

calificare (clasificare) și distincțiile de stat, instanța a considerat corectă, în speța

dată, hotărârea de a-i aplica lui Filat Vladimir, pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 324 alin.(3) lit. a) și lit. b) Codul penal și pedeapsa

complimentară sub formă de retragere a distincției de stat ,,Ordinul Republicii”

conferit prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.932-VII din

24.12.2013.

Cu referire la bunurile care au fost supuse confiscării speciale, instanța de

apel a considerat că prima instanță nu a acordat eficiență deplină prevederilor

art. 106 Cod penal, totodată, dispunând eronat confiscarea bunurilor din

proprietatea personală XXXXXX, proprietatea SA XXXXXX, proprietate a SA

XXXXXX și proprietatea personală a lui Filat Vladimir, doar în partea ce depășește

suma remunerării ilicite 472.537.568 lei.

În acest sens, instanța de apel a notificat prevederile art. 106 Cod penal și

analizând probele administrate cu referite la acest aspect, instanța a stabilit că:

 prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din XXXXXX a fost

desfăcută căsătoria dintre XXXXXX și XXXXXX încheiată la data de XXXXXX la OSC

mun. Chișinău;

 conform certificatului constatator nr. XXXXXX din XXXXXX eliberat de

Oficiul Național al registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul XXXXXX se atestă

că XXXXXX cu capitalul social subscris este de 1.201.999 RON, acționari persoane

juridice XXXXXX SRL or. XXXXXX, număr de acțiuni 5595, acționari persoane

fizice: XXXXXX număr de acțiuni 57299 și XXXXXX număr de acțiuni 11.463.498;

 extras din Registrul bunurilor imobile: bunul imobil cu nr. cadastral

XXXXXX teren cu suprafața de 0,589 ha, amplasată clădire administrativă 1842m

124

construcție cu suprafața de 577 m și garaj cu suprafața de 25 m2 amplasate pe

XXXXXX, proprietar SA XXXXXX la cota parte 1,0;

 extras din Registrul bunurilor imobile cod cadastral XXXXXX teren cu

suprafața de 0,046 ha, construcție cu suprafața de 304 m2 amplasată pe XXXXXX

proprietar SA XXXXXX la cota parte 1,0;

 raport de evaluare a proprietății XXXXXX imobil de pe XXXXXX

proprietar SA XXXXXX evaluat la preț de 23.474.500 lei;

 raport de evaluare a proprietății XXXXXX imobil amplasat pe XXXXXX,

proprietatea SA XXXXXX evaluată la preț de 525.781.000 lei;

 conform extrasului din actele de constituire și financiare a SA XXXXXX,

reiese că societatea are sediul pe adresa: mun. Chișinău XXXXXX, cu capital social

12506630 lei, număr de voturi 1250663 dintre care voturi XXXXXX 620754 ,

celelalte 629909 voturi, aparțin altor persoane fizice și juridice;

 bunul imobil cu număr cadastral XXXXXX amplasat în mun. Chișinău,

XXXXXX înregistrat după V. Filat la 02.10.2006;

 extras din Registrul acte stare civilă XXXXXX, potrivit căruia,

XXXXXX și XXXXXX au înregistrat căsătoria la XXXXXX, actul stare civilă nr. 25;

 certificat de divorț XXXXXX, din care este evident, că V. Filat și XXXXXX

au desfăcut căsătoria, actul de divorț nr. XXXXXX din XXXXXX;

 certificatul de căsătorie XXXXXX, potrivit căruia, XXXXXX a înregistrat

căsătoria cu XXXXXX la OSC Centru mun. Chișinău, act stare civilă nr. XXXXXX.

Cu referire la cerințele apelantului companiei XXXXXX și XXXXXX privind

ridicarea sechestrului de pe bunuri, care se pretind ca aparținând companiei,

instanța de apel a considerat, că apelurile sunt nefondate și cerințele

neîntemeiate, ori apelanții nu au prezentat probe, care să confirme că aceste

bunuri le-ar fi aparținut cu drept de proprietate și că ei au careva tangență sub

aspectul aportului său la formarea bunurilor față de care au pretenții. Pe de altă

parte, instanța de apel a reținut, că XXXXXX era doar administrator la SA XXXXXX,

iar compania XXXXXX este o companie înregistrată în zona off-shor și nu a

demonstrat careva legături cu bunurile sechestrate.

Cât privește cerințele și poziția apelantului XXXXXX privind ridicarea

sechestrului de pe automobil, prin prezentarea contractului din 05.08.2013 de

vânzare-cumpărare a automobilului Toyota Land CRUISER 200 pe numele său cu

invocarea faptului, că el din bani proprii a procurat acest automobil, instanța de

apel le-a considerat neîntemeiate și a reiterat că, conform probelor administrate

în speța dată, a fost demonstrat faptul, că automobilul a fost procurat din banii lui

XXXXXX pentru a fi transmis inculpatului Filat V., fapt ce se demonstrează prin

ridicarea automobilului de la domiciliu lui V. Filat în urma percheziției, iar

bonurile prezentate privind achitările către SRL ,,XXXXXX” nu demonstrează că

acești bani au aparținut lui XXXXXX și nu certifică nici faptul, că aceste bonuri au

125

relevanță la procurarea anume a acestui automobil, or, ele nu sunt nominale, și

mai mult ca atât, sunt niște xerocopii neautentificate.

Instanța a reținut, că de fapt, pe numele lui XXXXXX au fost procurate două

automobile, unul la 17.06.2013 conform contractului nr. XXXXXX și al doilea, la

15.08.2013 cu nr. XXXXXX, astfel nu este clar la care din aceste automobile

pretinde XXXXXX, ca fiind bunuri personale și cine a suport povara de procurare a

automobilelor.

Instanța de apel a apreciat ca irelevante contractele de împrumut bănesc,

încheiate între XXXXXX și persoane apropiate la sume extrem de exagerate pentru

procurarea unui automobil de lux, în situația, când veniturile realizate de el

puteau acoperi suma împrumutată peste mai mulți ani, ori venitul salarial anual

al lui XXXXXX la acel moment era de 10 ori mai mic decât suma pretinsă ca fiind

împrumutată.

Instanța de apel a conchis, că prima instanță a dispus corect aplicarea

măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile, care

constituie obiectul remunerației ilicite, cu valoarea totală în sumă de

4 524 195,22 MDL, precum și în mod legal și argumentat a aplicat măsură de

siguranță sub formă de confiscare, fiind indicate bunurile conform sentinței.

Însă a reținut, că instanța de fond în mod greșit a aplicat măsura de

siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile care constituie

contravaloarea remunerației ilicite în sumă de 791 298 222 lei, și anume, prin

includere în suma totală și suma de 320.941.414 lei, care a fost exclusă din

învinuirea adusă lui Filat Vladimir, pe motiv că nu s-a dovedit vinovăția pe acest

capăt de acuzare.

De asemenea, s-a dispus contrar prevederilor legale încasarea de la Vladimir

Filat în folosul Centrului Național Anticorupție cheltuielile judiciare necesare

pentru traducere în sumă de 15 561 MDL.

procuror, de inculpat și avocatul acestuia Popa Igor, de XXXXXX și S.A XXXXXX, de

avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX, XXXXXX și S.A. XXXXXX, de XXXXXX și de

S.A. XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și S.A. XXXXXX.

6.1. Procurorul, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) - instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a are gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței și pct.10) Cod de procedură penală - s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, solicită casarea totală a deciziei

instanței de apel de condamnare a lui Filat Vladimir Vasile, învinuit în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin.(3) lit. a) și lit. b) și art. 326 alin.(3) lit. a)

Cod penal, cu menținerea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

27.06.2016.

În motivarea recursului invocă ilegalitatea hotărârii instanței de apel din

126

următoarele considerente.

Instanța de apel a interpretat greșit probele administrate pe caz, ceea ce a

dus la o calificare eronată a acțiunilor condamnatului Filat Vladimir, cu toate că

instanța de apel a reținut toate capetele de învinuire, inclusiv și extorcarea de

bunuri, ca modalitate normativă prevăzută la lit. c) alin.(2) art.324 Cod penal (fila

162 din decizie), diminuarea cuantumului remunerației ilicite primite în numerar

de către inculpatul Filat Vladimir nu are, în opinia acuzării, la bază o justificare

logică, ceea ce acuzarea o apreciază drept inadvertență a circumstanțelor de fapt

probate și constatările făcute de către instanță.

Astfel, procurorul nu este de acord cu constatarea instanței de apel,

menționând că, la stabilirea faptului traversării frontierei de stat de către cele trei

persoane fizice XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, instanța de apel s-a ghidat de

răspunsul parvenit de la Departamentul Poliției de Frontieră din XXXXXX nr. de

ieșire 35/7-4-6181, susținând poziția apărării care a indicat, că aceste persoane

nu au traversat frontiera de stat, fără a lua în calcul regiunea transnistreană, care

nu este sub controlul autorităților din Republica Moldova și, respectiv, nu se duce

evidența persoanelor care traversează frontiera de stat prin regiunea

transnistreană.

La fel, procurorul menționează, că instanța de apel nu a intrat în esența

probatoriului pe caz și nu a reținut declarațiile lui XXXXXX făcute în cadrul

ședinței de judecată, precum și cele de la faza de urmărire penală, menținute în

instanța de judecată, prin care acesta expres menționează despre modalitățile

fictive la care a fost nevoit să recurgă, atunci când îi erau pretinse sub amenințare

mijloace financiare în proporții deosebit de mari de către inculpatul Filat

Vladimir, modalități, prin care au fost scoși banii din cele trei instituții financiare,

adică din XXXXXX S.A., XXXXXX S.A. și XXXXXX S.A. Acțiunile lui XXXXXX de

scoatere a mijloacelor financiare din cadrul instituțiilor financiare prenotate prin

asemenea modalității de utilizare a datelor altor persoane, precum și crearea de

companii rezidente și nerezidente doar în acest scop, cad sub incidența

prevederilor art. 190 alin. (5) și art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal, cauza penală în

privința acestuia, fiind expediată în instanța de judecată, asupra încadrării

juridice a faptelor se va expune instanța de judecată în mod separat.

Mai mult, procurorul indică și faptul, că deși instanța de apel menționează,

că prezintă dubii eliberarea în numerar a banilor de la BC XXXXXX S.A. în așa

sume mari în valută euro și dolari la termeni destul de restrânși 2-3 zile de la

depunere în conturi peste hotare a unor companii și societăți comerciale cu

transfer pe numele persoanelor fizice XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, ca practic, în

aceiași zi de transfer, banii să fie ridicați din cont de persoanele vizate, însă

instanța de apel nu indică în ce constau aceste dubii, sau contrar căror norme

legale sau bancare au fost scoase (se referă la procedura rapidă de transfer și

ridicare a numerarului).

În opinia acuzatorului de stat, o asemenea invocare de către instanța de apel

127

duce la concluzia, că aceasta a preluat poziția avocaților inculpatului Filat

Vladimir fără a intra în esența celor invocate în ședința de judecată de către

partea acuzării, deoarece scopul apărării a fost de a duce în eroare instanța

indiferent prin ce modalități, doar ca să poată obține o situație mai favorabilă

clientului lor.

De asemenea, acuzatorul a menționat, că netemeinicia sau chiar ilegalitatea

deciziei instanței de apel rezidă și în concluzia, precum că, acuzarea nu a

prezentat probe ce ar confirma deținerea de lichidități în depozitul băncii BC

XXXXXX S.A. la fiecare perioadă de eliberare a numerarului pe numele unor

persoane fizice cum ar fi: XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, considerând că sunt dubii

că banca deținea așa sume de bani ca lichidități fără a-i gestiona în aducere de

profit. Aceste concluzii, în opinia acuzatorului, au fost formulate de instanța de

apel în circumstanțele deținerii la materialele dosarului a rulajelor bancare

eliberate de pe conturi persoanelor fizice XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, precum și

a ordinelor de eliberare a numerarului care au fost prezentate instanței de apel ca

urmare a admiterii cererilor depuse de către partea apărării, unde, de asemenea,

se confirmă eliberarea acestor mijloace financiare.

Astfel, procurorul recurent consideră, că instanța de apel eronat a statuat, că

acuzarea nu a prezentat probe, că au fost respectate procedurile de control a

transferurilor bancare la așa sume mari, acțiuni ce țin de competența Băncii

Naționale a Moldovei, Centrului Național Anticorupție, altor autorități

competente și în ce mod au fost posibile asemenea acțiuni, ori circuitul sumelor

valutare ce depășesc norma stabilită prin legislație urma a fi înfăptuită și

monitorizată corespunzător, atât timp cât cauza penală de învinuire a lui Filat

Vladimir privind comiterea infracțiunii de corupere pasivă în modalitatea

agravantă și traficul de influență în modalitatea agravantă nu are nici o tangență

cu raportările transferurilor de mijloace financiare de instituțiile bancare XXXXXX

S.A., XXXXXX S.A. și XXXXXX S.A. Mai mult, activitatea Băncii Naționale în calitatea

sa de organ de supraveghere este supusă examinării în altă cauză penală, din care

au fost ridicate materiale și în cauza penală de învinuire a lui Filat Vladimir,

instanța de apel fiind în cunoștință de cauză despre această cauză penală.

Totodată, recurentul atrage atenția și la faptul că, XXXXXX fiind citat pentru a

fi audiat la Curtea de Apel Chișinău, s-a folosit de dreptul său de a nu face

declarații, având în vedere că este urmărit penal, cauza penală în privința sa fiind

expediată în instanța de judecată pe faptul sustragerii prin escrocherie a

mijloacelor financiare și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Astfel, în

opinia procurorului, instanța de apel a cuprins în examinare circumstanțe care nu

formează obiectul învinuirii, admițând în conținutul deciziei o constatare care

deraiază de la învinuirea înaintată lui Filat Vladimir, ceea ce confirmă faptul că

instanța de apel a omis să studieze sub toate aspectele capetele de acuzare în

speță.

În opinia recurentului, o asemenea neglijență gravă admisă de către instanța

128

de apel, a condus la o apreciere greșită a circumstanțelor cauzei, care într-un final

au generat excluderea din învinuirea înaintată lui Filat Vladimir a sumei

mijloacelor financiare primită în numerar în calitate de obiect al remunerației

ilicite, în cuantum de 320.941.414 lei.

La fel, acuzatorul atrage atenția și la faptul că, instanța de apel incorect a

constatat, că nici o probă nu a confirmat, că anume această sumă de bani, care ar

fi fost ridicată în perioada vizată din BC XXXXXX S.A. de către alte persoane decât

XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, ar fi putut ajunge la inculpatul Filat V., fără a lua în

calcul probele suplimentare care au fost prezentate în cadrul cercetării

judecătorești, și anume, tabelul în care erau incluse mijloacele financiare primite

de la XXXXXX, atât prin transfer, cât și în numerar, transmise lui XXXXXX în

interesele inculpatului Filat Vladimir, tabel identificat în cadrul examinării

calculatorului personal al lui XXXXXX și care cuprindea evidența mijloacelor

financiare până în luna septembrie 2014, dar mijloacele financiare primite în

calitate de obiect al remunerației ilicite au fost transmise și după luna septembrie,

nefiind reflectată restul perioadei de primire a mijloacelor financiare de către

XXXXXX în interesele lui Filat Vladimir. O astfel de abordare a instanței de apel, de

a respinge orice probă din dosar doar pentru a putea micșora obiectul

remunerației ilicite, în opinia acuzatorului de stat, poate fi apreciată ca fiind una

imparțială.

Totodată, acuzatorul consideră, că prin concluzia instanței de apel, precum

că declarațiile lui XXXXXX făcute la 25.11.2015, sunt confuze și contradictorii,

deoarece inițial martorul a menționat, că mijloacele financiare au fost transmise

prin intermediul companiilor sale, însă ulterior menționează și de conturile celor

trei persoane, se constată în mod repetat superficialitatea studierii materialelor

cauzei penale de către instanța de apel, deoarece și inițial martorul XXXXXX, în

autodenunțul său, face trimitere la transmiterea în numerar a mijloacelor

financiare, activitate infracțională care nu a fost reținută de instanța de apel.

Insuficiența studierii materialelor cauzei penale de către instanța de apel a și dus

la confuzia pe care au admis-o cu referire la transferurile de mijloace financiare

de la companiile gestionate de XXXXXX în beneficiul lui Filat Vladimir.

La fel, acuzatorul de stat indică, că este regretabil faptul interpretării

eronate de către instanța de apel a declarațiilor martorului XXXXXX, care a

explicat despre plasamentele interbancare efectuată de către XXXXXX S.A., însă

instanța de apel le-a confundat cu transferurile curente în cadrul băncii ca urmare

a creditelor acordate ilegal companiilor lui XXXXXX, ceea ce constituie operațiuni

total diferite.

De asemenea, procurorul indică și la faptul că, nu sunt clare constatările

instanței de apel, care menționează cu referire la echilibrul aplicării confiscării

speciale, deoarece instanța de apel invocă confiscarea specială, care a fost aplicată

de instanța de fond, dar descrie ilegalitatea aplicării confiscării extinse, măsură de

siguranță la care instanța de fond nici măcar nu face trimitere, cu atât mai mult nu

129

a aplicat-o în prezenta cauză. O astfel de critică asupra ilegalității sentinței, în

partea ce ține de măsurile de siguranță, fără măcar o analiză a acesteia care ar fi

ajutat instanța de apel să constate, că nu au fost supuse confiscării extinse

bunurile, ci confiscării speciale, denotă încă o dată netemeinicia și ilegalitatea

deciziei instanței de apel.

Acuzarea atrage atenția și asupra faptului, că confiscarea specială care, de

facto, a fost aplicată prin pronunțarea sentinței, a fost aplicată cu respectarea

limitelor legii penale, presupunând scoaterea forțată din patrimoniul celor care o

dețin și trecerea în patrimoniul statului a lucrurilor determinate prin prevederea

art. 106 Cod penal. Măsura confiscării speciale, luându-se cu privire la anumite

lucruri are caracter in rem și produce efecte față de orice persoană la care s-ar

găsi lucrurile confiscate, care trebuie să și le predea organelor competente.

Cu referire la suportarea cheltuielile de traducere a actelor de procedură în

sumă de 15.561 lei, recurentul consideră, că instanța de apel greșit a reținut

argumentul părții apărării prin prisma prevederilor art. 229 alin. (2) Cod de

procedură penală, precum că astfel de cheltuieli intră în sfera celor suportate de

către stat. În asemenea circumstanțe, instanța eronat a dat apreciere faptului, că

traducerile nu au fost asigurate condamnatului Filat Vladimir, ci au fost efectuate

pentru conformarea tuturor probelor administrate limbii în care se desfășoară

procesul penal.

Totodată, acuzarea indică asupra faptului, că confuzia pe care a admis-o

instanța de apel vis-a-vis de obiectul remunerației ilicite care i se incriminează lui

Filat Vladimir, denotă încă o dată în plus că, nu a fost înțeleasă modalitatea

normativă de comitere a infracțiunilor prevăzute la art.324 alin.(3) lit. a) și lit. b)

și art.326 alin.(3) lit. a) Cod penal.

Cu referire la ceilalți apelanți, acuzatorul de stat menționează că, compania

nerezidentă XXXXXX, este o companie gestionată de către inculpatul Filat

Vladimir, acest lucru se confirmă prin rezultatele perchezițiilor efectuate la sediul

PLDM la 15.10.2015, unde în rezultat a fost depistată ștampila acestei companii,

iar toate alegațiile invocate de către reprezentantul acestei companii, avocatul

XXXXXX, în cadrul ședinței de judecată urmează a fi respinse ca nefondate.

În ceea ce privește apelantul XXXXXX, acesta de asemenea deține formal

calitatea de proprietar al automobilului de model „Toyota Land Cruiser”, el

devenind proprietar al automobilului exact în aceleași circumstanțe ca și martorii

pe dosar XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX. Astfel, urmează a fi privit critic invocarea

acestuia în cadrul ședinței de judecată că i-au fost lezate anumite drepturi ca

urmare a confiscării bunului ce-i aparține. Invocarea de către XXXXXX că i-a fost

lezat dreptul de proprietate, nu este altceva decât o camuflare a intențiilor

inculpatului de a obține ridicarea sechestrului de pe acest automobil. Avînd în

vedere cele expuse, procurorul consideră că apelul declarat de XXXXXX, corect a

fost respins.

La fel, se indică de către recurent că o situație analogică a fost atestată și cu

130

apelul declarat de către XXXXXX și reprezentanți SA XXXXXX, XXXXXX SA, XXXXXX,

unde în cadrul ședinței de apel a fost adus la cunoștință instanței de apel despre

faptul că partea din capitalul social deținut de aceste persoane, precum XXXXXX

cu 0,4768%, XXXXXX cu 0,0093%, nu a fost confiscată, fapt pentru care nu poate fi

invocat că au fost afectate interesele acestor persoane care pretind că dețin

calitatea de apelanți.

Recurentul menționează faptul că, în cadrul ședințelor de judecată în

instanța de apel, de către acuzare a fost înaintat un demers privind solicitarea de

a fi înlăturați apelanții SA XXXXXX, SA XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX și a reprezentanții acestora de la ședințele de judecată de examinare a

apelurilor părții acuzării și a părții apărării, notificînd prevederile art.6, pct. 29 și

412 alin. (3) Cod de procedură penală, însă instanța de apel fără a intra în esența

celor invocate de către acuzare a respins această solicitare ca fiind neîntemeiată.

6.2. Inculpatul Filat Vladimir și avocatul acestuia Popa Igor, solicită:

 informarea privitor la numele și prenumele judecătorilor, care vor

constitui completul de judecată desemnat să decidă asupra admisibilității în

principiu a recursului;

 informarea despre posibilitatea citirii procesului-verbal și a

înregistrărilor audio ale ședințelor de la Curtea de apel;

 admiterea recursului;

 casarea încheierilor din 09 noiembrie 2016, prin care instanța de apel a

respins Cererile de ridicare a excepțiilor de neconstituționalitate a prevederilor

art. 316 alin. (4), art. 90 alin. (2), art. 342 alin. (3) Cod de procedură penală și

sesizarea Curții Constituționale;

 examinarea recursului în ședință publică conform prevederilor art. 432

alin. (5) și art. 433 Cod de procedură penală;

 pronunțarea asupra tuturor motivelor invocate în recurs, potrivit

prevederilor art. 434 Cod de procedură penală și constatarea încălcării

drepturilor inculpatului, în special: dreptul la o instanță independentă; dreptul la

proces public; dreptul la prezumția nevinovăției; dreptul la asistența interpretului

și traducerea actelor din dosar; dreptul de a obține citarea și audierea martorilor

apărării în condițiile de citare și audiere a martorilor acuzării; dreptul de a dispune

de timpul și înlesnirile necesare unei apărări eficiente.

În motivarea recursului, invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct.3) - ședința

de judecată nu a fost publică, pct. 4) - judecata a avut loc fără participarea

interpretului și a traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii,

pct.6) - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii; dispozitivul hotărârii este expus neclar;

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, pct. 8) - nu

au fost întrunite elementele infracțiunii și pct.10) Cod de procedură penală - s-au

131

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, și solicită casarea

integrală a sentinței emisă de Judecătoria Buiucani la 27 iunie 2016, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie casată parțial decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016, în partea în

care a fost menținută Sentința Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016 (privitor la

condamnarea lui Filat Vladimir și aplicarea măsurii de siguranță - confiscarea

specială) și achitarea lui Filat Vladimir cu eliberarea lui din detenție.

În susținerea solicitărilor sale recurenții invocă următoarele argumente:

Ședința de judecată nu a fost publică (art. 427 alin. (1) pct. 3) Cod de

procedură penală).

Ședințele de judecată desfășurate în instanța care a examinat fondul, precum

și la instanța de apel nu au fost publice, fiind încălcat art. 6 alin. 1 CEDO.

Recurenții în acest sens menționează, că CtEDO a subliniat, în repetate

rânduri, că, prin respectarea publicității procedurii, se realizează transparența

justiției, organele judiciare protejează justițiabilii împotriva unei justiții secrete

care scapă controlului public. Acesta constituie unul dintre mijloacele necesare

pentru a păstra încrederea în instanțele judecătorești și în justiție în general.

De asemenea, publicitatea permite păstrarea încrederii justițiabililor în

instituția judiciară și această transparență ține în întregime de dreptul la un

proces echitabil și de finalitatea sa (Cauza Pretto c. Italiei din 8 decembrie 1983,

par. 21; Cauza Axen c. Germaniei din 8 decembrie 1983, pat: 25; Cauza Suller c.

Elveției din 22 februarie 1984, par. 26; Cauza Helmers c. Suediei din 29 octombrie

1991, par. 33-36; Cauza Diennet c. Franței din 31 august 1995, par. 33; Cauza

Martinie c Franței din 08 decembrie 1983, par. 39).

Recurenții menționează că, în realitate, nu este suficient ca justiția să fie

pronunțată, mai este necesar și ca fiecare să poată vedea că este pronunțată, iar în

opinia judecătorilor CtEDO, absența dezbaterilor publice la a 2-a sau a 3-a

instanță - se poate justifica prin caracteristicile procedurii, cu condiția să fi avut

loc o ședință publică în prima instanță (Cauza Meftha și alții c. Franței din 26 iulie

2002, pat: 41; Cauza Andersson c. Suediei din 7 decembrie 2010, par. 36; Cauza

Ekbatani c. Suediei din 26 mai 1988, par. 31). Astfel, din interpretarea per a

contrario a acestui raționament, recurenții consideră, că Curtea de Apel Chișinău

nu putea să dispună o altă soluție decât desfășurarea ședințelor de judecată într-

un mod public.

Recurenții menționează, că la ședința Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 septembrie 2016, procurorul a înaintat un demers, în scris,

privind desfășurarea ședințelor cu ușile închise, iar avocatul Popa Igor a înaintat

o cerere, în scris, solicitând examinarea apelurilor declarate în ședințe publice și

pronunțarea tuturor hotărârilor fără îngrădirea accesului publicului. Atât

acuzarea, cât și apărarea au invocat jurisprudența CtEDO întru argumentarea

cerințelor lor.

132

După deliberare asupra cererilor acuzării și apărării, instanța de apel a emis

încheierea din 27 septembrie 2016 privind admiterea demersului procurorului,

dispunând desfășurarea ședințelor fără accesul publicului și, respectiv, a respins

cererea apărătorilor privitor la publicitatea procesului. În conținutul acestei

încheieri nu se regăsește răspuns la solicitarea apărării privind admiterea

publicului în sala de judecată în momentul pronunțării oricăror hotărâri penale și

nu există o motivare prin prisma jurisprudenței CtEDO, în conformitate cu

prevederile art. 29 alin. (4) Cod de procedură penală. A fost lăsată fără răspuns și

cererea apărării privind pronunțarea publică a tuturor încheierilor emise de

instanța de apel.

În același timp, încheierea instanței de apel din 27 septembrie 2016, prin

care s-a dispus examinarea apelurilor în ședință închisă, a fost motivată de

instanța de apel, în drept, și pe baza art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală,

care prevede că președintele ședinței de judecată poate limita accesul publicului la

ședință, ținând seama de condițiile în care se judecă cauza.

În speță, atât în instanța de fond (încheierea Judecătoriei Buiucani din

05 ianuarie 2016 în Dosarul nr.1-1711/2015), cât și la Curtea de Apel Chișinău

(încheierea Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 27 septembrie 2016 în

Dosarul nr. 02-1a-17428-27072016), prevederile art. 316 alin. (4) Cod de

procedură penală au fost invocate și aplicate, în sensul că toate încheierile emise

de instanțele de fond în acest proces, nu au fost pronunțate în public, deși legea

este suficient de explicită în privința pronunțării publice a hotărârilor și

încheierilor penale, oricare nu ar fi condițiile de judecare a cauzei și ședințe

publice sau ședințe cu ușile închise.

Prevederile art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală, în opinia apărării, se

află în contradicție nu numai cu cele din art. 18 alin, (4), art. 340 alin. (1) și art.,

342 alin. (4) Cod de procedură penală, dar și cu art. 23 alin. (2) și art. 116 alin. (1)

din Constituția RM, art. 6 alin. 2 CEDO, deoarece sunt înțelese în practica judiciară

națională, precum și în speță, ca posibilitatea președintelui completului de

judecată a limita accesul publicului nu numai în cazurile prevăzute de lege pentru

ședințe închise, dar și la pronunțarea hotărârilor, inclusiv a încheierilor care

urmează a fi pronunțate în public, chiar și atunci când ședințele sunt nepublice.

Aceste argumente au fost invocate în Cererea de ridicare a excepției de

neconstituționalitate a prevederilor art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală din

09 noiembrie 2016, care a fost respinsă în baza încheierii Curții de Apel Chișinău

din aceeași dată, solicitându-se casarea ei de instanța recurs și sesizarea Curții

Constituționale. Această încheiere, de asemenea, nu a fost pronunțată în public,

după cum prevede an. 342 alin.(4) Cod de procedură penală - încheierile date pe

parcursul judecării cauzei se pronunță public.

Atât ședința din 20 septembrie 2016, cât și cea din 27 septembrie 2016, s-au

desfășurat, de la bun început, cu ușile închise până la momentul pronunțării unei

încheieri în acest sens, contrar prevederilor art. 18 alin. (3) Cod de procedură

133

penală - judecarea cauzei în ședința închisă a instanței trebuie argumentată și

efectuată cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare.

După pronunțarea în ședință închisă [s.a.] a încheierii privind interzicerea

accesului presei și publicului, apărătorii inculpatului au insistat, în mod verbal,

obținerea unui răspuns și asupra solicitării din cererea lor scrisă de a admite

prezența publicului în sala de judecată în momentul pronunțării oricăror hotărâri

penale, însă instanța de apel a omis să dea un răspuns în acest sens. Întru

pronunțarea tuturor hotărârilor în prezența publicului, avocații au invocat

prevederile art. 18 alin. (1), art. 340 alin. (1), art. 342 alin. (4) Cod de procedură

penală.

În acest sens, recurenții notifică jurisprudența CtEDO, potrivit căreia lipsa

publicității procedurii în prima instanță poate fi remediată în instanța de apel sau

recurs, dacă în aceste instanțe se examinează fondul cauzei dacă în instanța de apel

se examinează doar chestiuni de drept, remedierea nu are loc (Cauza Al beri and

Le Compte v. Belgium din 10.02.1983, par. 36), precum și prevederile pct. 8 al HP

CSJ nr. 3/9.06,2014 cu privire la aplicarea de către instanțele judecătorești a unor

prevederi ale Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale (...), anularea hotărârii pronunțate în urma unui proces

de judecată, care a avut loc într-o ședință de judecată închisă, cu încălcarea art. 18

sau a art. 316 Cod de procedură penală, și examinarea cauzei în ordine de apel în

ședință publică ar fi confirmat faptul stabilirii dreptului justițiabilului la un proces

de judecată în ședință publică.

În opinia recurenților, lipsa de publicitate afectează în acest dosar dreptul la

un proces echitabil și dreptul la protecția proprietății, având în vedere că asupra

bunurilor inculpatului s-a dispus măsura confiscării speciale. Cu privire la

confiscarea specială, CtEDO a statuat că dreptul reclamanților la respectarea

bunurilor lor presupune existența unei garanții judiciare eficiente (Cauza Arcuri c.

Italiei din 5 ie 2001). Astfel, din jurisprudența europeană se desprinde necesitatea

existenței următoarelor garanții: evaluarea trebuie făcută de către o instanță în

cadrul unei proceduri judiciare, ce include o audiere publică; apărarea trebuie să

aibă acces la dosarul cauzei/comunicarea în avans a argumentelor acuzării;

persoanele în cauză trebuie să aibă posibilitatea să administreze probe, să ridice

obiecțiile și să prezinte dovezile pe care le consideră necesare; prezumțiile pe

care acuzarea se bazează să nu fie absolute, astfel încât ele să poată fi răsturnate

de inculpat.

În acest context, recurenții consideră că nu este prezentă nici o excepție de

la acest principiu și, prin urmare, ședințele de judecată urmau a fi publice.

Interesele inculpatului, dar și ale justiției au fost afectate din cauza lipsei de

transparență în acest dosar penal. Astfel, caracterul public al ședințelor de

judecată este privit atât ca drept individual al acuzatului, cât și ca garanție

procesuală. Or, potrivit art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, încălcarea

prevederilor legale referitoare la (...) publicitatea ședinței de judecată (...) atrage

134

nulitatea actului procedural. Este evident faptul că legiuitorul a acordat o mare

importanță publicității procesului penal, întrucât a prevăzut o asemenea

sancțiune dură - cea a nulității absolute a actului procedural întocmit cu

nerespectarea principiului publicității ședințelor de judecată.

Astfel, decizia Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 este un act

procedural, lovit de nulitate absolută, în conformitate cu prevederile art. 251

alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece au fost încălcate prevederile legale

referitoare la publicitatea ședințelor de judecată, iar conform alin. (3) al aceleiași

norme - nulitatea în cauza nu se înlătură în niciun mod, ea poate fi invocată în

orice etapă a procesului de către părți și se ia în considerație de instanță (...).

În baza prevederilor art. 29 alin. (4) Cod de procedură penală s-a solicitat de

către apărare, în toate cererile adresate instanței de apel, pronunțarea motivată,

dacă a avut loc în instanța de fond încălcarea articolelor CEDO privitor la

neadmiterea cererilor respective în instanța de fond, în special examinarea

publică, prin prisma jurisprudenței CtEDO; pronunțarea publică a încheierii

asupra cererilor în cauză, însă instanța de apel nu a răspuns la niciuna din

solicitările noastre, iar încheierile asupra cererilor apărării nu au fost pronunțate

în public, contrar prevederilor art. 18 alin. (4), art. 340 alin. (1), art. 342 alin. (4)

Cod de procedură penală.

Judecata a avut loc fără participarea interpretului și a traducătorului, când

participarea lor era obligatorie potrivit legii (art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de

procedură penală).

În acest aspect, recurenții indică că, avocații în numele lui Filat Vladimir, au

solicitat instanței de apel:

1) examinarea pieselor din dosar, redactate în alte limbi decât în limba de

desfășurare a procesului, în prezența unui interpret;

2) traducerea, în scris, a documentelor care nu au fost traduse în limba

română din limbile engleză, germană și letonă;

3) pronunțarea, dacă a avut loc în instanța de fond a încălcării art. 6 alin. 3

lit. e) CEDO privitor la traducerea materialelor dosarului redactate în limbile pe

care nu le cunoaște inculpatul letonă și germană), prin prisma jurisprudenței

CtEDO, în baza art. 29 alin. (4) Cod de procedură penală. Instanța de apel a

respins cerințele apărării, fără a-și motiva încheierea.

Avocații au solicitat traducerea și examinarea în cadrul cercetării

judecătorești cu asistarea interpretului a actelor din dosar (fiind indicate

volumul, fila și limba în care sunt anexate actele la materialele dosarului),

indicând că încălcarea dreptului constituțional ce garantează apărarea

drepturilor persoanelor care nu posedă limba în care se desfășoară procesul -

constituie un temei incontestabil de anulare a hotărârii instanței judecătorești.

În acest sens, a notificat art. 118 alin. (2) al Constituției Republicii Moldova,

art. 14 alin. (3) din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice,

135

Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European și Consiliului din 20 octombrie

2010 privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale,

jurisprudența CEDO, menționând că, situația lipsei unei traduceri autentice ar

trebui raportată și la un alt principiu al procesului penal, cel al egalității armelor,

întrucât este greu de imaginat cum s-ar putea situa pe o poziție de egalitate

acuzarea și inculpatul, care nu înțelege anumite probe din dosarul cauzei.

Astfel că, recurenții invocă art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală,

încălcarea prevederilor legale referitoare la prezența interpretului,

traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului

procedural, precum și art. 94 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, care nu

admite punerea la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au

fost obținute (...) prin încălcarea dreptului la interpret, traducător al

participanților la proces.

În baza celor expuse, recurenții consideră că recursul, prin temeiul faptului

că judecata în primă instanță și în apel a avut loc fără participarea interpretului și

traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii, abordează

probleme de drept de importanță generală pentru jurisprudență, din care se

întrevede încălcarea gravă a drepturilor persoanei la un proces echitabil și cauza

prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii; dispozitivul este expus neclar; instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței (art.427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală)

Recurenții menționează că, faptele reținute în sarcina inculpatului de

instanța de fond se constată o reproducere a acestora din rechizitoriu, care are un

conținut ce permite a constata și a invoca nulitatea actului de sesizare a instanței

(Sen., f. 3-22), astfel că, prin forma actuală a actului de acuzare, fără a fi realizate

explicațiile de rigoare, învinuitul Filat Vladimir a fost pus în situația de a

răspunde unei învinuiri într-atât de vagi, încât a făcut imposibilă o apărare

efectivă, câtă vreme infracțiunile imputate sunt mai degrabă abstracte, fără o

veritabilă circumstanțiere de mod, loc și timp, precum și fără o raportare la

normele legii aplicabile la momentul comiterii faptelor imputate.

Nici rechizitoriul, nici sentința nu conține răspunsuri concrete sau omite a se

expune cu privire la unele întrebări importante pentru justa soluționare a acestui

dosar.

În acest sens, recurenții identifică violarea prevederilor art. 6 alin. 3 lit. a)

CEDO, adică dreptul acuzatului de a fi informat în termenul cel mai scurt, într-o

limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației

aduse împotriva sa .

136

Referitor la dreptul inculpatului să solicite audierea martorilor acuzării și să

obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii

acuzării, în conformitate prevederile art. 6 alin. 3 lit. d) CEDO, precum și art. 66

alin. (2) pct. 17) Cod de procedură penală, recurenții menționează că, în ședința

de judecată de la Curtea de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, avocații lui Filat

Vladimir au înaintat o cerere privind audierea martorilor: XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, însă instanța a respins audierea acestora. În

continuare, avocații apărării au solicitat audierea persoanelor care nu au fost

audiate în calitatea de martori de instanța de fond, și anume: XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, însă instanța de apel a respins și această cerere. În

plus, ținând cont de renunțarea de către procuror la audierea martorului XXXXXX,

apărătorii au reiterat cererea depusă în instanța de fond - de a fi citat și audiat

martorul XXXXXX, însă și această solicitare a fost respinsă.

Având în vedere că în primă instanța o parte din martori nu au fost audiați

din cauza imposibilității asigurării prezenței acestora, apărarea a solicitat citarea

și audierea lui XXXXXX și XXXXXX, cerere care, deși a fost admisă integral, a fost

realizată doar parțial. Astfel, doar martorul XXXXXX a fost audiat.

În legătură cu faptul că martorul cheie în dosar XXXXXX (declarațiile căruia

din autodenunț, din procesele-verbale de a audiere ale acestuia în calitate de

martor sunt puse la baza sentinței instanței de fond și nu coroborează sau nu sunt

confirmate în cea mai mare parte de alte probe) și martorul XXXXXX au

refuzat să facă declarații în instanța de apel, apărarea a înaintat, la

02 noiembrie 2016, o cerere repetată de audiere a unor martori pe care i-a

solicitat atât la examinarea în fond a cauzei penale, cât și la etapa pregătitoare

în apel.

Deci, prin cerere repetată, s-a solicitat citarea prin comisie rogatorie din

Federația Rusă a lui XXXXXX, precum și citarea și audierea martorilor XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, dar ca și în celelalte cazuri, fără a se retrage în camera

de deliberare, instanța a dispus respingerea acestei cereri (după consultarea

opiniei de către președintele ședinței a celorlalți 2 judecători, fără întreruperea

ședinței).

La 02 noiembrie 2016 Curtea de Apel Chișinău a anunțat că este în

imposibilitate de a asigura prezența martorilor XXXXXX, V XXXXXX, XXXXXX și

XXXXXX, care au fost admiși de această instanță în baza încheierii inclusă în

procesul-verbal al ședinței din 18 octombrie 2016. Citarea acestora a fost

realizată de instanța de apel de 3 ori. Instanța a renunțat să admită cererea

apărării de a asigura prezența acestor martori prin toate mijloacele prevăzute de

lege, anulându-și, în mod tacit, propria încheiere, prin care a dispus citarea și

audierea acestor martori.

În vederea admiterii martorilor apărării s-au invocat mai multe argumente,

precum art. 6 alin. 2 și 3 CEDO în care sunt enunțate mai multe principii care

susțin dreptul la un proces echitabil. În accepțiunea CtEDO, „egalitatea armelor”

137

constituie principiul fundamental al procesului echitabil, implică obligația de a

oferi fiecărei părți o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza, în condițiile în

care nu o plasează într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă.

În speță, instanțele naționale nu au motivat încheierile de respingere a

cererilor privind citarea și audierea martorilor apărării, și respingerea cerinței

privind asigurarea prezenței martorilor acceptați.

Referitor la ilegalitatea măsurii de confiscare specială, recurenții indică

aceleași argumente care au fost expuse în cererea de apel.

Recurenții consideră, că prin temeiul lipsei de expunere a instanței de apel

asupra tuturor motivelor invocate de apelanți, ca neexpunerea asupra clarității

învinuirii; respingerea martorilor apărării și nemotivarea încheierilor respective;

erorile de procedură privind administrarea corpurilor delicte care afectează

egalitatea armelor în proces; încălcarea dreptului la interpret, ridică probleme de

drept de importanță generală pentru jurisprudență, din care se întrevede

încălcarea gravă a drepturilor persoanei la un proces echitabil și cauza prezintă

un interes deosebit pentru jurisprudență.

Prin pronunțarea asupra unor motive invocate de apelant (publicitatea

procesului, dreptul de audiere a martorilor apărării, încălcarea dreptului la

interpret), instanța de apel s-a redus la fraze generale, fără a stabili temeiurile de

fapt și de drept, care au dus la respingerea motivelor apelului declarat de apărare

(Dec, f. 197. 198).

Neexpunerea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate de

apelanți, în opinia acestora, permite de a constata că decizia Curții de Apel

Chișinău din 11 noiembrie 2016 este una nemotivată.

În acest sens, recurenții menționează jurisprudența CtEDO, potrivit căreia, o

hotărâre motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și posibilitatea

de a revedea decizia de către instanța de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii

motivate poate avea loc un control public al administrării justiției (Cauza

Suominen v.Finlanda (2003), par. 37; Cauza Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007), par.

85).

Modalitatea de motivare a soluției, în opinia recurenților, denotă faptul că

instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 414 și art. 417

Cod de procedură penală, hotărârea instanței nefiind motivată suficient,

argumentele din apel fiind lăsate, în cea mai mare parte, fără apreciere, în aceeași

ordine de idei, menționând că, motivarea unei hotărâri nu este o problemă de

volum, ci una de esență, de conținut, aceasta urmând să fie clară, concisă și

concretă, în concordanță cu probele și actele de la dosar. Acest fapt constituie o

garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu judecătoresc, precum și

singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul

judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile

prevăzute de art. 6 CEDO.

138

Astfel, decizia instanței de apel nu este legală, întemeiată și motivată, iar acest

fapt constituie o problemă de importanță generală pentru jurisprudență.

O eroare gravă de fapt a fost cea care vizează remunerația ilicită reținută de

instanța de fond, însă instanța de apel nu verifică legalitatea acestei remunerații

ilicite (precum și legalitatea celorlalte remunerații ilicite reținute) și constată: la

25 noiembrie 2014 «Banca de Economii» SA acordă un credit bancar în valoare de

2 793 236 Euro societății «XXXXXX» LP, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele

creditate fiind transferate în contul companiei nerezidente «XXXXXX LP»,

înregistrată în Marea Britanic, contul deschis la XXXXXX. în continuare compania

«XXXXXX LP» transferă mijloacele bănești în sumă de 2 793 229 Euro prin

intermediul mai multor companii nerezidente cu conturile deschise la XXXXXX

(«XXXXXX LP», «XXXXXX» SA, «XXXXXX LP»), către compania nerezidentă «XXXXXX

LP», conturile deschise la «Banca de Economii» SA (Dec. f. 114).

În fapt, la materialele cauzei penale în apel au fost anexate mai multe acte de

către partea acuzării, în particular Decizia Curții de apel Chișinău din XXXXXX prin

care se atestă că a fost menținută sentința Judecătorie Buiucani din XXXXXX de

condamnare a lui XXXXXX conform art. 243 alin. (3) lit. b) Сod репal la 5 ani

închisoare, SRL «XXXXXX» la amendă de 7 500 unități convenționale (150 000 lei)

cu lichidarea persoanei juridice și SRL XXXXXX la amendă de 7 500 unități

convenționale (150 000 lei) cu lichidarea persoanei juridice (Dec, f. 140). Decizia

Curții Supreme de Justiție din XXXXXX prin care a fost menținută Decizia Curții de

apel Chișinău din XXXXXX în cauza XXXXXX, «XXXXXX» SRL și XXXXXX » (Dec. f.

140).

Eroarea gravă constă în faptul că prin Decizia Curții de Apel Chișinău din

28 martie 2016 menținută prin Decizia Curții Supreme de Justiție din

21 septembrie 2016), anexată la materialele cauzei respective, se indică că

XXXXXX a fost condamnat pentru infracțiunea de spălare a banilor (în modalitatea

convertirii mijloacelor financiare) pentru aceeași sumă care este reținută lui Filat

Vladimir în calitate de remunerație ilicită. Or, este o eroare gravă de fapt - să se

stabilească convertirea mijloacelor financiare și să se rețină infracțiunea de

spălare a banilor comisă de o anumită persoană XXXXXX), precum și aceeași sumă

să fie reținută ca fiind în limitele traficului de influență pentru altă persoană, în

particular Filat Vladimir.

Mai mult decât atât, prin decizia Curții de Apel Chișinău din XXXXXX

(menținută prin Decizia Curții Supreme de Justiție din XXXXXX) se stabilește că

XXXXXX a utilizat mijloacele financiare în valoare de 2 793 229 Euro în interese

personale, iar instanța de apel, în cauza lui Filat Vladimir reține aceeași sumă ca

fiind primită de către Filat Vladimir - obiect al remunerației ilicite pentru

infracțiunea de trafic de influență. Și, pe măsură ce spălarea banilor presupune

anumite acțiuni orientate spre atribuirea unui aspect legal sursei și provenienței

veniturilor ilicite, nu putea fi reținută în niciun mod aceeași sumă și aceeași bani -

2 793 229 Euro și ca fiind un mijloc de comitere a infracțiunii de spălare a banilor

139

de către XXXXXX, iar legalizarea acestor mijloace financiare să fie în măsură să

corespundă unei infracțiuni de trafic de influență - adică să se înscrie în limitele

remunerației ilicite puse în sarcina lui Filat Vladimir în cazul unei infracțiuni de

trafic de influență. Mai cu seamă, că s-a constatat în mod expres, că aceste

mijloace financiare au fost utilizate de către XXXXXX în interese personale.

Se admit erori grave de fapt în cazul în care este cuantificată valoarea

remunerației ilicite și se face admiterea confiscării bunurilor în valoarea acestei

remunerații ilicite pretinse și/sau primite. Astfel, în actul de sesizare a instanței și

în motivarea instanței de fond s-a stabilit că valoarea totală a remunerației ilicite

este de 798 003 178 lei (Sen., f. 217; Rec, f. 155)

Eroarea gravă constă în faptul că instanța de fond, însă, a stabilit că

remunerația ilicită, în ansamblu, sumează valoarea de 795 822 418 lei (prin

excluderea din suma totală a remunerației de 795 003 178 lei a sumei de

2 180 760 lei), adică această sumă indicată (795 822 418 lei) este cu

75 416 414.78 lei mai mare decât valoarea remunerației ilicite constatată de

instanța de fond, dar cu 77 597 174.78 lei mai mare decât motivarea propriu-zisă

din sentința instanței de fond (care reiese din conținutul actului de sesizare).

Stabilind suma de 11 191 500 $ SUA și 12 924 529 Euro - ca fiind valoarea

remunerației ilicite în ansamblu în cazul transferurilor bănești prin intermediul

unor companii nerezidente, instanța de apel admite din nou o eroare gravă de

fapt. Or, sumele de bani reținute în motivarea acestei constatări nu vizează nici

într-un mod sumele indicate. În fapt, aceste sume au fost diferite de la caz la caz,

instanța de fond reținând, în ansamblu, suma de 11 191 500 dolari SUA

(Rec. f. 84; Sen., f. 95). În motivarea sentinței, însă, se reține (prin cuantificarea

tuturor sumelor indicate) suma de 10 675 000 dolari SUA (adică instanța de fond

admite o eroare gravă prin majorarea limitelor remunerației ilicite constatate de

către ea cu 516 500 dolari SUA).

Instanța de apel, fără o verificare a legalității stabilirii remunerației ilicite de

către instanța de fond, reține suma de 11 191 500 dolari SUA (Dec. f. 100) - ca

parte a remunerației ilicite pretinse și/sau primite prin intermediul unor

companii nerezidente. În fapt, motivarea care cuprinde sumele concrete reținute

în fiecare episod valorifică suma de 10 610 000 dolari SUA, adică cu 581 500

dolari SUA, decât propriul calcul matematic.

Recurenții reiterează că, instanța de apel nu a verificat în nici un mod

legalitatea sentinței instanței de fond sub aspectul cuantumului valoric al

remunerației ilicite. Pe această cale, instanța de apel nu a indicat la vreun

echivalent al mijloacelor financiare - care constituie remunerația ilicită pretinsă

sau primită prin intermediul companiilor nerezidente, lăsându-se să se înțeleagă

că echivalentul acestor mijloace financiare în dolari SUA și Euro este de 385 827

041,72 lei - cuantumul stabilit de prima instanță și acuzatorul de stat (Rec. f. 144-

152; Sen. f. 204-214). Și în acest ultim aspect se constată o eroare gravă de fapt,

140

care a determinat o contrazicere evidentă între motivarea soluției și dispozitivul

hotărârii. Or, în dispozitivul deciziei se operează cu o sumă echivalentă în lei.

Se identifică și o altă eroare gravă de fapt, care vizează inclusiv o

contrazicere vădită dintre motivare și dispozitivul hotărârii. În fapt, instanța de

apel conchide că, în concluzie Colegiul penal reține că instanța de fond în mod

greșit a aplicat măsura de siguranță sub formă de confiscare specială față de

bunurile care constituie contravaloarea remunerației ilicite în sumă de 791 298 222

lei și anume prin includere în suma totală și suma de 320 941 414 lei, care a fost

exclusă din învinuirea adusă lui Vladimir FILAT pe motiv că nu s-a dovedit vinovăția

sub acest capăt de acuzare (Dec. f. 21.0-2.11).

Diferența matematică între 791 298 222, 78 lei (suma bunurilor care

constituie contravaloarea remunerației ilicite și față de care s-a aplicat

confiscarea specială de către instanța de fond) și 320 1 414 lei (suma

remunerației ilicite exclusă de către Curtea de Apel Chișinău din învinuire) este

de 470 356 809 lei.

Mai mult decât atât, din calcul în motivare a remunerației ilicite, admisă

de către instanța de apel, această sumă urma să fie mult mai mică, adică de

722 825 204 lei, din care urma să se excludă 320 941 414 lei, obținându-se suma

totală a remunerației ilicite de circa 401 883 790 lei, dar nicidecum

470 356 809 lei. Eroarea gravă este că în dispozitiv nu a fost reținută nici suma de

470 56 809 lei (diferența dintre 791 298 222 lei și 320 941 414 lei), dar suma de

472 537 568,78 lei, fapt care contravine motivării aduse pentru a lua această

decizie.

O altă eroare gravă de fapt, care determină ca dispozitivul să fie expus într-un

mod neclar, este cea legată de o contrazicere evidentă între anumite detalii ale

aceluiași dispozitiv, precum în fapt, instanța de apel a respins ca fiind nefondat

apelul procurorului în Procuratura Anticorupție XXXXXX, dar în textul

dispozitivului, în mod abuziv, reține «admiterea acestui apel» în partea ce ține de

confiscarea bunurilor care au constituit obiectul remunerației ilicite (în particular

automobilul de model «Porsche Macan S Diesel MY» - cu valoarea de

1 210 800 Iei și a unui automobil de model «Volkswagen Touareg» - cu valoarea

de 969 960 lei.

În fapt, procurorul, în apel, a invocat că instanța de judecată urma să constate

contravaloarea remunerației ilicite de care a beneficiat Vladimir FILAT nu suma de

791 298 222,78 lei, ci suma de 793 4 78 982, 78 lei. Cu alte cuvinte, dacă la suma de

791 298 222,78 lei se adaugă 1 210 800 lei (valoarea automobilului de model

«Posche Macan S Diesel MY») și suma de 969 960 lei (valoarea automobilului de

model «Volkswagen Touareg») se obține suma totală de 793 478 982,78 lei.

Anume din această sumă pretinsă de către procuror în apelul depus a fost exclusă

suma de 320 941 414 lei, dar nu din suma invocată de instanța de fond și instanța

de apel (791 298 222,78 lei). Astfel, dacă se scădea din 791 298 222,78 lei suma

de 320 941 414 lei, se obținea 470 356 808,78, dar prin «admiterea de facto a

141

apelului procurorului» în această parte - s-a stabilit suma de 472 537 568,78 lei

(adică suma solicitată în apel de procuror (CA a procurorului, f. 14)

793 478 982,78 lei minus 320 941 414 lei - suma exclusă din învinuirea lui

Vladimir Filat). Această eroare gravă a fost de natură a afecta grav soluția

instanței, care conține multiple erori și contraziceri, fiind ilegală.

Referitor la pretinderea și primirea de la XXXXXX în calitate de obiect al

remunerației ilicite prin intermediul mijlocitorului XXXXXX, în perioada lunii

aprilie 2013 a automobilului model „Porsche Macan S Diesel MY”, a.f. 2014,

VIN-code XXXXXX, în sumă 1 210 800 lei (Sen., f. 219. 258. 261), recurenții

menționează că au invocat în apel o eroare gravă de fapt (CA. f. 85), pe care o

invocă și în recurs, și anume, nu este posibil să primești în calitate de obiect al

remunerației ilicite în aprilie 2013 un automobil, cu anul de fabricare 2014

(Dec. f. 4. 167).

De asemenea, recurenții indică și la faptul că, instanța de apel contrar

prevederilor art.414 alin. (2) și alin. (6) Cod de procedură penală, pct. 6 al

Recomandării CSJ nr. 53 Cu privire la procedura de examinare a apelului conform

modificărilor și completărilor din Codul de procedură penală, introduse prin Legea

nr. 66 n 05.04.2012 (MO nr. 155-159/27.07.2012), în vigoare la 27.10.2012, nu a

verificat declarațiile martorilor audiați în prima instanță, precum și probele

administrate de prima instanță în baza cărora și-a întemeiat concluziile la

adoptarea deciziei, fiind încălcate și prevederile art. 414 alin. (3) Cod de

procedură penală, precum și jurisprudența CtEDO (Cauza Ekbatani împotriva

Suediei, hotărârea din 26 mai 1988, par. 32), apărarea a solicitat audierea

martorilor XXXXXX și XXXXXX în instanța de apel.

În acest sens, recurenții menționează că, instanța de apel a ezitat să constate

din care alte motive darea declarațiilor de către XXXXXX este contrară intereselor

sale, în afara interesului și dreptului de a nu se autoincrimina, deoarece martorul

în cauză a refuzat să mai răspundă la careva întrebări. Ulterior, președintele

ședinței a declarat că urmează organele abilitate să se expună privitor la

respectarea prevederilor art. 313 Cod de procedură penală. Prin prisma art. 6

pct. 15), art. 273 alin. (1), (3), art. 335 și art. 313 Cod de procedură penală,

apărătorii lui Vladimir Filat au solicitat, la 25 octombrie 2016, constatarea

infracțiunii audiență și transmiterea materialelor organelor abilitate pentru

a examina actele de sesizare în acest caz, însă instanța de apel nu a dat curs

acestei cereri.

Recurenții indică că pot prezuma că declarațiile martorilor XXXXXX și

XXXXXX, expuse în Decizia Curții de Apel Chișinău sunt preluate din procesul-

verbal al ședințelor de judecată în această instanță, la care au obiecții, dar au fost

lipsiți de posibilitatea de a fi informați de conținutul lui, or, constată că nu au

primit răspuns la cererile din 15 noiembrie 2016 și, respectiv, din 27 decembrie

2016, prin care au solicitat acordarea dreptului prevăzut de lege de a lua

cunoștință de procesul-verbal.

142

Faptul că nici o persoană nu poate fi silită să facă declarații contrar

intereselor sale și a rudelor apropiate - poate fi interpretat altfel, decât în sensul

privilegiului de autoincriminare, este probat și de acțiunile martorului XXXXXX,

ale avocaților acestuia, dar și a martorului XXXXXX, care au precizat că prin

invocarea prevederilor art. 90 alin. (2) Cod de procedură penală se are în vedere

că refuză să facă declarații, deoarece aceasta este contrară intereselor lor și nu

este vorba de dreptul de a nu se autoincrimina.

În baza celor expuse, consideră că prevederile art. 90 alin. (2) Cod de

procedură penală nu sunt suficient de clare și previzibile pentru interpretare și

aplicare, fiind citite și analizate atât separat, cât în raport cu prevederile art. 21,

art. 63 alin. (7), art. 64 alin. (4), art. 66 alin. (2) pct. 8), art. 90 alin. 1) pct. 8),

art. 90 alin. (12) pct. 7), art. 103 alin. (3), art. 109 alin. (7) Cod de procedură

penală, atestându-se o contradicție cu art. 20, art. 23 alin. (2) și art. 26 din

Constituția Republicii Moldova.

La 09 noiembrie 2016, avocații lui Vladimir Filat au depus o cerere de

ridicare a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 90 alin. (2) Cod de

procedură penală, care a fost respinsă în baza unei încheieri a acestei instanțe.

Având în vedere că această încheiere este atacată cu recurs, CSJ urmează a se

expune asupra oportunității de sesizare a Curții Constituționale.

Recurenții menționează, că în instanța de apel, procurorul a dat citire unor

mijloace materiale de probă, dar cele menționate de apărare nu au fost citite de

acuzatorul de stat și nu au fost examinate în apel, deci, instanța de apel nu a

verificat niciuna din mijloacele materiale de probă menționate în Decizie

(Dec. f. 86-139), totodată, indicând la faptul că, probele în cauză ale acuzării au

fost examinate numai în cadrul instanței de fond și nu au fost verificate în modul

prevăzut de art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală.

La fel, recurenții, întru susținerea temeiului de drept prevăzut la art.427

alin. (1) pct.8) Cod de procedură penală, invocă aceleași argumente care au fost

descrise în cererea de apel și anume, în ce privește elementele infracțiunilor

imputate inculpatului în raport cu probele administrate în cauză.

De asemenea, inculpatul Filat Vladimir și avocatul acestuia Popa Igor declară

recursuri împotriva încheierilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

09 noiembrie 2016 privind respingerea cererilor de ridicare în fața Curții

Constituționale a excepției de neconstituționalitate privitor la art.316 alin.(4) și la

art.90 alin.(2) și art.342 alin.(3) Cod de procedură penală, solicitând casarea

acestora și sesizarea Curții Constituționale cu excepțiile menționate supra.

Copia încheierilor privitor la respingerea cererii privind ridicarea

excepției de neconstituționalitate au fost recepționate de partea apărării la

17 noiembrie 2016.

În opinia recurenților, solicitările avocaților de a sesiza Curtea

Constituțională au fost respinse, în mod ilegal și neîntemeiat, de către completul

de apel. După ce au preluat argumentele avocaților în susținerea excepției,

143

completul de judecată s-a limitat în a concluziona (foarte succint) că prevederile

legale indicate în art. 316 Cod de procedură penală reglementează diferite

proceduri de examinare a cauzelor penale și nici sub un aspect nu contravin

prevederilor Constituției [s.a.], ci dimpotrivă, vin să implementeze principiul

respectării dreptului persoanei la un proces echitabil, cât și are ca obiectiv

examinarea mai obiectivă, rapidă, completă a cauzei penale cât și a asigurării

desfășurării normale a procesului penal, precum și, prevederile legale indicate în

art. 90 alin. (2) și art. 342 alin. (3) Cod de procedură penală nu contravin

prevederilor Constituției [s.a.], ci dimpotrivă, vin să implementeze principiul

respectării dreptului persoanei la un proces echitabil, cât și are ca obiectiv

examinarea mai obiectivă, rapidă, completă a cauzei penale cât și a asigurării

desfășurării normale a procesului penal.

Or, aceste concluzii sunt inadmisibile și incompatibile cu Hotărârea Curții

Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016 privind interpretarea art. 135 alin. (1)

lit. a) și lit. g) din Constituție și, în particular, cu pct. 83 al aceleiași Hotărâri, care

stipulează că verificarea constituționalității normei contestate este de

competența exclusivă a Curții Constituționale. Astfel, judecătorii ordinari nu sunt

în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât în cazul

neîntrunirii condițiilor menționate anterior. În aceste circumstanțe, în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitatea normelor, instanța de

judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională., totodată, notificând

prevederile pct. 82 al Hotărârii nr. 2 din 9 februarie 2016 privind interpretarea

art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție.

Recurenții menționează că, instanța de apel s-a limitat doar în a expune

aceste condiții, fără, însă, să supună excepția ridicată de către avocați filtrului

impus de către instanța constituțională, ceia ce în opinia lor, judecătorii de la

Curtea de Apel Chișinău și-au depășit, în mod clar, competența, deoarece s-au

pronunțat cu privire la constituționalitatea normelor criticate de către avocați și

chiar și-au asumat, în fapt, atribuțiile judecătorului constituțional.

Mai mult decât atât, recurenții relevă, că Curtea Constituțională, prin aceeași

Hotărâre nr. 2 din 9 februarie 2016, la pct. 87, a conchis că orice instanță judiciară

chemată să soluționeze un litigiu, în ipoteza unei îndoieli cu privire la

constituționalitatea unei dispoziții, are atât puterea, cât și obligația să se adreseze

Curții Constituționale. Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău nu și-a îndeplinit

obligația legală de a sesiza Curtea Constituțională și a lezat partea apărării de un

drept prevăzut de Constituție și tratatele internaționale la care Republica

Moldova este parte. Astfel, potrivit jurisprudenței CtEDO nu este exclus ca, în

unele circumstanțe, refuzul exprimat de o instanță națională, chemată să se

pronunțe în ultimă instanță [cu privire la sesizarea Curții Constituționale] - ar

putea aduce atingere principiului echității procedurii, așa cum este enunțat la

art. 6 par. 1 al Convenției, în special atunci când un asemenea refuz este arbitrar.

Curtea reține că, prin ignorarea excepției de neconstituționalitate și rezolvarea

144

litigiului fără soluționarea prealabilă a excepției de către instanța de contencios

constituțional, judecătorul ordinar ar dobândi prerogative improprii instanței

judecătorești.

Recurenții mai menționează, că în cuprinsul încheierii privind respingerea

sesizării Curții Constituționale referitor la prevederile art. 316 alin. (4) Cod de

procedură penală, instanța a reținut că încheierile date pe parcursul judecării

cauzei au fost pronunțate public, astfel motivele invocate cu privire la

neconstituționalitatea nomelor de procedură penală sunt lipsite de temei de drept

[s.a.], legea fiind clară și previzibilă în acest sens și prevede examinarea cauzelor în

ședințe publice doar cu rezerva prevăzută la an. 18 CPP prin care se va decide a fi

examinat cauza în ședințe închise (înch. f. 3). Aceasta alegație, în opinia

recurenților, nu corespunde realității, deoarece, pe de o parte, instanța a declarat

că ședințele sunt închise, iar cu privire la pronunțarea publică a hotărârilor emise

în cadrul procesului penal - nici nu s-a expus. Ținând cont de cele consemnate,

avocații au solicitat, practic, prin fiecare cerere înaintată - pronunțarea publică a

hotărârii cu privire la rezultatul deliberărilor în conformitate cu prevederile

art. 342 alin. (4) Cod de procedură penală, însă instanța a refuzat, de fiecare dată,

să satisfacă această cerință. În consecință, faptul că încheierile date pe parcursul

judecării cauzei au fost pronunțate public reprezintă un neadevăr, care

diminuează credibilitatea soluțiilor date de către această instanță.

La fel, se indică și faptul că, în cuprinsul încheierii privind respingerea

sesizării Curții Constituționale referitor la prevederile art. 90 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța a realizat unele constatări și concluzii, lipsite de

motivare în fapt și în drept, cu privire la refuzul martorului XXXXXX de a face

declarații în fața instanței și a răspunde la întrebările părților, instanța a reținut

că „intenția părții apărării în interesul inculpatului V. Filat de a obține mărturisiri

și informații prin orice mijloace prin înfrângerea rezistenței persoanelor date este

de natură de a fi apreciată ca tratament inuman și degradant [s.a.] și nu poate fi

acceptată nici sub o formă, în acest sens instanța nu poate pune problema de

neconcordanță a prevederilor art. 90 alin. (2) Cod de procedură penală cu

prevederile constituționale și deci se impune necesitatea de a sesiza Curtea

Constituțională (...).

Soluțiile instanței de apel sunt criticabile, în viziunea recurenților, și sub

aspectul lipsei unei motivări corespunzătoare a unei hotărâri judecătorești, chiar

dacă aceasta nu vizează fondul cauzei. Astfel, potrivit unei jurisprudențe

constante a CtEDO, pentru a reflecta principiul legat de buna administrare a

justiției, hotărârile instanțelor ar trebui să menționeze, în mod adecvat, motivele

pe care se bazează acestea. Prin urmare, motivarea hotărârilor instanței au scopul

de a demonstra părților că au fost auzite, contribuind, astfel, la o acceptare mai

bună a hotărârii emise de către instanță. În plus, motivarea obligă judecătorii

să-și întemeieze raționamentele proprii pe argumente obiective care țin cont de

drepturile acuzatului. Cu toate acestea, întinderea obligației de motivare variază

145

în funcție de natura acestor hotărâri și trebuie să fie stabilită în dependență de

împrejurările cauzei.

În acest context avocații apărării au expus judecătorului ordinar argumente

pertinente care susțin că textele din Cod de procedură penală, aplicate în

prezentul dosar penal, violează dreptul la un proces echitabil, însă magistrații de

la Curtea de Apel nu s-au expus motivat cu privire la aceasta. Mai mult ca atât, s-a

stabilit că instanțele nu sunt obligate să dea un răspuns detaliat la fiecare

argument invocat, însă trebuie să fie clar, din conținutul hotărârii, că aspectele

esențiale ale cauzei au fost abordate.

În altă ordine de idei, instanțele naționale ar trebui să indice, cu suficientă

claritate, motivele pe care își bazează hotărârile, astfel încât să permită unui

justițiabil, în mod util, de a exercita orice drept de a contesta această hotărâre. Or,

lipsa motivării încheierilor de respingere a solicitării avocaților a produs o

limitare a drepturilor dlui Vladimir Filat, incompatibilă cu ari. 6 CEDO.

În același sens, recurenții subliniază, că Curtea Constituțională apreciază

critic faptul, că normele legale nu prevăd expres dreptul părților de a contesta cu

recurs separat încheierea prin care se refuză ridicarea excepției, ci doar odată cu

fondul cauzei. În aceste condiții, deși excepția de neconstituționalitate poate fi

ridicată la orice etapă a procesului, până la pronunțarea hotărârii, și în cadrul

oricărei instanțe în ordinea exercitării căilor de atac (judecătorie, Curtea de Apel,

Curtea Supremă de Justiție), Curtea Constituțională reține că, în vederea

asigurării celerității procesului, părțile trebuie să aibă posibilitatea procesuală de

a contesta separat cu recurs încheierea judecătorului ordinar de respingere a

cererii de ridicare a excepției.

Recurenții notifică prevederile art. 7 alin. (2), (5) Cod de procedură penală și

indică la faptul că, prezentele încheieri sunt criticabile și prezintă un temei de

recurs sub aspectul prevederilor art. 444 alin. (1) pct. 6) C Cod de procedură

penală, care susțin că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau dispozitivul hotărârii redactate nu corespunde cu

dispozitivul pronunțat după deliberare.

În conformitate cu art. 29 alin. (4) Cod de procedură penală, introdus recent

prin Legea nr. 122 din 2 iunie 2016, în cazul în care părțile invocă încălcarea

Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 și ratificată de Republica Moldova prin

Hotărârea Parlamentului nr.1298-XII din 24 iulie 1997, instanțele de judecată au

obligația să se pronunțe motivat, în hotărârile emise, dacă a avut loc sau nu

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului prin prisma

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Recurenții indică că, prezentele solicitări se întemeiază pe prevederile art. 6

par. 1 și art. 13 CEDO - dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs

efectiv. Astfel, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de

146

prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei

instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care

au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale. Prin urmare, deși nu este

prevăzută expres posibilitatea părților de a ataca separat cu recurs încheierea

menționată supra, ținând cont de pct. 88 din Hotărârea Curții Constituționale

nr. 2 din 9 februarie 2016 și art. 13 CEDO, consideră că Curtea Supremă de

Justiție poate să cenzureze încheierile, prin care instanța de apel a respins ilegal și

nemotivat cererile avocaților privind ridicarea excepției de neconstituționalitate.

6.3. XXXXXX și S.A XXXXXX, în persoana directorului general, XXXXXX,

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală - instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, solicită casarea deciziei

instanței de apel, precum și a hotărârii primei instanțe, în partea aplicării măsurii

de siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile:

 cota socială a companiei XXXXXX de 49,634% din acțiunile companiei

XXXXXX SA., în valoare de 6 207 540,734 MDL;

 cota companiei XXXXXX de 35,288% din acțiunile companiei XXXXXX S.A.,

în valoare de 4 413 339,5944 MDL;

 imobilul amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX, a cărui valoare a fost

estimată la suma de 4 622173,0 MDL;

 cota de 95,37% din cota socială a companiei XXXXXX S.A. care a fost

estimat la o valoare de 5 795 829,95 MDL;

 teren cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău,

XXXXXX cu valoarea cadastrală de 1 597159,0 MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX cu valoarea cadastrală de 5 911126,00 MDL;

 teren cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 15195 773,00 MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 62 691 890,00 MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 17 896 054,00 MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 1 175 504,00 MDL;

 încăpere cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 337 841 MDL;

 construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 571 624 MDL;

147

 încăpere cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău,

XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 316 863 MDL.

În susținerea solicitărilor recurenții invocă aceleași argumente care au fost

expuse în cererile de apel. Totodată, se solicită și casarea încheierii Curții de Apel

Chișinău din 09.12.2016 despre respingerea cererii de explicare a modului de

executare a Deciziei și soluționarea acesteia odată cu fondul recursului.

6.4. Avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX, invocând prevederile art.427

alin. (1) pct. 3) - ședințele de judecată nu au fost publică și pct.6) Cod de procedură

penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, solicită casarea totală a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de

aplicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială și a sechestrului

asupra tuturor bunurilor imobile ce aparțin cu titlu de proprietate companiei S.A.

XXXXXX și casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea în care a fost

respins apelul companiei și menținută hotărârea primei instanțe cu privire la

aplicarea sechestrului asupra tuturor bunurilor imobile ce aparțin cu titlu de

proprietate companiei S.A. XXXXXX.

În motivarea recursului invocă ilegalitatea acestor hotărâri, deoarece a fost

prejudiciat dreptul la un proces echitabil, fiind menționate argumentele indicate

în recursul declarat de inculpat și avocatul acestuia privind publicitatea

ședințelor de judecată și nemotivarea hotărârilor instanțelor de judecată.

De asemenea, menționează că, dispozitivul hotărârii este contrar motivelor

care au determinat soluția, deoarece instanța de apel reține că instanța de fond a

dispus corect aplicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială față

de bunurile care constituie contravaloarea remunerației ilicite, cu valoarea totală

în sumă de 4 524 195,22 lei (Dec. f. 209). De asemenea, Colegiul penal reține că

instanța de fond în mod legal și argumentat a aplicat măsura de siguranță sub

formă de confiscare față de anumite bunuri a căror valoare este de

126 732 716,328 lei (Dec. f. 209-210).

În context, instanța de apel reține legalitatea confiscării bunurilor de către

instanța de fond valoare totală de 131 256 911,548 lei. De asemenea, se invocă că

în concluzie, Colegiul reține că instanța de fond în mod greșit a aplicat măsura de

siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile care constituie

contravaloarea remunerației ilicite în sumă 791 298 222 lei și anume prin

includerea în suma totală și suma de 320 941 414 lei care a exclusă din învinuirea

adusă lui Vladimir Filat pe motiv că nu s-a dovedit vinovăția sub acest capăt de

acuzare (Dec. f. 210). În fapt, constatările instanței de apel sunt contrare

dispozitivului pronunțat, admițându-se astfel o eroare gravă care afectează

legalitatea hotărîrii adoptate. În particular, prin dispozitivul Deciziei s-a dispus a

aplica măsura de siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile

imobile și cotele sociale puse sub sechestru care aparțin lui Filat Vladimir cu drept

de proprietate sau contravaloarea bănească a remunerației ilicite primite de către

148

Filat Vladimir în sumă de 472 537 568 lei 78 bani. În fapt, această decizie nu

corespunde cu cele reținute în conținutul motivării, reținându-se legalitatea

confiscării bunurilor în valoare totală 156 911,548 lei, iar prin soluția care rezultă

din motivarea enunțată - 472 537 568,78 lei.

În opinia recurentului, instanța de apel a admis o aplicare a cadrului

normativ în vigoare, prin invocarea aplicării confiscării speciale si extinse

acelorași bunuri. Această aplicare eronată a legii penale a determinat înrăutățirea

situației prin propriul apel. Mai mult ca atât, nu s-a indicat expres care bunuri au

fost supuse confiscării speciale și care bunuri au fost supuse confiscării extinse.

Or, aceste măsuri de siguranță pot fi aplicate cumulativ sau alternativ doar în

raport cu diferite bunuri, dar nicidecum la aceleași bunuri.

De asemenea, o eroare gravă admisă de către instanța de apel este cea, prin

care nu a evidențiat în conținutul dispozitivului lista bunurilor care au constituit

obiectul remunerației și sunt supuse confiscării speciale, lista bunurilor supuse

confiscării sub aspectul valorii remunerației ilicite, lista bunurilor supuse

confiscării extinse. Această eroare gravă în vedere imposibilitatea executării

Deciziei Curții de Apel Chișinău, mai cu seamă că între motivare și soluție se

identifică incoerențe și contraziceri evidente. Mai mult ca atât, incoerențe sunt

stabilite între cuantumul valoric al remunerației ilicite pretinse și/sau primite,

cuantumul valoric al bunurilor supuse confiscării speciale care sunt descrise în

motivare, cuantumul valoric al bunurilor supuse confiscării speciale reținute în

dispozitivul Deciziei.

În consecință, susține că a fost violat dreptul la un proces echitabil prevăzut

de art. 6 par. 1 CEDO și al dreptului de proprietate prevăzut de art. 1 al

Protocolului 1 CEDO, prezentând probleme de importanță generală pentru

jurisprudență.

6.5. XXXXXX, invocând prevederile art.427 alin. (1) pct. 3) - ședința de

judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel și pct.6)

Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, solicită casarea hotărârilor primei instanțe și instanței de apel,

privitor la confiscarea specială asupra automobilului de model „Toyota Land

Cruiser 200” a.f. 2013 cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu VIN-code XXXXXX

și eliberarea acestui automobil la solicitarea proprietarului de la parcarea

specială.

În motivarea recursului invocă ilegalitatea acestor hotărâri, deoarece i-au

fost prejudiciate dreptul său la un proces echitabil, fiind menționate argumentele

indicate în recursul declarat de inculpat și avocatul acestuia privind publicitatea

ședințelor de judecată și nemotivarea hotărârilor instanțelor de judecată.

De asemenea, menționează și faptul că, deși instanța de apel constată

ilegalitatea acțiunilor instanței de fond cu privire la bunurile din proprietatea

altor apelanți, la final, într-un mod cu totul paradoxal, că instanța de fond a dispus

149

corect aplicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială față de

bunuri. Aceste contradicții evidente subliniază caracterul superficial al analizei

cauzei penale și motivarea superficială și inconsecventă a prezentei decizii.

Astfel, Curtea de Apel, insistă asupra caracterului „cert” al faptului că

automobilul a fost procurat din banii lui XXXXXX pentru a fi transmis lui V. Filat,

fapt ce se demonstrează prin ridicarea automobilului de la domiciliul lui V. Filat în

urma percheziției.

În fața instanței de apel martorul a refuzat să ofere declarații în fața

instanței. Prin urmare, este absolut aberantă concluzia la care a ajuns instanța de

apel, în lipsa unor probe în acest sens. În context, nu au fost administrate nici o

probă care ar susține constatările instanței de apel, ba din contra, în calitate de

parte cointeresată a prezentat instanței atât contractul de vânzare-cumpărare,

actul de predare-primire cât și bonurile, facturile fiscale achitate de către natul,

instanța de apel nu s-a pronunțat motivat asupra acestora, considerând că a fost

violat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Recurentul menționează că, în cererea de apel a invocat faptul, că prin

confiscarea automobilului se violează dreptul la proprietate consfințit de art. 46

alin. (1) și (3) din Constituția Republicii Moldova, art. 13 alin. (1) Cod de

procedură penală, cât și art. 1 din Protocolul Adițional la Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, care stipulează că orice persoană fizică sau juridică are

dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa

decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute și de principiile

generale ale dreptului internațional, însă instanța de apel nu s-a pronunțat cu

privire la acest aspect.

Astfel, recurentul apreciază că, decizia instanței de apel ca fiind una ilegală,

neîntemeiată și în consecință susține că lipsa de publicitate a ședințelor de

judecată în care s-a examinat și dispus măsura confiscării, precum și lipsa

motivării deciziei Curții de Apel la confiscarea specială, constituie violări al

dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 par. 1 CEDO și al dreptului de

proprietate prevăzut de art. 1 din Protocolul Adițional la Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, reprezentând probleme de importanță generală pentru

jurisprudență.

6.6. Avocatul XXXXXX în numele XXXXXX, invocând prevederile art.427

alin. (1) pct. 3) - ședințele de judecată nu au fost publice și pct.6) Cod de procedură

penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, solicită casarea totală a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de

aplicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială asupra cotei

companiei XXXXXX de 35,288 % din acțiunile Societății XXXXXX S.A. în valoare de

4 413 339,5944 MDL și casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea în

care a fost respins apelul declarat de către compania XXXXXX.

150

În motivarea recursului invocă argumente identice expuse în recursul

declarat în numele S.A. XXXXXX, totodată, fiind menționat faptul că, în speță,

instanța de apel a respins cererea de apel a subscrisei, motivând după cum

urmează: „Compania „ XXXXXX" este o companie înregistrată în zonă off-shore și nu

a administrat careva poziții de asociere cu bunurile sechestrate ".

Cu privire la acest aspect menționează că, în cadrul ședințelor de judecată în

cadrul Curții de Apel a fost prezentat un set de acte confirmative, care probează

faptul că beneficiarul real (efectiv) al companiei „XXXXXX” este XXXXXX și

nicidecum Filat Vladimir. Or, nemijlocit în cadrul perchezițiilor efectuate la sediul

companiei XXXXXX SRL au fost depistate și ridicate probe în acest sens, cum ar fi

ștampila companiei „XXXXXX”. Acest fapt denotă, că beneficiarul și gestionarul

real al acestei companii este XXXXXX. Totodată, procurorul nu a prezentat nici o

probă în sensul art. 93 și 100 Cod de procedură penală, care ar demonstra faptul

că V. Filat este gestionarul/beneficiarul efectiv al acestei companii. La caz,

instanța de apel nu a stabilit temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea motivelor apelului declarat de subscrisă, ci doar s-a limitat la

expunerea circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei. Neexpunerea instanței

de apel asupra tuturor motivelor invocate de apelant permite de a concluziona, că

Decizia Curții de apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 este una nemotivată.

6.7. Avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX, invocând prevederile art.427

alin. (1) pct. 3) - ședințele de judecată nu au fost publice și pct.6) Cod de procedură

penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, solicită casarea totală a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de

aplicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială asupra cotei

sociale de 49,634 % din acțiunile XXXXXX ce aparțin XXXXXX S.A. și cotei în

mărime de 95,37 % din capitalul social al XXXXXX S.A., deținute de Vladimir Filat

și casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea în care a fost respins

apelul declarat de către compania XXXXXX S.A.

În motivarea recursului invocă argumente identice expuse în recursul

declarat în numele S.A. XXXXXX și XXXXXX.

6.6. Recursul declarat de către S.A. XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și S.A.

XXXXXX, în comun, este identic cu recursurile declarate de către XXXXXX și S.A

XXXXXX, și de avocatul XXXXXX, invocând aceleași solicitări și aceleași argumente.

ordinare declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, pe motiv că sunt vădit

neîntemeiate.

De asemenea, a fost depusă referința și din partea inculpatului Filat Vladimir

și avocatul acestuia, Popa Igor, privind opinia sa asupra recursului ordinar

declarat de procuror, solicitând respingerea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

151

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestora din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

8.1. Cu referire la argumentele recursurilor ordinare , prin care se

invocă eroarea de drept, prevăzută la art. 427 alin.(1) pct. 3) Cod de

procedură penală și anume, că ședința de judecată nu a fost publică, în afară

de cazurile, când legea prevede altfel.

Din materialele dosarului penal Colegiul penal atestă, că la data de

27 septembrie 2016 în ședința instanței de apel de către procurorul Bețișor A.,

prin demers, a fost solicitată examinarea cauzei în ședință închisă, iar de

către avocatul Popa I. și inculpatul Filat V. a fost solicitată examinarea cauzei în

ședință publică.

Asupra acestor cereri instanța de apel s-a expus prin încheierea pronunțată

la 27 septembrie 2016, prin care cererea inculpatului Filat V. și avocatului Popa I.

a fost respinsă, iar demersul procurorului a fost admis și dispusă examinarea

cauzei penale în privința inculpatului în ședință închisă.

În recursurile ordinare avocatul Popa Igor în numele inculpatului Filat

Vladimir și inculpatul V. Filat, XXXXXX și S.A XXXXXX, avocatul XXXXXX în numele

S.A. XXXXXX, XXXXXX, avocatul XXXXXX în numele XXXXXX, avocatul XXXXXX în

numele S.A. XXXXXX și S.A. XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și S.A. XXXXXX, invocă

prezența în speța examinată a erorii de drept, prevăzute de art. 427 alin.(1)

pct. 3) Cod de procedură penală și anume, că ședința de judecată nu a fost publică,

în afară de cazurile, când legea prevede altfel, considerând că caracterul public al

ședințelor de judecată este un drept al inculpatului, precum și o garanție

procesuală, care asigură echitatea unui proces penal, considerând că acest drept

are un caracter absolut.

Verificând materialele cauzei în raport cu argumentele recurenților prin

care se invocă ilegalitatea judecării cauzei în ședință închisă, Colegiul penal a

ajuns la concluzia, că aceste solicitări sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse

din următoarele considerente.

Colegiul penal în acest sens menționează, că potrivit articolului 6 paragraf 1

din Convenție, întitulat „ Dreptul la un proces echitabil”, orice persoană are

dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a

cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care

va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie

asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

152

Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință

poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți

a acestuia în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-

o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private

a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către

instanță atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă

atingere intereselor justiției.

Cu referire la aceste prevederi ale Convenției în Diennet vs Franța

(26 septembrie 1995, nr. 18160/91, Par. 33), Curtea Europeană și-a susținut

afirmațiile expuse anterior în jurisprudență potrivit cărora așa-numita

publicitate are drept scop protejarea justițiabililor contra unei justiții secrete,

scăpate de sub controlul publicului, un mijloc ce contribuie la păstrarea încrederii

în instanțele judecătorești. Transparența oferită de către aceasta administrării

justiției asigură și atingerea scopului articolului 6 § 1: procesul echitabil, a cărui

garantare, în sensul Convenției, este unul din principiile oricărei societăți

democratice.

Totodată CtEDO subliniază, că Convenția nu oferă un caracter absolut

acestui principiu, deoarece potrivit articolului 6 § 1 accesul în sala de ședințe

poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei

părți a acestuia în interesul moralității (...), atunci când (...) protecția vieții private

a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către

instanță, atunci când în împrejurări speciale publicitatea ar fi de natură să aducă

atingere intereselor justiției.

Astfel, Convenția și jurisprudența CtEDO stabilește posibilitatea unor

derogări de la regula generală, reieșind din particularitățile distincte ale cauzei,

atribuind instanțelor de judecată dreptul de a da o apreciere cumulativă tuturor

circumstanțelor concrete ale cauzei, precum și a impactului limitării accesului

publicului în sala de judecată asupra echității procesului în speță, obligând

instanțele de judecată să-și motiveze în mod temeinic soluțiile sale privind

limitarea accesului publicului în sala de judecată.

În acord cu stipulările art. 6 paragraf 1 CEDO Codul de procedură penală al

Republicii Moldova prevede în art. 18: (1) „În toate instanțele judecătorești

ședințele sunt publice, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul cod”;

(2) Accesul în sala de ședință poate fi interzis presei sau publicului, prin încheiere

motivată, pe parcursul întregului proces sau al unei părți din proces, în interesul

respectării moralității, ordinii publice sau securității naționale, când interesele

minorilor sau protecția vieții private a părților în proces o cer, sau în măsura

considerată strict necesară de către instanță când, datorită unor împrejurări

speciale, publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiției; (21) În procesul în

care un minor este victimă sau martor, instanța de judecată va asculta declarațiile

acestuia într-o ședință închisă; (3) Judecarea cauzei în ședința închisă a instanței

trebuie argumentată și efectuată cu respectarea tuturor regulilor procedurii

153

judiciare; (4) În toate cazurile, hotărârile instanței de judecată se pronunță în

ședință publică”.

Analizând încheierea instanței de apel din 27 septembrie 2016, Colegiul

penal constată, că instanța de apel a dispus, în temeiul prevederilor art. 18 Cod de

procedură penală examinarea apelurilor declarate împotriva sentinței Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 27.06.2016, în privința inculpatului Filat Vladimir în

ședință închisă, prin limitarea accesului publicului în ședința de judecată a

instanței de apel, motivându-și soluția prin faptul, că în prezent în gestiunea

Procuraturii Anticorupție se află cauza penală nr. 20159781138 în cadrul căreia

sunt înfăptuite acțiuni de urmărire penală. Din această cauză prin ordonanța

procurorului din 16.12.2015 a fost disjunsă prezenta cauză, în care se conțin mai

multe informații care se impun a fi protejate, urmează a fi interogați martori, a

căror declarații prezintă valoare probatorie pe dosarul aflat la urmărirea penală,

pentru asigurarea posibilității de aplicare a unor eventuale măsuri de asigurare,

precum și de protecție a persoanelor în virtutea unor împrejurări speciale

generate de urmărirea penală pe dosarul aflat în gestiunea Procuraturii

Anticorupție, iar, în consecință, pentru a nu afecta urmărirea penală în cauza din

care a fost disjuns prezentul dosar și, respectiv, interesele justiției.

Colegiul penal consideră, că instanțele ierarhic inferioare au adoptat

încheieri motivate, prin care s-a dispus desfășurarea ședințelor de examinare a

cauzei în privința lui Filat V. fără accesul publicului, astfel respectând

jurisprudența CtEDO, care menționează, că limitarea accesului la ședințe trebuie

să fie strict fundamentate pe circumstanțele speței (Cauza Bocellari și Rizza contra

Italiei, Hotărârea din 13 noiembrie 2007), totodată, instanțele respectând și

prevederile art. 18 alin. (3) Cod de procedură penală, care prevede, că judecarea

cauzei în ședința închisă a instanței trebuie argumentată și efectuată cu

respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare.

Astfel, Colegiul penal constată, că în motivarea demersului depus de către

procuror cu solicitarea limitării accesului publicului la ședințele de judecată,

acesta a menționat, că în cauza penală de învinuirea lui Filat Vladimir

desfășurarea ședințelor de judecată în ședință închisă sunt justificate de

particularitățile distincte ale cauzei penale, dat fiind faptul că expunerea unor

circumstanțe ce se conțin în dosar în mod public ar afecta grav examinarea în

continuare a circumstanțelor cauzei penale care se află în procedura Procuraturii

Anticorupție, deoarece ar permite persoanelor care au mai fost implicate la

comiterea faptelor infracționale să declanșeze acțiuni, care ar împiedica

desfășurarea obiectivă a urmăririi penale.

În acest sens procurorul a menționat, că acuzațiile care sunt formulate în

denunțul lui XXXXXX și care au constituit temei de pornire a urmăririi penale în

privința lui Filat Vladimir, vizează în mod direct sustragerile în proporții deosebit

de mari din sistemul bancar al Republicii Moldova, în cadrul căreia capitalul unei

bănci al cărei pachet majoritar de acțiuni îl deținea statul, a fost diminuat prin

154

acțiunile coruptibile invocate în denunț, prin pretinderea și primirea de bunuri în

proporții deosebit de mari de obiecte materiale și mijloace financiare, precum și

prin ulterioarele acțiuni de sustragere a mijloacelor financiare în proporții

deosebit de mari, din cadrul acestei bănci. Informarea publicului larg asupra

circumstanțelor concrete și probelor expuse în speță, care constituie în prezent

obiectul cauzei penale aflate în procedura Procuraturii Anticorupție, ar

compromite probele pe acest dosar, afectând, în final, interesele justiției.

Colegiul penal atestă, că apreciind temeinicia solicitărilor procurorului,

instanțele de judecată legal au decis asupra necesității limitării accesului

publicului la ședințele de judecată, deoarece cauza în speță vizează fapte,

săvârșite în comun acord cu persoane de demnitate publică și care au adus

atingere stabilității economice a întregii țări și aceste acțiuni constituie și în

prezent obiectul urmăririi penale, care nu este finalizată, astfel că respectarea

intereselor justiției la caz sunt extrem de necesare, fiind atins prin aceasta și unul

din scopurile procesului penal, prevăzut de art. 1 alin. (2) Cod de procedură

penală, că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit

vinovăției sale.

Astfel, interesele justiției, de a înfăptui urmărirea penală în scopul stabilirii

tuturor circumstanțelor comiterii faptelor la un asemenea nivel și de o asemenea

amploare, în opinia Colegiului penal, prevalează satisfacerii interesului public în

speță, chiar și în condițiile motivării acesteia prin necesitatea respectării

dreptului inculpatului la un proces echitabil.

Mai mult decât atât, Colegiul penal consideră, că faptul limitării accesului

publicului la ședințele de judecată nu poate constitui la caz o încălcare a dreptului

inculpatului la un proces echitabil, deoarece examinarea cauzei a avut loc cu

respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare, inculpatul participând

personal la examinarea cauzei, având acces la toate actele judecătorești emise și

întocmite în cauză, beneficiind și folosindu-se de dreptul la apărare, inclusiv și de

a obține copii de pe aceste acte, precum și de pe înregistrările audio ale ședințelor

de judecată.

Ținând cont de cele expuse supra, Colegiul penal consideră, că sunt

neîntemeiate și argumentele recursurilor, în care se invocă încălcarea dreptului la

un proces echitabil prin faptul, că hotărârile judecătorești în speță nu ar fi fost

pronunțate public, adică citite cu voce tare în prezența publicului.

Referitor la pronunțarea publică CtEDO a remarcat în cauza Pretto si alții

vs Italia (8 decembrie 1983, nr. 7984/77, Par. 28), că aceasta nu înseamnă în mod

obligator ca hotărârea să fie citită în incinta instanței de judecată, dar este

suficient să se asigure accesibilitatea publicului. Astfel că, posibilitatea de a obține

o copie a hotărârii de la grefier sau de a citi hotărârea într-o culegere oficială de

jurisprudență publicată asigură publicitatea fără ca hotărârea să fie citită cu voce

tare.

155

Astfel, Colegiul penal ajunge la concluzia, că în speță nu se constată eroarea

de drept invocată de către recurenți, prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 3) Cod de

procedură penală.

8.2. Cu referire la recursurile avocatului Popa Igor în numele

inculpatului Filat Vladimir împotriva încheierilor din 09 noiembrie 2016 de

respingere a cererilor inculpatului Filat Vladimir și avocatului Popa Igor

privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 316

alin. (4) Cod de procedură penală și de respingere a cererii inculpatului Filat

Vladimir și avocatului Popa Igor privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a prevederilor art.90 alun. (2) și art. 342 alin. (3) Cod de

procedură penală.

Din materialele dosarului penal Colegiul penal atestă, că la data de

09 noiembrie 2016 în ședința instanței de apel de către inculpatul Filat Vladimir

și avocatul Popa Igor au fost depuse două cereri privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a prevederilor art. 316 alin.(4) Cod de procedură penală

(f.d. 32-59, Vol. XXXIX) și privind ridicarea excepției de neconstituționalitate

a prevederilor art. 90 alin.(2) și art. 342 alin.(3) Cod de procedură penală

(f.d. 65-118, Vol. XXXIX).

Asupra acestor cereri, depuse în mod separat de către inculpatul Filat

Vladimir și avocatul Popa Igor, instanța de apel s-a expus prin pronunțarea a

două încheieri la data de 09.11.2016 (f.d. 60-64, 119-124, Vol. XXXIX), respingând

cererile depuse.

Împotriva încheierilor indicate supra avocatul Popa Igor în numele

inculpatului Filat Vladimir declară recurs, solicitând casarea acestora ca fiind

neîntemeiate și sesizarea de către instanța de recurs a Curții Constituționale

privind excepțiile de neconstituționalitate invocate de către autorii recursurilor.

În motivarea recursurilor sale avocatul Popa Igor menționează, că potrivit

Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016 în cazul existenței

incertitudinii privind constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului,

decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor

Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său,

instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională, iar

judecătorul ordinar nu se pronunță asupra temeiniciei sesizării sau asupra

conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la

verificarea întrunirii următoarelor condiții: (1) obiectul excepției intră în

categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.(1) lit. a) din Constituție;

(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau

indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

156

(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile

contestate.

Recurentul consideră, că instanța de apel, pronunțând încheierile din

09.11.2016 „ s-a limitat la expunerea acestor condiții, fără, însă, să supună

excepția ridicată de către avocați filtrului impus de către instanța

constituțională”, nemotivându-și în acest fel încheierile, precum și că instanța de

apel s-a pronunțat asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu

Constituția a normelor contestate.

Colegiul penal, analizând textul încheierilor atacate constată, că instanța de

apel întemeiat a respins cererile avocatului și inculpatului de sesizare a Curții

Constituționale, motivându-ți soluția în acest sens.

Cu referire la explicațiile date în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din

09 februarie 2016 Colegiul penal atestă, că Hotărârea enunțată supra a avut, în

special, ca obiect examinarea excepției de neconstituționalitate ridicată de către

Curtea Supremă de Justiție referitoare la faptul, dacă instanțele de fond (de primă

instanță și instanțele de apel) au dreptul să sesizeze, fără intervenția Curții

Supreme de Justiție, în mod direct, Curtea Constituțională, precum și dacă

instanțele judecătorești sunt în drept să refuze părților ridicarea excepției de

neconstituționalitate.

Răspunsul oferit de către Curtea Constituțională este că instanțele pot sesiza

în mod direct Curtea, în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea

unor norme legale, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe

rolul său, în situația când sunt întrunite patru condiții, indicate de către Curte și

reiterate de către apărare în recursul său.

Astfel, deși Curtea Constituțională a menționat, că instanța de judecată

este obligată să sesizeze Curtea Constituțională, stabilirea de către Curte a

condițiilor pentru admiterea cererii de sesizare presupune un eventual refuz al

instanțelor de judecată de ridicare a excepției de neconstituționalitate în cazul

constatării de către instanțe a următoarelor: a) lipsei de incertitudine privind

constituționalitatea unor norme legale; b) normele legale a căror

constituționalitate se invocă nu urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze

aflate pe rolul instanței ; c) existenței uneia dintre condițiile indicate în Hotărâre

sau a câtorva din ele cumulativ, cum ar fi: (1) obiectul excepției intră în categoria

actelor cuprinse la articolul 135 alin.(1) lit. a) din Constituție; (2) excepția este

ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că

este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; (3) prevederile contestate

urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu există o hotărâre anterioară a

Curții având ca obiect prevederile contestate.

Condițiile de admitere a cererii de ridicare a excepției de

neconstituționalitate în cadrul unui dosar penal, indicate supra, se conțin în

prevederile art. 7 alin. (3 ) Cod de procedură penală, care stabilește, că, dacă, în

procesul judecării cauzei, instanța constată că norma juridică ce urmează a fi

157

aplicată contravine prevederilor Constituției și este expusă într-un act juridic care

poate fi supus controlului constituționalității, judecarea cauzei se suspendă, se

informează Curtea Supremă de Justiție care, la rândul său, sesizează Curtea

Constituțională.

Instanța de apel, respingând cererile inculpatului și avocatului său, și-a

motivat soluția prin prisma acestor prevederi legale, argumentând în textul

încheierilor, că în speță nu se atestă existența unei incertitudini că normele

juridice ce urmează a fi aplicate contravin prevederilor Constituției.

Aceste argumente ale instanței de apel sunt interpretate de către apărare ca

o expunere a instanței asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu

Constituția a normelor contestate prin cererea depusă de inculpat și apărătorul

său, interpretare ce nu poate fi acceptată de către instanța de recurs.

Colegiul penal în acest sens atrage atenția, că în pct. 66 al Hotărârii Curții

Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016 Curtea menționează, că instituția

ridicării excepției de neconstituționalitate oferă instanțelor posibilitatea

soluționării situațiilor în care, în cadrul judecării unei cauze, părțile, sau

judecătorul, se confruntă cu o incertitudine în privința constituționalității

normelor ce urmează a fi aplicate.

Cu referire la acest capitol Curtea în dispozitivul hotărârii a menționat, că

excepția de neconstituționalitate se ridică numai în cazul existenței incertitudinii

privind constituționalitatea unor norme legale, care urmează a fi aplicate. Instanța

de apel a considerat, că în speță n-a constatat existența incertitudinii invocate a

normelor legale, deoarece normele contestate deja au fost aplicate.

În acest sens Colegiul penal constată, că apărarea a solicitat ridicarea

excepției de neconstituționalitate, sesizarea având ca obiect prevederile art. 90

alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că „Nici o persoană nu poate fi

silită să facă declarații contrar intereselor sale sau ale rudelor sale apropiate”.

Această prevedere legală, de fapt, reflectă un drept fundamental al unei

persoane, ce ține de echitatea procesului penal, de aceea careva incertitudini la

aplicarea acestei norme instanța de apel n-a stabilit, iar chestiunea dacă

declarațiile unui martor urmează a fi puse la baza unei hotărâri judecătorești este

una de apreciere, dată de legislație în competența instanțelor judecătorești

(art. 101 Cod de procedură penală).

Colegiul penal de asemenea atestă, că apărarea a solicitat ridicarea excepției

de neconstituționalitate, sesizarea având ca obiect prevederile art. 342 alin. (3)

Cod de procedură penală, care stabilește, că „Încheierile instanței asupra celorlalte

chestiuni se includ în procesul-verbal al ședințelor de judecată”.

Și în acest caz instanța de apel a considerat, că nu există careva incertitudini

la aplicarea acestor norme legale, dat fiind faptul că apărarea în susținerea acestei

incertitudini menționează, că această prevedere legală ar permite respingerea

demersurilor apărării fără careva motivare.

158

În acest sens Colegiul penal menționează, că lipsa de motivare și motivarea

insuficientă a unei încheieri judecătorești ține de asemenea de aprecierea

temeiniciei și legalității unei hotărâri judecătorești, care este dată în competența

instanțelor judecătorești ierarhic superioare.

Apărarea a solicitat și ridicarea excepției de neconstituționalitate, sesizarea

având ca obiect prevederile art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală, care

stabilește, că „Președintele ședinței de judecată poate limita accesul publicului la

ședință, ținând seama de condițiile în care se judecă cauza”, invocând în susținerea

cererii, că incertitudinea acestei norme legale vizează faptul, dacă încheierile și

hotărârile emise de instanță la examinarea cauzei în ședință închisă urmează sau

nu a fi pronunțate în public.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel corect a considerat, că referitor la

aceste norme legale nu există careva incertitudini, iar chestiunile pe care le pune

apărarea țin de asemenea de aprecierea legalității și temeiniciei hotărârilor

judecătorești pronunțate și intră în competența instanțelor de judecată ierarhic

superioare, care, verificând materialele cauzei, va da apreciere legalității și

temeiniciei hotărârilor judecătorești pronunțate, precum și respectarea la

examinarea cauzei a drepturilor fundamentale ale omului.

Astfel, Colegiul penal constată, că instanța de apel, respingând cererile de

ridicare a excepției de neconstituționalitate, înaintate de apărare, și-a motivat

soluția prin prisma prevederilor art. 7 alin. (3) Cod de procedură penală și a

Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, considerând că nu

există careva incertitudini la aplicarea normelor legale, care sunt invocate de

către apărare.

Totodată Colegiul penal menționează, că în Hotărârea indicată supra Curtea

Constituțională mai subliniază, că această incertitudine trebuie să vizeze norme

juridice, care urmează a fi aplicate.

Colegiul penal constată, că în cererile depuse privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate, iar ulterior și în recursurile asupra încheierilor de

respingere a acestora, avocatul a evitat să indice temeiul legal al solicitărilor sale,

și anume, prevederile art. 7 alin. (3) Cod de procedură penală, care statuează una

din condițiile esențiale, reiterate și în textul Hotărârii precitate a Curții

Constituționale, care stipulează, că normele a căror constituționalitate se

contestă, „urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său”.

Evitarea avocatului de a indica această condiție în cererile adresate instanței

de apel, iar ulterior și în recursurile depuse este explicabilă, deoarece cererea de

ridicare a excepției de neconstituționalitate a fost depusă după ce instanța de

apel s-a expus prin încheieri asupra cererilor apărării, adică a aplicat

normele juridice a căror neconstituționalitate se invocă. Acest fapt se atestă

din procesul - verbal al ședinței de judecată, din care se constată că cererile de

ridicare a excepției de neconstituționalitate au fost depuse la finele cercetării

judecătorești.

159

Colegiul penal consideră, că reieșind din faptul, că instanța de apel la

momentul depunerii cererii de ridicare a excepției de constituționalitate, s-a

expus deja prin încheieri asupra cererilor apărării, care se întemeiau pe normele

juridice contestate, soluționând cererile în fond, adică a aplicat normele juridice a

căror neconstituționalitate s-a invocat ulterior. Astfel, argumentele apărării

asupra legalității și temeiniciei hotărârilor pronunțate au trecut în sfera

controlului înfăptuit de către instanța de recurs ordinar.

În același context, Colegiul penal ține să mai menționeze, că potrivit

articolului 6 alin. (1) CEDO orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

În acest sens, Colegiul penal atestă, că recursurile ordinare ale apărării

conțin argumente asupra temeiniciei și legalității dispunerii înfăptuirii ședințelor

de judecată în regim închis cu referire la punerea la baza deciziei a declarațiilor

martorilor ș.a. sub aspectul respectării dreptului la un proces echitabil,

argumente care vor fi examinate în decizia prezentă de către instanța de recurs

ordinar prin prisma existenței temeiurilor de drept prevăzute la art. 427 Cod de

procedură penală.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal constată, că instanța de apel

și-a motivat încheierile contestate sub aspectele indicate supra și anume, că

cererile de ridicare a excepțiilor de neconstituționalitate nu corespund condițiilor

pentru admiterea acestora, și anume: a) nu există incertitudini privind

constituționalitatea normelor legale indicate în cereri și b) normele legale nu

urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, fiind deja

aplicate.

Totodată Colegiul penal menționează, că modalitatea de expunere de către

instanța de apel a considerentelor sale de respingere a cererilor nu poate schimba

esența soluției oferite de către instanță, care este una corectă.

Instanța de recurs, de asemenea atestă, că argumentele indicate de către

recurenți privind constituționalitatea normelor aplicate de către instanțe sunt

motivate sub aspectul existenței temeiurilor de recurs, prevăzute de art. 427 Cod

de procedură penală, de aceea Colegiul penal se va expune asupra lor în acest

aspect.

Astfel, instanța de recurs ajunge la concluzia, că sunt neîntemeiate

recursurile inculpatului Filat Vladimir și avocatului acestuia Popa Igor împotriva

încheierilor din 09 noiembrie 2016 de respingere a cererilor inculpatului Filat

Vladimir și avocatului Popa Igor privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a prevederilor art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală și

de respingere a cererii inculpatului Filat Vladimir și avocatului Popa Igor privind

160

ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 90 alin.(2) și

art. 342 alin.(3) Cod de procedură penală.

Luând în considerație cele indicate supra, având în vedere faptul, că susține

soluția instanței de apel de respingere a cererilor apărării de ridicare a excepției

de neconstituționalitate pe motiv că acestea nu întrunesc condițiile prevăzute de

legislație pentru admiterea acestora, Colegiul penal conchide că solicitarea de

sesizare a Curții Constituționale de către Curtea Supremă de Justiție în baza

acelorași cereri este neîntemeiată și urmează a fi respinsă în speța dată prin

declararea inadmisibilității acestora.

8.3. Cu referire la argumentele recursurilor privind pretinsa eroare de

drept la examinarea cauzei, precum că „Judecata a avut loc fără participarea

interpretului și a traducătorului, când participarea lor era obligatorie

potrivit legii” (art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală).

Din analiza recursurilor depuse Colegiul penal constată, că inculpatul și

apărătorul invocă în susținerea opiniei sale faptul, că unele documente din

dosarul penal, și anume rulajele din conturi, nu au fost traduse inculpatului Filat

V. în modul prevăzut de lege, astfel că acesta a fost lipsit de dreptul de a fi

informat în mod amănunțit, despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa .

În acest sens Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 6

paragraf (3) CEDO : „orice acuzat are, dreptul:

a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și

în mod amănunțit, despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa ;

e) să fie asistat gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba

folosită la audiere.”

În acord cu principiile sus-enunțate legislația națională art. 16 alin. (1), (2) și

(4) Cod de procedură penală, prevede, că: „În desfășurarea procesului penal se

utilizează limba de stat, iar persoana care nu posedă sau nu vorbește limba de stat

are dreptul să ia cunoștință de toate actele și materialele dosarului, să vorbească în

fața organului de urmărire penală și în instanța de judecată prin interpret. Actele

procedurale ale organului de urmărire penală și cele ale instanței de judecată se

înmânează bănuitului, învinuitului, inculpatului, fiind traduse în limba lui maternă

sau în limba pe care acesta o cunoaște, în modul stabilit de prezentul cod.”

Colegiul penal menționează, că potrivit jurisprudenței CtEDO textul precitat

al art. 6 din CEDO nu urmează a fi interpretat în sensul că ar impune traducerea

scrisă a tuturor documentelor sau pieselor oficiale aflate la dosar. Cu referire la

aceasta CtEDO a reținut, că textul supus examinării folosește noțiunea de

„interpret", și nu pe aceea de „traducător", ceea ce conduce la concluzia că o

asistență lingvistică orală este de natură să corespundă exigențelor Convenției.

Scopul asistenței acordate în materie de interpretare este ca acuzatul să știe în ce

este învinuit pentru a-și construi apărarea, în special, prin înaintarea versiunilor

161

sale despre faptele pentru care este învinuit. Astfel, acest drept trebuie să fie

concret și efectiv, iar obligația autorităților competente nu se limitează la a-i

desemna acuzatului un interpret, dar ele trebuie să asigure un control ulterior al

valorii interpretării asigurate.

În cauza Saman vs Turcia ( 5 aprilie 2011, nr. 35292/05) CtEDO a reiterat

principiile generale privind dreptul de a beneficia de serviciile interpretului,

menționând, că chestiunea privind cunoștințele lingvistice ale acuzatului trebuie

să fie de o importanță vitală pentru procesul penal, cu excepția situației când în

lumina circumstanțelor concrete ale speței se demonstrează existența unor

motive convingătoare de a restricționa dreptul acuzatului la asistența promovată

de interpret. În această cauză reclamanta pretindea la încălcarea dreptului la

asistența gratuită a unui interpret, ea fiind necărturară și vorbitoare de limbă

curdă.

Cu referire la controlul asupra calității interpretării asigurate, CtEDO în

cauza Kamasinski vs Austria ( 19 decembrie 1989, nr. 9783/82) a precizat, care

sunt limitele interpretării ce trebuie înfăptuită pentru ca acuzatul să fie informat,

în termen cel mai scurt într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, despre

natura și cauza acuzației aduse împotriva sa. În acest sens Curtea indică asupra

faptului, că această prevedere nu precizează dacă informațiile relevante trebuie

să fie oferite în formă scrisă sau traduse în formă scrisă pentru acuzat, însă

specifică necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării acuzației aduse

persoanei. Actul de acuzare joacă un rol determinant în urmărirea penală, în

sensul că de la momentul prezentării lui acuzatul este oficial anunțat în scris cu

privire la elementele de fapt și de drept ale acuzației ce i se aduce.

Din analiza materialelor cauzei Colegiul penal constată, că întregul proces

penal ( urmărirea penală și judecarea cauzei în instanțele de judecată) în speță

s-a desfășurat în limba de stat, limba pe care o vorbește și o posedă inculpatul

Filat Vladimir, actele de învinuire ale inculpatului au fost întocmite de asemenea

în limba de stat, toate actele și materialele dosarului i-au fost prezentate acestuia

de asemenea în limba de stat.

De asemenea Colegiul penal atestă, că instanțele de fond au înfăptuit în mod

corect controlul valorii interpretării asigurate, dând răspuns la argumentele

recurenților în această parte, menționând, că invocările acestora nu sunt

relevante pentru soluționarea cauzei.

În acest sens Colegiul penal subliniază, că referitor la argumentele apărării

precum că la materialele cauzei penale au fost anexate documente, care conțin

rulajele mijloacelor bănești în conturile bancare, documente întocmite în limba

engleză, rusă, letonă și care nu sunt traduse în limba de stat, instanța de apel a

constatat, că într-adevăr la materialele cauzei sunt anexate aceste documente,

însă potrivit procesului-verbal de examinare din 14.12.2015 ( f.d. 208/1- 2013/9

Vol. XV) conținutul acestor documente a fost examinat și reprodus în textul

procesului verbal în prezența interpretului XXXXXX, despre participarea căreia

162

este indicat în procesul-verbal de examinare și care a semnat fiecare filă a

procesului-verbal.

Colegiul penal de asemenea atestă, că procesul-verbal de examinare din

14.12.2015 este întocmit în limba de stat, iar conținutul acestuia este reflectat în

învinuirile înaintate inculpatului Filat Vladimir, care i-au fost aduse la cunoștință

ultimului în conformitate cu legislația în vigoare.

Astfel, Colegiul penal atestă, că de fapt, inculpatul și avocatul în alegațiile

sale pun la îndoială calitatea propriu-zisă a traducerii, inclusiv și cu referire la

obligațiunile traducătorului, considerând totodată că lipsa traducerii scrise

ad-literam a documentelor indicate constituie un impediment pentru inculpat în a

înțelege învinuirile înaintate.

În opinia Colegiului penal, o astfel de interpretare de către recurenți a

drepturilor oferite prin prevederile art. 6 paragraf 3 CEDO nu poate fi acceptată.

Colegiul penal susține, însușește și nu consideră necesară reiterarea

concluziilor instanței de apel potrivit cărora în speță au fost respectate

prevederile legale cu privire la antrenarea interpretului în cadrul înfăptuirii

acțiunilor de urmărire penală și astfel nu se constată vreun temei legal de

declarare a nulității actelor întocmite cu participarea interpretului.

De asemenea, Colegiul penal menționează, că potrivit jurisprudenței CtEDO

enunțate supra, precum și pct. 26 din Directiva 2010/64/UE a Parlamentului

European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare și

traducere în cadrul procedurilor penale, atunci când pun la dispoziția persoanelor

suspectate sau acuzate informații în conformitate cu prezenta directivă,

autoritățile competente ar trebui să acorde o atenție deosebită persoanelor care nu

pot înțelege conținutul sau înțelesul informațiilor, de exemplu din cauza vârstei

tinere sau a stării psihice sau fizice.

În acest sens Colegiul penal menționează, că inculpatul Filat V. are studii

superioare juridice, din recursul depus este evident că inculpatul cunoaște limba

de stat, limba rusă și limba engleză. Mai mult decât atât, inculpatul a fost om de

afaceri, a ocupat în stat funcții de demnitate publică, inclusiv funcția de XXXXXX.

În acest context, Colegiul penal consideră neîntemeiată invocarea de către

inculpat a faptului, că el nu înțelege sensul documentelor care cuprind rulajele

mijloacelor bănești în conturi, care conțin date cu privire la persoana care a

transferat banii, persoana care a beneficiat de transferuri, sumele expuse în cifre,

data transferului, valuta în care s-au făcut transferurile.

Colegiul penal reține, că instanța de apel s-a expus motivat în acest sens în

decizia sa, așa cum este indicat în pct. 5 al deciziei prezente, concluzii pe care

instanța de recurs le susține și le însușește și a căror reiterare nu o consideră

necesară.

Reieșind din cele expuse supra Colegiul penal consideră că în speță nu s-a

constatat existența erorii de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de

procedură penală.

163

8.4. Cu referire la argumentele tuturor recursurilor ordinare, prin care

se invocă eroarea de drept, prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și anume , că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de

procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpaților.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul reține că recurenții

invocă în calitate de temei pentru recurs prevederile pct. 6) alin. (1) al art. 427

Cod de procedură penală, considerând că la caz sunt întrunite toate temeiurile,

indicate în norma legală precitată și anume că: instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței.

În motivarea recursurilor depuse inculpatul și apărătorul său au indicat, că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

deoarece: 1) nu s-a expus asupra clarității învinuirii; 2) a fost respinsă audierea

martorilor și încheierile de respingere sunt nemotivate; 3) că în cadrul urmăririi

penale au fost admise erori de procedură la administrarea corpurilor delicte, care

afectează egalitatea armelor în proces; 4) că a fost încălcat dreptul inculpatului la

interpret.

Colegiul penal constată, că temeiurile invocate nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursurilor înaintate, deoarece instanța de apel s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, adoptând în acest sens o soluție legală și

întemeiată, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile

declarate.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

164

Raportând aceste prevederi legale argumentelor expuse în recurs, Colegiul

penal constată, că apărătorul și inculpatul consideră drept neexpunere asupra

clarității învinuirii aceea, că faptele reținute în sarcina inculpatului de instanțele

de fond sunt o reproducere a acestora din rechizitoriu. Totodată recurenții

menționează, că rechizitoriul în speță are un conținut neclar, fapt ce permite a

constata și a invoca nulitatea actului de sesizare a instanței.

Colegiul penal consideră că aceste argumente ale recurenților sunt

neîntemeiate, deoarece constituie, de fapt, o opinie subiectivă a acestora asupra

acuzărilor aduse, iar instanța de apel s-a expus asupra învinuirilor aduse,

considerând dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor

incriminate prin cumulul de probe descrise amănunțit în decizia atacată,

motivându-și corect soluția în acest sens.

De asemenea Colegiul penal menționează, că în conformitate cu art. 325

alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se

efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu, astfel că, prima instanță de asemenea prin

adoptarea sentinței de condamnare a inculpatului a hotărât asupra învinuirii

înaintate potrivit rechizitoriului, considerând că acesta a fost întocmit în

corespundere cu prevederile art. 296 Cod de procedură penală.

În această ordine de idei, instanța de recurs constată, că pe parcursul

judecării cauzei în prima instanță avocatul Popa Igor în numele inculpatului

la 26 ianuarie 2016 a depus o cerere prin care a solicitat declararea nulității

rechizitoriului și încetării procesului penal în dosarul de acuzare a lui Filat

Vladimir (f. d. 210-217, vol. XXIV). Prin încheierea din 26 ianuarie 2016 prima

instanță a respins cererea ca neîntemeiată, indicând că această chestiune se

soluționează la pronunțarea sentinței, subliniind în acest sens, că: „..în vederea

stabilirii temeiului de încetare precum că în speță se solicită declararea nulității

rechizitoriului, instanța menționează că instanța de judecată urmează să analizeze

probele prezentate, dacă acestea au fost administrate legal de către organul de

urmărire penală și a fi verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor

art. 100 alin. (4) Cod procedură penală a RM, și apreciindu-le în sensul art. 101 Cod

procedură penală a RM, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce” (f. d. 222-225, vol. XXIV).

Colegiul penal de asemenea menționează, că ulterior, la data de 17 februarie

2016 avocații Popa I. și Bancu C. în numele inculpatului au depus încă o cerere

prin care au solicitat instanței să oblige procurorul să ofere apărării explicații cu

privire la învinuirea adusă inculpatului, solicitând de la acesta răspuns la unele

întrebări de concretizare pe marginea învinuirii înaintate (f. d. 61-63, vol. XXV).

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 17 februarie 2016

(f.d. 70, vol. XXV) această cerere a fost anexată la materialele cauzei,

indicându-se, că „…pe marginea cererii respective se va asculta conform

165

rechizitoriului toate probele acuzării, iar în susținerile verbale procurorul se va

expune pe marginea cererii respective și întrebărilor formulate”.

Cu referire la acest subiect Colegiul atestă, că la data de 02 martie 2016 la

materialele cauzei au fost anexate fotocopia cererii înaintată Procuraturii

Anticorupție, procurorului XXXXXX, de către avocații Popa Igor și XXXXXX în

numele lui Filat Vladimir, datată cu 22 decembrie 2015, prin care s-a solicitat

explicarea în scris a esenței acuzării aduse și conținutul Ordonanței de

completare a acuzării din 15 decembrie 2015 (f. d. 237-245, vol. XXV), precum și

fotocopia răspunsului la această cerere a Procuraturii Anticorupție din

22 decembrie 2015 (f. d. 246-249, vol. XXV).

Ulterior, prima instanță prin adoptarea sentinței de condamnare a

inculpatului Filat Vladimir pentru infracțiunile imputate prin rechizitoriu,

și-a motivat soluția sa în acest sens, soluție care a fost menținută de către instanța

de apel.

Cu referire la argumentele recursurilor inculpatului și avocatului Popa I.

precum că la examinarea cauzei a fost respinsă cererea de audiere a martorilor, iar

încheierile de respingere a acestor cereri sunt nemotivate, Colegiul penal constată

că acestea sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse din următoarele

considerente.

În acest sens Colegiul penal menționează, că potrivit jurisprudenței CtEDO,

principiul egalității armelor, stipulat în art. 6 al Convenției, semnifică tratarea

egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără

ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă sau celelalte părți din proces.

Acest principiu, în opinia susținută a CtEDO, este elementul unei noțiunii

mai largi de proces echitabil, care impune ca fiecărei părți să i se ofere

posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa în condiții, care să nu o plaseze

într-o situație de un dezavantaj net în raport cu „adversarul” ei.

În contextul exigenței „egalității armelor” în sensul unui just echilibru între

părți CtEDO atribuie o importanță deosebită aparențelor și sensibilității

problemelor unei bune administrări a justiției (CEDH, Menet vs France,

14 iunie 2005, Peric vs Croatia, 27 martie 2008).

CtEDO prin jurisprudența sa a decis, că legislația națională, pentru realizarea

exigenței indicate poate utiliza diverse metode, însă acestea trebuie să garanteze

înștiințarea „părții adverse” despre depunerea observațiilor și să asigure

posibilitate acesteia să le comenteze, fiind totodată necesară acordarea persoanei

împotriva căreia există o acuzație penală a timpului și facilităților necesare

pregătirii apărării, fiindu-i puse la dispoziție atât timpul necesar, cât și mijloacele

materiale și juridice adecvate.

În același context Colegiul penal menționează, că o altă componentă a

garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 paragraf 1 CEDO, este și

principiul contradictorialității. Cu referire la acesta CtEDO menționează, că

dreptul la o procedură contradictorie în esență este posibilitatea părților unui

166

proces penal, civil sau disciplinar de a lua cunoștință de toate piesele și

observațiile prezentate judecătorului, chiar și cele ce ar proveni de la un

magistrat independent, de natură să-i influențeze decizia, și de a le discuta,

considerând că acest principiu reprezintă „una din principalele garanții ale unei

proceduri judiciare”.

Totodată CtEDO în mod constant a decis, că admisibilitatea, administrarea și

pertinența probelor reprezintă probleme care au a fi reglementate de normele de

drept intern, iar aprecierea lor aparține instanțelor naționale, iar misiunea

încredințată Curții de Convenție nu constă în a se pronunța asupra modului cum

au procedat instanțele naționale în această materie (spre exemplu, dacă au admis

în mod justificat ca probe anumite mărturii), ci constă în faptul, că ea trebuie să

examineze dacă procedura în cauză, în ansamblul ei, inclusiv în privința

administrării probelor, a avut un caracter echitabil (CEDH, Isgro vs Italia,

19 februarie 1991).

Colegiul penal de asemenea menționează și faptul, că dreptul înscris în art. 6

paragraf 3 lit. d) constă în posibilitatea ce trebuie să-i fie acordată acuzatului de a

contesta o mărturie făcută în defavoarea sa, de a putea cere să fie audiați martori

care să-l disculpe, în aceleași condiții în care sunt audiați și interogați martorii

acuzării. Acest drept constituie o aplicație a principiului contradictorialității în

procesul penal și, în același timp, o componentă importantă a dreptului la un

proces echitabil.

Totodată Colegiul penal constată, că după cum au decis atât fosta Comisie,

cât și CtEDO, jurisdicțiilor naționale le revine, în primul rând, să aprecieze

elementele de probă pe care le administrează într-un proces și pertinența celor pe

care acuzatul ar vrea să le mai producă, în special, cu privire la numărul de martori

propuși de el. (CEDH, 6 septembrie 1995, nr. 25096/1994, Remer vs Allemagne, DR

nr. 82, p. 117; CEDH, 22 aprilie 1992, Vidai vs Belgique).

Astfel, CtEDO în jurisprudența sa menționează, că dispoziția art. 6 paragraf 3

lit. d) Convenției nu recunoaște acuzatului un drept nelimitat în a obține

convocarea de martori în fața instanței de judecată. (CEDH, 18 octombrie 1995,

nr. 25062/1994, Honsik vs Autriche, DR nr. 83, p. 77; 13 ianuarie 1997, nr.

29420/1995, Touvier vs France).

În acest sens Curtea a menționat, că art. 6 paragraf 3 lit. d) nu impune

convocarea și interogarea tuturor martorilor în apărare, deoarece sintagma „în

aceleași condiții” utilizată de text, presupune ca scop esențial asigurarea unei

complete „egalități a armelor în materie”. Sub această rezervă, textul lasă

autorităților naționale competente facultatea de a aprecia pertinența unei „oferte

de probă” făcute de acuzat, ținând cont de compatibilitatea ei cu noțiunea de

„proces echitabil” , expusă în ansamblu în art. 6 paragraf 3 din Convenție.

Astfel, CtEDO în jurisprudența sa a indicat, că atunci, când instanța supremă

națională, competentă să judece potrivit normelor de procedură aplicabile unui

anumit litigiu pe fond, a decis să nu asculte doi martori propuși de apărare, cu

167

motivarea că mărturiile acestora nu aveau nici o semnificație cu privire la

problemele asupra cărora ea avea a se pronunța, iar condamnarea reclamantului s-

a întemeiat pe probe scrise cunoscute de el și pe declarațiile a 42 de martori, dintre

care unii propuși de apărare, nu se poate reține că neascultarea celor doi martori

ar fi fost hotărâtă în mod arbitrar sau că el ar fi fost condamnat pe baza unor

elemente de probă insuficiente, astfel că dispozițiile art. 6 paragraf 3 lit. d) nu au

fost încălcate( CEDH, dec. din 18 mai 1999, Ninn-Hansen vs Danemark).

Colegiul penal de asemenea menționează, că potrivit jurisprudenței CtEDO,

nu este suficient ca „acuzatul” să arate că nu a fost în măsură să interogheze un

anumit martor în apărarea sa, spre a ajunge la concluzia încălcării sus-citate, dar

este necesar ca cel interesat să probeze în mod verosimil că ascultarea acestui

martor era utilă aflării adevărului în cauza dată și că refuzul jurisdicției naționale

de a asculta acest martor a condus la prejudicierea dreptului la apărare al

reclamantului (CEDH dec. din 5 aprilie 2001 Erich Priebke vs Italia, 13 aprilie 2006

Vaturi vs France ).

Din analiza materialelor cauzei Colegiul penal conchide, că la examinarea

cauzei instanțele au respectat drepturile fundamentale ale inculpatului, expuse

supra, iar hotărârile instanțelor corespund jurisprudenței CtEDO la acest capitol,

deoarece inculpatului i-au fost aduse la cunoștință toate probele administrate de

partea acuzării, fiindu-i acordat timpul necesar pentru pregătirea apărării sale,

inclusiv și de a acumula probe de natură să dovedească netemeinicia afirmațiilor

acuzării.

În acest sens, Colegiul penal reține faptul, că potrivit prevederilor art. 347

alin.(1) Cod de procedură penală, părțile sunt obligate să prezinte în ședința

preliminară lista probelor pe care intenționează să le cerceteze în cadrul judecării

cauzei, inclusiv cele care nu au fost cercetate pe parcursul urmăririi penale.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată partea apărării nu a

prezentat lista probelor, motivând aceasta prin faptul, că nu ar fi primit o copie de

pe rechizitoriu și lista probelor părții acuzării.

În aceeași ședință apărarea a înaintat o cerere, prin care a solicitat acordarea

unui termen suplimentar pentru expunerea pe marginea chestiunilor prevăzute

la pct. 1-5 alin.(4) art. 345 Cod de procedură penală ce urmează a fi soluționate în

ședința preliminară (f. d. 31; 58-59; 96; 124, vol. XXIV).

Din materialele cauzei Colegiul penal constată, că la data de 22 decembrie

2015 apărătorului și inculpatului i-au fost aduse la cunoștință materialele cauzei,

mai mult decât atât, organul de urmărire penală i-a înmânat avocatului o

copie a întregului dosar penal în 22 de volume, fapt ce se confirmă prin recipisa

semnată de către acesta ( f. d. 250 vol. XXIII). Totodată, la aceeași dată apărarea a

refuzat să primească o copie a rechizitoriului, menționând că este necesară

studierea materialelor pentru o eventuală depunere a unor cereri conform

Codului de procedură penală.

168

În scopul respectării drepturilor inculpatului și părții apărării, prima

instanță în ședința de judecată din 05 ianuarie 2016 a înmânat inculpatului o

copie de pe rechizitoriu și lista probelor prezentată de către partea acuzării și a

acordat părții apărării termen pentru a lua cunoștință cu aceste acte, precum și cu

materialele dosarului, în scopul pregătirii apărării(f. d.126, vol. XXIV). Și ulterior,

pe parcursul examinării cauzei de către prima instanță au fost admise cereri ale

apărării prin care s-a solicitat termen pentru pregătirea apărării, chiar dacă

asemenea solicitări au avut loc de mai multe ori.

Potrivit procesului - verbal al ședinței de judecată, la data de 12 aprilie 2016

partea apărării a prezentat o cerere, prin care a solicitat încuviințarea audierii și

citării martorilor apărării (f. d. 66, vol. XXVIII), fiind admisă parțial lista probelor

prezentată de către apărătorii Popa Igor și XXXXXX în numele inculpatului Filat

Vladimir, cu obligarea părții apărării să asigure prezența martorilor în ședința de

judecată (f. d. 77-86, vol. XXVIII).

Ulterior, partea apărării a solicitat instanței de a elibera citații și telegrame

pe numele martorilor apărării (f. d. 129-131, vol. XXIX), fără a prezenta careva

materiale confirmative privind imposibilitatea de a prezenta probele sale.

Aceste cereri ale apărării au fost admise de către prima instanță (f. d. 137,

vol. XXIX), care a oferit suportul său în asigurarea prezentării martorilor în

instanță prin expedierea de telefonograme cu solicitarea adresată martorilor de a

se prezenta la ședințele de judecată.

De asemenea la data de 09 iunie 2016 a fost admisă de către prima instanță

și cererea prin care s-a solicitat citarea, identificarea și înmânarea citațiilor, prin

intermediul executorului judecătoresc a persoanelor care au statut de martor

(f. d. 63-65, vol. XXXI).

Colegiul penal notifică și faptul, că la judecarea cauzei în ordine de apel,

partea apărării a solicitat audierea unor martori, care nu au fost audiați în prima

instanță, precum și martorilor indicați în cererea din 03 iunie 2016 (f. d. 139,

vol. XXX), cerere care deja a fost respinsă de către prima instanța prin încheierea

din 03 iunie 2016 (f. d. 177–184, vol. XXX).

Instanța de apel, respingând cererea de audiere a martorilor neaudiați în

prima instanță, precum și a martorilor indicați în cererea din 03.06.2016, a

indicat, că la data de 12.04.2016, când a fost admisă de către prima instanță lista

martorilor apărării, inculpatului nu i-a fost restricționat dreptul de a solicita

audierea martorilor respectivi, însă acesta nu și-a realizat acest drept. Totodată,

deși instanța a admis anterior audierea a 14 martori ai parții apărării, de către

ultima a fost asigurată prezența în instanță numai a 5 martori, obligația de a

asigura prezența martorilor fiind pusă în sarcina părții apărării, iar instanța a

acordat suport legal necesar apărătorilor inculpatului pentru a asigura prezența

martorilor în ședința de judecată.

Instanța de apel a considerat, că înaintarea de către apărare a unor cereri de

a prezenta probe noi, în condițiile în care partea apărării nu a asigurat prezența

169

martorilor anterior solicitați a căror audiere a fost admisă, are drept scop doar

tergiversarea examinării cauzei, în condițiile când într-o perioadă mai mare de

5 luni de zile de la parvenirea cauzei în instanță, partea apărării a avut

posibilitatea și toate pârghiile necesare pentru a-și pregăti lista completă a

probelor, de a înștiința și ulterior asigura în cadrul ședințelor de judecată,

prezența persoanelor în calitate de martori.

De asemenea, instanța de apel a menționat că acel fapt, că apărătorii într-o

perioadă destul de mare de timp nu au reușit să aducă la cunoștința martorilor

respectivi despre necesitatea de a se prezenta în ședință pentru a depune

declarații, demonstrează aceea, că avocații au avut un comportament pasiv în

obligația lor de a asigura prezența martorilor în condițiile oferirii de către

instanțe a pârghiilor necesare în acest sens.

Cu referire la probele cu martori ale apărării instanța de apel s-a expus în

decizia contestată, menționând, că respinge argumentul expus cu referire la

încălcarea principiului egalității armelor în proces, pe motiv că apărarea a fost

limitată în dreptul de a fi audiați martorii apărării, deoarece prima instanță și

instanța de apel au acceptat audierea martorilor solicitați de apărare, dar

asigurarea prezenței în instanță a unora dintre ei nu a fost posibilă din motive

independente de părți și de posibilitățile instanțelor.

Totodată instanța de apel a remarcat, că martorii solicitați nu au fost martori

oculari ai faptelor incriminate inculpatului Filat V., iar audierea martorilor aflați

peste hotarele țării cu referire la suma de 320.914.414 lei, nici nu era necesară,

deoarece aceste fapte au fost excluse de către instanța de apel din învinuirea

adusă, soluție apreciată ca fiind corectă de către instanța de recurs.

Colegiul penal de asemenea reține și faptul, că pe parcursul judecării cauzei

în prima instanță partea apărării a solicitat prin cerere înaintarea către Curtea

Constituțională a unei sesizări privind ridicarea excepției de neconstituționalitate

a prevederilor art. 331 alin. (1) și art. 362 alin. (2) Cod de procedură penală,

cerere admisă prin încheierea primei instanțe din 09 iunie 2016 prin care s-a

dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate și a fost remisă după

competență Curții Constituționale (f. d. 59-62, vol. XXXI).

Potrivit deciziei nr. 68g/2016 din 14 iunie 2016 Curtea Constituțională a

declarat inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a sintagmelor „și dispune

părții obligate să prezinte probe să ia măsurile respective pentru asigurarea

prezenței persoanelor care nu s-au prezentat” din art.331 alin. (1) și „sau dispune

părții care nu a asigurat prezența să o asigure la ședința următoare” din art. 362

alin. (2) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din

14 martie 2003, ridicată de avocatul Igor Popa în dosarul nr.1-721/2016

(f. d. 166-170, vol. XXXII).

Colegiul penal consideră necesar de a sublinia, că potrivit pct.26 al deciziei

sus indicate, Curtea menționează că principiul contradictorialității, garantat de

art. 24 Cod de procedură penală, implică și concursul instanței de judecată,

170

aliniatul (4) stabilind, că: „Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la

solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor

necesare.”

Astfel Curtea a menționat, că legiuitorul prin sintagma „ajutor” a accentuat

principiul participării active a părților la proces, principiu care prin substanța sa

este contrar atitudinii pasive a părților la proces, și plasării obligațiilor acestora

în seama părții adverse sau a instanței de judecată.

Totodată, Curtea a reținut, că normele procesual-penale enunțate creează un

echilibru just în partea ce ține de respectarea principiului contradictorialității,

sub aspectul exercitării drepturilor și obligațiilor fiecărei părți a procesului, în

funcție de calitatea procesuală a persoanei. Astfel, principiul contradictorialității

vine să asigure participarea activă la proces, atât din partea acuzării, cât și din

partea apărării, în special, în partea ce ține de procesul de administrare a

probelor.

Instanța de recurs consideră, că sunt neîntemeiate argumentele părții

apărării cu referire la neaudierea martorilor XXXXXX și XXXXXX, deoarece

instanțele de fond s-au expus motivat asupra acestor argumente.

Astfel, prin încheierea din 14 iunie 2016 a primei instanțe a fost respinsă

cererea părții apărării de audiere suplimentară a martorului XXXXXX,

motivându-se, că potrivit materialelor cauzei penale, la data de 02.03.2016 și

11.03.2016 acesta a fost audiat în calitate de martor. În conformitate cu

prevederile art. 370 Cod de procedură penală, audierea acestuia a fost efectuată

în condițiile prevăzute de art. 105-110 Cod de procedură penală, martorul fiind

audiat în prezența inculpatului Filat V. și apărătorilor săi, iar părțile la proces au

avut deplină posibilitate să pună întrebări martorului, inclusiv și întrebări

suplimentare, pentru a elucida și a completa răspunsurile date la întrebările altor

părți (f.d.170-175, vol. XXXI).

Colegiul penal constată, că prin decizia sa instanța de apel a respins

argumentele apărării precum că autodenunțul lui XXXXXX nu putea sta la baza

ordonanței de începere a urmăririi penale, deoarece conform prevederilor art.

274 Cod de procedură penală, procurorul începe urmărirea penală în modul

prevăzut la art. 262, 273 Cod de procedură penală în baza autodenunțului care se

face conform prevederilor art. 264 Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de apel a constatat, că XXXXXX în mod benevol și liber a făcut

autodenunț, acestuia fiindu-i explicate drepturile și consecințele stipulate la

art. 264 alin. (3) Cod de procedură penală, circumstanțe reflectate în autodenunț

(f. d. 33, V. I), din aceste considerente instanța de apel a considerat, că

argumentele apărării precum că XXXXXX a fost forțat de a face declarații nu are

suport probatoriu, cu atât mai mult că însăși martorul XXXXXX niciodată nu a

declarat, că ar fi fost impus în careva mod de a face autodenunțul din 13.10.2015.

Colegiul penal de asemenea atestă, că instanța de apel a respins ca

neîntemeiat și argumentul apărării care consideră, că legea interzice audierea în

171

calitate de martor a persoanei bănuite de comiterea unei infracțiuni, deoarece

XXXXXX a făcut autodenunț și apoi a fost audiat în calitate de martor, beneficiind

de drepturile prevăzute de art. 325 alin. (4) Cod penal și art.326 alin. (4) Cod

penal, fiind astfel audiat în calitate de martor prin respectarea prevederilor

art. 90 alin.(2), alin. 12) pct.7), art. 110 și art. 370 Cod de procedură penală,

neavând calitatea de bănuit în această cauză.

Instanța de recurs consideră întemeiată respingerea de către instanța de

apel ca fiind lipsite de suport legal a argumentelor apărării privind

inadmisibilitatea declarațiilor lui XXXXXX pe motiv de nerespectare a

prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 1, 2, și 8 și art. 95 alin. (2) Cod de procedură

penală, deoarece martorul XXXXXX și-a susținut declarațiile și în fața instanței de

apel, de asemenea acesta n-a confirmat personal și nu au fost aduse careva probe

în susținerea faptului că el ar fi fost amenințat, forțat, sau că i s-ar fi încălcat

dreptul la apărare, sau că în privința acestuia ar fi fost comise alte încălcări

esențiale prin care s-ar fi violat drepturile și libertățile personale (f. d. 197-198,

vol. XXXXI). Mai mult decât atât, instanța de recurs menționează, că declarațiile

martorului XXXXXX sunt confirmate în speță prin cumulul de probe descris în

mod desfășurat în sentința primei instanțe și decizia instanței de apel.

Cu referire la argumentele recurenților, că instanța de apel nu a supus

verificării prin citire a probelor, care le-a pus la baza deciziei sale, Colegiul penal

constată, că potrivit procesului verbal al ședințelor de judecată aceste probe au

fost verificate în conformitate cu prevederile art. 414 alin (2) Cod de procedură

penală, iar participanții n-au înaintat careva întrebări și n-au formulat cereri.

Potrivit materialelor dosarului partea apărării n-a înaintat obiecții împotriva

procesului verbal al ședinței de judecată, mulțumindu-se doar să solicite instanței

de apel eliberarea a unei copii al acestuia (f. d. 255 vol. XXXXII).

De asemenea Colegiul penal menționează, că sunt neîntemeiate și urmează a

fi respinse argumentele recurenților prin care se invocă erori de procedură la

administrarea corpurilor delicte, care, în opinia acestora afectează egalitatea

armelor în proces, deoarece argumentele aduse în acest sens nu sunt relevante.

Cu referire la argumentele recurenților că în speță se constată eroarea de

drept, prevăzută la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul

penal menționează, că potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Colegiul penal consideră, că argumentele aduse de recurenți în susținerea

solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra

acestora instanța de apel s-a expus în mod întemeiat, așa cum este indicat în pct.

5 al prezentei decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

172

utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind calificarea infracțiunilor

săvârșite de către Filat Vladimir în baza prevederilor art. 324 alin. (3) lit. a), b) și

art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, concluzii pe care instanța de recurs și le

însușește, considerând că nu este necesară repetarea motivării acestora,

efectuată corect de către instanța de apel.

Cu referire la argumentele recursului depus de către procuror, prin care se

invocă același temei de recurs, stipulat în pct. 6) alin (1) art. 427 Cod de

procedură penală, și se susține, că este nemotivată decizia instanței de apel prin

care, în opinia recurentului, neîntemeiat a fost diminuat cuantumul remunerației

ilicite primite în numerar de către inculpatul Filat Vladimir, Colegiul penal

consideră necesar a menționa, că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2)

Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da

o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune recurentul este o

competență și prerogativă legală a instanței de apel și aceasta nu constituie un

temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură

penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul

ordinar este lipsită de suport legal.

În acest sens Colegiul penal consideră, că instanța de apel, în urma

examinării și verificării legale și minuțioase a cumulului de probe, corect a ajuns

la concluzia de excludere din învinuire a sumei de 320.941.414 lei a cuantumului

remunerației ilicite primite în numerar de către inculpatul Filat Vladimir din lipsă

de probe pertinente, soluție pe care instanța de recurs o susține și motivarea

căreia a fost înfăptuită detaliat de către instanța de apel, de aceea repetarea

acesteia nu se impune.

De asemenea Colegiul penal consideră, că, deși se invocă temeiul de recurs

prescris la pct. 6) alin (1) art. 427 Cod de procedură penală, sub aspect de

reapreciere a probelor este criticată de către toți recurenții soluția instanței de

apel în partea ce ține de confiscarea specială, fiecare dintre recurenți expunându-

și propria opinie asupra chestiunii date.

În acest sens Colegiul penal reiterează, că concluziile instanței, conținutul

probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul deciziei instanței de

apel și la etapa dată nu există motive de a interveni în soluție. Totodată, Colegiul

penal consideră, că trimiterea instanței de apel cu referire la prevederile

art. 106/1 Cod penal constituie o eroare materială, care poate fi corectată prin

aplicarea prevederilor art. 249 Cod de procedură penală, deoarece în speță

Colegiul penal atestă că prin soluția motivată au fost corect aplicate prevederile

173

art. 106 Cod penal, precum și prevederile art. 394 alin. (5) și 397 alin. (1) pct.1)

Cod de procedură penală sub aspectul reparării pagubei cauzate prin infracțiunile

comise.

De asemenea, cu referire la recursurile declarate de XXXXXX și S.A XXXXXX,

de avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX, de XXXXXX, de avocatul XXXXXX în

numele XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX și de S.A. XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX și S.A. XXXXXX, Colegiul penal menționează, că terțele persoane,

care consideră, că în urma confiscării speciale, le-au fost lezate drepturile

patrimoniale și nepatrimoniale, pot iniția acțiuni de redobândire a drepturilor

lezate în procedură civilă, așa cum este indicat și în decizia instanței de apel. În

cazul recunoașterii acestui drept, bunurile confiscate urmează a fi restituite în

natură sau în echivalent bănesc.

Colegiul penal consideră, că sunt neîntemeiate argumentele recurentului

XXXXXX prin care se aduc critici asupra încheierii Curții de Apel Chișinău din

09.12.2016, deoarece instanța de apel corect a respins din motivele indicate în

încheiere cererea recurentei privind explicarea deciziei din 11.11.2016.

Cu referire la argumentele recursurilor privind nemotivarea deciziei

instanței de apel Colegiul penal menționează, că jurisprudența CtEDO înscrie

între garanțiile dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenție

obligația tribunalelor de a-și motiva deciziile lor.

Cu privire la această chestiune CtEDO a statuat, că este de obligația

tribunalelor să-și motiveze hotărârile, însă această obligație nu are a fi înțeleasă în

sensul, că ele urmează să răspundă în mod detaliat la fiecare argument al părților

procesului. Întinderea obligației de motivare a deciziilor variază în funcție de

natura acestora. Este necesar să se țină seama, în special, de diversitatea

capetelor de cerere a acțiunilor și de motivele formulate în căile de atac exercitate

de părți, de diferențele existente între statele contractante cu privire la izvoarele

dreptului - dispoziții legale, cutume, concepții doctrinale, de diferențele privitoare

la prezentarea și redactarea deciziilor și hotărârilor judecătorești (hotărârea

Garcia Ruiz c. Spania, 21 ianuarie 1999).

În cauza Burg și alții împotriva Franței, 28 ianuarie 2003 CtEDO a menționat,

că art. 6 paragraf 1 al Convenției nu impune motivarea în detaliu a unei decizii

prin care o curte de apel, bazându-se pe o dispoziție legală specifică, respinge un

apel ca fiind lipsit de șanse de succes, fără alte precizări.

Astfel, reieșind din cele enunțate supra, Colegiul penal consideră că în speța

dată nu a fost încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 CEDO,

deoarece instanța de apel în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor relevante invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele

pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Cu referire la argumentele recursurilor privind existența erorilor de drept,

prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că:

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

174

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul

penal constată, că recursul avocatului și inculpatului cu referire la aceste temeiuri

de recurs nu conține în mod expres indicarea contradicțiilor dintre dispozitiv și

partea motivantă și nu argumentează expunerea neclară a dispozitivului.

Mai mult decât atât, Colegiul penal atestă, că recurenții consideră că

contradicțiile și neclaritățile invocate de către ei în recurs ca erori de drept,

prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, constituie erori

grave de fapt.

Cu această ocazie Colegiul penal ține să sublinieze, că eroarea gravă de fapt

trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legiuitor în art. 6 pct. 11) Cod de procedură

penală și anume, ca stabilire eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor,

prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea

conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor. Eroarea gravă de fapt trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca

o stare de fapt.

Reieșind din sensul acestor prevederi legale, Colegiul penal conchide, că în

speță nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de

casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat

asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Totodată, Colegiul penal reiterează, că eroarea gravă de fapt nu privește

dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o

susține.

În acest sens Colegiul penal consideră, că în cadrul examinării prezentei

cauze o asemenea eroare nu a fost constatată.

Luând în considerație cele expuse supra, Colegiul penal ajunge la concluzia,

că în speță nu s-a constatat existența erorilor de drept, prevăzute de pct.6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocate în recursurile depuse.

8.5. Cu referire la temeiul invocat de către inculpat și avocatul acestuia,

prevăzut în pct. 8) alin. (1) al art.427 Cod de procedură penală.

Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor pct. 8) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1)

Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

175

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu

au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Filat Vladimir Vasile a fost

pus sub învinuire, recunoscut vinovat de către prima instanță în baza art. 324

alin. (3) lit. a) și lit. b) și art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, iar această calificare a

acțiunilor inculpatului a fost menținută de către instanța de apel, care a constatat,

că prima instanță în mare parte corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept, ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunilor imputate.

Totodată, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel corect a dispus

excluderea din învinuire a sumei de 320.941.414 lei a cuantumului remunerației

ilicite primite în numerar de către inculpatul Filat Vladimir din lipsă de probe

pertinente, soluție pe care instanța de recurs o susține și motivarea căreia a fost

înfăptuită detaliat de către instanța de apel, de aceea repetarea acesteia nu se

impune, fapt ce n-a influențat asupra încadrării acțiunilor inculpatului.

În motivarea soluției sale instanța de apel a reiterat elementele constitutive

ale infracțiunilor indicate supra în coraport cu probele administrate în speța dată

și examinate în prima instanță și verificate în instanța de apel, constatând cu

certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor de corupere pasivă

și trafic de influență.

Instanța de apel în acest sens a menționat, că inculpatul în cadrul examinării

cauzei a recunoscut unele dintre faptele și circumstanțele învinuirii, susținând că

bunurile și serviciile de care a beneficiat, și care sunt indicate în rechizitoriu, au

constituit cadouri, precum și un ajutor benevol din partea lui XXXXXX, dat fiind

faptul că la momentul obținerii acestora între aceștia erau relații amicale.

Instanța de apel a dat o apreciere critică acestor declarații ale inculpatului

Filat Vladimir, considerându-le drept o metodă de apărare aleasă de către acesta

în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, dat fiind

faptul că declarațiile inculpatului sunt combătute de cumulul de probe examinate

și verificate de către instanță.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal

și întemeiat a menținut parțial hotărârea primei instanțe, în sensul expus supra,

deoarece la judecarea apelurilor declarate de procuror, de compania XXXXXX, de

părțile cointeresate XXXXXX, XXXXXX, de XXXXXX și de avocatul Iorga Iu. în

numele lui XXXXXX, SA XXXXXX, de avocatul Nicula I. în interesul SA XXXXXX, de

avocatul Popa Ig. declarat în interesul SA XXXXXX, de avocatul Popa Ig. în numele

inculpatului Filat Vladimir, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

176

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, respectând

prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată,

așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține și faptul, că argumentele invocate

de către recurenți, și anume, în ce privește aprecierea incorectă a probelor de

către instanțele de fond, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în

prima instanță și în instanța de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-

au expus argumentat în hotărârile pronunțate.

Tot la acest capitol, Colegiul penal relevă, că instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și

nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind

atribuții exclusive ale instanțelor de fond.

Astfel, Colegiul penal ajunge la concluzia, că în speță nu se constată existența

erorii de drept, prevăzută la pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

8.6. Cu referire la corectitudinea individualizării pedepsei în privința

inculpatului Filat Vladimir stabilită de către prima instanță și menținută de

instanța de apel.

Colegiul penal menționează, că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale, este indicat de către procuror, de inculpat și avocatul acestuia Popa Igor.

Din analiza recursului procurorul Colegiul penal constată, că acesta nu-și

motivează în nici un fel poziția sa privind această eroare de drept invocată și nu

expune nici o solicitare cu referire la aceasta, mai mult decât atât în finalul

recursului susține soluția de menținere fără modificări a sentinței primei

instanțe.

Din aceste considerente, instanța de recurs se va expune doar asupra

argumentelor inculpatului și avocatul acestuia Popa Igor cu privire la existența

erorii de drept invocate și anume: aplicarea unei pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

În acest sens Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 75 Cod

penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

177

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile

legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate

cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele

fixate în partea specială.

Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în

dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76 – 77

Cod penal, precum și, efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.

Colegiul penal consideră, că instanța de apel corect a menținut pedeapsa

aplicată inculpatului Filat V. de către prima instanță, deoarece, verificând

legalitatea pedepsei, a constatat, că prima instanță a ținut cont de prevederile art.

61, 75 Cod penal și astfel inculpatului i-au fost stabilite pedepse echitabile pentru

infracțiunile săvârșite, totodată fiindu-i corect stabilită pedeapsa definitivă în

conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal.

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează, că instanța de apel

corect a respins argumentele inculpatului cu referire la faptul, că prima instanță

nu ar fi aplicat corect retroactivitatea legii la stabilirea pedepsei conform art. 324

alin. (3) lit. a) și b) Cod penal, deoarece prima instanță corect nu a aplicat

prevederile Legii nr. 326 datată cu 23.12.2013, aplicând prevederile Legii nr. 245

din 02.02.2011 în vigoare la 03.02.2012, ultima fiind cea favorabilă inculpatului.

De asemenea Colegiul penal consideră întemeiată și concluzia instanței de

apel, că în speță nu a fost încălcat principiul legalității sancțiunii prin aplicarea

cumulativă a patru pedepse: închisoare, amendă, privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau a exercita anumite activității, precum și cu retragerea

distincției de stat „ Ordinul Republicii”, deoarece primele trei sancțiuni sunt

obligatorii în cazul condamnării conform art. 324 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal

( în redacția Legii nr. 245 din 02.02.2011).

În opinia Colegiului penal instanța de apel corect a susținut concluzia primei

instanțe cu privire la retragerea distincției de stat prin prisma prevederilor art.

66 alin. (2) Cod penal, deoarece a fost în drept a se expune și în acest aspect,

motivându-și soluția prin faptul, că potrivit circumstanțelor cauzei inculpatul a

fost recunoscut vinovat de comiterea unei infracțiuni grave și a unei excepțional

de grave, săvârșite inclusiv în timpul deținerii funcției de XXXXXX, prin ce a

discreditat autoritatea puterii executive și rolul formațiunilor politice, a

prejudiciat interesele statului în proporții deosebit de mari. Mai mult decât atât,

instanța de apel corect a considerat, că în condițiile săvârșirii de către inculpat a

unor infracțiuni de corupție, acesta nu mai poate deține distincții de stat chiar și

acordate până la comiterea infracțiunilor.

178

Cu referire la dispozițiile art. 78 Cod penal, instanța de recurs relevă că,

regula prevăzută în alin. (1) al articolului nominalizat privind atenuarea pedepsei

se aplică doar în cazul prezenței circumstanțelor atenuante și doar asupra

pedepsei principale.

Astfel, Colegiul penal subliniază, că sintagma „pedeapsa principală se reduce

sau se schimbă” impune un caracter obligatoriu al atenuării pedepsei principale și

anume, în cazul în care există circumstanțe atenuante, instanța de judecată în

mod obligatoriu o reduce sau o schimbă.

În continuare, însă, legislația stabilește cazurile de reducere a pedepsei

principale, la literele a) și b) ale acestui alineat, utilizându-se expresia „poate”. În

așa mod, literele a) și b) alin. (1) al art. 78 Cod penal, nu prevăd caracterul

obligatoriu al atenuării pedepsei principale și stabilesc doar dreptul instanței de

judecată de a reduce pedeapsa. În acest sens Colegiul penal consideră, că

stabilirea pedepsei inculpatului Filat V. aproape la limita minimă a sancțiunii legii,

se încadrează în această prevedere legală.

Totodată alin. (2) al normei precitate prevede că: „În cazul în care instanța

de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa

complementară, prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, poate fi

înlăturată.”

Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal consideră întemeiate

concluziile și motivările în acest sens ale instanței de apel, care, respingând

argumentele apelanților a indicat, că este corectă soluția primei instanțe,

deoarece la caz nu au fost stabilite careva circumstanțe, care ar servi drept temei

pentru reducerea pedepsei principale sau eliberarea de pedeapsa complimentară

obligatorie, de aceea sub acest aspect argumentele apărării cu referire la lipsa de

echitate nu pot fi acceptate, nefiind bazate pe o analiza a probelor, în condițiile

când inculpatul Filat V. nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea faptelor pentru

care a fost condamnat, precum și ținând cont de consecințele survenite în urma

acțiunilor infracționale ale inculpatului.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal ajunge la concluzia, că

inculpatului Filat Vladimir, conform prevederilor art. 84 Cod penal, corect i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare, care este echitabilă și va

atinge scopul restabilirii echității sociale, corectarea inculpatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor

persoane, în condițiile luptei desfășurate de către stat contra infracțiunilor de

corupție.

temeiurile invocate de recurenți nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursurilor, iar astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin

urmare, decizia atacată este legală și întemeiată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

179

414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate de

procurorul în Procuratura Anticorupție, XXXXXX, de inculpatul Filat Vladimir și

avocatul acestuia Popa Igor, de XXXXXX și S.A XXXXXX, de avocatul XXXXXX în

numele S.A. XXXXXX, de XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele XXXXXX, de

avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX și de S.A. XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și

S.A. XXXXXX urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în

Procuratura Anticorupție, XXXXXX, de inculpatul Filat Vladimir și avocatul

acestuia Popa Igor, de XXXXXX și S.A XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele S.A.

XXXXXX, de XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele XXXXXX, de avocatul XXXXXX

în numele S.A. XXXXXX și de S.A. XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și S.A. XXXXXX

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie

2016, în cauza penală în privința lui Filat Vladimir Vasile, și a recursurilor

declarate de către avocatul Popa Igor în numele inculpatului Filat Vladimir

împotriva încheierilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

09 noiembrie 2016 de respingere a cererii inculpatului Filat Vladimir și a

avocatului Popa Igor privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a

prevederilor art.316 alin. (4) Cod de procedură penală și de respingere a cererii

inculpatului Filat Vladimir și a avocatului Popa Igor privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a prevederilor art.90 alin. (2) și art.342 alin. (3) Cod de

procedură penală, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 06 aprilie 2017.

Președinte Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Alerguș Constantin

180