1ra-418/2017 — art.324 alin.3 lit.a, b, art. 326 alin. 3 lit.a CP

Dosarul nr. 1ra-418/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E 22 februarie 2017 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte Toma Nadejda judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura Anticorupție, XXXXXX, de inculpatul Filat Vladimir și avocatul acestuia Popa Igor, de XXXXXX și S.A XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX, de XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX și de S.A. XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și S.A. XXXXXX, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 27 iunie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016, precum și a recursurilor declarate de către avocatul Popa Igor în numele inculpatului Filat Vladimir, prin care se solicită casarea încheierilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui Filat Vladimir Vasile, născut la XXXXXX, originar din XXXXXX, domiciliat în XXXXXX. Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

XXXXXX S.A.

Tot, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX, utilizată în calitate de mijloc pentru obținerea remunerației ilicite, cu conturile deschise la banca din România XXXXXX, a cărui unic asociat este XXXXXX, care este în relații de rudenie cu Filat Vladimir, însă gestionarea de facto a companiei o exercita XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 03.03.2014 suma de 125 000 dolari SUA, ceea ce constituie conform cursului BNM suma de 1 706 250 MDL, de pe conturile companiei XXXXXX, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX Letonia care este gestionată de XXXXXX, iar proveniența banilor fiind din creditul acordat societății XXXXXX SRL, la 28.02.2014 de către BC XXXXXX SA, în sumă de 30 770 000 MDL.

La fel, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, Filat Vladimir a primit la 20.03.2014, mijloace financiare în sumă de 250 000 dolari SUA, ceea ce constituie conform cursului BNM suma de 3 347 500 MDL. Mijloacele financiare au fost transferate de pe conturile companiei nerezidente XXXXXX cu conturile deschise la XXXXXX Letonia, companie gestionată de către XXXXXX, care provin din creditul acordat de către BC XXXXXX S.A. la 18.03.2014 societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX care, de asemenea este gestionată de XXXXXX, în valoare de 5 000 000 dolari SUA. La 04.04.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, a primit suma de 380 000 dolari SUA, echivalent în valută națională conform cursului BNM cu suma de 5 107 200 MDL, de pe contul companiei XXXXXX, deschise la XXXXXX Letonia, care este gestionată de XXXXXX, mijloacele financiare provenind din creditul acordat de către BC XXXXXX S.A.

la 04.04.2014 în sumă de 3 050 000 Euro, societății XXXXXX SRL. 12 La 17.04.2014, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, Filat Vladimir a primit suma de 300 000 dolari SUA, echivalent în valută națională conform cursului BNM cu suma de 4 020 000 MDL, de pe contul companiei XXXXXX, deschise la XXXXXX Letonia, care este gestionată de XXXXXX, mijloacele financiare provenind din creditul acordat de către XXXXXX S.A. la 17.04.2014 în sumă de 2 400 000 Euro, companiei XXXXXX SRL.

Tot el, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX, cod fiscal XXXXXX, utilizată în calitate de mijloc pentru obținerea remunerației ilicite, cu conturile deschise la BC XXXXXX S.A., având în calitate de unic asociat formal pe XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o exercita XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 04.04.2014 suma de 200 000 dolari SUA, ceea ce constituie conform cursului BNM în valută națională suma de 2 688 000 MDL, mijloacele financiare fiind transferate de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. care este gestionată de XXXXXX, provenind din creditul acordat companiei XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, acordat de BC XXXXXX S.A.

în sumă de 750 000 Euro. Prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, Filat Vladimir a primit la 07.04.2014 suma de 1 610 000 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 29 640 100 MDL, mijloacele fiind transferate de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. care este gestionată de XXXXXX, provenind din creditul acordat de către BC XXXXXX S.A. la 04.04.2014 companiei XXXXXX SRL în sumă de 3 050 000 dolari SUA, care, de asemenea, este gestionată de XXXXXX. La 23.04.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX a primit suma de 218 000 Euro, ceea ce constituie conform cursului BNM suma de 4 041 720 MDL, mijloacele fiind transferate de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, proveniența banilor fiind din creditul acordat companiei XXXXXX SRL la 17.04.2014 în valoare de 2 400 000 Euro de către BC XXXXXX SA.

La 06.05.2014, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, Filat Vladimir a primit suma de 252 100 Euro, ceea ce constituie echivalent conform cursului BNM suma de 4 726 875 MDL și la 13.05.2014 suma de 99 700 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 1 864 390 MDL, mijloacele fiind transferate de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, proveniența banilor fiind de la acționarul „Băncii de Economii” S.A., XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, care este gestionată de XXXXXX, la 05.04.2014.

Tot, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX cu conturile deschise la banca din România XXXXXX, a cărui unic asociat este XXXXXX, care este în relații de rudenie cu Filat Vladimir, însă gestionarea de facto a companiei o exercita XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 06.05.2014 suma de 150 000 dolari SUA, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM 13 suma de 2 026 500 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, deschise la XXXXXX Letonia, care este gestionată de către XXXXXX.

Tot, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX cu conturile deschise în banca din România XXXXXX, înregistrată în România, având formal în calitate de unic asociat pe XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o exercita XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, la 16.05.2014, a primit suma de 200 000 dolari SUA, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 2 736 000 MDL, de pe contul companiei XXXXXX, deschis la XXXXXX Letonia, care este gestionată de către XXXXXX, mijloace financiare provenite din creditul acordat de către XXXXXX S.A. la 15.05.2014, societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, în sumă de 1 470 000 Euro, care de asemenea este gestionată de către XXXXXX.

Prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, Filat Vladimir a primit la 22.05.2014 suma de 135 000 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 2 551 500 MDL, de pe contul companiei XXXXXX, deschis la XXXXXX Letonia, care este gestionată de către XXXXXX, mijloacele financiare provenind din creditul acordat de către XXXXXX S.A. la 16.05.2014, societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX în sumă de 1 430 000 Euro, care este gestionată de XXXXXX. La 16.05.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, a primit suma de 218 900 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 4 091 241 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat companiei XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, care este gestionată de XXXXXX, în sumă de 1 470 000 Euro la 15.05.2014 de către instituția financiară XXXXXX S.A.

La 22.05.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX a primit suma de 267 300 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 5 051 970 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat de către XXXXXX SA companiei XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, la 16.05.2014 în sumă de 1 430 000 Euro, care este gestionată de XXXXXX. La 30.05.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX a primit suma de 147 000 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 2 768 010 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind de la compania nerezidentă XXXXXX, la 29.05.2014, înregistrată în Marea Britanie, cu conturile deschise la XXXXXX S.A., care este gestionată de XXXXXX.

La 02.06.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX a primit suma de 147 200 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 2 770 304 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat companiei 14 XXXXXX SRL la 30.05.2014 în sumă de 4 000 000 dolari SUA, care este, de asemenea, gestionată de XXXXXX. Tot, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX cu conturile deschise în banca din România XXXXXX, înregistrată în România, având formal în calitate de unic asociat pe XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o exercita XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 04.06.2014 suma de 250 000 dolari SUA, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 3 460 000 MDL, de pe conturile companiei XXXXXX LP, care este gestionată de către XXXXXX.

Prin intermediul aceleiași companii XXXXXX a primit la 17.06.2014 suma de 147 500 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 2 784 800 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat companiei XXXXXX SRL, gestionată de XXXXXX, la 10.06.2014 în sumă de 22 145 400 MDL de către

XXXXXX S.A.

La 02.07.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX a primit suma de 147 700 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 2 847 656 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat companiei XXXXXX SRL, gestionată de XXXXXX, la 27.06.2014 în sumă de 22 980 000 MDL de către XXXXXX S.A. La 16.07.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, a primit suma de 74 200 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 1 412 768 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat de către XXXXXX S.A.

companiei XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, care este gestionată de XXXXXX, la 15.07.2014 în sumă de 1 000 000 Euro. La 23.07.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, a primit suma de 200 000 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 3 770 000 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat de către XXXXXX SA companiei XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, gestionată de XXXXXX, la 19.08.2014 în sumă de 1 000 000 dolari SUA. La 21.08.2014, Filat Vladimir, prin intermediul aceleiași companii XXXXXX, a primit suma de 150 000 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 2 748 000 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din transferul efectuat de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la SA PRIVATBANK, care este gestionată de XXXXXX.

Tot, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX, utilizată în calitate de mijloc pentru obținerea remunerației ilicite, care deține formal în calitate de administrator pe XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o exercita 15 XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 28.07.2014, suma de 3 000 000 dolari SUA, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 41 910 000 MDL, de pe conturile companiei XXXXXX, proveniența banilor fiind de la compania nerezidentă gestionată de XXXXXX, XXXXXX, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Federația Rusă XXXXXX.

Tot el, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX cu conturile deschise în banca din România XXXXXX, înregistrată în România, având formal în calitate de unic asociat pe XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o exercita XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 06.08.2014 suma de 150 000 dolari SUA, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 2 079 000 MDL, de pe contul companiei nerezidente XXXXXX, care este gestionată de XXXXXX, proveniența mijloacelor financiare fiind din creditul acordat la 01.08.2014 de către BC XXXXXX SA companiei XXXXXX SRL, gestionată de XXXXXX, în sumă de 2 083 500 dolari SUA.

Tot, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX, înregistrată în Belize, conturile deschise la BC XXXXXX S.A., având formal în calitate de unic asociat pe XXXXXX, însă gestionarea de facto a companiei o exercita XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, a primit la 29.09.2014 suma de 5 500 000 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 102 144 900 MDL, de pe contul companiei XXXXXX, care este gestionată de XXXXXX, mijloacele financiare provenind din creditul acordat de BC XXXXXX S.A. la 29.09.2014 în sumă de 7 008 948 dolari SUA, societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, care, de asemenea, este gestionată de XXXXXX. Tot el, Filat Vladimir, prin intermediul companiei XXXXXX SRL a primit la 26.11.2014 suma de 2 793 229 Euro, ceea ce constituie în valută națională conform cursului BNM suma de 52 177 517, 72 MDL, de pe contul companiei XXXXXX, mijloacele financiare provenind din creditul acordat de către XXXXXX S.A.

la 25.11.2014 în sumă de 2 793 236 Euro, societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, care de asemenea este gestionată de XXXXXX.

Tot, Filat Vladimir, atât direct, cât și prin intermediul lui XXXXXX, fiind în relații de afinitate, a primit de la XXXXXX mijloace financiare ca urmare a eliberării numerarului de către persoanele fizice XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX de pe conturile deținute în BC XXXXXX SA la solicitarea lui XXXXXX, în perioada 17.05.2014-12.12.2014, în sumă totală de 320 941 414 MDL, după cum urmează: suma de 993 995 dolari SUA, eliberat la 17.05.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 13 617 731,5 MDL; suma de 500 000 Euro, eliberată la 20.05.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 9 440 000 MDL; suma de 161 835 Euro, eliberată la 23.05.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 3 060 299,85 MDL; suma de 500 000 Euro, eliberată la 16 03.06.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 9 410 000 MDL; suma de 370 000 Euro, eliberată la 30.06.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 7 055 900 MDL; suma de 66 000 Euro,

eliberată la 01.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 1 263 900 MDL; suma de 63 935 Euro, eliberată la 04.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 1 229 470,05 MDL; suma de 253 245 Euro, eliberată la 07.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 4 844 576, 85 MDL; suma de 134 865 Euro, eliberată la 11.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 2 577 270,15 MDL; suma de 280 670 Euro, eliberată la 14.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 5 352 376,9 MDL; suma de 350 000 Euro, eliberată la 16.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 6 664 000 MDL; suma de 182 650 Euro, eliberată la 17.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 3 455 738 MDL; a primit suma de 247 750 Euro,

eliberată la 09.07.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 4 736 980 MDL; suma de 699 300 Euro, eliberată la 04.08.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 13 027 959 MDL; suma de 599 400 Euro, eliberată la 05.08.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 11 172 816 MDL; suma de 214 785 Euro, eliberată la 13.08.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 3 930 565,5 MDL; suma de 659 340 Euro, eliberată la 28.08.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 12 118 669,2 MDL; suma de 509 570 Euro, eliberată la 29.08.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 9 370 992, 3 MDL; suma de 614 380 Euro, eliberată la 01.09.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 11 335 311 MDL; suma de 314 685 Euro,

eliberată la 03.09.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 5 815 378,8 MDL; 17 suma de 389 700 Euro, eliberată la 23.09.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 7 228 935 MDL; suma de 249 750 dolari SUA, eliberată la 29.09.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 638 857, 5 MDL; suma de 79 910 Euro, eliberată la 30.09.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 1 475 937,7 MDL, suma de 249 740 Euro, eliberată la 01.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 590 221,2 MDL; suma de 399 590 Euro, eliberată la 06.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 7 392 415 MDL; suma de 249 745 Euro, eliberată la 10.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 4 697 703,45 MDL; suma de 379 610 Euro,

eliberată la 16.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 7 049 357,7 MDL; suma de 362 030 Euro, eliberată la 17.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 6 755 479,8 MDL; suma de 199 790 Euro, eliberată la 20.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 3 742 066,7 MDL; suma de 99 895 Euro, eliberată la 31.10.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 1 855 050, 15 MDL; suma de 1 497 006 dolari SUA, eliberată la 19.11.2014 de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 22 619 760,66 MDL; la 20.11.2014, a primit suma de 997 990 dolari SUA, eliberată de pe contul lui XXXXXX la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 15 059 669,1 MDL; suma de 1 000 000 dolari SUA eliberată la 10.12.2014 de pe contul lui XXXXXX, la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 15 250 000 MDL; suma de 200 000 Euro,

eliberată la 11.12.2014 de pe contul lui XXXXXX, la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 3 794 000 MDL; suma de 3 991 215 Euro, eliberată la 12.12.2014 de pe contul lui XXXXXX, la solicitarea lui XXXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalent în valută națională suma de 76 312 030,8 MDL. Prin acțiunile sale infracționale, Filat Vladimir Vasile, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind realizarea acestora, a pretins și primit personal și prin mijlocitori bunuri și servicii în proporții deosebit de mari echivalent cu suma de 798 003 178 MDL, susținând că are influență asupra 18 persoanelor publice sau cu funcție de demnitate publică pentru ai face să îndeplinească anumite acțiuni în exercitarea funcțiilor deținute, săvârșind, astfel infracțiunea prevăzută la art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal.

3. Sentința a fost atacată în termen cu apeluri de către acuzatorul de stat, XXXXXX; avocatul Popa Igor în numele inculpatului Filat Vladimir; S.A. XXXXXX; avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX; avocatul Popa Igor în numele S.A. XXXXXX; avocatul Iorga Iulian în numele lui XXXXXX; compania „XXXXXX” și părțile cointeresate XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX. 3.1.

Acuzatorul de stat a invocat blândețea pedepsei și a solicitat pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul Filat Vladimir să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a, b) și art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsă pentru infracțiunea comisă în baza art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani cu amendă în mărime de 3 000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 5 ani, cu retragerea distincției de stat Ordinul Republicii, conferit prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 932-VII din 24.12.2013. Pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, să-i fie aplicată lui Filat Vladimir o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 19 ani, cu amendă în mărime de 3 000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 5 ani, cu retragerea distincției de stat Ordinul Republicii, conferit prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 932-VII din 24.12.2013. Să fie aplicat în privința lui Filat Vladimir măsura de siguranță sub formă de confiscare specială, prin trecerea gratuită în proprietatea statului a echivalentului bunurilor ce constituie obiect al remunerației ilicite în valoare de 4 524 195,22 MDL, inclusiv din contul următoarelor bunuri aflate sub sechestru: autoturism „Volkswagen Touareg”, a.f.

2013 cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu VIN-code XXXXXX, a cărui valoare contractuală constituie suma de 973.828,17 MDL; autoturism „Toyota Land Cruiser 200” a.f. 2013, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu VIN-code XXXXXX, a cărui valoare contractuală constituie suma de 1.246.267,00 MDL; autoturism „Volkswagen Touareg”, a.f. 2013, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu VIN-code XXXXXX a cărui valoare contractuală constituie ce 1.018.124,05 MDL; autoturism „Porsche Cayenne”, a.f.

2013, cu numărul de înmatriculare XXXXXX cu VIN-code XXXXXX, a cărui valoare contractuală constituie suma de 1.285.976,00 MDL; precum și măsura de siguranță sub formă de confiscare specială, prin trecerea gratuită în proprietatea statului a echivalentului bunurilor obiect al remunerației ilicite, în valoare de 19 793 478 982,78 lei MDL, inclusiv din contul următoarelor bunuri aflate sub sechestru:  cota socială a companiei XXXXXX SA de 49,634% din acțiunile companiei XXXXXX SA, în valoare de 6.207.540,7342 MDL;  cota companiei XXXXXX de 35,288% din acțiunile companiei XXXXXX SA, în valoare de 4.413.339,5944 MDL;  imobilul amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX, a cărui valoare a fost estimată la suma de 4.622.173,00 MDL;  cota de 95,37% din cota socială a companiei XXXXXX SA care a fost estimată la o valoare de 5.795.829,95 MDL;  terenul cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun.

Chișinău, XXXXXX cu valoarea cadastrală de 1.597.159,00 MDL;  construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX cu valoarea cadastrală de 5.911.126,00 MDL;  terenul cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 15.195.773,00 MDL;  construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 62.691.890,00 MDL;  construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 17.896.054,00 MDL;  construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 1.175.504,00 MDL;  încăperea cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun.

Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 337.841 MDL;  construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 571.624 MDL;  încăperea cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 316.863 MDL. Să fie menținute sechestrele aplicate în cadrul urmăririi penale asupra bunurilor până la trecerea acestora în proprietatea statului ca rezultat al confiscării. Să fie încasate de la Filat Vladimir în folosul Centrului Național Anticorupție cheltuielile judiciare necesare, pentru traducere, în sumă de 15 561 MDL.

În susținerea solicitării sale, acuzarea a invocat că, statutul, poziția oficială a condamnatului la momentul comiterii actelor de corupție, durata activității infracționale a condamnatului, caracterul sistematic al acestora, tipul și cuantumul prejudiciului cauzat, nivelul autorităților ale căror reputație a fost afectată prin actele de corupție comise de condamnat - constituie factori care dovedesc o lipsă vădită a echității pedepsei închisorii de 9 ani, aplicabile față de condamnat. Tratamentul sancționator al infracțiunilor de corupție și implicit individualizarea judiciară a pedepselor aplicate în astfel de cauze sunt aspecte 20 importante de politică penală care pentru a-și atinge scopul trebuie să aibă un caracter unitar și previzibil.

Astfel, acuzarea a considerat, că în acest context, corupția se impune a fi considerată un fenomen infracțional cu un grad sporit de pericol social, realitate ce determină imperativul adoptării în consecință a măsurilor de constrângere. În opinia procurorului, prima instanță corect a aplicat pedeapsa sub formă de amendă, privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și retragerea distincției de stat, deoarece a ținut cont de proporționalitatea faptelor prejudiciabile imputate inculpatului, stabilind o pedeapsă în limita celei solicitate de Procuratura Anticorupție, însă în partea ce ține de pedeapsa sub formă de închisoare, procurorul a considerat prea blândă și inechitabilă pentru faptele prejudiciabile săvârșite de către inculpat, iar instanța de judecată nu și-a motivat soluția în acest sens.

Totodată, a indicat, că instanța eronat a reținut faptul, că infracțiunea de corupere pasivă prevăzută de art. 324 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal, care i se incriminează lui Filat Vladimir, se atribuie la categoria celor grave, aceasta având un rol crucial la individualizarea pedepsei, deoarece potrivit art.16 alin. (5) Cod penal această infracțiune se atribuie la categoria celor deosebit de grave. La fel, acuzarea a invocat că nu este clar care circumstanțe au fost recunoscute atenuante de către instanța de fond în privința lui Filat Vladimir, deoarece acestea nu au fost indicate expres de către instanță. Astfel, apelantul a considerat că prima instanță a ignorat prevederile art.61 alin.(2), 75 Cod penal, precum și practica judiciară constantă, aplicându-i inculpatului o pedeapsă total disproporțională pericolului social inerent celor atestate în cadrul examinării cauzei în fond.

Totodată, acuzatorul de stat a invocat și faptul că, instanța de judecată nu a reținut în sarcina condamnatului Filat Vladimir modalitatea normativă de realizare a laturii obiective manifestate prin extorcare, chiar dacă instanța în partea descriptivă a menționat despre invocarea părții apărării, precum că extorcarea nu a fost probată de acuzare în nici un mod.

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești, s-a demonstrat incidența modalității normative a extorcării descrise în pct. 3.4 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, nr. 11 din 22.12.2014: punerea victimei în situația care o determină să-i transmită coruptului remunerația ilicită, pentru a preîntâmpina producerea efectelor nefaste pentru interesele legitime sau nelegitime ale acesteia - înscenarea unor verificări și controale repetate asupra companiei denunțătorului XXXXXX, acțiuni abuzive din partea organelor de control din ordinea instituțiilor de stat din sfera politică a Partidului Liberal Democrat din Moldova - Serviciul Fiscal, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne; precum și impunerea de a-i transmite mijlocul de transport, în caz contrar condamnatul, reieșind din funcția pe care o deținea la acel moment și anume cea de Prim-ministru, urma să intervină la depistarea preluării fictive a datoriei de aproximativ un miliard de lei 21 de către XXXXXX, companie gestionată de XXXXXX, care a semnat cu XXXXXX S.A.

„Contractul general de cesiune din 18.03.2013 în sumă de 939 905 921,92 MDL, fapt ce ar fi dus la efecte nefaste față de XXXXXX. Lipsa incidenții modalității normative a extorcării, dovedită în cadrul cercetării judecătorești nu a fost sub nici o formă motivată de către instanța de judecată. La fel, procurorul a indicat că, nu găsește explicație asupra pedepsei aplicate inculpatului Filat Vladimir sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani pentru infracțiunea de trafic de influență în modalitate agravantă. În opinia apelantului, acțiunile prejudiciabile comise de către Filat Vladimir, care au evoluat în primirea de către acesta a remunerării ilicite, constând în bunuri, servicii care se estimează la sume în proporții deosebit de mari, valoarea totală a cărora 798 003 178 lei MDL, nu este proporțională pedepsei aplicate de către instanța de judecată.

Or, circumstanțele pe care le-a descris instanța de judecată, urmau să impună condamnatul la un comportament non infracțional. De asemenea, acuzarea a invocat și faptul că, instanța de judecată a omis să includă în suma ce constituie valoarea remunerației ilicite de care a beneficiat Filat Vladimir de la XXXXXX contravaloarea mijloacelor de transport de model „Porche Macan S Diesel MY”, WIN-code XXXXXX în sumă de 1 210 800 MDL și Volkswagen Touareg, a.f. 2013, cu VIN-code-XXXXXX în valoare de 969 960 MDL, care au constituit obiectul remunerației ilicite și care nu au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte pe motiv că „Porsche Macan S Diesel MY” a fost vândut la terțe persoane de către XXXXXX la solicitarea lui Filat Vladimir, care la moment sunt proprietari de bună credință, iar Volkswagen Touareg, cu VIN-code-XXXXXX a fost accidentat.

Astfel, instanța de judecată urma să constate contravaloarea remunerației ilicite de care a beneficiat Filat Vladimir nu suma de 791 298 222,78 lei, ci suma de 793 478 982,78 lei. 3.2. Avocatul Popa Igor în numele inculpatului Filat Vladimir a invocat ilegalitatea sentinței și a solicitat achitarea ultimului, deoarece prin forma actuală a actului de acuzare, fără a fi realizate explicațiile de rigoare, învinuitul Filat Vladimir a fost pus în situația de a răspunde unei învinuiri vagi, care face imposibilă o apărare efectivă, deoarece infracțiunile imputate sunt mai degrabă abstracte, fără o veritabilă circumstanțiere de mod, loc și timp, precum și fără o raportare la normele legii aplicabile la momentul comiterii faptelor imputate.

A fost solicitată în fața instanței, explicarea învinuirii, în particular, clarificarea unor întrebări (indicând întrebările din solicitare), însă cu toate acestea, poziția apelantului era că învinuirea adusă de acuzatorul de stat lui Filat Vladimir este una neclară, neconcretă, și nu corespunde legislației naționale în vigoare, în particular prevederilor art. 296 Cod procedură penală și nu corespunde prevederilor art. 6 § 3 lit. a) CEDO, care reglementează, că orice acuzat are, în special, dreptul să fie informat în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa 22 și această circumstanță constituie temei de invocare a nulității actului procedural - rechizitoriul, prin urmare, și a sentinței.

Totodată, apărarea a invocat faptul, că ședințele de judecată urmau să fie publice, deoarece nu este atestată prezența unei excepții de la principiul publicității procesului penal, considerând că interesele inculpatului, dar și ale justiției au fost afectate prin lipsa de transparență în prezenta cauză, deoarece caracterul public al ședințelor de judecată este privit de către apelanți atât ca drept individual al acuzatului, cât și ca garanție procesuală. În aceeași ordine de idei, apărarea a subliniat, că Constituția Republicii Moldova prevede la art. 117 faptul că în toate instanțele de judecată ședințele sunt publice.

De asemenea, apărarea a considerat, că sentința nominalizată este un act procedural care este lovit de nulitate absolută în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece au fost încălcate prevederile legale referitoare la publicitatea ședințelor de judecată, iar conform alin. (3) al aceleiași norme - nulitatea în cauză nu se înlătură în nici un mod, ea poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți și se ia în considerație de instanță. La fel, apelanții au invocat și încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, prin respingerea cererii de a audia martorii apărării acceptați anterior de instanța de fond (XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX), prezența cărora nu a fost asigurată și, în consecință, inculpatul suferind o limitare incompatibilă cu cerințele unui proces echitabil prin prisma art. 6, § 1, coroborat cu art. 6 § 3 lit. d) CEDO.

Totodată, apărarea a indicat că autodenunțul și declarațiile lui XXXXXX au fost obținute cu încălcarea dreptului la apărare și dreptului la tăcere al acestuia, deoarece cea mai mare parte a faptelor incriminate lui Filat Vladimir se bazează pe declarațiile lui XXXXXX pe care acesta le-a făcut în autodenunțul expediat la 12.10.2015 la Procuratura Anticorupție, precum și în procesul—verbal de audiere a martorului XXXXXX din 12.10.2015. Apelanții subliniază, că nu toate declarațiile de la urmărirea penală au fost confirmate în judecată de către acest martor. XXXXXX a depus la 12.10.2015 un autodenunț, în care a relatat faptul, că a comis infracțiunea de corupere activă și trafic de influență, nefiind asistat de un avocat.

La numai o zi după înregistrarea denunțului, în cadrul audierii din 13 octombrie 2015, tot în lipsa avocatului, ultimul a fost audiat în calitate de martor în prezenta cauză. Astfel, apărarea a considerat că autodenunțul, prin care XXXXXX s-a autoincriminat, deși cu informarea acestuia despre dreptul său la tăcere, însă acesta a fost audiat în calitate de martor într-un mod nejustificat din punct de vedere procesual și forțat să facă declarații autoincriminatorii, precum și declarații incriminatorii în privința lui Filat Vladimir, sub presiunea sancțiunilor prevăzute de art. 312, 313 Cod penal, nu poate sta la baza ordonanței de începere a urmăririi penale în privința lui Filat Vladimir, deoarece declarațiile lui XXXXXX au fost administrate cu încălcarea standardelor art. 6 CEDO.

23 În opinia apărării, recunoașterea lui Filat Vladimir vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, coruperea pasivă, săvârșită de către o persoană cu funcție de demnitate publică și în proporții deosebit de mari și condamnarea acestuia este ilegală, dispusă printr-o sentință nemotivată și neîntemeiată, fiind administrate probe care nu sunt utile, pertinente, concludente și nu sunt veridice.

Dovada încălcării principului legalității incriminării infracțiunii de corupere pasivă prevăzută de art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, pentru comiterea căreia a fost declarat vinovat Filat Vladimir, reiese din faptul inexistenței și nestabilirii semnelor obligatorii ale componenței infracțiunii (obiectul juridic general al infracțiunii, obiectul juridic generic al infracțiunii, obiectul juridic special al infracțiunii, obiectul material, inclusiv prin intermediul condiției obligatorii față de acest obiect material - proporțiile deosebit de mari, fapta prejudiciabilă, prevăzută alternativ de art. 324 alin. (1) Cod penal, condiția (condițiile de incriminare, în particular comiterea infracțiunii în legătură cu limitele atribuțiilor de serviciu ale corupătorului, fapt care certifică și deținerea funcției la momentul comiterii infracțiunii); vinovăția în forma intenției directe, scopul infracțiunii (care este obligatoriu în acest caz), subiectul infracțiunii, caracterizat prin mai multe semne, în particular persoana fizică, responsabilă, vârsta și calitatea specială a subiectului infracțiunii, în acest caz expres - persoana cu funcție de demnitate publică), iar pe cale de efect și lipsa temeiului juridic al răspunderii penale.

În fapt, instanța nu a dat curs stabilirii multor dintre aceste semne din motivul că ori ele erau incompatibile cu faptul respectiv ori nu erau în genere prezente, nu a probat realitatea acestor semne cu probe pertinente, concludente, utile și veridice, a pus în acțiune o interpretare extensivă defavorabilă. Nu este stabilită nici în fapt și nici în drept infracțiunea de corupere pasivă în faptele comise de către Filat Vladimir, în particular, infracțiunea de corupere pasivă prevăzută de art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal. La fel, apărarea a invocat faptul că, nu s-a demonstrat caracterul univoc al pretinderii, prin manifestarea intenției coruptului de a condiționa remunerația ilicită, conduita legată de obligațiile sale de serviciu (pct. 3.1 al HP CSJ, nr. 11). Acest fapt a fost abandonat de către instanța de judecată.

Pe acest fundal, semnul în cauză nu a fost determinat nemijlocit în calitate de condiție de incriminare a infracțiunii de corupere pasivă. Se are în vedere o determinare concretă și particulară a legăturii între pretinsa remunerație ilicită, pe de o parte, și caracterul și cercul atribuțiilor de serviciu nu ale oricărui inculpat, ci caracterul și cercul atribuțiilor de serviciu ale lui Filat Vladimir, circumstanțele de fapt, care evidențiază acțiunile nu ale oricărei persoane publice, în raport cu atribuțiile de serviciu nu ale oricărui funcționar, scopul și/sau motivele acțiunilor nu ale oricărui funcționar, ci ale lui Filat Vladimir, pe de altă parte.

Acest fapt nu s-a determinat în concret, iar pe această cale de idei sentința devine una confuză, neîntemeiată, iar atitudinea instanței de judecată în raport cu evaluarea și 24 aprecierea situației de fapt și recunoașterea vinovăției lui Vladimir Filat în comiterea unei infracțiuni de corupere pasivă este una incorectă, ilegală. Instanța de judecată, fără o constatare concretă, deduce că automobilul de model Porche, transmis prin intermediul lui Stratan Iu. nu i se cuvenea inculpatului Vladimir Filat. De altfel, faptul că nu i se cuvenea, urma să fie probat în mod expres prin legătura cadoului cu caracter de influență a acestuia asupra corectitudinii în exercitarea funcției publice. Nu a fost confirmat faptul că inițiativa a venit din partea lui Vladimir Filat și prin ce fapte s-a materializat această inițiativă.

De asemenea, nu s-a făcut o legătură între această inițiativă materializată în pretinderea din partea lui Vladimir Filat și caracterul inteligibil al acesteia. Mai cu seamă că această pretindere a fost corelată, din cele invocate în fapt, cu extorcarea acestor bunuri. De asemenea, nu a fost enunțat în mod descriptiv conținutul pretinderii de bunuri și prin care forme faptice s-a materializat atât în actul de acuzare, cât și în sentința instanței de judecată. S-a încercat, în fapt, a se demonstra pretinderea în raport cu automobilul Porsche Cayenne, care constituie remunerație ilicită în cazul coruperii pasive, pe baza unor probe detașate semnificativ de la acest fapt. Astfel, apărarea a considerat, că partea acuzării a încercat să determine în mod deviat instanța de judecată despre faptul pretinderii automobilului Porsche Cayenne (a.f.

2013), prin indicarea la un ansamblu de probe care nu au relevanță cu acest presupus capăt de acuzare. La probarea actului de pretindere au fost puse următoarele mijloace de probă: declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a automobilului de model Porsche Cayenne, a.f. 2013, și actul de ridicare și sechestru, care în opinia apărării nu sunt pertinente, deoarece nu au legătură cu această cauză penală; nici concludente, fiindcă nici una dintre acestea nu influențează asupra soluționării cauzei penale nici într-un fel și nici utile, deoarece nici una dintre ele nu oferă date de fapt necesare constatării tuturor elementelor constitutive ale acestei infracțiuni și, în consecință, soluționării cauzei penale.

Totodată, a indicat și faptul, că ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a automobilului din 27.10.2015 Porsche Cayenne a.f. 2013, VIN-code XXXXXX, n.î. XXXXXX nu poate constitui probă în procesul penal, atât timp cât art. 93 alin. (2) Сod de procedură penală nu prevede în lista exhaustivă a mijloacelor de probă ordonanțele. Apărarea a menționat, că ordonanțele nu sunt mijloace de probă, dar sunt acte procedurale emise de organul de urmărire penală, prin care dispune asupra acțiunilor sau măsurilor procesuale (art. 255 Cod de procedură penală).

În context, cercetarea probelor administrate de către instanța de judecată și puse la baza sentinței de condamnare a lui Filat Vladimir denotă o lipsă de coerență și justificare deplină, deoarece în ansamblu, toate mijloacele respective 25 de probă la acest capăt de acuzare nu coroborează între ele, adică nu întrunesc cerințele art. 101 alin. (1) și art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală și cele determinate de HP CSJ nr. 5/9.06.2006 privind sentința judecătorească. Apărarea a menționat că, instanța de judecată nu a încercat a demonstra, nici în acest caz, faptul că Vladimir Filat a primit vreo remunerație ilicită, și anume, automobilul de model Porsche Cayenne, deoarece declarațiile lui XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, nu au legătură, nici directă și nici indirectă, cu probarea elementului material al infracțiunii de corupere pasivă (în particular, al primirii), iar declarațiile lui XXXXXX certifică transmiterea automobilului de model Porsche Cayenne.

De aici și inițiativa de a transmite automobilul de model Porsche Cayenne a aparținut lui XXXXXX. Interpretarea și constatarea instanței precum că, Filat Vladimir a pretins personal de la XXXXXX și a primit prin intermediul lui XXXXXX un automobil de model Porsche Cayenne, în vederea neîndeplinirii atribuțiilor ce-i revin conform funcției deținute de Prim-ministru, pentru ca să se concluzioneze neîntemeiat asupra comiterii infracțiunii de corupere pasivă în scopul: îndeplinirii în interesul corupătorului XXXXXX a unei inacțiuni în exercitarea funcției sale care s-a manifestat în acceptarea intenționată a datoriei de aproximativ 1 000 000 000 lei de către XXXXXX, companie gestionată de XXXXXX, care a semnat cu S.A.

XXXXXX „Contractul general de cesiune din 18.03.2013” în sumă de 939 905 921,92 lei, fără a reacționa în vederea protejării statului și a cetățenilor Republicii Moldova, conține deduceri și interpretări haotice și lipsite de relevanță juridică, contradictorii în aspect de interpretare și incoerente în abordare. Apărarea a mai invocat că referitor la timpul comiterii faptei de pretindere și primire, instanța constată, că aceasta a fost comisă în luna aprilie 2013 - adică la începutul lunii aprilie 2013, Filat Vladimir a pretins personal și a primit prin intermediul mijlocitorului XXXXXX automobilul de model Porsche Cayenne, (...) cu o valoare de 1 285 976 lei.

Această constatare a instanței de judecată este argumentată, însă, prin anumite concluzii care depășesc limitele constatărilor făcute de aceeași instanță: instanța concluzionează că, acțiunea de pretindere a inculpatului Vladimir Filat s-a realizat în primăvara anului 2013, până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare din 23.04.2013; instanța relevă, Vladimir Filat a comis infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (3) Cod penal în perioada lunilor martie-aprilie a anului 2013. Pe această cale, apărarea a considerat, că sentința instanței de judecată este una nemotivată, iar probele administrate nu sunt pertinente, concludente, utile și veridice. Apărarea a indicat, că prin intermediul mijloacelor de probă administrate de către instanța de judecată în vederea condamnării lui Filat Vladimir pentru comiterea infracțiunii de corupere pasivă timpul nu a fost valorificat consecutiv și consecvent.

În concluzie, apărarea a menționat că, nu a fost respectat principiului legalității incriminării infracțiunii de corupere pasivă prevăzută de art. 324 26 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, pentru comiterea căreia a fost declarat vinovat Filat Vladimir, deoarece instanța a admis o interpretare extensivă defavorabilă a legii penale, în anumite situații operând cu interpretări eronate și contrare legii penale, toate acestea, coroborate cu un sistem de probe nepertinente, neconcludente, neutile și neveridice, pronunțându-se o sentință nefondată, ilegală, abuzivă și nemotivată.

În opinia apărării, nici în fapt și nici în drept nu există o faptă infracțională de corupere pasivă în acțiunile lui Filat Vladimir referitor la acest episod reținut de către instanța de judecată, deoarece se identifică absența semnelor constitutive ale infracțiunii de corupere pasivă în general, și, în particular, infracțiunea de corupere pasivă prevăzută de art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal reținută în sarcina lui Filat Vladimir. La fel, apărarea a invocat faptul, că recunoașterea lui Filat Vladimir vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal - trafic de influență săvârșit cu primirea de bunuri sau avantaje în proporții deosebit de mari și condamnarea acestuia este ilegală, dispusă printr-o sentință nemotivată și neîntemeiată, fiind administrate probe care nu sunt utile, pertinente, concludente și nu sunt veridice.

Instanța de fond nu a dat curs stabilirii multor dintre semnele componenței infracțiunii incriminate, din motiv că ori ele erau incompatibile cu faptul respectiv, ori nu erau în genere prezente. Nu a fost dovedită prezența acestor semne cu probe pertinente, concludente, utile și veridice. La fel, nu a fost demonstrat că s-a creat un pericol real pentru bunul mers al activității unui organ de stat, unei instituții sau organizații publice în serviciul căreia se află persoana publică sau persoana cu funcție de demnitate publică vizată de făptuitor. Prin materialele cauzei nu se constată preexistenta acestui fapt. Mai mult decât atât, în opinia apărării, nu s-a demonstrat în nici un mod că relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică au fost afectate, care este incompatibilă cu bănuiala că persoanele publice, persoanele cu funcție de demnitate publică, pot fi influențate în exercitarea atribuțiilor lor.

Mai cu seamă că această legătură nici nu se poate demonstra și este incompatibilă cu conținutul cauzei penale. Decizia de emisie suplimentară la Banca de Economii a fost o soluție optimă la acel moment și unica soluția admisă, iar aceasta a avut loc cu mult mai înainte de consumarea infracțiunii presupuse de trafic de influență.

La etapa cercetării judecătorești, partea apărării a intervenit cu cererea de admitere a unui număr suficient de mare de martori, care puteau să pună în evidență această imposibilitate de afectare a relațiilor sociale prin comportamentul lui Filat Vladimir, însă instanța, din motive neîntemeiate și nefondate, nu a dat curs acestor cereri, în particular, s-a făcut referire nu la careva martori ai apărării, ci martori care pot să determine soluționarea justă și corectă a acestei cauze penale, valorificată pe baza declarațiilor prezumate a fi veridice, dar fără respectarea formalităților procesuale de admitere a ei, cu 27 referire la autodenunțul lui XXXXXX. La fel, apărarea a considerat, că nu s-a stabilit faptul că răscumpărarea creditelor și gajurilor aferente (activele compromise) la Banca de Economii de către XXXXXX a determinat daune interesului public sau au creat pericolul prejudicierii acestor relații sociale și care este legătura cu Filat Vladimir.

Nu a fost confirmat, în opinia apărării, și faptul că inițiativa a venit din partea inculpatului. Instanța de judecată nu a motivat din care moment expres s-a consumat infracțiunea de trafic de influență: din momentul pretinderii cu primirea bunurilor sau din momentul primirii. Instanța de fond la fel nu a probat conținutul pretinderii și primirii remunerației ilicite ca fapte imputate lui Vladimir Filat. De asemenea, apărarea a indicat, că prezumția unei incompatibilități a infracțiunii prelungite, traficul de influență nu putea fi stabilit până la data de 22 aprilie 2013, pentru că Filat Vladimir deținea funcția de Prim-ministru, iar prin aceasta nu putea pretinde sau avea influență asupra unor persoane publice sau persoane cu funcție de demnitate publică, precum Prim-ministrul XXXXXX, Vice-ministrul de finanțe XXXXXX, Secretarul general XXXXXX, care se aflau în relații de subordonare cu Vladimir Filat.

Deși emisia suplimentară de acțiuni la Banca de Economii a avut loc la 4 septembrie 2013, luând în vedere caracterul probat al influenței de către instanța de judecată, aceasta a avut loc exclusiv în luna iulie 2013, cu toate că procesul de înregistrare a mai continuat, dar nu mai târziu de 06 septembrie 2013. În limitele timpului care a vizat procesul de emisie suplimentară inițiat și demarat se încadrează doar următoarele fapte pretinse a fi comise de către Vladimir Filat: - pretinderea și primirea de la XXXXXX prin intermediul mijlocitorului XXXXXX a automobilului de model Volkswagen Touareg, a.f. 2013, Vin-code- XXXXXX (în sumă de 973 828,17 MDL) în luna iulie 2013; - pretinderea și primirea prin intermediul mijlocitorului XXXXXX a automobilului de model Toyota Land Cruiser 200, a.f.

2013, Vin-code-XXXXXX (în sumă de 1 246 267 MDL) în luna august 2013. În fapt, infracțiunea de trafic de influență a fost comisă în luna iunie 2015, iar aceasta este descrisă normativ prin intermediul unei componențe formale, adică se consideră consumată la momentul săvârșirii faptei. Acest ultim moment dictează lipsa de temeiuri justificate și lipsa de temeiuri bazate pe legislația în vigoare în cazul admiterii faptului că infracțiunea de trafic de influență, a fost comisă în luna iunie 2015, iar faptele prin care se condamnă Filat Vladimir - anume primirea și pretinderea de mai multe ori ca fiind comise cu mai mult timp înainte de acest moment de consumare în intervalul de circa 2 ani. Cu referire la episodul cu automobilele, apărarea a invocat, că pretinsele fapte puse în sarcina lui Filat Vladimir sunt ilegale din punctul de vedere al aplicării legislației penale materiale.

Pe măsura analizei lor, devine, în opinia apărării, iminentă și încălcarea gravă a normelor de procedură penală. Nu se putea admite ca să se probeze pretinderea și primirea de către Filat Vladimir a acestor 28 automobile pe baza doar a declarațiilor lui XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, deoarece acestea nu sunt pertinente, nu au legătură cu prezenta cauză penală; nu sunt concludente, fiindcă nici una din acestea nu influențează asupra soluționării cauzei penale nici într-un fel și nici utile, deoarece nici una din ele nu oferă date de fapt necesare constatării tuturor elementelor constitutive a acestei infracțiuni și în consecință soluționării cauzei penale.

Mai mult ca atât, de către XXXXXX și XXXXXX au fost furnizate informații neveridice, fapt confirmat prin declarațiile lui XXXXXX, care a menționat că nu în anul 2013, ci în anul 2014 l-a telefonat pe XXXXXX și i-a solicitat un automobil de model Audi Q5, însă acesta i-a prezentat câteva oferte, inclusiv, și oferta pentru un Porche Macan S, acesta fiind rezervat. Constatarea instanței de judecată cu privire la declarațiile lui XXXXXX, precum că se probează faptul procurării de către XXXXXX a trei automobile de model Volkswagen Touareg, un automobil de model Porche Macan, un automobil Mercedes Viano și un autoturism Mercedes-Benz Class S, nu are caracter concludent în vederea probării pretinderii și primirii unei remunerații ilicite de către Vladimir Filat și mai cu seamă care a fost influența abstractă admisă de către aceasta.

Mai mult decât atât, apărarea a considerat, că referitor la faptul că Filat Vladimir a pretins personal și primit prin intermediul mijlocitorului XXXXXX în luna august 2013 de la XXXXXX, automobilul de model Toyota Land Cruiser 200 a.f. 2013, VIN-code XXXXXX, în sumă de 1246 267 lei, se constată erori de fapt și erori de drept. Ca eroare de fapt apărarea a invocat faptul, că șoferul SRL XXXXXX, XXXXXX, a declarat că numărul de înmatriculare a autoturismului Toyota Land Cruiser, pentru care a achitat în numerar 75 000 Euro în beneficiul lui XXXXXX, era XXXXXX, pe când în ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a automobilului din 20 octombrie 2015, este indicat autoturismul Toyota Land Cruiser, a.f.2013 cu n.î.

XXXXXX și VIN-code XXXXXX, care potrivit acestei ordonanțe a constituit obiectul remunerației ilicite a infracțiunii, care i se incriminează lui Filat Vladimir. Potrivit pct. 3.1.1 al Contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului Toyota Land Cruiser 200 a.f.2013, VIN-code XXXXXX din 17 iunie 2016, semnat de vânzătorul XXXXXX SRL și XXXXXX suma avansului este de 10 000 Euro. Conform dispoziției de încasare a numerarului nr. 3124 din 17 iunie 2013 XXXXXX a achitat 164 000 lei (curs oficial Euro la data achitării avansului 1 euro - 16,35 MDL), adică 10 030 Euro.

Aceste acte, precum și declarațiile lui XXXXXX, potrivit cărora mijloacele bănești din care a achiziționat automobilele Toyota Land Cruiser 200 provin din sursele proprii de fapt, combat declarațiile martorului XXXXXX, care a declarat că el personal a plătit avans de 5 000 Euro pentru autoturismul Toyota Land Cruiser 200. Ca eroare de procedură, apărarea a invocat faptul că procesul - verbal de ridicare din 19 octombrie 2015 a autoturismului Toyota Land Cruiser a.f. 2013, 29 n.î. XXXXXX VIN-code XXXXXX și ordonanța de ridicare a acestui autoturism din 19 octombrie 2015 nu există în lista probelor în acuzare semnată de acuzatorul de stat. Ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict și anexare la materialele dosarului a automobilului Toyota Land Cruiser cu n.î.

XXXXXX a.f. 2013 sau a automobilului Toyota Land Cruiser 200 a.f. 2013, VIN-code XXXXXX nu există în materialele dosarului. Cu referire la episodul cu serviciile de transport aerian, partea apărării a menționat, că aceste deplasări cu transportul aerian nu au vreo legătură cu o pretinsă infracțiune de influență. Or, în aceleași perioade au fost și multe alte curse, la care a fost vizat Vladimir Filat în calitate de pasager, dar nici de Prim-ministru și nici de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, dar organizate de către XXXXXX. În special se face referire la deplasarea reținută la etapa urmăririi penale, din data de 29 octombrie 2013 (tur) și în aceeași zi retur, Chișinău-Bruxelles, având ca pasageri pe XXXXXX, XXXXXX, Vladimir Filat, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX.

Instanța nu a făcut referire în mod deliberat la aceste curse. XXXXXX a declarat că zborurile erau organizate începând cu sfârșitul anului 2010 până în anul 2015. În context, la necesitate, Filat Vladimir solicita efectuarea zborurilor de la XXXXXX și acesta ordona asistentului XXXXXX. Mai mult, însuși XXXXXX declara, că despre achitarea zborurilor niciodată nu a mers vorba, deoarece Filat Vladimir îi indica doar destinația și atât.

În acest context, apărarea a menționat, că prin analiza complexă și obiectivă a declarațiilor lui XXXXXX, se identifică faptul, că serviciile legate de transportul aerian erau acordate lui Filat Vladimir începând cu anul 2010, dar faptele reale pentru care a fost condamnat Filat Vladimir în contextul acestei remunerații ilicite sunt din 2013 și infracțiunea de trafic de influență s-a consumat în iunie 2015. De asemenea servicii au beneficiat împreună cu Filat Vladimir mai bine de 20 persoane, iar legătura dintre pretinderea și primirea bunurilor de către Filat Vladimir și beneficierea de aceste servicii de către alte persoane nu a fost constatată. Este cu ușurință de dedus că nu putea Vladimir Filat să pretindă anumite servicii avia în beneficiul lui XXXXXX sau lui XXXXXX, probe administrate la etapa urmăririi penale și excluse la judecată.

În acest sens, apelantul a indicat că, concluziile instanței denotă și mai mult caracterul neconcludent și neutil al declarațiilor lui XXXXXX referitor la probarea infracțiunii de trafic de influență, concluzionând că prin aceste declarații s-a probat faptul că la indicația lui XXXXXX, a transmis contabilului societății XXXXXX diferite sume de bani în numerar. Nu s-a demonstrat care sume de bani au fost transmise, care sume de bani au fost cheltuite, care sume de bani au fost pretinse și primite de către Filat Vladimir, care servicii achitate anume din aceste sume de bani au fost primite prin influența exercitată sau presupusa influență asupra unor factori de decizie. Pe acest cont, se identifică lipsa caracterului concludent al acestor declarații și concluzii ale instanței de judecată.

30 Episodul privind beneficierea de serviciile hoteliere în folosul fiului lui Vladimir Filat și bunuri în folosul acestuia. Apărarea a invocat faptul, că la baza probării așa-numitului episod vizat sunt puse mijloacele de probă cum ar fi: declarațiile lui XXXXXX, declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, care, în opinia apărării, urmau a fi apreciate critic de către instanță, deoarece toți martorii vizați formează un cerc restrâns de relații de încredere, iar XXXXXX îi putea dirija și le putea manipula poziția. Cu toate acestea, analiza declarațiilor lui XXXXXX nu devin concludente și utile, iar în măsură anumită sunt și neveridice în raport cu aceste fapte invocate.

Astfel, XXXXXX a confirmat faptul, că lui XXXXXX nu i-a transmis cadouri, iar în anumite situații, când Filat Vladimir avea nevoie de asemenea cadouri, îi transmitea invoice-urile lui XXXXXX, iar acesta dădea indicații asistenților săi care se ocupau cu achitarea acestor invoice-uri, printre care erau și achitarea serviciilor hoteliere și alte cadouri. Un ultim cadou a fost un ceas, care a fost transmis fiului acestuia. Nu poate fi admisă teza, în opinia apelantului, prin care XXXXXX să declare că nu i-a transmis cadouri lui XXXXXX, iar apoi să confirme acest fapt, menționând că a transmis ceasul lui XXXXXX. Mai mult decât atât, instanța în mod nefondat și neobiectiv concluzionează, că prin declarațiile lui XXXXXX se probează că acesta a achitat servicii hoteliere și a procurat un ceas pentru fiul lui Vladimir Filat.

Caracterul neveridic al declarațiilor lui XXXXXX rezultă inclusiv din declarațiile lui XXXXXX. Or, aceasta declară, că XXXXXX i-a comunicat că la momentul, când acestea vor fi achitate, îi va spune și dânsa îl va contacta pe XXXXXX să-i spună că poate să ridice ceasul. Mai mult decât atât, XXXXXX afirmă că nu cunoaște cum au fost efectuate achitările pentru serviciile hoteliere din New York, precum și că nu cunoaște, dacă Vladimir Filat cunoștea despre ceasul XXXXXX. În context, aprecierea probelor de către partea apărării privitor la episodul cu serviciile hoteliere în folosul fiului și bunuri în folosul acestuia se constată mai multe erori de procedură. Cu referire la episodul legat de cardul bancar cu numărul contului XXXXXX, emis de Unibank pe numele lui XXXXXX, apărarea a invocat faptul, că instanța de fond a făcut concluzii doar în baza declarațiilor lui XXXXXX și ale lui XXXXXX.

Probele privind cardul bancar cu nr. contului XXXXXX, emis de Unibank pe numele lui XXXXXX trezesc dubii, care nu au putut fi înlăturate în ședința de judecată și sunt apreciate de apărare nepertinente, neconcludente și neveridice. Instanța de fond nu a ținut cont de critica adusă de apărare cu privire la acest card de credit. În fapt, există două acte procesuale, care, practic, conțin, în opinia apărării, informații contradictorii. În special, procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui Vladimir Filat din 21 octombrie 2015, plicul nr. 4 format A4 culoare albă, inscripția plicul nr. XXXXXX, nr. contului XXXXXX, în timp ce în cuprinsul procesului-verbal de examinare a cardurilor ridicate de la domiciliul lui Vladimir Filat se menționează deja la un alt card nr. XXXXXX, nr. contului XXXXXX.

31 Apărarea a subliniat, că din examinarea procesului-verbal din 13.11.2015 cu privire la rulajele bancare reținute la dosarul cauzei, se constată că pe contul bancar nr. XXXXXX sunt înregistrate 3 carduri bancare, iar suma pretinsă de procurori de 162 186, 35 euro nu se regăsește pe acest cont, chiar dacă ar fi adunate sumele de bani care au existat pe acest cont. De fapt, procurorul și instanța de judecată, în mod eronat, a indicat contul cu nr. XXXXXX cu soldul de 162 186,35 Euro, însă acest sold corespunde unui alt cont bancar (care nu se regăsește în învinuire) - XXXXXX - care are soldul fix 162 186,35 Euro. Prin urmare, această formulare vicioasă și eronată a învinuirii și a condamnării nu respectă, în viziunea apelantului, principiul strictei legalități a procesului penal.

În concluzie, luând în considerare faptul, că cardul de credit a fost reținut în calitate de corp delict, în urma unor circumstanțe dubioase, în cadrul unei percheziții lovite de nulitate și folosit în cadrul unei învinuiri neclare și contradictorii, prin intermediul unor mijloace de probă neveridice, care nu coroborează cu faptele incriminate și reținute de instanța de fond în sarcina inculpatului, apar dubii rezonabile privind pertinența, concludența, utilitatea, precum și veridicitatea acestor probe. Prin urmare, apărarea a considerat că, acesta din urmă nu poate fi reținut în calitate de probă și nu poate fundamenta o soluție de condamnare pe acest capăt de acuzare, deoarece dubiile existente nu au putut fi înlăturate în ședința de judecată și în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (3) Cod procedură penală, urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului.

Cu referire la episodul legat de pretinderea și primirea mijloacelor financiare prin transfer prin intermediul unor companii, apărarea a invocat faptul, că pe parcursul examinării informațiilor prezentate de către XXXXXX, s-a constatat în mare măsură un caracter neveridic al acestora. Apare situația prin care instanța dă curs unor asemenea declarații neveridice, fără o probare și o motivare corespunzătoare. În context, declarațiile lui XXXXXX, precum că Filat Vladimir i-a solicitat suma de 50 000 000 dolari SUA nu este probată în nici un mod, și chiar dacă ar fi probată, XXXXXX afirmă că aceasta a fost o solicitare fără anumite condiționări.

Acest ultim fapt reiese, inclusiv, din declarațiile lui XXXXXX, care i-a comunicat lui Filat Vladimir că unicul mijloc de a obține acești bani este de a acorda credite noi, iar ulterior declară că nu i-a sugerat lui Filat Vladimir să ia credite de la bancă, deoarece acestuia banii îi trebuiau pentru realizarea proiectelor sale investiționale și nu urmau a fi returnați la bancă. Însă instanța de judecată dă o apreciere extensivă și abuzivă declarațiilor lui XXXXXX, precizând, că prin declarațiile acestui martor s-a probat primirea de către Filat Vladimir a banilor extorcați și s-a menținut circumstanțele și schema transmiterii acestora, cât și persoana responsabilă de primirea lor - XXXXXX, precum și companiile gestionate nemijlocit de XXXXXX, prin intermediul cărora au fost realizate transferurile bănești în beneficiul lui Vladimir Filat.

32 În acest sens, apărarea a notificat declarațiile martorului XXXXXX, prin care se probează faptul, că la indicația lui XXXXXX, a organizat transferarea diferitor mijloace bănești în conformitate cu invoice-urile prezentate de XXXXXX; prin declarațiile lui XXXXXX se probează faptul că creditarea de către BEM a companiilor XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX a fost efectuată la indicația lui XXXXXX; prin declarațiile martorului XXXXXX se probează faptul, că el era desemnat doar formal ca administrator al companiei XXXXXX, nu a avut careva beneficii în rezultatul activității ei, în realitate ea fiind gestionată de XXXXXX; prin declarațiile martorului XXXXXX se probează faptul, că la solicitarea lui XXXXXX a devenit fondatorul și administratorul unor companii off-shore, transmițând actele de identitate în scopul fondării lor, însă neavând careva rol la gestionarea companiilor create, gestionarul și beneficiarul efectiv fiind XXXXXX.

Astfel, probele privind pretinderea și primirea mijloacelor financiare prin transfer prin intermediul unor companii sunt lovite de nulitate absolute și inadmisibile pentru a fi puse la baza unei sentințe de condamnare în acest caz.

De asemenea, apărarea a indicat că, procesul-verbal de examinare din 14 decembrie 2015 a rulajelor bancare pe perioada 18 aprilie 2013-26 noiembrie 2014 ridicate de la băncile rezidente cât și a celor din Letonia a mijloacelor financiare în sumă de 11 191 500 USD și 12 924 529 EUR de care a beneficiat Filat Vladimir prin intermediul companiilor nerezidente, care sunt gestionate de facto de către acesta prin intermediul persoanelor interpuse, a fost reținut ilegal ca mijloc de probă, deoarece traducătorul pentru limba engleză-română și rusă-română, XXXXXX, fiind indicată în actul procedural menționat supra, nu a fost avertizată de răspundere penală în conformitate art. 313 Cod penal și explicate dispozițiile art. 85 alin. (3) Cod de procedură penală.

La fel, și actele care atestă extrasele din cont examinate în procesul - verbal din 14 decembrie 2015 sunt anexate la acest proces verbal (în 54 de anexe cusute în 4 volume, în care se conțin, în ansamblu, 703 file, deoarece nici unul din aceste acte nu este tradus în limba română, deși anexele constituie parte integrantă a procesului - verbal. Referitor la faptul că Filat Vladimir atât direct cât și prin intermediul lui XXXXXX a primit de la XXXXXX mijloace financiare, ca urmare a eliberării numeralului de către persoanele fizice XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, apărarea a ținut să menționeze, că instanța nu le-a verificat în modul stabilit de lege, nu a reținut nici o probă întru dovedirea acestor fapte, limitându-se doar la constatarea primirii mijloacelor financiare de către inculpat, pe aproximativ trei pagini ale sentinței.

Totodată, apelantul a menționat că, și în procesul-verbal de cercetare a obiectelor/documentelor din 15.12.2015, prin care s-a constatat că în perioada 17 mai 2014 - 12 decembrie 2014, Filat Vladimir a primit mijloace financiare în sumă totală convertite în valută națională - 320 941 141 lei, este indicat traducătorul pentru limba engleză-română și rusă-română, XXXXXX, dar nu este 33 avertizată de răspundere penală în conformitate cu art. 313 Cod penal și explicată norma art. 85 alin. (3) Cod de procedură penală, precum și ea nu a contrasemnat pentru că i s-a comunicat acest fapt. La fel, apărarea a considerat, că acuzarea nu a adus careva probe întru confirmarea faptelor că anume cele trei persoane fizice XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX au ridicat banii transferați pe conturile lor, precum și a împrejurărilor precum: cine, care a fost suma transferată de fiecare, când și în ce circumstanțe au transmis banii ridicați în numerar lui Filat Vladimir.

Și în acest caz apărarea a constatat că învinuirea nu este suficient de clară. Apărarea a invocat faptul, că prin încălcarea principiului ilegalității incriminării s-a dispus și o pedeapsă ilegală, care nu respectă principiul legalității sancționării. Deși instanța nu a determinat concret limitele acțiunii legii penale în sensul faptelor incriminate, în particular nu s-a stabilit timpul concret al comiterii presupuselor fapte infracționale, instanța a pus în acțiune efectul retroactiv al legii penale. În raport cu infracțiunea de trafic de influență, data comiterii infracțiunii a fost apreciată de către instanță în sens abstract. Evaluarea limitelor sancționatorii în raport cu traficul de influență au fost apreciate de către instanță, anume cele în vigoare în luna iunie 2015. Faptele comise de către Vladimir Filat nu se înscriu nici în fapt, nici în drept - în limitele temeiului răspunderii penale pentru coruperea pasivă.

Instanța de judecată nu a stabilit careva circumstanțe agravante prevăzute de art. 77 Cod penal, iar în calitate de circumstanțe atenuante, instanța a reținut existența a doi copii minori la întreținere, deținerea unor distincții de stat, inculpatul nu a fost anterior condamnat, săvârșirea pentru prima dată a infracțiunii. Instanța nu a valorificat pe deplin sistemul de circumstanțe atenuante care caracterizează această situație infracțională. Astfel, pedeapsa penală sub formă de închisoare aplicată pentru pretinsele fapte de corupere pasivă, în opinia apărării este una inechitabilă. Referitor la amenda aplicată în limitele art. 324 alin. (3) Cod penal, în acțiune 2013, amenda în mărime de 3 000 unități convenționale, apărarea invocă faptul, că în anul 2013 limitele pedepsei amenzii în calitate de pedeapsă complementară obligatorie pentru infracțiunea de corupere pasivă prevăzută de art. 324 alin. (3) Cod penal era între 1 000 și 3 000 unități convenționale.

Adică, instanța de judecată a stabilit limita maximă a acestei pedepse penale complementare obligatorii. Apărarea a considerat că aplicarea pedepsei raportată la amendă este una nejustificată, mai cu seama că nici nu este interpretată și argumentată de către instanța de judecată. Referitor la privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 5 ani, apărarea a menționat, că instanța de judecată a aplicat o pedeapsă care a fost diferențiată la nivel normativ după presupusa comitere a ei și prevăzută în acest sens cu conținut restrictiv. În context, nu se stabilește o interpretare normativă a aplicării efectului retroactiv al pedepsei penale în acest 34 sens. Mai cu seamă că art. 65 Cod penal care prevede privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate nu a suferit modificări.

Acest ultim fapt, din perspectiva corelației normelor generale și a normelor speciale ale Codului penal dictează lipsa de imprevizibilitate a legii penale și admiterea posibilității de interpretare extensivă defavorabilă a legii penale. De altfel, apărarea a invocat, că instanța de judecată a aplicat privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice la limita maximă a pedepsei penale complementare obligatorii, prevăzute în mod analogic de legea penală veche, pentru care motive, apărarea a considerat, că aplicarea pedepsei raportată la privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții este și una nejustificată, mai cu seamă că nici nu este interpretată și argumentată de către instanța de judecată.

Referitor la retragerea distincției de stat Ordinul Republicii conferit prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 932-VII din 24.12.2013, apărarea a invocat faptul, că potrivit art. 66 Cod penal „în caz de condamnare pentru o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele săvârșirii infracțiunii, poate retrage condamnatului... distincțiile de stat”, iar în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (5) Cod penal „retragerea... distincțiilor de stat se aplică numai în calitate de pedeapsă complementară”. Astfel, în sancțiunea art. 324 alin. (3) Cod penal, această pedeapsă nu este prevăzută cu toate că interpretarea sistematică a art. 64 alin. (6) Cod penal, art. 65 alin. (3) Cod penal, indică la o lacună legislativă.

Pe această cale este cu putință stabilirea caracterului imprevizibil a legii penale, fapt care determină interpretarea incoerenței în cauză în interesul inculpatului. Infracțiunea de corupere pasivă se pretinde a fi comisă în martie-aprilie 2013, iar distincția de stat Ordinul Republicii a fost acordată la 24 decembrie 2013, mult mai târziu decât presupusa infracțiune comisă. Mai cu seamă, că distincția a fost acordată lui Filat Vladimir în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în promovarea valorilor democratice, pentru contribuție substanțială la aprofundarea dialogului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, eforturile depuse în vederea restabilirii localităților afectate de calamitățile naturale din vara anului 2010 și activitate organizatorică prodigioasă.

În context, se stabilește că instanța punând în acțiune absurdă deținerea distincției de stat atât în calitate de circumstanță atenuantă, cât și ca reper pentru aplicarea unei pedepse penale, nevalorificând circumstanțele săvârșirii infracțiunii, după cum prevede art. 66 Cod penal. Fără luarea în vedere a interpretării sistematice a normelor (în particular eludarea scopului pedepsei penale). Fără a interpreta faptul că decretul de acordare a distincției de stat a fost semnat ulterior comiterii presupuselor fapte de corupere pasivă, dar pentru evenimente care au avut loc cu mult înainte de presupusele fapte de corupere pasivă (2010). Prin aplicarea unor limite ale imprevizibilității normelor penale a admis aplicarea abuzivă și nefondată a pedepsei penale sub forma retragerii distincției de stat lui Filat 35 Vladimir, relevându-se și un caracter inechitabil, fără posibilitatea de atingere a scopului pedepsei penale.

Totodată, apărarea a considerat, că nu este echitabilă nici pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, deoarece, în opinia apărării, instanța de judecată nu a stabilit circumstanțe agravante prevăzute de art. 77 Cod penal, iar ca circumstanțe atenuante instanța a reținut existența a doi copii minori la întreținere, deținerea unor distincții de stat, inculpatul nu a fost anterior condamnat, săvârșirea pentru prima dată a infracțiunii și în acest sens, instanța nu a valorificat pe deplin sistemul de circumstanțe atenuante care caracterizează această situație infracțională, precum și alte criterii generale de individualizare a pedepsei, în special, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

La caz, apărarea a considerat că, prin respectarea strictă și justificată a principiului individualizării pedepsei penale, unica pedeapsă legală și întemeiată în cazul în care cu adevărat ar fi fost probată infracțiunea de trafic de influență în formele constatate, în prezența circumstanțelor atenuante și în lipsa celor agravante ar fi pedeapsa amenzii. În mod tacit se prezumă încălcarea principiului legalității sancționării. Dacă ar fi fost respectat principiul legalității incriminării, sancțiunea penală aplicată în acest sens oricum ar fi încălcat principiul legalității sancționării penale.

Prin încălcarea principiului legalității incriminării s-a dispus și măsura de siguranță - confiscarea specială în mod ilegal și la acest capitol, apărarea a invocat, că bunurile inculpatului care se pretinde că au fost destinate sau folosite la săvârșirea infracțiunii ori rezultate din infracțiune sunt circumstanțe care se referă la faptul infracțiunii și care influențează asupra gradului și caracterului răspunderii inculpatului și urmează a fi dovedite în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (1) Cod de procedură penală în procesul penal, prin probe menționate la art. 93 Cod de procedură penală. Aceste probe urmează să-i fie aduse la cunoștință inculpatului în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală, astfel, ca el să-și poată pregăti apărarea privitor la acestea, deoarece în baza lor el poate fi deposedat de anumite bunuri.

Astfel, în privința bunurilor supuse confiscării speciale, instanța de fond urma să constate existența bunurilor destinate sau utilizate pentru săvârșirea infracțiunii sau dobândite prin infracțiune, indiferent de faptul cui ele au fost transmise (art.96 alin. (5) Cod de procedură penală) și probele care dovedesc valoarea bunurilor inculpatului, adică să motiveze și în această parte sentința, însă s-a limitat la indicarea contravalorii în lei MDL în partea de constatare a sentinței, cu toate că, în sentința menționată nu este nici o probă pe care s-ar baza instanța în cazurile când evaluează contravaloarea bunurilor față de care s-a aplicat măsura de siguranță sub formă de confiscare specială, care constituie contravaloarea remunerației ilicite în sumă totală de 791 298 222,78 MDL.

36 În privința aplicării măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile care constituie obiectul remunerației ilicite, cu valoarea totală în sumă de 4 524 195,22 MDL și anume asupra automobilelor de model: 1. Volkswagen Touareg, a.f. 2013, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu VIN-code XXXXXX, a cărui valoare contractuală constituie suma de 973.828,17 MDL, a fost evaluat prin declarațiile lui XXXXXX: suma automobilelor era aproximativ 2 mln. de MDL; XXXXXX: valoarea lor după vămuire fiind în jur de 60 000 EUR/automobil și cumpărat efectiv la un preț de 65 000 EUR de la „Porsche Center”; ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 20.10.2015; 2. Toyota Land Cruiser 200 a.f.

2013, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu VIN-code XXXXXX, a cărui valoare contractuală constituie suma de 1.246.267.0 MDL, a fost evaluat prin declarațiile lui XXXXXX: am lăsat un avans, iar când a apărut automobilul menționat am primit suma rămasă de 70 000 EUR ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 20.10.2015; 3. Volkswagen Touareg, a.f. 2013, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu VIN-code XXXXXX a cărui valoare contractuală constituie suma de 1.018.124,05 MDL, a fost evaluat prin declarațiile lui XXXXXX: suma automobilelor era aproximativ 2 mln. de MDL (p.48/227); declarațiile lui XXXXXX: valoarea lor după vămuire fiind în jur de 60 000 EUR/automobil și cumpărat efectiv pentru un preț de 65 ООО EUR de la „Posche Center”; ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 20.10.2015.

Astfel, sentința nominalizată conține referințe numai la mijlocul de probă declarațiile martorilor - ca dovadă a valorii autoturismelor respective.

XXXXXX S.A.

La fel, prin sentința atacată, instanța a dispus confiscarea imobilului amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX, a cărui valoare a fost estimată la suma de 4 622 173,0 MDL, cota de 35,37% din cota socială a companiei XXXXXX S.A., care a fost estimat la o valoare de 5 795 829,95 MDL, precum și cota companiei XXXXXX de 35,288 % din acțiunile companiei XXXXXX S.A. în valoare de 4 413 339, 5944 MDL. Apelanții au menționat că, aceste bunuri nu aparțin exclusiv lui Filat Vladimir, ci formează proprietate comună în devălmășie, fiind dobândită în timpul căsătoriei și deținută împreună cu fosta soție XXXXXX.

Confiscarea acestor bunuri este contrară normelor invocate supra, XXXXXX fiind lipsită în mod arbitrar de dreptul de proprietate asupra bunurilor ce constituie proprietate comună în devălmășie, regim pe care îl au toate bunurile constatate ca aparținând lui Filat Vladimir și dobândite în perioada aflării în căsătorie cu XXXXXX, între aceștia nefiind semnat vre-un acord privind schimbarea regimului legal al acestor bunuri, fiind pendinte procesului judiciar de partaj. La fel, prin sentința nominalizată, instanța a dispus confiscarea bunurilor cum ar fi: teren cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX cu valoarea cadastrală de 1 597 159,0 MDL; construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun.

Chișinău, XXXXXX cu valoarea cadastrală 5 911 126,00 MDL; teren cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 15 195 773,00 MDL; construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea 39 cadastrală de 62 691 890,00 MDL; construcție cu numărul cadastral XXXXXX amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX cu valoarea cadastrală de 17 896 054,00 MDL; construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 1 175 504,00 MDL; încăpere cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 337 841 MDL; construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun.

Chișinău, XXXXXX cu valoarea cadastrală de 571 624 MDL; încăpere cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală 316 863 MDL. Apelanții au reiterat că toate aceste bunuri nu-i aparțin lui Filat Vladimir, ci altei persoane - XXXXXX S.A., care este persoană juridică din Republica Moldova, iar confiscarea acestor bunuri este contrară normelor invocate supra, deoarece XXXXXX S.A. este lipsită în mod arbitrar de dreptul de proprietate asupra lor. Astfel că, în mod subsecvent au fost încălcate drepturile acționarilor XXXXXX S.A., fiindu-le compromis conținutul proprietății ce derivă din acțiunile deținute în această companie. La fel, în mod subsecvent au fost încălcate și drepturile acționarilor XXXXXX S.A., fiindu-le compromis conținutul proprietății ce derivă din acțiunile deținute în XXXXXX S.A., care deține acțiuni în XXXXXX S.A.

3.

PROCREDIT BANK SA.

49) extras din rulajele conturilor bancare deschise la BC UNIBANK SA ale următoarelor companii:  XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 01.06.2013 -07.06.2013;  XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 16.11.2013-22.11.2013;  XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 24.06.2014- 27.06.2014;  XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 30.10.2014-01.11.2014;  XXXXXX LTD (nr. înregistrare XXXXXX) pentru perioada 01.09.2014 - 12.12.2014;  XXXXXX LLP (nr. înregistrare XXXXXX) pentru perioada 20.05.2014 - 02.06.2014; 48  XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 17.11.2014-22.11.2014;  XXXXXX LP (nr. înregistrare XXXXXX), pentru perioada 27.11.2014- 12.12.2014;  XXXXXX SA (nr. înregistrare XXXXXX) pentru perioada 10.12.2014- 12.12.2014;  XXXXXX LTD (nr. înregistrare XXXXXX) pentru perioada 01.06.2013 - 01.09.2013;  XXXXXX (nr. înregistrare XXXXXX) pentru perioada 15.05.2014 - 20.08.2014; 50) extras din rulajele conturilor bancare deschise la BC XXXXXX SA ale următoarelor companii:  XXXXXX LTD, pentru perioada 27.11.2014- 12.12.2014;  XXXXXX LP, pentru perioada 25.11.2014 -12.12.2014;  XXXXXX SRL (c/f XXXXXX) pentru perioada 14.04.2013 - 20.04.2013.

Corpurile delicte: carduri bancare, prin care s-a constatat că obiectul remunerații ilicite a lui Filat Vladimir a constituit inclusiv și două carduri bancare cu nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, emise de către BC XXXXXX SA, pe numele cet. XXXXXX și predate de către XXXXXX acestuia. În cadrul percheziției la domiciliul cet. Filat Vladimir, situat în mun.

Chișinău, XXXXXX, s-au depistat și s-au ridicat carduri bancare emise de către BC XXXXXX SA, fără numele titularului, cu nr. XXXXXX și nr. cont bancar XXXXXX EUR, pe spate, fiind executat nr. XXXXXX și nr. XXXXXX, nr. cont bancar XXXXXX EUR, pe spate, fiind executat o inscripție „Filat” (Vol. XV, f.d.215-216); Actele ridicate de la Ministerul finanțelor: raportul și documentele aferente, prezentate Parlamentului, ce au stat la baza adoptării Hotărârii Parlamentului nr. XXXXXX din 03.10.2013, și anume: 1) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 06.03.2013 către Guvernul Republicii Moldova, cu anexarea proiectului Hotărârii Guvernului „Privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr. 249 din 02.11.2012”, cu anexe și avizele Ministerului Justiției, Ministerului Economiei și Băncii Naționale a Moldovei, pe 10 file, proiectul de lege fiind completat inclusiv cu art. 141 - „Se alocă de la bugetul de stat 200,0 milioane de MDL pentru majorarea capitalului social al Băncii de Economii S.A.”; 2) Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 171 din 07.03.2013 privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr. 249 din 02.11.2012”, pe 1 filă; 3) Adresarea acționarilor minoritari ai Băncii de Economii S.A.

din XXXXXX, pe 2 file; 4) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din XXXXXX către Ministerul Economiei, cu Adresarea acționarilor minoritari ai Băncii de Economii S.A. din XXXXXX anexată, pe 3 file; 5) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din XXXXXX către Ministerul Economiei și Agenția Proprietății Publice subordonată Ministerului Economiei, cu 49 Adresarea acționarilor minoritari ai Băncii de Economii S.A. din XXXXXX anexată, pe 3 file; 6) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din XXXXXX către Guvernul Republicii Moldova, cu Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din XXXXXX către Ministerul Economiei și Agenția Proprietății Publice, și cu Adresarea acționarilor minoritari ai Băncii de Economii S.A.

din XXXXXX anexate, pe 4 file; 7) Răspunsul Ministerului Economiei nr. 21-3800 din 03.07.2013 la adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din XXXXXX și nr. XXXXXX din XXXXXX, pe 1 filă; 8) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 12.07.2013 către Agenția Proprietății Publice subordonată Ministerului Economiei, pe 1 filă; 9) Răspunsul Agenției Proprietății Publice nr. 06-774 din 15.07.2013 la adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 12.07.2013, cu extrasul din Procesul-verbal nr. 34 al ședinței Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice anexat, pe 3 file; 10) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 15.07.2013 către Banca de Economii S.A., cu extrasul din Procesul-verbal nr. 34 al ședinței Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice anexat, pe 2 file; 11) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 23.07.2013 către Agenția Proprietății Publice subordonată Ministerului Economiei, pe 1 filă; 12) Răspunsul Agenției Proprietății Publice nr. XXXXXX din 30.07.2013 la adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 23.07.2013, cu scrisoarea de informare nr. XXXXXX din 17.07.2015 în adresa Băncii de Economii S.A., pe 2 file; 13) Adresarea Agenției Proprietății Publice nr. XXXXXX din 30.07.2013 Ministerului Finanțelor,

cu actele aferente convocării adunării general extraordinare a acționarilor Băncii de Economii S.A., și a proiectului Hotărârii adunării generale, pe 5 file; 14) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 30.07.2013 către Președintele Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice, pe 1 filă; 15) Răspunsul Ministerului Economiei nr. XXXXXX din 01.08.2013 la adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 30.07.2013, cu nota Ministerului Justiției nr. XXXXXX anexată, pe 4 file; 16) Procesul-verbal nr. XXX al ședinței Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice din 25.07.2013, pe 2 file; 17) Acord privind îndeplinirea obligațiunilor privind dezvoltarea Băncii de Economii S.A.

din 01.08.2013, pe 5 file; 18) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 02.08.2013 către Banca de Economii S.A., cu buletinul de vot nr. 1 anexat, pe 2 file; 19) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 12.08.2013 către Banca de Economii S.A., pe 1 filă; 20) Adresarea Băncii de Economii S.A. nr. XXXXXX din 05.09.2013 Ministerul Finanțelor, cu copia procesului-verbal nr. XXX al Ședinței Consiliului Băncii din 15.07.2013 anexat, pe 4 file; 21) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 06.09.2013 către Ministerul Economiei, cu Adresarea Băncii de Economii S.A.

nr. XXXXXX din 05.09.2013 Ministerul Finanțelor, și copia procesului-verbal nr. XXX al Ședinței 50 Consiliului Băncii din 15.07.2013 anexate, pe 5 file; 22) Adresarea Ministerului Finanțelor nr. XXXXXX din 11.09.2013 către Președintele Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice, pe 1 filă; 23) Actele privind ridicarea de la Ministerul Finanțelor a Studiului de fezabilitate elaborat în anul 2013 privind atragerea investițiilor în vederea modificării capitalului statutar al BEM prin emisiune suplimentară de acțiuni, (ordonanța, proces-verbal) pe 3 file; 24) Conceptul privind opțiunile de readresare a situației financiare a Băncii de Economii S.A.

(studiu de fezabilitate), pe 23 file, ridicate din volumul notat convențional „APP 1„ ce are prezent pe copertă înscrisul - Ridicare Agenția Proprietății Publice, pag. 62- 67; 25) Procesul-verbal nr. XXX al ședinței Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice din 11.07.2013, pe 6 file, ridicate din volumul notat convențional „APP 3„ ce are prezent pe copertă înscrisul - Ridicare Agenției Proprietății Publice, pag. 6-9; 26) Contractul nr. XXX de cesionare (transmitere) a exercitării drepturilor de acționar și de administrare a proprietății de stat din 10.02.2010, cu anexa nr. 1, pe 4 file, ridicate din volumul notat convențional „CNPF 1„ ce are prezent pe copertă înscrisul – XXXXXX, volumul I, pag.

4-5; 27) Scrisoarea Băncii Naționale Moldovei nr. XXXXXX din 02.09.2013, adresată Comisiei Naționale a Pieții Financiare și Băncii de Economii S.A., prin care prezintă documentele BEM în vederea înregistrării în Registrul de stat al valorilor mobiliare a acțiunilor plasate privind rezultatele emisiunii suplimentare de acțiuni, pe 2 file, ridicate din volumul notat convențional „CNPF 2„ ce are prezent pe copertă înscrisul - XXXXXX, volumul II, pag. 293-296; 28) Notă informativă cu privire la înregistrări în Registrul de stat al valorilor mobiliare a dării de seamă privind rezultatele emisiunii suplimentare închise de acțiuni ordinare normative cu drept de vot XXXXXX S.A. în sumă de 80 249 700 MDL, pe 4 file, ridicate din volumul notat convențional „BNM„pag.

41-44; 29) Hotărârea nr. XXX a Consiliului de administrație a Băncii Naționale a Moldovei cu privire la permisiunea de majorare de către ÎCS XXXXXX S.R.L. și de către dna XXXXXX, în calitate de beneficiar efectiv al achiziției propuse, a cotei substanțiale în capitalul social al Băncii de Economii S.A., din 19.08.2013, pe 2 file; 30) Hotărârea nr. XXX a Consiliului de administrație a Băncii Naționale a Moldovei, cu privire la modificarea Hotărârii Consiliului de administrație a Băncii Naționale nr. XXX „Cu privire la permisiunea de majorare de către ÎCS XXXXXX S.R.L. și de către dna XXXXXX, în calitate de beneficiar efectiv al achiziției propuse, a cotei substanțiale în capitalul social al Băncii de Economii S.A.

din 29.08.2013, pe 1 filă; 31) Hotărârea nr. XXX a Consiliului de administrație a Băncii Naționale a Moldovei, cu privire la modificarea Hotărârii Consiliului de administrație a Băncii Naționale nr. XXXXXX „Cu privire la permisiunea de majorare de către ÎCS XXXXXX S.R.L. și de către dna XXXXXX, în calitate de beneficiar efectiv al achiziției propuse, a cotei substanțiale în capitalul social al Băncii de Economii S.A., din 19.09.2013, 51 pe 1 filă, ridicate din volumul notat convențional „BEM„ pag. 53-59; 32) încheierea nr. XXXXXX, emisă de către Curtea Supremă de Justiție la 18.02.2015 privind respingerea cererii Comisiei Naționale a Pieții Financiare privind explicarea Deciziei Curții Supreme de Justiție din 27.11.2007, pe 7 file.

(Vol. XIV, f.d.175-176); documentele anexate prin ordonanța din 11.12.2015: foto copiile autentificate privind identificarea utilizatorilor IP adreselor XXXXXX și XXXXXX și IP adreselor XXXXXX și XXXXXX gestionate de către XXXXXX SRL, precum și efectuarea măsurilor speciale de investigație (Vol. XV, f.d.23); răspunsurile de la Departamentul Poliției de Frontieră nr. XXXXXX din 26.10.2015 cu anexa pe 6 file; răspunsul Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” nr. XXX din 20.10.2015 și anexa pe 8 file; răspunsul S.R.L. XXXXXX nr. 01/871 din 20.10.2015 și anexa pe 5 file; răspunsul CA XXXXXX S.R.L. cu nr.23/10 din 23.10.2015 și anexa pe 25 file; răspunsul Departamentului Poliției de Frontieră nr. XXX din 20.10.2015 și anexa pe 48 file; răspunsul S.R.L.

„XXXXXX” nr.01/961 din 28.10.2015 și anexa pe 11 file; răspunsul S.R.L. „XXXXXX” nr.01/945 din 20.10.2015 și anexa pe 27 file; răspunsul S.R.L. „XXXXXX” nr.01/952 din 21.10.2015 și anexa pe 100 file, răspunsul Departamentului Poliției de frontieră nr. XXX din 28.10.2015 pe 3 file; răspunsul Agenției XXXXXX nr.104/02 noiembrie 2015 cu anexă pe 9 file; răspunsul ÎS XXXXXX cu nr.2329/036 din 02.11.2015 cu anexă pe 128 file; extrasul din contul de card nr. XXXXXX (euro) pentru perioada 01.01.2012-16.10.2015 pe 13 file; extrasul din contul de card nr. XXXXXX pentru perioada 01.01.2012-16.10.2015 pe 28 file, sunt documente în care sunt expuse și adeverite circumstanțe ce au importanță pentru cauza penală și au fost recunoscute în calitate de mijloc material de probă (Vol. VIII, f.d.67-69); procesul - verbal din 20.10.2015 de recunoaștere în calitate de corp delict a automobilului de model Toyota Land Cruiser, n/î XXXXXX a.f.

2013, VIN- code XXXXXX, prin care s-a constatat că obiectul remunerații ilicite a infracțiunii care i se incriminează lui Filat Vladimir a constituit inclusiv și un automobil de model Toyota Land Cruiser, n/î XXXXXX a.f. 2013, VIN-code XXXXXX, care era folosit la asigurarea pazei și protecției acestuia. În scopul de a deghiza adevărata identitate a proprietarului automobilului, acesta a fost înregistrat pe numele unuia din angajații SA XXXXXX, XXXXXX. (Vol. XV, f.d.201-202); procesul - verbal din 20.10.2015 de recunoaștere în calitate de corp delict a automobilului de model Volkswagen Touareg n/î XXXXXX, VIN-XXXXXX, prin care s-a constatat că obiectul remunerații ilicite a infracțiunii care i se incriminează lui Filat Vladimir a constituit inclusiv și un automobil, care era folosit la asigurarea pazei și protecției acestuia.

în scopul de a deghiza adevărata identitate a proprietarului automobilului, Filat Vladimir a dat indicația ca acesta să fie înregistrat pe numele unuia din angajații lui și anume pe XXXXXX. Prin urmare, la 16.07.2013, a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare între XXXXXX SRL și XXXXXX, privind achiziționarea autoturismului menționat, însă suma de 52 973 828,17 MDL, a fost achitată în numerar de către XXXXXX fiind mandatat de către XXXXXX (Vol. XV, f.d. 203-204); procesul - verbal din 21.10.2015 de recunoaștere în calitate de corp delict a automobilului de model Volkswagen Touareg n/î XXXXXX, VIN-XXXXXX, prin care s- a constatat că obiectul remunerații ilicite a infracțiunii care i se incriminează lui Filat Vladimir a constituit inclusiv și un automobil de model Volkswagen Touareg n/î XXXXXX, VIN-XXXXXX, care era folosit la asigurarea pazei și protecției acestuia.

În scopul de a deghiza adevărata identitate a proprietarului automobilului, Filat Vladimir a dat indicația ca acesta să fie înregistrat pe numele unuia din angajații lui și anume pe XXXXXX. Prin urmare, la 02.09.2013, a fost semnat contractul nr. XXX de vânzare-cumpărare între XXXXXX SRL și XXXXXX, privind achiziționarea autoturismului menționat, însă suma de 1 018 124.05 MDL, a fost achitată în numerar de către XXXXXX, fiind mandatat de către XXXXXX (Vol. XV, f.d.205-206); procesul - verbal din 27.10.2015 de recunoaștere în calitate de corp delict a automobilului de model Porsche Cayenne n/î XXXXXX, VIN- XXXXXX, prin care s-a constatat că, obiectul remunerații ilicite a infracțiunii care i se incriminează lui Filat Vladimir a constituit inclusiv și un automobil de model Porsche Cayenne n/î XXXXXX, VIN- XXXXXX de care se utiliza soția acestuia, XXXXXX-XXXXXX.

În scopul de a deghiza adevărata identitate a proprietarului automobilului, Filat Vladimir a dat indicația ca acesta să fie înregistrat pe numele unuia din angajații SA XXXXXX, XXXXXX. Prin urmare, la 23.04.2013, a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare între XXXXXX SRL și XXXXXX, privind achiziționarea autoturismului menționat, însă suma de 1 285 976 MDL, a fost achitată în numerar de către un reprezentant a lui XXXXXX. Ulterior, XXXXXX la indicația lui Filat Vladimir, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. XXX din 16.01.2014, vinde acest automobil lui XXXXXX-XXXXXX, pentru suma de 900 000 MDL (Vol. XV, f.d.207-208). Procesele-verbale de percheziție și de ridicare: Procesul-verbal de percheziție efectuată la domiciliul inculpatului Vladimir Filat, situat pe adresa mun.

Chișinău, XXXXXX, în prezența apărătorilor XXXXXX și XXXXXX, care au intervenit în procesul efectuării percheziției și a cet. XXXXXX- XXXXXX, din 15.10.2015 sunt depistate 9 coli de hârtie de culoare albă de format A4, numerotate de 1 la 9, toate aceste file conțineau date cu privire la persoanele juridice și fizice „cheie,, pentru Vladimir Filat și care urmau a fi discutate la o întâlnire a acestuia cu persoane care puteau să-i ofere anumite consultații. Printre aceste companii figurează compania XXXXXX, fiind anexate și liste cu alte persoane fizice, inclusiv juridice, care sunt implicate în schemele prin care inculpatul a primit obiectul remunerației ilicite și procesul-verbal de examinare din 17.10.2015 (Vol. III, f.d.

50-158; Vol. IV, f.d. 9-13); procesul-verbal de percheziție din 21.10.2015, potrivit căruia percheziția a fost efectuată la domiciliul lui Filat Vladimir, situat pe adresa mun. Chișinău, 53 XXXXXX, în prezența apărătorilor inculpatului, unde a fost depistat cardul bancar emis de BC XXXXXX SA pe numele lui XXXXXX, care era aprovizionat cu mijloace financiare de către XXXXXX și transmis inculpatului Filat Vladimir, și procesul- verbal din 23.10.2015 (Vol. III, f.d. 4-12; Vol. IV, f.d. 70-78); procesul-verbal de percheziție din 15.10.2015, potrivit căruia percheziția a fost efectuată la sediul Partidului Liberal Democrat din Moldova, unde ca urmare în biroul de serviciu a lui Filat Vladimir a fost depistată ștampila companiei XXXXXX (f.d.

166, Vol. III.); procesul-verbal de ridicare din 12.12.2015, prin care a fost dispusă ridicarea actelor care au stat la baza inițierii și desfășurării procedurii de emisie suplimentare de acțiuni la XXXXXX SA fără participarea statului (Vol. XIV, f.d. 42- 43); procesul-verbal de ridicare din 11.12.2015, în baza căruia s-au ridicat documente, privind identificarea persoanelor care au accesat la distanță conturile bancare ale companiilor implicate în tranzitarea mijloacelor financiare a fost dispusă identificarea abonatului ca urmare a deținerii adreselor IP XXXXXX și IP XXXXXX (Vol. XV, f.d. II); procesul-verbal de examinare din 09.11.2015 a rulajelor de pe contul bancar, prin ce a fost stabilită achitarea mijloacelor financiare pentru serviciile hoteliere a lui XXXXXX pentru XXXXXX din New York.

În cadrul cercetării s-a constatat: Extras din cont de card cu nr. XXXXXX EUR pentru perioada de la 01.08.2014 până la 31.10.2014 (5 file autentificate), conține date/informații cu privire la alimentarea cardului bancar ce aparține lui XXXXXX nr. XXXXXX cu cont nr. XXXXXX EUR, precum și achitările efectuate de pe contul menționat pentru perioada 01.08.2014 - 31.10.2014, care au importanță și fac obiectul de investigație a prezentei cauze penale, după cum urmează:  Alimentarea contului pentru perioada 01.08.2014 - 31.10.2014 (pe fila nr. 1 din 5): 04.08.2014 alimentare cont cu suma în valuta 7 495 euro; 15.08.2014 alimentare cont cu suma în valuta 5 000 euro; 20.08.2014 alimentare cont cu suma în valuta 10 000 euro; 22.08.2014 alimentare cont cu suma în valuta 6 500 euro; 10.10.2014 alimentare cont cu suma în valuta 6 500 euro; 15.10.2014 alimentare cont cu suma în valuta 5 610 euro; 20.10.2014 alimentare cont cu suma în valută 3 705 euro;  Achitările efectuate de pe contul menționat pentru perioada 01.08.2014 - 31.10.2014: Cumpărătură XXXXXX NEW YORK efectuată la 08.09.2014, suma tranzacției fiind de 7 732,85 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX); Cumpărătură - XXXXXX NEW YORK efectuată la 08.09.2014, suma tranzacției fiind de 122 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX); Cumpărătură - XXXXXX NEW YORK efectuată la 08.09.2014,

suma tranzacției fiind de 1 862,66 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX); 54 Cumpărătură - XXXXXX NEW YORK efectuată la 27.10.2014, suma tranzacției fiind de 16,59 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX); Cumpărătură - XXXXXX NEW YORK efectuată la 27.10.2014, suma tranzacției fiind de 7 100 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX); Cumpărătură - XXXXXX NEW YORK efectuată la 27.10.2014, suma tranzacției fiind de 700 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX); Cumpărătură - XXXXXX NEW YORK efectuată la 27.10.2014, suma tranzacției fiind de 526,25 USD (codul tranzacției/codul de autorizare XXXXXX);  Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 04.08.2014.

Acord adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din 09.06.2014 (3 file autentificate);  Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 04.08.2014 (1 filă), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la alimentarea cardului bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 7 495 euro, beneficiar fiind XXXXXX, iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură;  Acord adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din 09.06.2014 din data 10.06.2014 (1 filă), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la acordarea dreptului lui XXXXXX c/p XXXXXX de a alimenta cardul bancar cu cont nr. XXXXXX EUR în orice timp;  Copie buletin de identitate XXXXXX (1 filă), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la datele de identitate ale lui XXXXXX, a.n.

XXXXXX, IDNP XXXXXX, Seria AXXXXXX eliberat la XXXXXX;  Ordin de încasare a numerarului din 15.08.2014. Acord adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din 09.06.2014 și copia buletinului de identitate XXXXXX (3 file autentificate);  Ordin de încasare a numerarului din 15.08.2014 (1 filă), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la alimentarea cardului bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 5 000 euro, beneficiar fiind XXXXXX, iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură;  Acord adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din 09.06.2014 din data 10.06.2014 (1 filă), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la acordarea dreptului lui XXXXXX c/p XXXXXX de a alimenta cardul bancar cu cont nr. XXXXXX EUR în orice timp;  Copia buletin de identitate XXXXXX (1 filă), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la datele de identitate ale lui XXXXXX, a.n.

XXXXXX, IDNP XXXXXX, Seria AXXXXXX eliberat la XXXXXX;  Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 20.08.2014 cu Acord adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din 09.06.2014 cu copie buletin de identitate XXXXXX (3 file autentificate);  Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 20.08.2014 (1 filă), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la alimentarea cardului 55 bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 10 000 euro, beneficiar fiind XXXXXX, iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură;  Acord adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din 09.06.2014 din data 10.06.2014 (1 filă), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la acordarea dreptului lui XXXXXX Nicolai c/p XXXXXX de a alimenta cardul bancar cu cont nr. XXXXXX EUR în orice timp;  Copie buletin de identitate XXXXXX (1 filă), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la datele de identitate ale lui XXXXXX, a.n.

XXXXXX, IDNP XXXXXX, Seria AXXXXXX eliberat la XXXXXX;  Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 22.08.2014. Acord adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din 09.06.2014 și copie buletin de identitate XXXXXX (3 file autentificate);  Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 22.08.2014 (1 filă), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la alimentarea cardului bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 6 500 euro, beneficiar fiind XXXXXX, iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură;  Acord adițional nr. 1 la contractul de card bancar nr. XXXXXX din 09.06.2014 din data 10.06.2014 (1 filă), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la acordarea dreptului lui XXXXXX Nicolai c/p XXXXXX de a alimenta cardul bancar cu cont nr. XXXXXX EUR în orice timp;  Copie buletin de identitate XXXXXX (1 filă), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la datele de identitate ale lui XXXXXX, a.n.

XXXXXX, IDNP XXXXXX, Seria AXXXXXX eliberat la XXXXXX;  Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 10.10.2014 (1 filă autentificată), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la alimentarea cardului bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 6 500 euro, beneficiar fiind XXXXXX, iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură;  Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 15.10.2014 (1 filă autentificată), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la alimentarea cârdului bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 5 610 euro, beneficiar fiind XXXXXX, iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură;  Ordin de încasare a numerarului nr. XXXXXX din 20.10.2014 (1 filă autentificată), conține date/informații pe o coală format A4, referitor la alimentarea cardului bancar cu cont nr. XXXXXX EUR cu suma de 3 705 euro, beneficiar fiind XXXXXX, iar la rubrica „depunător” se observă o semnătură (Vol. X, f.d.211-214); Procesele verbale de examinare: Procesul-verbal de examinare din 14.12.2015, a rulajelor bancare ridicate de la băncile rezidente, cât și a celor din Letonia, s-a constatat că mijloacele financiare în sumă de 11 191 500 USD si 12 924 529 EUR, dispoziții de transferuri, extrase din conturi,

ordine de ridicare și alte acte (în ordonanța de 56 punere sub învinuire fiind convertite în valută națională conform cursului BNM pentru fiecare perioadă în parte) de care a beneficiat Filat Vladimir prin intermediul companiilor nerezidente care sunt gestionate de facto de către acesta prin intermediul persoanelor interpuse și anume, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX și anume: XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX, XXXXXX; XXXXXX SRL; XXXXXX SRL; SC XXXXXX SRL; XXXXXX, pe perioada 18.04.2013- 26.11.2014, după cum urmează: La data de 17.04.2013, BC XXXXXX SA a acordat un credit bancar în valoare de 2 500 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Ulterior, în aceeași zi XXXXXX SRL transferă mijloacele bănești obținute din credit în sumă de 2 500 000 USD către compania nerezidentă XXXXXX LP.

Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP transferă 200 000 USD către societatea din România XXXXXX S.R.L., conturile deschise la banca din România XXXXXX. La data de 17.04.2013, BC XXXXXX SA a acordat un credit bancar în valoare de 2 500 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Ulterior, în aceeași zi XXXXXX SRL transferă mijloacele bănești obținute din credit în sumă de 2 500 000 USD către compania nerezidentă XXXXXX LP. La 19.04.2013, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP transferă 2 300 000 USD către compania XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la XXXXXX, iar din aceste mijloace bănești, 51 600 USD sunt transferate către compania off-shore XXXXXX.

Ultima, transferă în aceeași zi mijloace bănești în sumă de 50 500 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Belize, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX. La data de 17.04.2013, BC XXXXXX SA a acordat un credit bancar în valoare de 2 500 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Ulterior, în aceeași zi XXXXXX SRL transferă mijloacele bănești obținute din credit în sumă de 2 500 000 USD către compania nerezidentă XXXXXX LP. La 19.04.2013, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP transferă 2 300 000 USD către compania XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la XXXXXX, iar din aceste mijloace bănești, 451 000 USD sunt transferate către compania off-shore XXXXXX LP.

Ultima, transferă în aceeași zi mijloace bănești în sumă de 49 500 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Belize, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX. La 03.06.2013 BC UNIBANK S.A. a acordat un credit bancar în sumă de 16 000 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior aceasta convertește mijloacele creditare în suma de 977 500 EUR și le transferă către compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. La 04.06.2013 XXXXXX LP transferă mijloacele bănești către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Belize, conturile deschise la XXXXXX. Din aceste mijloace bănești, la 05.06.2013, XXXXXX LTD transferă 11 000 EUR către compania nerezidentă XXXXXX, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX.

Ultima, la 06.06.2013 transferă suma de 10 500 57 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA. La 12.06.2013, BANCA SOCIALĂ S.A. a acordat credite bancare în sumă de 49 534 800 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, respectiv 49 633 800 MDL - societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Societățile beneficiare de credite convertesc mijloacele bănești în EUR și ulterior XXXXXX SRL transferă mijloace bănești în sumă 3 000 000 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX, iar XXXXXX SRL transferă 3 000 000 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX.

În aceeași zi, companiile XXXXXX LP și XXXXXX LP transferă mijloacele bănești primite în cont către compania off- shore XXXXXX LTD. Ultima, din mijloacele bănești primite în cont, la 14.06.2013 transferă 3 800 000 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX, iar la rândul său compania XXXXXX LP transferă integral suma de 3 800 000 EUR către societatea XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, cu conturile deschise la BC UNIBANK S.A. La 17.06.2013, din mijloacele primite în cont, societatea XXXXXX SRL convertește 2 500 000 EUR în 41 215 750 MDL și le transferă în conturile din BC XXXXXX SA a societății XXXXXX SRL, care repetat convertește 40 994 400 MDL în 2 480 000 EUR și le transferă către compania nerezidentă XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX.

În aceeași zi, 17.06.2013, compania XXXXXX LLP transferă suma de 2 480 000 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD, iar aceasta la 20.06.2013, din suma primită în cont, transferă 160 500 EUR către compania nerezidentă XXXXXX. În aceeași zi, compania XXXXXX transferă 160 500 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA. La 27.06.2013, persoana fizică XXXXXX, cu conturi deschise în banca din Federația Rusă XXXXXX a transferat mijloace bănești în sumă de 3 824 000 EUR companiei nerezidente, cu conturi bancare deschise la XXXXXX, XXXXXX LLP. Ulterior, compania XXXXXX LLP transferă mijloacele bănești în sumă de 3 824 100 EUR, inclusiv mijloacele în sumă de 3 824 000 EUR către compania off- shore XXXXXX LTD, înregistrată în Belize, conturile deschise la XXXXXX.

La XXXXXX, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LTD transferă 2 194 500 EUR către compania XXXXXX LTD, iar ultima transferă în aceeași zi 190 000 EUR către compania XXXXXX. În continuare, la XXXXXX, XXXXXX transferă mijloacele bănești în sumă de 190 000 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA. La 27.06.2013, persoana fizică XXXXXX, conturile deschise la XXXXXX, Federația Rusă, transferă mijloace bănești în sumă de 4 395 000 EUR companiei XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LLP transferă mijloacele financiare către compania XXXXXX LTD, conturile deschise la XXXXXX, ulterior la XXXXXX compania XXXXXX LTD transferă suma de 21 000 58 EUR către compania XXXXXX.

În continuare, la XXXXXX, XXXXXX transferă mijloacele bănești în sumă de 21 000 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA. La 04.07.2013, BC UNIBANK SA a acordat credite bancare în sumă de 4 400 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, respectiv 15 162 500 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Societățile beneficiare de credite convertesc mijloacele bănești în EUR și în continuare societatea XXXXXX SRL transferă 268 267 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX, iar societatea XXXXXX SRL transferă 921 732 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LTD, înregistrată în Africa de Sud, conturile deschise la XXXXXX.

În aceeași zi, companiile XXXXXX LLP și XXXXXX LTD transferă mijloacele bănești în sumă de 268 800 EUR, respectiv 921 700 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD. Din mijloacele primite în cont, la 05.07.2013 XXXXXX LTD transferă 400 200 EUR către compania nerezidentă XXXXXX. În continuare, compania XXXXXX transferă mijloace bănești în sumă de 400 000 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA. La 10.07.2013, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de 500 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior societatea XXXXXX SRL convertește mijloacele creditare în suma de 30 085 EUR și le transferă către compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX.

În continuare, din mijloacele bănești primite în cont, la 12.07.2013, compania XXXXXX LP transferă 30 000 EUR către compania XXXXXX LTD. În aceeași perioadă, la 12.07.2013, XXXXXX LP transferă 312 700 EUR către compania XXXXXX LTD. La 15.07.2013, din mijloacele bănești primite în cont de la companiile XXXXXX LP și XXXXXX LP, compania XXXXXX LTD transferă 320 100 EUR către compania XXXXXX. În continuare, în aceeași zi, XXXXXX transferă mijloacele bănești în sumă de 320 000 EUR către compania off- shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA. La 25.07.2013, compania nerezidentă XXXXXX LLP transferă mijloace bănești în sumă de 3 300 000 EUR către compania off-shore XXXXXX LTD.

în continuare, compania XXXXXX LTD convertește 379 075,06 EUR în 500 000 USD și le transferă către compania nerezidentă XXXXXX. Ulterior, în aceeași zi, mijloacele bănești primite în cont în sumă de 500 000 USD, XXXXXX le transferă către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA. La 31.07.2013, compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX a primit în cont mijloace bănești în sumă de 1 606 525 EUR de la compania nerezidentă XXXXXX LTD, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 1 606 400 EUR către compania XXXXXX, 59 care la 02.08.2013, din mijloacele bănești primite în cont, convertește 744 696,97 EUR în 983 000 USD și transferă din aceste mijloace 500 000 USD către compania XXXXXX.

În continuare, la 02.08.2013, XXXXXX transferă suma de 500 000 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA. La 02.08.2013, compania din Federația Rusă LLC XXXXXX, conturile deschise la banca din Federația Rusă XXXXXX a transferat mijloace bănești în sumă de 50 000 000 USD către societatea XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la Banca de Economii S.A. În aceeași zi, din mijloacele bănești primite în cont, societatea XXXXXX SRL transferă 2 650 000 USD către compania XXXXXX LLP, conturile deschis la XXXXXX. Ulterior, XXXXXX LLP transferă mijloacele bănești către compania XXXXXX LTD, iar ultima la 09.08.2015 transferă mijloacele primite în cont către compania XXXXXX, în continuare aceasta transferând în aceeași zi mijloacele financiare în sumă de 500 000 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la

BC UNIBANK SA.

La 02.08.2013, compania din Federația Rusă LLC XXXXXX, conturile deschise la banca din Federația Rusă XXXXXX, a transferat mijloace bănești în sumă de 50 000 000 USD către societatea XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la Banca de Economii S.A. La 09.08.2013, din mijloacele bănești primite în cont, societatea XXXXXX SRL transferă 7 000 000 USD către compania XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, XXXXXX LLP transferă mijloacele bănești în sumă de 7 000 000 USD către compania XXXXXX LTD, iar ultima la 14.08.2015 transferă mijloacele financiare în sumă de 500 500 USD către XXXXXX, în continuare aceasta transferând în aceeași zi mijloacele financiare în sumă de 500 000 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la BC UNIBANK SA.

La 02.08.2013, compania din Federația Rusă LLC XXXXXX, conturile deschise la banca din Federația Rusă XXXXXX, a transferat mijloace bănești în sumă de 50 000 000 USD către societatea XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la Banca de Economii S.A. La data de 10.09.2013, din mijloacele bănești încasate, societatea XXXXXX SRL transferă 3 000 000 USD către compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP le transferă către compania XXXXXX LTD, care, de asemenea convertește 911 320,75 EUR în 1 207 500 USD, iar la 11.09.2013, din această sumă 500 000 USD sunt transferate către compania XXXXXX LP.

În continuare, în aceeași zi XXXXXX LP transferă cele 500 000 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX. La 04.10.2013, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit în sumă de 26 107 200 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt convertite în 2 000 000 USD și transferate către compania 60 nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. În continuare, XXXXXX LP transferă mijloacele financiare către compania XXXXXX LTD, înregistrată în Belize, conturile deschise la XXXXXX, iar ultima din 2 000 000 USD primite în cont, 1 258 650 USD transferă către compania XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

La 04.10.2014, din mijloacele financiare primite în cont, XXXXXX LP transferă 400 000 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX. La 25.10.2013, BC UNIBANK S.A. acordă un credit în valoare de 57 440 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior societatea debitoare convertește mijloacele creditare în 3 200 000 EUR și le transferă companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, care ulterior le transmite către compania XXXXXX LTD. La 28.10.2013, XXXXXX LTD convertește 181 554,10 EUR în 250 000 USD și le transferă către compania XXXXXX LP, în continuare ultima transferă 250 000 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La 28.10.2013, BC XXXXXX SA acordă un credit în valoare de 52 000 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior societatea debitoare convertește mijloacele creditare în 2 906 652 EUR și le transferă către compania nerezidentă XXXXXX, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX transferă 2 906 600 EUR către compania XXXXXX LTD. Totodată, la 28.10.2013, BC XXXXXX SA acordă un credit în valoare de 48 000 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, iar societatea debitoarea convertește mijloacele creditare în suma de 2 683 064 EUR și le transferă către compania XXXXXX LTD, conturile deschise la XXXXXX. La 30.10.2013, din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LTD transferă 2 683 600 EUR către aceeași companie - XXXXXX LTD.

Astfel, din mijloacele bănești primite în cont de la XXXXXX și XXXXXX LTD, compania XXXXXX LTD convertește 145 348,84 EUR în 200 000 USD și le transferă către compania XXXXXX LP. În continuare, compania XXXXXX LP transferă 200 000 USD către compania off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX. La 31.10.2013, compania XXXXXX SRL, înregistrată în Republica Moldova, conturile deschise la banca din Federația Rusă XXXXXX transferă mijloace bănești în sumă de 2 912 200 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, ultima transferând mijloacele financiare către compania XXXXXX LTD. Totodată, la 05.11.2013, societatea XXXXXX SRL transferă 96 800 EUR către compania XXXXXX LP, ulterior aceasta le transferă către aceeași companie - XXXXXX LTD.

La 06.11.2013, din mijloacele bănești primite în cont de la XXXXXX SRL și XXXXXX LP, compania XXXXXX LTD convertește 185 281,07 EUR în 250 500 USD și transferă 250 100 USD către XXXXXX LP. La 06.11.2013, din mijloacele bănești primite în cont, aceasta transferă 250 000 USD către compania 61 off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX. La 14.11.2013, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în valoare de 3 700 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele financiare, fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP transferă 3 699 000 EUR companiei XXXXXX LTD.

La 14.11.2013, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în valoare de 245 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, în continuare mijloacele bănești fiind transmise companiei XXXXXX LTD, iar aceasta prin urmare transferă 244 900 EUR aceleași companii nerezidente - XXXXXX LTD. Din mijloacele financiare primite în cont, compania XXXXXX LTD convertește 297 022,35 EUR în 400 000 USD și din mijloacele convertite transferă 250 100 USD către compania XXXXXX LP. La 14.11.2013, compania XXXXXX LP transferă 250 000 USD în contul companiei off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX. La 19.11.2013, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în valoare de 22 000 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind convertite în 1 690 957 USD și transferate la 20.11.2013 către compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

La 21.11.2013, compania XXXXXX LP transferă 1 690 700 USD către XXXXXX LTD, iar ultima din mijloacele primite în cont transferă 250 100 USD companiei XXXXXX LP. În aceeași zi, XXXXXX LP creditează cu 250 000 USD contul companiei off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX. La 25.11.2013, BC UNIBANK SA acordă un credit bancar în valoare de 70 000 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare, fiind convertite în EUR și transferate 2 083 334 EUR în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LP transferă 2 083 300 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile deschise la XXXXXX, ulterior fiind convertite 511 679,64 EUR în 690 000 USD și transferate la 26.11.2013 suma de 350 200 USD în contul companiei XXXXXX LP.

La 26.11.2013, XXXXXX LP creditează cu 250 000 USD contul companiei off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX. La 02.12.2013, BC UNIBANK SA acordă un credit bancar în valoare de 30 000 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind convertite în EUR și transferate 1 671 309 EUR către conturile companiei nerezidente XXXXXX, înregistrată în Noua Zeelandă, conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi, din mijloacele primite în cont, XXXXXX transferă suma de 1 220 700 EUR în contul companiei XXXXXX LTD, în continuare ultima convertește 221 729,49 EUR în 300 000 USD și transferă 250 000 USD companiei 62 XXXXXX LP.

La 02.12.2013, XXXXXX LP creditează cu 250 000 USD contul companiei off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX. La 05.12.2013, BC XXXXXX SA acordă un credit bancar în valoare de 4 200 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele bănești fiind transferate către compania XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. La 06.12.2013, compania XXXXXX LP transferă 4 200 000 USD către compania XXXXXX LTD, iar ultima din mijloacele bănești primite în cont, transferă 349 135 USD companiei XXXXXX LP. În aceeași zi, XXXXXX LP creditează cu 250 000 USD contul companiei off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

Pe perioada 06.06.2014 - 10.06.2014, Banca de Economii S.A. acordă trei credite bancare în sume de 47 504 800 MDL, 46 887 600 MDL și 22 145 400 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX. Ulterior, mijloacele creditare sunt convertite și transferate 1 275 000 EUR, 1 168 100 EUR și 1 280 000 EUR companiei XXXXXX LLP, iar sumele de 1 180 000 EUR și 1 220 000 EUR au fost transferate companiei XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX. În continuare, din mijloacele primite în cont de la XXXXXX SRL, compania XXXXXX LLP transferă 1 400 000 EUR companiei XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. Totodată, XXXXXX LLP, din mijloacele primite în cont de la XXXXXX SRL, transferă 1 710 800 EUR companiei XXXXXX LP, iar aceasta transferă suma primită în cont companiei XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX.

Astfel, din mijloacele bănești primite în cont de la XXXXXX LLP și XXXXXX LP, compania XXXXXX LLP transferă suma de 3 111 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior aceste mijloace financiare, fiind destinate la rambursarea creditului acordat de către BC XXXXXX S.A. la data de 05.12.2013. La 16.12.2013, societatea XXXXXX S.A., cod fiscal XXXXXX transferă 2 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LP convertește 619 311,15 EUR în 850 500 USD și le transferă integral companiei XXXXXX LTD. Din mijloacele bănești primite în cont, la 17.12.2013, compania XXXXXX LTD transferă 350 700 USD companiei XXXXXX LP, în continuare ultima transferă 250 000 USD companiei off-shore XXXXXX LTD, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La 29.01.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în valoare de 54 900 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind convertite în 3 000 000 EUR și transferate către compania XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. La 30.01.2014, XXXXXX LP creditează conturile companiei XXXXXX LTD cu suma de 2 990 450 EUR. La 30.01.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de 700 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate companiei 63 nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. În continuare, compania XXXXXX LP transferă 663 300 EUR aceleași companii -XXXXXX LTD. La 03.02.2014, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LTD convertește 251 204,15 EUR în 339 000 USD și transferă 125 100 USD companiei XXXXXX LP.

În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă 125 000 USD companiei nerezidente XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX. La 30.10.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în valoare de 54 990 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele bănești fiind convertite și transferate 3 000 000 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele primite în cont, XXXXXX LP transferă 2 996 450 EUR companiei XXXXXX LTD, iar la 06.02.2014 ultima convertește 126 000 EUR în 170 100 USD și le transferă companiei XXXXXX LP. La 06.02.2014, XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 125 000 USD companiei nerezidente XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La 04.02.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de 35 500 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind convertite și transferate 1 939 891 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, la 11.02.2014, XXXXXX LP transferă 92 000 EUR companiei XXXXXX LTD, iar aceasta convertește 91 975,08 EUR în 125 500 USD și transferă 125 100 USD companiei XXXXXX LP. La 12.02.2014, compania XXXXXX LP creditează cu mijloace bănești în sumă de 125 000 USD compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX. La 18.02.2014, BC UNIBANK SA acordă un credit bancar în valoare de 28 000 000 MDL societății XXXXXX SRL cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele bănești fiind convertite și transferate 1 505 377 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

La 18.02.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în valoare de 54 510 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind convertite și transferate 2 944 895 EUR aceleași companii -XXXXXX LP. Din mijloacele bănești încasate de la societățile XXXXXX SRL și XXXXXX SRL, compania XXXXXX LP transferă 4 450 300 EUR companiei XXXXXX LTD, în continuare aceasta convertind 405 847,95 EUR în 555 200 USD și transferate la 20.02.2014 suma de 125 100 USD, iarăși în contul companiei XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. La 27.02.2014, XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 125 000 USD companiei nerezidente XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

La 18.03.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în valoare de 5 000 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior din mijloacele creditare 3 571 938 EUR sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LP, 64 înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. La 19.03.2014, din mijloacele primite în cont, XXXXXX LP transferă 3 572 000 EUR companiei XXXXXX LTD, în continuare fiind convertite 298 085,29 EUR în 411 000 USD și transferate 250 400 USD companiei nerezidente XXXXXX, conturile deschise la XXXXXX. La 20.03.2014, compania XXXXXX transferă cumulativ mijloace bănești în sumă totală de 250 000 USD societății din România XXXXXX SRL, conturile deschise la banca din România XXXXXX.

La 04.04.2014, BC BANCA SOCIALĂ SA acordă un credit bancar în valoare de 3 050 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior din mijloacele creditare sunt transferate 2 215 858 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi, XXXXXX LP transferă mijloace financiare în sumă de 2 216 000 EUR companiei XXXXXX LTD, în continuare aceasta creditează la 07.04.2014 compania XXXXXX LP cu suma de 1 610 050 EUR, iar aceasta transferă ulterior mijloacele bănești companiei nerezidente XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A. La 07.04.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 1 610 000 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 17.04.2014, Banca de Economii SA acordă un credit bancar în sumă de 2 400 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Totodată, la 17.04.2014, societatea din Moldova XXXXXX SRL, conturile deschise la banca din Federația Rusă transferă 2 150 000 EUR aceleași companii - XXXXXX LP. Din mijloacele bănești primite în cont de la societățile XXXXXX SRL și XXXXXX SRL, compania XXXXXX LP transferă 4 332 700 EUR companiei XXXXXX LTD, iar ultima transferă la 23.04.2014 suma de 218 550 EUR companiei XXXXXX LP. În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești în sumă de 218 300 EUR în contul companiei XXXXXX LP, conturile deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă 218 000 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 05.05.2014, acționarul Băncii de Economii S.A., societatea XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX transferă 2 653 448 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, la 06.05.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloacele financiare către compania XXXXXX LP, în continuare aceasta transferând cumulativ suma de 252 600 EUR companiei XXXXXX LP. XXXXXX LP transferă mijloacele financiare în contul companiei XXXXXX LP, conturile deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă cumulativ 252 100 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. La 05.05.2014, acționarul Băncii de Economii S.A., societatea XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX transferă 2 653 448 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

Ulterior, la 06.05.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloacele financiare către compania XXXXXX LP. În continuare, la 65 13.05.2014 aceasta transferă suma de 100 000 EUR companiei XXXXXX LP. În aceeași zi, XXXXXX LP transferă mijloacele financiare în contul companiei XXXXXX LP, conturile deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă suma de 99 700 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. La 30.05.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în sumă de 4 000 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt convertite și transferate 1 436 693 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la banca din Letonia XXXXXX.

Ulterior, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești în contul companiei din Marea Britanie XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, iar ultima, din mijloacele primite în cont, 147 000 EUR transferă către compania XXXXXX. La 02.06.2014, XXXXXX transferă suma de 147 000 EUR companiei XXXXXX LTD, iar aceasta le direcționează către compania XXXXXX LP. În aceeași zi, XXXXXX LP transferă mijloacele financiare în contul companiei XXXXXX LP, deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă suma de 147 200 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. La 15.05.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de 1 470 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX, iar aceasta creditează cu suma de 1 470 000 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile deschise la XXXXXX.

Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LTD transferă 219 250 EUR companiei XXXXXX LP. La 16.05.2014, XXXXXX LP transferă mijloacele financiare în contul companiei XXXXXX LP, conturile la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă suma de 218 900 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. La 16.05.2014, Banca de Economii S.A. a acordat un credit bancar în valoare de 1 430 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX, conturile deschise la XXXXXX. La 19.05.2014, compania XXXXXX transferă suma de 1 430 000 EUR companiei XXXXXX LTD, iar ultima creditează compania XXXXXX LP cu suma de 267 500 EUR.

La 22.05.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloacele financiare în contul companiei XXXXXX LP, deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă suma de 267 300 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. La 29.05.2014, compania nerezidentă XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. a transferat 307 475 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, la 30.05.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloacele financiare în contul companiei XXXXXX LP, deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar aceasta transferă 66 suma de 147 000 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 10.06.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 22 145 400 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind convertite în valută și transferate 1 168 100 EUR companiei nerezidente XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. La 17.06.2014, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP transferă 147 700 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., ulterior XXXXXX LP creditează cu suma de 147 500 EUR societatea din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la

BC XXXXXX S.A.

La 27.06.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 22 980 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind convertite în valută și transferate 1 200 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. La 27.06.2014, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP transferă 148 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., ulterior la 02.07.2014, compania XXXXXX LP creditează cu suma de 147 700 EUR societatea din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. La 01.08.2014, BC UNIBANK SA acordă un credit bancar în valoare de 2 083 500 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

La 06.08.2014, din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LP transferă 150 000 USD companiei XXXXXX LP, iar ulterior mijloacele bănești ajung în contul lui XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă 149 950 USD în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, în continuare ultima creditează cu 150 000 USD societatea din România XXXXXX SRL, conturile deschise în banca din România XXXXXX. La 25.07.2014, compania off-șore XXXXXX, înregistrată în Seychelles, conturile deschise la banca din Federația Rusă XXXXXX transferă 3 300 000 USD companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A., ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP transferă 3 000 000 USD în contul societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la Banca de Economii S.A.

La 25.03.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în valoare de 750 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. La 04.04.2014, compania XXXXXX LP transferă către XXXXXX LTD suma de 749 900 EUR, iar din mijloacele bănești primite în cont, ultima transferă 220 600 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. 67 Ulterior, la 04.04.2014, XXXXXX LP transferă mijloacele financiare în contul companiei XXXXXX LP, deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A., iar la 04.04.2014 aceasta transferă suma de 200 500 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A.

La 15.07.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de 1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. La 16.07.2014, din mijloacele primite în cont, compania XXXXXX LLP transferă 74 490 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, în continuare ultima transferându-le către compania XXXXXX LP, conturile deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A. În aceeași zi, XXXXXX LP transferă suma de 74 200 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. La 23.07.2014, compania nerezidentă XXXXXX LP. înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX, transferă mijloace bănești în sumă de 200 000 USD către compania XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX.

Din mijloacele primite în cont, compania XXXXXX LP transferă mijloacele financiare către compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile deschise la BC BANCA SOCIALĂ S.A. La 23.07.2014, XXXXXX LP transferă suma de 200 000 EUR societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. La 19.08.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de 1 000 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. La 20.08.2014, din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LLP transferă 150 000 USD în contul companiei XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX, iar la 21.08.2014 aceasta transferă mijloacele bănești către compania XXXXXX LLP.

În aceeași zi, XXXXXX LLP creditează compania XXXXXX LP cu 150 000 USD, ulterior ultima transferă mijloacele bănești în contul societății din Moldova XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. La 25.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de 2 793 236 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate în contul companiei nerezident XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, contul deschis la XXXXXX. În continuare, compania XXXXXX LLP transferă mijloacele bănești în sumă de 2 793 229 EUR prin intermediul mai multor companii nerezidente, cu conturile deschise la XXXXXX (XXXXXX LP, XXXXXX S.A., XXXXXX LP) către compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile deschise la Banca de Economii S.A.

La 28.02.2014, BC UNIBANK SA acordă un credit bancar în valoare de 30 770 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt convertite și transferate 1 629 767 EUR în contul companiei 68 nerezidente XXXXXX, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX transferă 1 629 700 EUR către compania XXXXXX LTD. La 03.03.2014, XXXXXX LTD convertește 98 181,82 EUR în 135 100 USD și le transferă către compania XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi, XXXXXX LP creditează cu suma de 125 000 USD conturile societății din România XXXXXX SRL, deschise la XXXXXX.

La 03.06.2014, compania din Federația Rusă XXXXXX, conturile deschise la banca din Federația Rusă XXXXXX transferă mijloace bănești în sumă de 1 275 000 EUR în contul societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele financiare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP convertește 220 735,29 EUR și transferă 250 000 USD în contul societății din România XXXXXX SRL, conturile deschise în banca românească XXXXXX. La 16.05.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de 1 430 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX, conturile deschise la XXXXXX.

La 19.05.2014, compania XXXXXX transferă suma de 1 430 000 EUR companiei XXXXXX LTD, iar din aceste mijloace bănești suma de 172 098,13 EUR este convertită și ulterior transferată suma de 135 100 USD în contul companiei XXXXXX LP, deschise la XXXXXX. La 22.05.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 135 000 USD societății din România XXXXXX SRL, conturile deschise în banca românească XXXXXX. La 15.05.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de 1 470 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX, iar aceasta creditează cu suma de 1 470 000 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile deschise la XXXXXX.

Din mijloacele primite în cont, XXXXXX LTD convertește 145 985,40 EUR și transferă ulterior 200 000 USD către conturile companiei XXXXXX LP, deschise la XXXXXX. La 16.05.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 200 000 USD societății din România XXXXXX SRL, conturile deschise în banca românească XXXXXX. La 05.05.2014, acționarul Băncii de Economii S.A., societatea XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX transferă 2 653 448 EUR companiei XXXXXX LP, conturile la XXXXXX. Ulterior, la 06.05.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloacele financiare în sumă de 2 653 400 EUR către compania XXXXXX LP, în continuare, ultima convertește 228 289,09 EUR și transferă ulterior 250 200 USD către conturile companiei XXXXXX LP, deschise la XXXXXX.

La 06.05.2014, compania XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 150 000 USD societății din România XXXXXX SRL, conturile deschise în banca românească XXXXXX. La 17.04.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 2 400 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele 69 creditare fiind transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP convertește 217 155 EUR și ulterior transferă 300 000 USD societății din România XXXXXX SRL, conturile deschise în banca românească XXXXXX. La 04.04.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în sumă de 3 050 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior din mijloacele creditare fiind transferate 2 215 858 EUR în conturile companiei XXXXXX LP, deschise la XXXXXX.

În aceeași zi, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP transferă 380 000 EUR societății din România XXXXXX SRL, conturile deschise în banca XXXXXX. La 29.09.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în valoare de 7 008 948 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt convertite și transferate 5 500 000 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la BANCA SOCIALĂ SA. În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești în sumă de 5 500 000 EUR în conturile companiei off- shore XXXXXX LTD, înregistrată în Belize, conturile deschise la BC BANCA

SOCIALĂ S.A.

Procesul-verbal de examinare din 13.12.2015, a corespondenței electronice purtată de către XXXXXX, care se află în relații de afinitate cu Filat Vladimir și era persoana, care gestiona la solicitarea lui Filat Vladimir, anumite companii nerezidente, precum: XXXXXX; XXXXXX XXXXXX XXXXXX; XXXXXX SRL; XXXXXX; XXXXXX XXXXXX, de la adresa de e-mail XXXXXX cu XXXXXX, la adresa de e-mail XXXXXX. Prin examinare s-au constatat următoarele:  mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea SWIFT, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner” și are atașat un fișier pe o pagină.

Atașamentul menționat reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 17.04.2014 ora 18:54, prin care se confirmă plata în sumă de 300 000 USD ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX SRL, pentru servicii de transport conform contractului din 17.04.14;  mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea SWIFT, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner” și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 06.12.2013 ora 14:10, prin care se confirmă plata în sumă de 250 000 USD ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX LTD, plata pentru materiale de construcție și echipament din 01.08.13;  mesaj pe o filă, din 02.04.2015, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea CONTRACT-SIGNED, expediat de la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner, Contract cu ștampila, Bună ziua, Atașat este contractul” și are atașat un fișier pe 9 pagini. Atașamentul menționat reprezintă o copie a unui contract de împrumut din 02.04.2014, care îi are ca 70 părți pe companiile XXXXXX SRL, și XXXXXX LP, prin care ultima împrumută primei suma de 3 000 000 euro. La ultima filă se constată ștampilele rotunde ale ambelor companii, precum și semnăturile reprezentanților acestora;  mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner, XXXXXX LP reg. nr. XXXXXX Montgomery Street, XXXXXX, Scotland, XXXXXX”;  două mesaje pe o filă, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX.

Textul care prezintă interes este e-mail- ului „Bună ziua Wagner, XXXXXX SRL, MD-2002, mun. Chișinău, str. XXXXXX, Capital social-5400 lei, director - XXXXXX”;  trei mesaje pe două file, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului care prezintă interes este „Bună ziua Wagner, Pentru ce este necesar de plătit” și este datat cu 12.02.2014, și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 07.04.2014 ora 18:54, prin care se confirmă plata în sumă de 300 000 USD ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX SRL, pentru servicii de transport conform contractului din 17.04.14;  trei mesaje pe două file, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua, Jos sunt alte rechizite: Denumirea- XXXXXX LLP Adresa: XXXXXX Iban: XXXXXX/USD; Banca beneficiară: AS XXXXXX; Adresa: XXXXXX;SWIFT code: XXXXXX să efectuați plata în conformitate cu invoice-ul nr. XXXXXX Avans pentru servicii de consultanță și organizarea serviciilor de logistică: autotracking, tehnică diferită și intermediere. Numele companiei: XXXXXX LP Adresa: XXXXXX United Kingdom Nr de înregistrare: XXXXXX Cont: XXXXXX; Denumirea băncii: XXXXXX; Adresa: XXXXXX”. La fel, prezentul e-mail are atașat un fișier pe 3 file. Atașamentul menționat reprezintă un contract de vânzare - cumpărare nr. XXXXXX, prin care compania XXXXXX LTD, în persoana lui XXXXXX, vinde companiei XXXXXX LP, în persoana lui XXXXXX, materiale de construcție și echipament pentru suma de 3 700 000 USD.

Pe ultima filă a contractului, la capitolului 13, sunt aplicate ștampilele companiilor menționate, iar în dreptul numelui reprezentanților sunt efectuate elemente scripturale în formă de semnătură;  mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea SWIFT, expediat de la adresa XXXXXX. Prezentul e-mail nu are înserat vreun oarecare text, însă are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 02.12.2013 ora 16:28, prin care se confirmă plata în sumă de 250 000 USD, ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX LTD, conform invoice-ului XXXXXX, contract XXXXXX, plata pentru materiale de construcție și echipament; 71  mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea SWIFT, expediat de la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner” și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 26.11.2013 ora 09:01, prin care se confirmă plata în sumă de 250 000 USD, ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX LTD, conform invoice-ului XXXXXX, contract XXXXXX, plata pentru materiale de construcție și echipament;  mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea SWIFT, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner” și are atașat un fișier pe o pagină.

Atașamentul menționat reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 21.11.2013 ora 12:19, prin care se confirmă plata în sumă de 250 000 USD, ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX LTD, conform invoice-ului XXXXXX, contract XXXXXX, plata pentru materiale de construcție și echipament;  mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea SWIFT, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner” și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat reprezintă ordinul de plată nr. 2 din 13.11.2014, unde lipsesc datele beneficiarului și a ordonatorului, însă este indicată banca ordonatoare și cea beneficiară și anume BC BANCA SOCIALĂ;  mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea XXXXXX BS, expediat de la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner” și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat reprezintă rechizite bancare cu următorul text: XXXXXX LP Reg. nr. XXXXXX Suite XXXXXX Street, Edinburgh, XXXXXX, Scotland XXXXXX BANCA SOCIALĂ CHIȘINĂU MOLDOVA SWIFT XXXXXX IBAN XXXXXX, XXXXXX LP Reprezentant: XXXXXX;  mesaj pe o filă din 07.10.2014, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner, Sunt necesare următoarele contracte în original: XXXXXX LP cu XXXXXXS SRL din 15.05.2014, ordinele de plată pentru calculatoare din 16.05.2014-20 000 USD; 22.05.2014- 135 000 USD; 04.06.2014-250 000 USD, în total 585 000 USD; XXXXXX LP cu XXXXXX SRL din 17.04.2014, avans pentru servicii de transport, ordinul de plată din 18.04.2014-300 000 USD; Contract din 02.04.2014- avans pentru servicii de transport, ordinele de plată din 05.04.2014-380 000 euro, 06.05.2014-150 000 USD; XXXXXX cu XXXXXX SRL, contract din 27.02.2014, avans mobilă, ordin de plată în sumă de 120 000 USD, contract din 03.03.2014, avans mobilă, ordin de plată pentru 80 000 USD Contract din 07.03.2014-avans pentru mobilă, ordin de plată în sumă de 50 000 USD; Solicit să fie rezolvată problema în regim de urgență”.

La fel, prezentul e-mail are atașat 6 fișiere pe 15 file. Atașamentele menționate reprezintă contracte de vânzare - cumpărare după cum urmează: contract de vânzare cumpărare din 27.02.2014, încheiat între XXXXXX și XXXXXX, 72 prin care ultima vinde primei companii bunuri conform invoice-ului care este parte a prezentului contract. La fila nr. 4 a prezentului contract, alăturat rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX, este aplicată ștampila rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în formă de semnătură a directorului acestei companii, XXXXXX. La fel, se constată INVOICE care este parte a contractului menționat în care sunt indicate bunurile ce urmează a fi achiziționate, și anume, mobilier pentru birou, în sumă totală de 120 000 USD; contract de vânzare - cumpărare din 03.03.2014, încheiat între XXXXXX și XXXXXX, prin care ultima vinde primei companii bunuri conform invoice-ului care este parte a prezentului contract.

La fila nr. 4 a prezentului contract, alăturat rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX, este aplicată ștampila rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în formă de semnătură a directorului acestei companii, XXXXXX. La fel, se constată INVOICE care este parte a contractului menționat în care sunt indicate bunurile ce urmează a fi achiziționate, și anume mobilier pentru birou, în sumă totală de 80 000 USD; contract de vânzare - cumpărare din 07.03.2014, încheiat între XXXXXX și XXXXXX, prin care ultima vinde primei companii bunuri conform invoice-ului care este parte a prezentului contract. La fila nr. 4 a prezentului contract, alăturat rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX, este aplicată ștampila rotundă a companiei, precum, este și executat un element scriptural în formă de semnătură a directorului acestei companii, XXXXXX.

La fel, se constată INVOICE care este parte a contractului menționat în care sunt indicate bunurile ce urmează a fi achiziționate, și anume mobilier pentru birou, în sumă totală de 50 000 USD;  mesaj pe o filă din 07.10.2014, care se conține în mapa inbox al adresei de e- mail XXXXXX cu denumirea XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX.

Textul e-mail- ului este „Bună ziua Wagner, Sunt necesare următoarele contracte în original: XXXXXX LP cu XXXXXXS SRL din 15.05.2014, ordinele de plată pentru calculatoare din 16.05.2014-20 000 USD; 22.05.2014-135 000 USD; 04.06.2014-250 000 USD, în total 585 000 USD; XXXXXX LP cu XXXXXX SRL din 17.04.2014, avans pentru servicii de transport, ordinul de plată din 18.04.2014-300 000 USD Contract din 02.04.2014 - avans pentru servicii de transport, ordinele de plată din 05.04.2014- 380 000 euro, 06.05.2014-150 000 USD; XXXXXX cu XXXXXX SRL, contract din 27.02.2014, avans mobilă, ordin de plată în sumă de 120 000 USD, contract din 03.03.2014, avans mobilă, ordin de plată pentru 80 000 USD. Contract din 07.03.2014-avans pentru mobilă, ordin de plată în sumă de 50 000 USD; Solicit să fie rezolvată problema în regim de urgență”.

La fel, prezentul e-mail are atașat 5 fișiere pe 11 file. Atașamentele menționate reprezintă contracte de prestări servicii de transport după cum urmează: contract de prestări servicii de transport din 17.04.2014, încheiat între XXXXXX LP și XXXXXX, prin care ultima se obligă să presteze servicii de transport. La fila nr. 4 a prezentului contract, alăturat rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX LP, este aplicată ștampila rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în formă de 73 semnătură. La fel se constată INVOICE pentru servicii de transport emis de transportator pentru suma de 300 000 USD; contract de prestări servicii de transport din 02.04.2014, încheiat între XXXXXX LP și XXXXXX, prin care ultima se obligă să presteze servicii de transport.

La fila nr. 4 a prezentului contract, alăturat rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX LP, este aplicată ștampila rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în formă de semnătură. La fel se constată INVOICE pentru servicii de transport emis de transportator pentru suma de 380 000 USD; contract de prestări servicii de transport din 02.04.2014, încheiat între XXXXXX LP și XXXXXX, prin care ultima se obligă să presteze servicii de transport. La fila nr. 4 a prezentului contract, alăturat rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX LP, este aplicată ștampila rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în formă de semnătură.

La fel, se constată un INVOICE din 03.04.2014 și din 05.05.2014 pentru servicii de transport emis de transportator pentru suma de 380 000 USD, respective 150 000 USD;  mesaj pe o filă din 07.10.2014, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea XXXXXX 585 USD, expediat de la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner, Sunt necesare următoarele contracte în original: XXXXXX LP cu XXXXXXS SRL din 15.05.2014, ordinele de plată pentru calculatoare din 16.05.2014-20 000 USD; 22.05.2014 - 135 000 USD; 04.06.2014- 250 000 USD, în total 585 000 USD; XXXXXX LP cu XXXXXX SRL din 17.04.2014, avans pentru servicii de transport, ordinul de plată din 18.04.2014-300 000 USD, Contract din 02.04.2014- avans pentru servicii de transport, ordinele de plată din 05.04.2014 - 380 000 euro, 06.05.2014-150 000 USD; XXXXXX cu XXXXXX SRL, contract din 27.02.2014, avans mobilă, ordin de plată în sumă de 120 000 USD, contract din 03.03.2014, avans mobilă, ordin de plată pentru 80 000 USD, contract din 07.03.2014-avans pentru mobilă, ordin de plată în sumă de 50 000 USD, contract din 07.03.2014-avans pentru mobilă, ordin de plată în sumă de 50 000 USD; Solicit să fie rezolvată problema în regim de urgență”.

La fel, prezentul e-mail are atașat 2 fișiere pe 8 file. Atașamentele menționate reprezintă un contract de vânzare-cumpărare și un invoice după cum urmează: contract de vânzare - cumpărare din 15.05.2014, încheiat între XXXXXX LP și XXXXXXS, prin care ultima vinde primei companii tehnică de calcul conform invoice-ului care este parte a prezentului contract. La fila nr. 6 a prezentului contract, alăturat rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX LP, este aplicată ștampila rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în formă de semnătură. La fel, se constată INVOICE care este parte a contractului menționat în care sunt indicate bunurile ce urmează a fi achiziționate, și anume, tehnică de calcul, în sumă totală de 585 000 USD;  mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea XXXXXX, Zonitech, expediat de la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua Wagner” și are atașat două fișiere pe 6 file. Atașamentele 74 menționate reprezintă două contracte de prestării de servicii în transport, după cum urmează: contract de prestări servicii de transport nr. XXXXXX din 02.04.2013, încheiat între XXXXXX și XXXXXX LTD, prin care ultima se obligă să presteze servicii de transport. Pe ultima filă a contractului, la capitolul 8, sunt aplicate ștampilele companiilor menționate iar în dreptul numelui reprezentanților sunt efectuate elemente scripturale în formă de semnătură. La fel, se constată INVOICE pentru servicii de transport emis de transportator pentru suma de 49 500 USD; contract de prestări servicii de transport nr. XXXXXX din 10.04.2013, încheiat între XXXXXX și XXXXXX LTD, prin care ultima se obligă să presteze servicii de transport.

Pe ultima filă a contractului, la capitolul 8, sunt aplicate ștampilele companiilor menționate iar în dreptul numelui reprezentanților sunt efectuate elemente scripturale în formă de semnătură. La fel, se constată INVOICE pentru servicii de transport emis de transportator pentru suma de 50 500 USD;  două mesaje pe o filă, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX, cu denumirea Swift, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului care prezintă interes este „Bună ziua Wagner”, și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 18.04.2013 ora 08:16, prin care se confirmă plata în sumă de 200 000 USD ordonată de compania XXXXXX LLP către SC XXXXXX SRL, conform contractului de vânzare-cumpărare din 02.04.2013;  trei mesaje pe o filă, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea CONTRACT XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului care prezintă interes este „Bună ziua Wagner” și are atașat un fișier pe 5 file. Atașamentul menționat reprezintă o copie a unui contract de vânzare - cumpărare din 02.04.2013, încheiat între SC XXXXXX SRL și XXXXXX LLP, prin care prima vinde celei din urmă bunuri conform invoice-ului care este parte a prezentului contract. La fila nr. 4 a prezentului contract, sunt aplicate ștampilele companiilor menționate, iar în dreptul numelui reprezentanților sunt efectuate elemente scripturale în formă de semnătură. La fel se constată INVOICE pentru bunuri ce urmează a fi achiziționate în suma totală de 755 052 USD;  mesaj pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail PANAROOM cu denumirea Contract, expediat de la adresa XXXXXX.

Textul e-mail- ului este „Bună ziua Wagner, contractul semnat se află în atașament, Originalul acestuia poate fi ridicat la oficiul nostru” și are atașat un fișier pe 6 file. Atașamentul menționat reprezintă o copie a unui contract de împrumut din 11.04.2013, care îi are ca părți pe companiile XXXXXX LLP și XXXXXX LLP, prin care prima împrumută ultimei suma de 8 600 000 USD. La fila nr.6 a prezentului contract, alăturat rechizitelor bancare și a adresei companiei XXXXXX LLP, este aplicată ștampila rotundă a companiei precum, este și executat un element scriptural în formă de semnătură alăturat numelui XXXXXX; 75  nouă mesaje pe patru file, care se conțin în mapa transmise al adresei de e-mail PANAROOM datat cu 21.03.2013, expediat de la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună seara Wagner, Am avut în vedere denumirea băncii, Bună seara, Denumirea, XXXXXX LLP, vineri, 15 martie 2013 la 12:55 PM, Wagner XXXXXX. Bună ziua. Atașat este modelul contractului. Este bună varianta asta? Toate bune, Cu respect, Ivan”;  patru mesaje pe zece file, care se conțin în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului care reprezintă interes este „Bună ziua Wagner, jos sunt rechizite: SC XXXXXX SRL XXXXXX Avans imobil

XXXXXX SRL XXXXXX IAȘI, XXXXXX XXXXXX SA, AGENȚIA XXXXXX IAȘI XXXXXX

1-3 EURO: RO XXXXXX Avans servicii de consultant SC XXXXXX SRL XXXXXX XXXXXX SA, AGENȚIA XXXXXX IAȘI XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX Avans servicii de transport XXXXXX LTD Suire XXXXXX, Belize City, Belize EUR: XXXXXX,USD: XXXXXX LTD XXXXXX Cyprus SWIFT: XXXXXX XXXXXX să efectuați plata în conformitate cu invoice-ul nr. XXXXXX Avans pentru servicii de consultanță și organizarea serviciilor de logistică: autotracking, tehnică diferită și intermediere.

Numele companiei: XXXXXX LP Adresa: XXXXXX United Kingdom Nr de înregistrare XXXXXX Cont: XXXXXX; Denumirea băncii: XXXXXX; La fel, textul menționat are un atașament ce reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 03.03.2014 ora 13:56, prin care se confirmă plata în sumă de 125 000 USD ordonată de compania XXXXXX către XXXXXX SRL, avans pentru mobilă conform contractului din 27.02.14;  șase mesaje pe trei file, care se conțin în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului care prezintă interes este „Bună ziua Wagner, Mulțumesc pentru imprimare, imediat vi-l transmitem cu modificările noastre și semnat. Un singur lucru-contractul nu poate fi din data de 19 martie, deoarece contul D-voastră în BS este deschis doar azi.

Noi schimbăm data pentru 2 aprilie”;  două mesaje pe două file, care se conțin în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, cu denumirea Swift, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului care prezintă interes este „Bună ziua Wagner”, și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat reprezintă o confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 27.02.2014 ora 17:59, prin care se confirmă plata în sumă de 125 000 USD ordonată de compania XXXXXX LP către XXXXXX LP, conform contractului servicii de transport;  două mesaje pe o filă, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX, cu denumirea SAMPLES, expediat de la adresa XXXXXX. Textul e-mail- ului care prezintă interes este „Bună ziua Wagner”, și are atașat 4 fișiere, după cum urmează: contract de furnizare pe 4 file, fără număr și fără dată, doar fiind indicat 2012. La fel lipsesc denumirea părților, precum și rechizitele acestora.

Totodată se constată INVOICE, pe 2 file, pentru tehnică de calcul în sumă totală de 76 10 000 000 EUR; contract de vânzare - cumpărare pe 4 file, fără număr și fără dată, doar fiind indicat 2013. La fel lipsesc denumirea părților, precum și rechizitele acestora.

Totodată se constată INVOICE, pe o filă în sumă totală de 883 550 USD;  un e-mail în care se constată două file atașate, și anume: confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 19.04.2013 ora 13:19, prin care se confirmă plata în sumă de 49 500 USD ordonată de compania XXXXXX către XXXXXX LTD, conform contractului de transport nr. RO/13 din 02.04.13, invoice RO 57-13/02.04.2013; confirmare de plată emisă de către XXXXXX AS, Latvia, din data de 19.04.2013 ora 14:52, prin care se confirmă plata în sumă de 50 500 USD ordonată de compania XXXXXX către XXXXXX LTD, conform contractului de transport nr. RO/24 din 10.04.13, invoice RO 29-13/10.04.2013;  trei mesaje pe o filă, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea PASPORT, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului care prezintă interes este „Salut, Atașat este pașaportul” și are atașat un fișier pe o pagină. Atașamentul menționat reprezintă o copie a pașaportului cet. XXXXXX născut la XXXXXX, seria pașaport XXXXXX;  trei mesaje pe o filă, care se conțin în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului care prezintă interes este „Am o rugăminte să-mi explicați ce prelucrați și cum, din motivul că nimic nu se potrivește cu ceea ce s-a discutat săptămâna trecută (în continuare textul lipsește)”;  două mesaje pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună dimineața, mai jos sunt noile rechizite, cum ați solicitat.

O zi bună. XXXXXX SRL ADRESA JURIDICĂ: MD-2011, STR. XXXXXX, mun. Chișinău, Republica Moldova IDNO XXXXXX BC Banca de Economii SA fii. 1, Chișinău, XXXXXX Cod de decontare XXXXXX USD: XXXXXX EUR: XXXXXX Administrator XXXXXX”;  trei mesaje pe o filă, care se conține în mapa inbox al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul care prezintă interes este e-mail-ului: „XXXXXX” XXXXXX Chișinău IDNO XXXXXX BC XXXXXX swift PP EUR: XXXXXX USD: XXXXXX”;  două mesaje pe o filă, în care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ulrilor este: Bună dimineața. Vă comunic că nu a fost acoperită întreaga sumă. Mai este necesar aproximativ 45 000 lei.

„Concretizați și comunicați-mi când pot să le primesc. Am rugat pe parcursul dimineții să rezolvați. Nu avem sume disponibile. Bună dimineața. Va aduc aminte despre mesajul de ieri. Am rugat să concretizați suma care nu ajunge. Noi am concretizat soldul rămas de 46 300 lei. Va rog să rezolvați urgent pe parcursul dimineții”; 77  mesaj pe o filă în care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua, Am expediat prin curier actele la semnat. Va rog să le semnați după care să le returnați pentru semnare pentru a le expedia. Și solicit act de verificare la ziua de azi. Mulțumesc”;  mesaj pe o filă în care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea SWIFT, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua, Rugăm să fie expediate swift-urile conform atașamentului. Mulțumesc anticipat. Prezentul e-mail are atașat un fișier pe două file. Atașamentul menționat reprezintă un act de verificare între XXXXXX- XXXXXX în dolari SUA- 2 plăți, iar în valuta EURO- 14 plăți. La fel este indicat și verificarea între XXXXXX- XXXXXX, pentru valuta USD- o operațiune. Este de menționat că în dreptul unor operațiuni este indicat că este necesar swift-ul;  mesaj pe o filă, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Vă rog să luați în considerație cursul în euro, pentru a fi disponibil o sumă suficientă în lei”;  mesaj pe o filă, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua. Efectuați în baza contractului XXXXXX- XXXXXX”;  mesaj pe o filă, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua. Contractul este în lucru la avocat, așteptăm. Ați citit referitor la garanțiile de proveniență a conturilor? Le-ați expediat șefului. Aștept răspunsul”;  mesaj pe o filă, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună dimineața. Aseară am avut o discuție cu șeful vostru cu referire la clarificarea unei întrebări privitor la un credit. Noi am dat acordul pentru a doua variantă. Compania voastră oferă credit unei companii care trebuie să achite creditul.

Până la moment dat el nu a citit mesajul nostru. Însă această variantă am enunțat-o în cadrul întrevederii. Eu am comunicat că această variantă a fost propusă de d-na XXXXXX. Pentru aceasta îmi trebuie denumirea companiei și copiile documentelor privind împuternicirile persoanei de a semna contractul de împrumut. Rog foarte mult ca această informație să fie prezentată cât mai rapid. Mulțumesc. Toate cele bune”;  mesaj pe o filă din 21.10.2014, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea SROCHNII PLATEJ, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua, Scriu. Este nevoie de un transfer urgent de 245 000 USD la: XXXXXX MONTGOMERY STREET, EDINBURGH, XXXXXX IBAN: XXXXXX XXXXXX A/S SWIFT: XXXXXX Materiale de construcție PVH”;  mesaj pe o filă din 07.10.2014, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea DOGOVORA, expediat la adresa XXXXXX.

Textul 78 e-mail-ului este „Bună ziua, Sunt necesare următoarele contracte în original: XXXXXX LP cu XXXXXXS SRL din 15.05.2014, ordinele de plată pentru calculatoare din 16.05.2014-20 000 USD; 22.05.2014-135 000 USD; 04.06.2014-250 000 USD, în total 585 000 USD; XXXXXX LP cu XXXXXX SRL din 17.04.2014, avans pentru servicii de transport, ordinul de plată din 18.04.2014-300 000 USD Contract din 02.04.2014- avans pentru servicii de transport, ordinele de plată din 05.04.2014- 380 000 euro, 06.05.2014-150 000 USD; XXXXXX cu XXXXXX SRL, contract din 27.02.2014, avans mobilă, ordin de plată în sumă de 120 000 USD, contract din 03.03.2014, avans plata pentru mobilă, ordin de plată pentru 80 000 USD Contract din 07.03.2014-avans plata pentru mobilă, ordin de plată în sumă de 50 000 USD; Solicit să fie rezolvată problema în regim de urgență”;  mesaj pe o filă din 24.09.2014, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX fără subiect, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Vă expediez actul de verificare provizoriu La 24.09.2014 ora 4.05PM, Wagner XXXXXX a scris: XXXXXX LTD Suite XXXXXX IBAN XXXXXX USD IBAN XXXXXX EUR BC BANCA SOCIALA SA CHIȘINĂU DIRECTOR MS XXXXXX XXXXXX”. La fel, prezentul e-mail are atașat un fișier pe o filă. Atașamentele menționate reprezintă un act de verificare, însă nu sunt indicate companiile. Tabelul dat este format din cinci coloane verticale și 72 de rânduri verticale;  mesaj pe o filă din 26.08.2014, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea plateji srochnie, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este: „Bună, Efectuați urgent aceste două plăți: 1.315 usd- pe rom 2.245 usd conform rechizitelor XXXXXX Materiale de construcție PVH”;  mesaje pe o filă din 18.09.2014, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este: „Bună ziua. Mai jos sunt rechizitele pentru efectuarea plății XXXXXX LTD Suite XXXXXX, Belize Nr de înregistrare: XXXXXX IBAN: XXXXXX USD IBAN: XXXXXX EUR BC BANCA SOCIALA SA Mun. Chișinău Swift: XXXXXX Director MS. XXXXXX”;  mesaj pe o filă din 06.09.14, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail- ului este: „Bună SEARA în cadrul ultimii discuții cu șeful vostru s-a stabilit de a efectua plata în aceasta săptămână. Rog să o efectuați mâine plata în 0,3, vă rog frumos Aștept mâine dimineață răspunsul. Toate bune”;  mesaj pe o filă din 03.06.14, care se conține în mapa transmise al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Bună ziua Rog să efectuați 0.25 USD pe România. Mulțumesc”;  mesaje pe o filă din 28.05.14, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea PLATEJI 28.05.2014, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului care reprezintă interes este „Bună ziua Aseară s-a stabilit că va fi efectuată plata în sumă de 0.65 USD, în două tranșe, azi și vineri. Solicit să fie 79 efectuat azi pe împrumut de 0,4 USD în euro urgent și vă rog ca restul sumei tot ca împrumut în sumă de 0.25 USD în euro Mulțumesc”;  mesaj pe o filă din 26.05.14, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea PLATEJII VSTRECHA, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este: „Bună ziua Ca urmare a discuției de săptămâna trecută, aș dori să fiu informat despre plata de 0.65 usd.

Și noi vom trebui să ne întâlnim pentru a stabili acțiunile de mai departe Când ?”;  două mesaje pe două file din 21.05.14, care se conțin în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, cu denumirea PLATEJI, expediat la adresa XXXXXX. Textul primului e-mail-ului este: „Bună ziua Solicit ca azi să fie efectuată plata stabilită în sumă de 0.5 USD, după cum urmează 135 USD pe rum 335 USD în euro ca împrumut Anunțați-mă când va fi efectuată plată și transmiteți-mi swiftul. Mulțumesc”; Textul celui de al doilea e-mail este următorul: „P.S. Concretizez, 365 USD în euro ca împrumut”;  mesaje pe o filă din 19.05.14, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, cu denumirea ?????, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este „Salut. XXX de ce taci, iar??????. Răspunde”;  mesaj pe o filă din 19.05.14, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, cu denumirea PLATEJ, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail- ului este: „Bună ziua. Săptămâna trecută trebuia să efectuați două plăți a câte 0.5 USD în total 1 USD. 0.5 a fost efectuată și a rămas 0.5 USD. Rog să fie efectuată azi Să-mi comunicați când o să vă decideți Toate bune”;  mesaje pe o filă, din 15.05.14, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este „Bună ziua. Comunicați-mi ce ați transferat”;  mesaje pe două file, din 04.02.14, care se conțin în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea NAME COMPANY, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este: „Bună ziua. Mai jos nume companii. 1 La această companie s-au efectuat plăți avans pentru servicii de transport: SC XXXXXX SRL IAȘI, XXXXXX EURO: XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC: XXXXXX. 2 La această companie la fel s-au făcut plăți avans pentru servicii consultanță, oferă servicii de consultanță în management, marketing, logistică și transport: XXXXXX SRL IAȘI, XXXXXX XXXXXX SA, AGENȚIA XXXXXX IAȘI XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC: XXXXXX. 3 Aceasta companie oferă servicii de consultanță în afaceri imobiliare, consultanță în intermedieri, consultanță în management și marketing: SC XXXXXX SRL IAȘI, XXXXXX RO XXXXXX XXXXXX SA, AGENȚIA XXXXXX IAȘI XXXXXX 1-3 EURO; XXXXXX USD : XXXXXX CODBIC: XXXXXX”;  mesaje pe două file din 05.02.14, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX.

Textul e-mail-ului este: „Bună ziua. Mai jos sunt rechizitele pentru alte plăți Kompania: XXXXXX LTD Adresa: XXXXXX 80 EUR XXXXXX USD Banca: XXXXXX XXXXXX LTD Adresa: XXXXXX Cyprus SWIFT: XXXXXX Aștept confirmarea”;  mesaje pe două file din 15.02.14, care se conține în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este: „Bună dimineața Solicit să fie efectuat azi plata în felul următor: -300 în euro, conform împrumutului pe md. -200 usd împărțiți pe două etape: Pe compania aceasta efectuați plata în avans de 120 pentru servicii de transport.

SC XXXXXX SRL IAȘI, XXXXXX RO XXXXXX XXXXXX SA, AGENȚIA XXXXXX IAȘI XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC: XXXXXX Pe aceasta companie efectuați plata în avans de 80 pentru consultanță și logistică XXXXXX SRL IAȘI, XXXXXX XXXXXX SA, AGENȚIA XXXXXX IAȘI XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC: XXXXXX în caz contrar avans pentru tehnică”;  patru mesaje pe trei file din 13.05.14, care se conțin în mapa trimise al adresei de e-mail XXXXXX cu denumirea PLATEJI, expediat la adresa XXXXXX. Textul e-mail-ului este: „Bună dimineața. Aseară am stabilit că va fi efectuat transferul până la 10.00, obligatoriu, 170 euro sau 240 USD pe compania rum EAST, avans pentru transport. Obligatoriu până la 10, șeful vostru cunoaște , pentru a participa la licitație Vă rog să nu creați impedimente pentru această afacere.

Mulțumesc"„Bună dimineața Cu părere de rău, pentru transport așa sume nu o să meargă. Trebuie altceva-calculatoare, tehnică. Cu respect, XXXXXX. Ați scris la 13 mai 2014 ora 7:29. Bună dimineața. Aseară am stabilit că va fi efectuat transferul până la ora 10.00, obligatoriu, 170 euro sau 240 USD pe rum, compania XXXXXX, avans pentru transport. Obligatoriu până la 10, șeful vostru cunoaște , pentru a participa la licitație Vă rog să nu creați impedimente pentru această afacere. Mulțumesc „Bună seara, Cu părere de rău eu nu înțeleg un astfel de plan pentru achitare. Mi s-a comunicat că voi vă ocupați cu plățile, iată de ce vă rog să planificăm o întâlnire pentru a discuta acțiunile următoare. Din start au fost stabilite anumite acțiuni pentru efectuarea plăților.

Din acest considerent este necesar de a clarifica situația. Și vă rog să răspundeți la telefon. Mulțumesc. P.S. Și pentru ziua de mâine rog să fie efectuate plățile conform contractului de împrumut. Vă rog să fie făcute până la masă. Mulțumesc.”;  mesaj din 05.05.2014, ora 16:20 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX cu următorul conținut: „Bună ziua, Transferați pe aceste două companii. Pe aceasta efectuați un avans pentru transport, aproximativ 150 D: SC XXXXXX

IASI, XXXXXX XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX

USD: XXXXXX CODBIC:XXXXXX. Pe această companie efectuați un avans pentru servicii de consultanță, aproximativ 140 D: XXXXXX SRL XXXXXX IASI, XXXXXX

XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX USD: XXXXXX

CODBIC:XXXXXX Și pe împrumut la diferența moldovenească 210 D în euro Rugăminte că veți reuși și astăzi”; 81  mesaj din 27.02.2014, ora 11:14 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX cu următorul conținut: „Bună seara, Mai jos rechizite: SC XXXXXX SRL XXXXXX IASI, XXXXXX XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, XXXXXX EURO: XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC:XXXXXX Avans imobil XXXXXX SRL XXXXXX IASI, XXXXXX XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC:XXXXXX Avans consultanță SC XXXXXX SRL XXXXXX IASI, XXXXXX XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, XXXXXX 1-3 EURO: XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC:XXXXXX Avans transport XXXXXX LTD XXXXXX EURO: XXXXXX USD: XXXXXX XXXXXX”;  mesaj din 02.04.2014, ora 15:03 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX cu următorul conținut: „Bună ziua, în atașament contract” Contract ÎMPRUMUT FINAL Verificat.doc Acord de împrumut din 19.03.2014 încheiat în limba română și în limba engleză, între SRL „XXXXXX”, în calitate de împrumutat și împrumutător, fără a fi indicat, obiectul constituind acordarea împrumutului în sumă de 3 000 000 euro, întocmit pe 9 file, iar pe ultima filă nr. 9 se observă doar rechizitele împrumutatului SRL „XXXXXX”, fără a fi urmate de semnătură și careva ștampilă;

 mesaj din 02.04.2014, ora 04:34 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX cu următorul conținut: Contract cu ștampilă „Bună ziua, In atașament contract” Contract ÎMPRUMUT FINAL Verificat.doc Acord de împrumut din 19.03.2014 încheiat în limba română și în limba engleză, între SRL „XXXXXX”, în calitate de împrumutat și împrumutător, fără a fi indicat, obiectul constituind acordarea împrumutului în sumă de 3 000 000 euro, întocmit pe 9 file, iar pe ultima filă nr. 9 se observă doar rechizitele împrumutatului SRL „XXXXXX”, urmate de semnătură și un imprimeu de ștampilă de formă rotundă cu inscripția „SRL „XXXXXX IDNO XXXXXX”;  mesaj din 03.03.2014, ora 02:36 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail cu următorul conținut: „Bună ziua, Mai jos este cererea bănci mele, prezentați ce trebuie din partea voastră Mulțumesc” Scrisoare în limba engleză, emitent XXXXXX - reprezentant al AS XXXXXX, cu referire la actele obligatorii pentru ordinele de încasare pe care trebuie să le prezinte XXXXXX LP și XXXXXX LP, precum și cele pentru ordinele de plată pe care trebuie să le prezinte XXXXXX LLP, iar în caz dacă apar careva probleme, să contacteze managerul personal, XXXXXX”;  mesaj din 19.02.2014, ora 07:00 PM,

expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună seara, Pe aceste două puteți: 82 Denumirea companiei: XXXXXX LP Adresa: XXXXXX United Kingdom No. de înregistrare: XXXXXX Cont: XXXXXX Denumirea băncii: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT: XXXXXX Nume: XXXXXX LLP Adresa: XXXXXX, London, XXXXXX IBAN: XXXXXX/USD Banca beneficiarului Denumirea băncii: AS XXXXXX Adresa: XXXXXX Codul SWIFT: XXXXXX”;  mesaj din 20.02.2014, ora 19:13 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „datele pe 2 firme.” SC XXXXXX SRL

XXXXXX RO XXXXXX IASI, XXXXXX XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, XXXXXX

EURO: XXXXXX USD:XXXXXX CODBIC:XXXXXX XXXXXX SRL J22/1/2010 RO

26365400 IASI, XXXXXX XXXXXX S.A., AGENȚIA XXXXXX IASI, Str. XXXXXX EURO: XXXXXX USD: XXXXXX CODBIC:XXXXXX;  mesaj din 12.02.2014, ora 04:00 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună ziua, Mai jos rechizitele ale companiei noi: Numele: XXXXXX LLP Adresa: XXXXXX, London, XXXXXX IBAN: XXXXXX/usd Banca beneficiarului Denumirea băncii: XXXXXX Adresa: XXXXXX Aștept Confirmarea plăților”;  mesaj din 12.02.2014, ora 04:02 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Mai jos Cod swift: SWIFT code: XXXXXX”;  mesaj din 12.02.2014, ora 03:00 PM, expediat de emitentul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX cu următorul conținut: „Bună ziua, Wagner.

Dar pentru ce trebuie de plătit?

D-stră ați scris la data de 12.02.2014, ora 15:02:10: Mai jos Cod swift: SWIFT code: XXXXXX”;  mesaj din 13.02.2014, ora 03:42 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună ziua, Mai jos încă rechizite: Numele: XXXXXX LLP Adresa: XXXXXX, London, XXXXXX IBAN: XXXXXX/usd Banca beneficiarului Denumirea băncii: AS XXXXXX Adresa: XXXXXX Codul SWIFT: XXXXXX în Pasta faceți conform invoice-ului no. XXXXXX14 Avans pentru servicii de consultanță în organizarea logisticii și transport de la diferite companii Al doilea invoice nr. 17-14/12.02.2014 Al treilea invoice nr. 19-14/13.02.2014 și în XXXXXX efectuați avansul pentru servicii de transport, la fel din numele diferitor companii Un invoice nr. 12-14/07.02.2014 Al doilea invoice nr. 16-14/11.02.2014 Al treilea invoice nr. 20/13.02.2014 Aștept confirmarea plăților”;  mesaj din 20.12.2013, ora 11:57 AM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail 83 info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună ziua Eu am primit așa cerere: „dragă client, conform cerințelor băncii corespondente, vă adresăm un set de întrebări: - explicați motivul plăților obișnuite și divizarea plăților de fonduri proprii pentru XXXXXX dacă aveți de gând să o mai faceți în viitor;

- prezentați extrasele de cont de pe contul în XXXXXX în plus, vă rugăm să prezentați documente (acorduri, facturi) pentru plățile primite de la XXXXXX LP Va rugam să furnizați documente până la 18.12.2013 Vă mulțumim anticipat și sperăm în continuarea cooperării cu succes Cu respect, XXXXXX Rugăminte, să ajutați la întocmirea actelor necesare ce sunt legate cu ordinele de plată din partea voastră Dar cea mai mare rugăminte este să faceți ordinele de plată la contul deschis în XXXXXX CONT XXXXXX USD Mulțumesc”;  mesaj din 31.01.2014, ora 12:21 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună ziua, Mai jos sunt rechizitele companiilor: Compania nr. 1-.Destinația plății: - împrumut - servicii de consultanță - servicii de transport-expedieri - utilaj agricol Denumirea companiei: XXXXXX LP Adresa: XXXXXX Nr de înregistrare: XXXXXX Cont: XXXXXX Denumirea băncii: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT.

XXXXXX Compania nr. 2: Destinația plății: - împrumut - servicii de consultanță și logistică - servicii de transport - urmărire auto - utilaj divers - intermediere Numele companiei: XXXXXX LP Adresa: XXXXXX Nr. de înregistrare: XXXXXX Cont: XXXXXX Denumirea băncii: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT. XXXXXX Compania nr. 3: Destinația plății: -împrumut - servicii de consultanță Numele companiei: XXXXXX LTD Adresa: XXXXXX Seychelles Cont: XXXXXX USD XXXXXX EUR Denumirea băncii: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT. XXXXXX Așteptăm confirmările. O zi bună”;  mesaj din 31.01.2014, ora 02:51 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună ziua, Noi am recepționat mesajul în decembrie.

Cu părere de rău nu am citit mesajul. Vă rugăm să nu faceți plăți în XXXXXX. Mulțumim.

„Dragă client, conform cerințelor băncii corespondente, vă adresăm un set de întrebări: - explicați motivul de plăți în regim normal și divizarea plăților de fonduri proprii pentru XXXXXX + dacă aveți de gând să o mai faceți în viitor; - prezentați extrasele din cont de pe contul în XXXXXX în plus, vă rugăm să prezentați documente (acorduri, facturi) pentru plățile primite de la XXXXXX LP Va rugam să prezentați documente până la 18.12.2013 Vă mulțumim anticipat și sperăm pentru continuarea cooperării de succes Cu respect XXXXXX” Aceasta eu am expediat în decembrie”;  mesaj din 03.02.2014, ora 02:50 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.corn cu următorul conținut: „Bună ziua, Mai jos sunt rechizitele companiilor la care vă rog să efectuați plățile: Compania nr. 1: Destinația plății: La compania aceasta vă rugăm să efectuați plata conform: - contracte de împrumut și 84 transferuri a propriilor fonduri dintr-o bancă în alta Numele companiei: XXXXXX LTD Adresa: XXXXXX Seychelles Cont: XXXXXX USD XXXXXX EUR Denumirea băncii: XXXXXX Adresa: XXXXXX Codul SWIFT.

XXXXXX2 Compania nr. 2: Destinația plății: La compania aceasta vă rugăm să efectuați plata conform: - contracte de împrumut –servicii de consultanță și logistică - servicii de transport - urmărire auto - utilaj divers - intermediere. Numele companiei: XXXXXX LP Adresa: XXXXXX Nr. de înregistrare: XXXXXX Cont: XXXXXX Denumirea băncii: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT. XXXXXX”;  mesaj din 23.12.2013, ora 02:43 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX cu următorul conținut: „Bună ziua vă rog efectuați plățile pe această companie: XXXXXX LP XXXXXX Director: XXXXXX Cont: XXXXXX JSC „XXXXXX" 7Vesetas str. Riga, LV-1013, Latvia SWIFT.

XXXXXX”;  mesaj din 11.09.2013, ora 01:06 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: „Bună ziua, în atașament invoice. Aștept confirmarea. Toate cele bune. Accesând atașamentul „invoice 2,11.09.2013.jpg”, s-a stabilit: INVOICE nr. 101/17.08.2013 în baza contractului XXXXXX cu destinația avans pentru echipament avansat, 1 bucată, la prețul de 500 000 USD La rubrica „Director” se observă un imprimeu de ștampilă rotundă cu datele XXXXXX LTD, urmat de semnătură XXXXXX LTD XXXXXX, Seychelles Cont: XXXXXX USD BANCA: JXXXXXX XXXXXX SWIFT. XXXXXX”;  mesaj din 04.10.2013, ora 05:01 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Salut, Atașat este invoice.

Accesând atașamentul „SKMBT_ XXXXXX.pdf, s-a stabilit: INVOICE nr. 112/20.08.2013 în baza contractului XXXXXX cu destinația avans pentru echipament avansat, 1 bucată, la prețul de 400 000 USD La rubrica „Director” se observă un imprimeu de ștampilă rotundă cu datele XXXXXX LTD, urmat de semnătură XXXXXX LTD XXXXXX, Seychelles Cont: XXXXXX USD BANCA: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT. XXXXXX Mesaj din 04.10.2013, ora 05:15 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e- mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Salut, Atașat este invoice.

Accesând atașamentul „SKMBT_ XXXXXX .pdf, s-a stabilit: INVOICE nr. 112/20.08.2013 în baza contractului XXXXXX cu destinația avans pentru echipament avansat, 1 bucată, la prețul de 400 000 USD La rubrica „Director” se observă un imprimeu de ștampilă rotundă cu datele XXXXXX LTD, urmat de semnătură XXXXXX LTD XXXXXX, Seychelles Cont: XXXXXX USD BANCA: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT. XXXXXX”;  mesaj din 04.10.2013, ora 05:15 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail 85 info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Salut, Atașat este invoice.

Accesând atașamentul „invoice over-constr mat,04.10.2013.pdf, s-a stabilit: INVOICE nr. 112/20.08.2013 în baza contractului AT/17-13/05.08.2013 cu destinația avans pentru materiale de construcție, 1 bucată, la prețul de 400 000 USD La rubrica „Director” se observă un imprimeu de ștampilă rotundă cu datele XXXXXX LTD, urmat de semnătură XXXXXX LTD XXXXXX, Seychelles Cont: XXXXXX USD BANCA: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT. XXXXXX;  mesaj din 10.09.2013, ora 08:36 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Bună seara, în atașament invoice. Aștept confirmarea. Adresa: Iași XXXXXX Toate cele bune.

Accesând atașamentul „SKMBT_XXXXXX .pdf \ s-a stabilit: INVOICE nr. 99/15.08.2013 în baza contractului XXXXXX cu destinația avans pentru echipament avansat, 1 bucată, la prețul de 500 000 USD La rubrica „Director" se observă un imprimeu de ștampilă rotundă cu datele XXXXXX LTD, urmat de semnătură XXXXXX LTD XXXXXX, Seychelles Cont: XXXXXX USD BANCA: XXXXXX Adresa: XXXXXX SWIFT. XXXXXX;  mesaj din 19.04.2013, ora 02:12 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Bună ziua.

În atașament se află contractul de prestări servicii de consultanță Accesând atașamentul „contract consult.doc”, s-a stabilit: Contract pentru servicii de informaționale din 01.03.2014, întocmit în limba rusă Accesând atașamentul „INVOICE 2.docx”, s-a stabilit: INVOICE nr.FC 87-13/15.04.2013 cu destinația servicii de consultanță informațională în baza contractului 01/03/2013, 1 bucată, la prețul de 150 000 USD La rubrica „Director” se observă un imprimeu de ștampilă rotundă cu datele XXXXXX LLP, urmat de semnătură XXXXXX LLP Cont: XXXXXX USD BANCA: XXXXXX XXXXXX SWIFT. XXXXXX2;  mesaj din 18.04.2013, ora 02:12 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Bună ziua.

Mai jos sunt rechizitele pentru TRADE de la altă bancă. Cont bancar:XXXXXX/USD Banca: XXXXXX, Agenția XXXXXX Iași XXXXXX Swift cod: XXXXXX;  mesaj din 25.03.2013, ora 11:31 PM, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: XXXXXX XXXXXX SWIFT. XXXXXX2. Pe 21.03.2013 la 06:58 PM Bună seara Eu am avut în vedere, denumirea băncii. Ați scris la 21.03.2013 18:30:01. Bună seara Denumirea: XXXXXX LLP Atașat găsiți modelul contractului. Este bun, un astfel de model? Toate cele bune Cu stimă, Ivan La fel, se constată un atașament cu denumirea „contract draft 2,1.

Docx”, care reprezintă un model de contract de împrumut pe 6 file; 86  mesaj din 16.04.2013, expediat de emitentul Wagner XXXXXX cu adresa de e-mail XXXXXX către destinatarul XXXXXX cu adresa de e-mail info@XXXXXX.com cu următorul conținut: Atașat este contractul cu privire la transport și invoice-ul Elaborați contractul pe câteva firme Iar suma din invoice modificați-o de la unul la altul înlocuiește. Atașat se constată un invoice emis de către XXXXXX LTD. Nr. invoice este RO 57-13/02.04.2013 pentru servicii de transport în sumă de 49 500 USD. La fel, se constată contractul de prestări servicii de transport nr. RO-/13 din 02.04.2013. Alăturat clientului lipsesc careva rechizite, însă la rubrica transportator este indicat XXXXXX LTD.

Prezentul contract este întocmit în limba rusă pe două file și semnat doar de către transportator (Vol.VI, f.d. 1-31); Proces-verbal de ridicare din 14.12.2015, în rezultatul examinării corespondențelor poștale se confirmă, că XXXXXX era persoana împuternicită de a gestiona companiile nerezidente menționate supra, prin intermediul cărora Filat Vladimir a beneficiat de mijloace financiare ce nu i se cuvin de la XXXXXX. În conținutul mesajelor au fost identificate rechizitele bancare ale companiilor implicate în tranzitul mijloacelor financiare de către XXXXXX către companiile învinuitului spre exemplu: XXXXXX LLP; XXXXXX LP (care a primit în cont mijloace financiare descrise în anexa nr.25, 26, 27, și 28), contract de vânzare- cumpărare nr. XXXXXX, prin care compania XXXXXX LTD, în persoana lui XXXXXX, vinde companiei XXXXXX LP, în persoana lui XXXXXX, materiale de construcție și echipament pentru suma de 3 700 000 USD.

Acest contract expediat lui XXXXXX de către XXXXXX demonstrează rolul lui Rusu față de companiile indicate în contract unde XXXXXX, este gestionată de iure de XXXXXX, dar de facto de către Rusu în interesele lui Filat Vladimir și a primit în cont mijloace financiare pentru acesta. De asemenea, la rubrica 36 din procesul verbal de examinare prenotat, a fost supus examinării mesajul adresat lui XXXXXX de către XXXXXX cu următorul conținut: „Bună dimineața. Aseară am avut o discuție cu șeful vostru cu referire la închiderea unui credit. Noi am dat acordul pentru a doua variantă. Compania voastră dă credit unei companii care trebuie să achite creditul. Până la moment, el nu a citit mesajul nostru.

Însă această variantă am enunțat-o în cadrul întrevederii. Și am comunicat că această variantă a propus-o dna XXXXXX. Pentru aceasta îmi trebuie denumirea companiei și copiile documentelor pe persoana împuternicită să semneze contractul de împrumut. Rog tare mult ca această informație să fie prezentată rapid. Mulțumesc. Vă mulțumesc”. Din acest mesaj este evident că XXXXXX a transmis mijloace financiare prin intermediul transferurilor bancare. Totodată, la 06.09.2014 XXXXXX i-a adresat un mesaj lui XXXXXX cu următorul text: „Bună SEARA. în cadrul ultimii discuții cu șeful vostru, s-a stabilit despre plata în aceasta săptămână. Rog să efectuați mâine plata în sumă de 0,3, rog frumos. Aștept mâine dimineață răspunsul.

Toate bune”. Instanța de apel a conchis că, pretinderea mijloacelor financiare de la XXXXXX prin intermediul lui XXXXXX, era sistematică și suficient de insistentă, aceasta se dovedește și prin următoarele mesaje adresate de XXXXXX lui XXXXXX 87 depistate în corespondența poștală, mesajul fiind datat la 28.05.14: „Bună ziua, Aseară s-a stabilit că va fi efectuată o plată în sumă de 0.65 USD, în două tranșe, azi și vineri. Solicit să fie efectuat azi pe împrumut de 0,4 USD în euro, urgent, și solicit ca restul sumei tot ca împrumut în sumă de 0.25 USD în euro Mulțumesc”; mesaj expediat la 21.05.2014 - „Bună ziua. Solicit ca azi să fie efectuată plata stabilită în sumă de 0.5 USD, după cum urmează 135 USD pe rum 335 USD în euro ca împrumut.

Anunțați-mă când va fi efectuată plată și transmiteți-mi swiftul. Mulțumesc”; Textul celui de al doilea e-mail-ului este:„P.S. Concretizez, 365 USD în euro ca împrumut”; mesaj expediat la 15.02.2014 - „Bună dimineața. Solicit să fie efectuat azi plata, astfel: - 300 în euro, conform împrumutului pe md. - 200 USD împărțiți pe două companii. Pe compania aceasta efectuați avans 120 pentru servicii de transport. SC XXXXXX SRL. Pe aceasta companie efectuați avans 80 pentru consultanță și logistică XXXXXX SRL în caz contrar avans pentru tehnică”; Mesaj expediat la 13.05.2014 - „Bună dimineața. Aseară am stabilit că va fi efectuat transferul până la 10.00, obligatoriu, 170 euro sau 240 USD pe rum, compania XXXXXX, avans pentru transport.

Obligatoriu până la 10, șeful vostru cunoaște , pentru a participa la licitație. Vă rog să nu stricați această afacere. Mulțumesc”; „Bună seara, Cu părere de rău eu nu înțeleg un astfel de plan pentru plăți. Mi s-a comunicat că voi vă ocupați cu plățile, astfel că rog să ne întâlnim pentru a discuta acțiunile ulterioare. Din start a fost stabilit anumite acțiuni pentru efectuarea plăților. Din acest considerent este necesar de a rezolva situația. Și vă rog să răspundeți la telefon. Mulțumesc. P.S. Și pentru ziua de mâine rog să fie efectuate plățile conform contractului de împrumut. Vă rog să le efectuați până la masă. Mulțumesc”. De asemenea, starea de nedumerire din partea lui XXXXXX la achitarea mijloacelor financiare fiind pretinse atât de intens de către XXXXXX este atestată și prin mesajul care a fost expediat lui Rusu la data de 12.02.2014 care deținea nume de utilizator Wagner: „Bună ziua, Wagner.

Dar pentru ce trebuie de plătit? D-stă ați scris la data de 12.02.2014, ora 15:02:10: Mai jos Cod swift: XXXXXX code: XXXXXX”.Totodată, discuțiile și întâlnirile lui XXXXXX cu XXXXXX, care au avut loc în perioadele indicate de către XXXXXX se confirmă, fiind evidente din următorul mesaj expediat de Rusu la 26.05.2014: „Bună ziua. Ca urmare a discuției purtate săptămâna trecută, am vrut să aflu referitor la plata de 0.65 USD. Noi, ar trebuie să ne întâlnim pentru a stabili acțiunile de mai departe, Când?”. Procesul-verbal de examinare din 12.12.2015, prin care a fost examinată corespondența lui XXXXXX în calitate de Vice-ministru al Finanțelor și, respectiv, XXXXXX, director-adjunct al Agenției Proprietății Publice, care în calitatea lor de reprezentanți ai statului în interesele „Băncii de Economii” SA au votat pozitiv asupra emisiei suplimentare de acțiuni (Vol. XIV, f.d.

173-174); Procesul-verbal de examinare din 11.12.2015, în rezultatul căruia s-a constatat că adresa IP XXXXXX, a fost utilizată de către abonatul XXXXXX, domiciliat în r-nul Hâncești, s. Lăpușna (fratele de sânge al lui Filat Vladimir), 88 începând cu perioada 23.07.2010, iar din perioada 25.01.2011 a fost utilizat de către XXXXXX (XXXXXX), de la care a fost accesat la distanță contul companiei XXXXXX LLP, XXXXXX LTD, XXXXXX LTD, adresa IP XXXXXX, a fost atribuită companiei XXXXXX SRL, cu adresa juridica, mun. Chișinău, XXXXXX, de la această adresă fiind gestionate la distanță conturile companiei nerezidente: XXXXXX LLP, XXXXXX LTD, XXXXXX LTD, XXXXXX LP (Vol. XV, f.d. 21-22); Procesul-verbal de examinare din 15.12.2015 (Vol.XIV f.d.

177) și procesul-verbal de examinare din 14.12.2015 (Vol.XIV f.d. 187), prin care s-a examinat acordul politic privind constituirea și funcționarea AIE II și acordului politic privind constituirea și funcționarea AIE III, care au fost create între cele trei partide PL, PLDM și PDM, făcut public, fiind plasat pe diferite portaluri de știri, în care este expres stipulat că Ministerul Finanțelor în subordinea căreia intră Serviciul Fiscal și Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, au fost repartizate Partidului Liberal Democrat din Moldova; Procesul - verbal de examinare din 29.10.2015 (Vol. VII f.d.30-32) și procesul - verbal de examinare din 09.12.2015 (Vol. VIII f.d.70-71), prin care au fost examinate actele parvenite de la SRL XXXXXX, procesul-verbal de examinare din 30.10.2015, prin care au fost examinate actele parvenite de la Î.S.

„Aeroportul Internațional Chișinău” (Vol. VII f.d.55-62), procesul - verbal de examinare din 02.11.2015, prin care au fost examinate actele parvenite de la SRL XXXXXX (Vol. VII, f.d. 40-45) și procesele-verbale de examinare din 02.11.2015 și din 03.11.2015, prin care au fost examinate actele parvenite de la Departamentul Poliției de Frontieră (Vol. VII f.d.72-79 și 81-82), procesele - verbale de examinare din 02.11.2015 prin care au fost examinate răspunsurile parvenite de la SRL „XXXXXX” prin (Vol. VIII, f.d.21; 51-52). Astfel, s-a constatat următoarele: ruta din 29.09.2013 ERKVI, Chișinău-Manchester a fost efectuată la ora 09:00 de compania XXXXXX, având ca pasageri pe Filat Vladimir, XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX.

Ruta din 02.10.2013 ERKVI, Manchester-Chișinău, efectuată de compania XXXXXX, ora 17:30, a avut ca pasageri pe Filat Vladimir, XXXXXX și XXXXXX. Cursa Chișinău-Manchester-Chișinău a fost comandată de către XXXXXX, iar cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a suportat compania de zbor XXXXXX și redenumită în XXXXXX SRL. Suma cheltuielilor suportate de companie este de 10910,03 euro. Ruta din 16.11.2013 NBL101, Chișinău-Geneva a fost efectuată la ora 08:00 de compania XXXXXX, având ca pasageri pe Filat Vladimir, XXXXXX și XXXXXX. Ruta din 17.11.2013 NBL101, Geneva-Chișinău, efectuată de compania XXXXXX, ora 19:20, a avut ca pasageri pe Filat Vladimir și XXXXXX. Cursa Chișinău-Geneva-Chișinău a fost comandată de către XXXXXX, iar cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a suportat compania de zbor XXXXXX și redenumită în XXXXXX SRL.

Suma cheltuielilor suportate de companie este de 7884,05 euro. Ruta din 07.12.2013 NBL101, Chișinău-Kiev a fost efectuată la ora 09:00 de compania XXXXXX, având ca pasageri pe Filat Vladimir, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și cet. XXXXXX. Ruta din 07.12.2013 NBL101, Kiev-Chișinău, ora. 89 19:20, pasageri Filat Vladimir, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și cet. XXXXXX, a fost comandată de către XXXXXX, iar cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a suportat compania de zbor XXXXXX și redenumită în XXXXXX. Suma cheltuielilor suportate de companie este de 1803,12 euro. Ruta din 07.01.2014 NBL201, Chișinău-Paris a fost efectuată la ora 17:00 de compania XXXXXX, având ca pasageri pe Filat V., XXXXXX și XXXXXX Ruta din 12.01.14 NBL201, Paris-Chișinău, ora.

19:30, pasageri Filat V., XXXXXX și XXXXXX Cursa Chișinău-Paris-Chișinău a fost comandată de către XXXXXX, iar cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a suportat compania de zbor ex -XXXXXX și redenumită în XXXXXX SRL. Suma cheltuielilor suportate de companie este de 10168,68 euro. Ruta din 03.05.2014 NBL101, Chișinău-București a fost efectuată la ora 09:00 de compania XXXXXX, având ca pasageri pe Filat V. și XXXXXX Ruta din 03.05.14 NBL101, București- Chișinău, ora. 13:40, pasageri Filat V. și XXXXXX Cursa Chișinău-București- Chișinău a fost comandată de către XXXXXX, iar cheltuielile pentru efectuarea întregii curse le-a suportat compania de zbor ex – XXXXXX și redenumită în XXXXXX SRL.

Suma cheltuielilor suportate de companie este de 4383,88 euro. Ruta din 18.04.2014 NBL201, Chișinău - Tel Aviv a fost efectuată la ora 20:35 de compania XXXXXX, având ca pasageri pe Filat V., XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, Spac V., XXXXXX, XXXXXX Ruta din 19.04.14 NBL201, Tel Aviv - Chișinău, ora. 20:35, pasageri Filat V., XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, Spac V., XXXXXX, XXXXXX Cursa Chișinău-Tel Aviv-Chișinău „de jure” conform copiilor documentelor anexate a fost comandată și achitată de Filat Vladimir, iar „de facto” reieșind din declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, cursa nominalizată a fost comandată și achitată de XXXXXX. Suma indicată în contract a constituit sinecostul serviciilor avia efectuate și nu un preț comercial.

La fel, cursa efectuată n-a generat careva profit companiei XXXXXX. Ruta din 15.05.2014 NBL101, Chișinău - București a fost efectuată la ora 09:30 de compania XXXXXX, având ca pasageri pe Filat V. și XXXXXX Ruta din 15.05.14 NBL101, București - Chișinău, ora. 21:05, pasageri Filat V. și XXXXXX Cursa Chișinău-București-Chișinău „de jure” conform copiilor documentelor anexate a fost comandată și achitată de Filat Vladimir, iar „de facto” reieșind din declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, cursa nominalizată a fost comandată și achitată de XXXXXX. Suma indicată în contract a constituit sinecostul serviciilor avia efectuate și nu un preț comercial. La fel, cursa efectuată n-a generat careva profit companiei XXXXXX.

Conform documentelor examinate parvenite de la SRL XXXXXX cursele din 29.09.2013 (destinația Manchester), 02.10.2013 (destinația Manchester), 16.11.2013 (destinația Geneva), 17.11.2013 (destinația Geneva), 07.12.2013 (destinația Kiev), 07.01.2014 (destinația Paris), 18.04.2014 (destinația București), 03.05.2014 (destinația București) sunt comandate de XXXXXX și achitate din cont propriu, inclusiv deplasarea către Chișinău-Tel Aviv- Chișinău, fiind achitată din mijloacele financiare care au fost transmise la fel de XXXXXX.

În cadrul urmăririi penale, în vederea elucidării aspectelor ce țin de 90 mijloacele financiare care au fost achitate de XXXXXX pentru deplasările avia de care a beneficiat Vladimir Filat și anume descifrarea acestor cheltuieli care nu constituie venitul companiei XXXXXX SRL, au fost ridicate documente suplimentare de la compania aeriană și s-a stabilit în rezultatul examinării prin procesul-verbal din 09.12.2015, că de facto aceste mijloace financiare au fost investite pentru întreținerea rutei solicitate, ceea ce presupune: deservirea navei la sol, staționarea navei, taxele aeronautice, combustibilul pentru aeronavă, etc. Procesul-verbal de examinare din 13.11.2015, prin care a fost examinată informația bancară de la BC XXXXXX SA ridicată prin procesul-verbal din 22.10.2015- rulajele bancare de pe contul lui XXXXXX și procesul-verbal de ridicare din 26.10.2015-actele inerente eliberării cârdurilor bancare pe numele lui XXXXXX, prin ce s-a constatat că cardul bancar cu numărul de cont XXXXXX, a fost emis de BC XXXXXX SA pe numele lui XXXXXX, cu un sold utilizat în valoare de 162 186,35 Euro (Vol. VII, f.d.138-155); Procesul-verbal de examinare din 26.10.2015, prin care a fost cercetată corespondența purtată între XXXXXX de la adresa de e-mail XXXXXX cu Filat XXXXXX la adresa XXXXXX s-a constatat solicitările de ai fi procurat ceasul de model XXXXXX,

cazarea acestuia pentru perioada 22.08.2014-07.09.2014 în hotelul XXXXXX din New York în sumă de 9717,51 dolari SUA; pentru perioada 29.12.2014-06.01.2015 în hotelul XXXXXX Elveția în sumă de 4671 franci elvețieni și perioadele 10-11.01.2015, 17-18.01.2015, 31.01-01.02.2015, 07- 08.02.2015, 13-15.02.2015, 28.02-01.03.2015, în hotelul XXXXXX Elveția în sumă de 59 300 franci elvețieni, echivalent în valută națională conform cursului BNM constituind suma de 925 673 MDL (Vol. X, f.d.7-17); Procesul-verbal de examinare din 20.10.2015, prin care s-a examinat declarația lui Filat Vladimir cu privire la venituri și proprietăți, în care acesta indică mijloace financiare în calitate de dividende ridicate pentru anul 2012, 2013 aproximativ XXXXXX MDL (Vol. IV, f.d.95-97).

Instanța de apel a menționat că, vinovăția lui Filat Vladimir în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 324 alin. (3) lit. a) și b) și art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal este confirmată și prin probele administrate la etapa judecării apelului în instanța de apel, după cum urmează :  contractul de cesiune încheiat la 18.03.2013 între SA XXXXXX cu XXXXXX LLP, conform căruia ultimul prea datoria băncii la preț de cesiune 939.905.921 lei cu condiția de achitare la termenul limită de 90 zile de la încheierea contractului de cesiune;  procesul - verbal de examinare a documentelor din 03.10.2015, și anume a fișierelor de pe calculatorul de model XXXXXX pe care este înscris XXXXXX cu numărul de serie XXXXXX cu următorul conținut: rulaje bancare pentru perioada 01.03.2012 - 07.10.2014 copiilor virtuale a conținutului , invoice nr. 21411 în sumă de 257.952 dolari SUA eliberat de către compania XXXXXX LTD către compania XXXXXX; înscris pe ciornă cu mențiunea încasările pentru perioada 91 2013 -2014 a diferitor companii printre care SA XXXXXX, XXXXXX SRL, XXXXXX SRL, XXXXXX suma plăți în dolari SUA - 14.425.000 dolari, plată în euro - 3.619.000 euro și suma diferență, care constituie 12.689.350 dolari SUA, creditare a exclude când se va soluționa reînregistrarea atunci se va discuta rambursarea, pentru plată a confirma suma 12.689.350 dolari SUA.

Confirmare de transfer la 23.05.2014 a sumei de 120.000 dolari SUA , la 06.08.2014 a sumei de 128.000 dolari SUA și la 24.09.2014 a sumei de 50000 dolari SUA toate de la XXXXXX SRL către XXXXXX . Confirmare de plată din 21.03.2014 a sumei de 124.850 dolari SUA , la data de 28.02.2014 a sumei de 125.000 dolari SUA de către XXXXXX către XXXXXX LP;  răspunsul de la Serviciul Fiscal de Stat din XXXXXX nr. de ieșire XXXXXX prin care se confirmă că la SRL XXXXXX în perioada 01.01.2009-31.12.2014 au fost efectuate mai multe controale : la 23.07.2010 ; 28.10.2011 ; 21.08.2012; 17.09.2012 ; 24.11.2012 ; 20.09.2013.

Astfel s-a constatat că în anul 2012 societatea a fost supusă de trei ori controalelor fiscale;  certificatul eliberat de SC XXXXXX datat cu 30.09.2016, prin care se atestă că pe numele lui Filat Vladimir sunt însemnate un număr de 11.463.498 acțiuni în cadrul societății cu o valoare de 1.146.349 roni;  decizia Curții de Apel Chișinău din XXXXXX, prin care se atestă că a fost menținută sentința Judecătoriei Buiucani din XXXXXX de condamnare a lui XXXXXX în baza art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, SRL „XXXXXX” la amendă în mărime de 7.500 unități convenționale, se constituie suma de 150.000 lei cu lichidarea persoanei juridice și SRL ,,XXXXXX” la amendă în mărime de 7.500 unități convenționale, se constituie suma de 150.000 lei cu lichidarea persoanei juridice;  decizia Curții Supreme de Justiție din XXXXXX, prin care a fost menținută decizia Curții de Apel Chișinău din XXXXXX în cauza XXXXXX, SRL „XXXXXX” și „XXXXXX”;  răspunsul de la Inspectoratul General al Poliției datat cu XXXXXX nr.ieșire XXXXXX, prin care se confirmă că inspectoratul poliției din lipsa informației privind eventuale controale la SRL XXXXXX în perioada anilor 2009-2014 nu poate furniza careva informații;  contractul de vânzare - cumpărare a automobilului nr. XXXXXX din 17.06.2013,

potrivit căruia SRL „XXXXXX” a vândut și XXXXXX a procurat un automobil model Toyota Land Cruiser 200 la preț de 75000 euro;  actul de primire - predare a automobilului Toyota Land Cruiser de la SRL „XXXXXX” către XXXXXX, la data de 12.07.2013.

Instanța de apel a reținut, că inculpatul Filat Vladimir a fost pus sub acuzare de către organul de urmărire penală și condamnat de către instanța de fond și pentru faptul că, el înțelegând caracterul infracțional al acțiunilor sale și dorind realizarea acestora în mod intenționat în perioada anilor 2013 -2014, susținând 92 că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Guvernului Republicii Moldova, șeful Cancelariei de Stat XXXXXX, vice-ministrul finanțe XXXXXX, asupra persoanei cu funcție de demnitate publică, Prim- ministrul XXXXXX și asupra altor persoane pentru a-i determina să îndeplinească anumite acțiuni legate de organizarea și petrecerea emisiei suplimentare de acțiuni la SA XXXXXX fără participarea statului, promițând și condiționând în fața lui XXXXXX procurarea acțiunilor anume de către companiile gestionate de el a pretins și a primit în calitate de remunerare ilicită mijloace financiare de la XXXXXX direct, cât și prin intermediul persoanei afiliate lui, XXXXXX ca urmare a eliberării în numerar pe numele XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX de pe conturile deținute în BC XXXXXX SA la solicitarea lui XXXXXX în perioada 17.05.2014 -12.12.2014 bani în dolari și euro în sumă totală convertită în valută națională - 320 941 414 lei, în următoarele circumstanțe: La 15.05.2014, Banca de Economii S.A.

acordă un credit bancar în sumă de 1 470 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi, compania XXXXXX transferă mijloacele bănești către compania Off-Șore XXXXXX LTD, conturile deschise la XXXXXX, iar ultima transferă la 16.05.2014 suma de 730 100 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile deschise la XXXXXX. În continuare, XXXXXX LTD transferă 730 000 EUR în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la ВС UNIBANK S.A., iar ultima convertește mijloacele valutare din EUR în USD și transferă suma de 994 990 USD în contul persoanei fizice străine XXXXXX, conturile deschise la ВС UNIBANK S.A., ulterior la 17.05.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 993 995 USD.

La 16.05.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 1 430 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la XXXXXX. La 19.05.2014, compania XXXXXX transferă mijloacele bănești către compania off-Șore XXXXXX LTD, conturile deschise la XXXXXX, iar ultima transferă la 20.05.2014 suma de 501 550 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile deschise la XXXXXX. În continuare, XXXXXX LTD transferă 501 500 EUR în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A., iar ultima transferă suma de 500 500 EUR în contul din BC UNIBANK SA persoanei fizice străine XXXXXX, ulterior la 20.05.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 500 000 EUR.

La 30.05.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în sumă de 4 000 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare au fost convertite în EUR și transferate 1 436 693 EUR către compania XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LP transferă 1 436 600 EUR în contul companiei XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX, iar ultima la 03.06.2014 a transferat 370 000 EUR către 93 conturile din XXXXXX ale companiei XXXXXX LLP. În aceeași zi, XXXXXX LLP transferă suma de 369 920 EUR în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A., iar ultima convertește EUR în USD și transferă 500 500 USD în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX, ulterior la 03.06.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 500 000 USD.

La 27.06.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 22 980 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt convertite în EUR și transferate 1 200 000 EUR către compania XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele primite în cont, la 30.06.2014 compania XXXXXX LLP transferă 473 550 EUR către compania XXXXXX LP, iar ultima transferă din suma primită 370 370 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX, ulterior la 30.06.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 370 000 EUR. La 27.06.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 22 980 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt convertite în EUR și transferate 1 200 000 EUR către compania XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX.

Din mijloacele primite în cont, la 30.06.2014 compania XXXXXX LLP transferă 473 550 EUR către compania XXXXXX LP, iar ultima transferă la 01.07.2014 suma de 66 066 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX, ulterior din conturile personale, XXXXXX eliberează în numerar suma de 66 000 EUR. La 25.06.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de 1 100 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate către conturile companiei nerezidente XXXXXX LP deținute la XXXXXX. La 04.07.2014, din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LP transferă 64 000 EUR către compania XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX, ulterior ultima transferând mijloacele bănești către compania XXXXXX LLP, conturile deținute la XXXXXX.

În aceeași zi, compania XXXXXX LLP transferă 64 000 EUR către compania XXXXXX LP, iar ultima transferă suma primită în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior la 23.05.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 63 935 EUR. La 25.06.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de 1 100 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate către conturile companiei nerezidente XXXXXX LP deținute la XXXXXX. La 04.07.2014, din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LP transferă 105 500 EUR către compania XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, ultima transferând 106 000 EUR către compania XXXXXX LLP, conturile deținute la XXXXXX.

Totodată, la 25.06.2014 Banca de Economii S.A. acordă un credit în valoare de 15 248 000 MDL societății XXXXXX SRL, ulterior mijloacele creditare sunt convertite și transferate 800 000 EUR către compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, la 04.07.2014 94 compania XXXXXX LP transferă 147 300 EUR în contul companiei XXXXXX LLP. În aceeași zi mijloacele bănești sunt transferate către compania XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont de la companiile XXXXXX LP și XXXXXX LLP, la 04.07.2014 compania XXXXXX LLP transferă mijloace bănești în sumă de 253 500 EUR către compania XXXXXX LP, iar ultima transferă la 07.07.2014 suma de 253 496 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX.

Ulterior, la 07.07.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 253 245 EUR. La 11.07.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Compania XXXXXX LLP transferă 416 005 EUR către conturile din XXXXXX ale companiei XXXXXX LLP. În continuare, din mijloacele bănești primite în cont, aceasta transferă 415 955 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, iar ultima transferă la 11.07.2014 suma de 135 000 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior, la 11.07.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 134 865 EUR.

La 11.07.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Compania XXXXXX LLP transferă 416 005 EUR către conturile din XXXXXX ale companiei XXXXXX LLP. În continuare, din mijloacele bănești primite în cont, aceasta transferă 415 955 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, iar ultima transferă la 14.07.2014 suma de 280 949 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior, la 14.07.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 280 670 EUR. La 15.07.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de 1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate în contul companiei XXXXXX LLP deținut la XXXXXX.

Din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LLP transferă la 15.07.2014 și 16.07.2014 mijloace bănești în sumă de 222 100 EUR, respectiv 300 500 EUR companiei XXXXXX LLP, în continuare XXXXXX LLP transferă 222 000 EUR și 311 200 EUR în contul din BC UNIBANK S.A. a companiei XXXXXX LP, care la 16.07.2014 transferă suma de 350 350 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior, la 16.07.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 350 000 EUR. La 15.07.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în valoare de 1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate în contul companiei XXXXXX LLP deținut la XXXXXX.

Din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LLP transferă la 15.07.2014 și 16.07.2014 mijloace bănești în sumă de 222 100 EUR, respectiv 300 500 EUR companiei XXXXXX LLP, în continuare XXXXXX LLP transferă 222 000 EUR și 95 311 200 EUR în contul din BC UNIBANK S.A. a companiei XXXXXX LP, care la 17.07.2014 transferă suma de 182 831 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior la 16.07.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 182 650 EUR. La 08.07.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 32 789 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele bănești fiind convertite și transferate 1 707 448 EUR companiei nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX.

Din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LLP transferă 222 500 EUR și 96 819 EUR în contul companiei XXXXXX LP, în continuare ultima transferă aceleași mijloace bănești în contul companiei XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, de către XXXXXX LLP, sumele de 222 500 EUR și 96 819 EUR sunt transferate către compania XXXXXX LLP. În continuare, la 08.07.2014, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP transferă 248 000 EUR în conturile din BC UNIBANK S.A. a companiei XXXXXX LP, care la 09.07.2014 transferă suma de 248 000 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior, la 09.07.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 247 750 EUR.

La 28.08.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 2 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP transferă 660 000 EUR către compania XXXXXX LLP, în continuare aceasta le transferă către compania XXXXXX LP, care la 28.08.2014 transferă suma de 660 000 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior, la 28.08.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 659 340 EUR. La 29.08.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 990 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX.

Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP transferă 510 000 EUR către compania XXXXXX LLP. În continuare aceasta le transferă către compania XXXXXX LP, care la 29.08.2014 transferă suma de 510 080 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX. Ulterior, la 29.08.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 509 570 EUR. La 29.08.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 990 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. La 01.09.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 461 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX.

Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, la 01.09.2014 compania XXXXXX LLP transferă 410 000 EUR și 205 000 EUR în contul companiei XXXXXX LLP, iar aceasta transferă 410 000 EUR și 195 300 EUR 96 în contul companiei XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX. În același timp, la 01.09.2014, compania XXXXXX LLP transferă mijloace bănești în sumă de 37 700 EUR aceleași companii - XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP transferă 410 000 EUR și 205 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC UNIBANK SA. În continuare aceasta transferă la 01.09.2014 mijloace bănești în sumă de 614 998 EUR persoanei fizice străine XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A.

ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 614 380 EUR. La 03.09.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 3 100 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, la 03.09.2014 compania XXXXXX LLP transferă 3 051 000 EUR în contul companiei XXXXXX LLP, iar aceasta transferă ulterior 494 690 EUR în contul companiei XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX. La 03.09.2014, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP transferă 315 000 EUR către compania XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC UNIBANK S.A.

În continuare aceasta transferă la 03.09.2014 mijloace bănești în sumă de 314 998 EUR persoanei fizice străine XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 314 685 EUR. La 23.09.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în sumă de 4 000 000 USD și 2 500 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare au fost convertite și transferate 3 250 351 EUR în contul companiei nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LLP transferă 3 250 350 EUR către compania XXXXXX LLP, în continuare ultima transferă mijloacele bănești în contul companiei XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX.

Din mijloacele bănești primite în cont, la 23.09.2014 XXXXXX LLP transferă suma de 390 100 EUR în contul companiei XXXXXX LP din BC UNIBANK S.A. În continuare aceasta transferă la 23.09.2014 mijloace bănești în sumă de 389 700 EUR persoanei fizice străine XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 389 700 EUR. La 26.09.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în sumă de 600 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, la 29.09.2014 compania XXXXXX LLP transferă 250 000 USD în contul companiei XXXXXX LLP, iar aceasta transferă ulterior mijloacele bănești în contul companiei XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX.

La 29.09.2014, compania XXXXXX LLP 97 transferă 250 000 USD către compania XXXXXX LP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. În continuare aceasta transferă la 29.09.2014 mijloace bănești în sumă de 250 000 USD persoanei fizice străine XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 249 750 USD. La 29.09.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. a acordat un credit bancar în sumă de 3 185 885 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare au fost convertite și transferate 2 500 000 EUR în contul companiei nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, la 30.09.2014 compania XXXXXX LLP transferă 80 100 EUR companiei XXXXXX LLP, în continuare aceasta transferă 80 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK SA.

La 30.09.2014, compania XXXXXX LP transferă 80 000 EUR persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 79 910 EUR. La 03.10.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt transferate către compania nerezidentă XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, la 06.10.2014 compania XXXXXX LLP transferă 357 100 EUR în contul companiei XXXXXX LLP, iar aceasta transferă ulterior mijloacele bănești în contul companiei XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX.

Totodată, la 03.10.2014, compania nerezidentă XXXXXX LLP, înregistrată în Marea Britanie, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. transferă 43 000 EUR companiei XXXXXX LLP. La 06.10.2014, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP transferă 400 000 EUR companiei XXXXXX LP, în continuare aceasta transferă 399 993 EUR persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 399 590 EUR. La 17.10.2014, compania nerezidentă XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX LTD transferă 362 400 EUR în contul companiei XXXXXX LLP, deținut la XXXXXX. Ulterior, XXXXXX LLP transferă mijloacele bănești către compania XXXXXX LLP, iar aceasta transferă 362 400 EUR companiei XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX.

La 17.10.2014, compania nerezidentă XXXXXX LLP transferă suma de 362 400 EUR în contul companiei XXXXXX LLP, iar aceasta le transferă companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deținute la BC UNIBANK S.A. Din mijloacele bănești primite în cont, la 17.10.2014 XXXXXX LP transferă 362 392 EUR persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 362 030 EUR. La 15.10.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 2 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate în contul din XXXXXX a companiei XXXXXX LLP. Din 98 mijloacele bănești primite în cont, la 20.10.2014 compania XXXXXX LLP transferă 200 050 EUR companiei XXXXXX LLP, în continuare aceasta transferă 200 000 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A.

La 20.10.2014, XXXXXX LP transferă 199 990 EUR persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 199 790 EUR. La 31.10.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de 28 183 100 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind convertite și transferate 1 517 350 EUR companiei XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești în cont, compania XXXXXX LLP transferă 100 000 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK SA., în continuare compania XXXXXX LP transferă 99 895 EUR persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A.

ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 99 895 EUR. La 15.10.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 2 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate în contul din XXXXXX a companiei XXXXXX LLP. Din mijloacele bănești primite în cont, la 16.10.2014 compania XXXXXX LLP transferă 223 790 EUR și 379 650 EUR companiei XXXXXX LLP, ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, aceasta transferă 380 000 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. La 16.10.2014, XXXXXX LP transferă 379 993 EUR persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A.

ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 379 610 EUR. La 19.11.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de 1 800 000 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele bănești sunt transferate companiei nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LLP transferă 1 800 000 USD în contul companiei XXXXXX LLP, iar aceasta le transferă în aceeași zi companiei XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX. La 19.11.2014, din mijloacele primite în cont, XXXXXX LLP transferă 1500 000 USD companiei XXXXXX LP, în continuare aceasta transferă mijloacele bănești în contul persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A.

ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 1 497 006 USD. La 20.11.2014, BC UNIBANK S.A. acordă un credit bancar în sumă de 11 797 750 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior din mijloacele creditare 3 360 000 USD sunt transferate companiei XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LLP transferă 3 200 100 USD companiei XXXXXX LLP, în continuare aceasta le transferă către compania nerezidentă XXXXXX LLP, toate cu conturile deschise la XXXXXX. La 20.11.2014, din mijloacele primite în cont, XXXXXX LLP transferă 99 1 000 000 USD companiei XXXXXX LP. În continuare aceasta transferă 999 990 USD în contul persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A.

ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 997 990 USD. La 24.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 34 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare au fost transferate în mai multe operațiuni în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești către compania XXXXXX LP, în continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești în sumă de 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, ulterior din mijloacele primite în cont, la 27.11.2014 compania XXXXXX LP transferă sumele de 1 870 000 EUR și 2 015 200 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Mijloacele financiare primite în cont, compania XXXXXX LP le transferă în conturile personale deschise la BC UNIBANK S.A., ulterior suma de 3 885 000 EUR este transferată către compania XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. Totodată, la 27.11.2014 compania nerezidentă XXXXXX LLP, din conturile deținute la XXXXXX, transferă mijloace bănești în sumă de 1 030 000 EUR către compania XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A.

Mijloacele bănești în sumă de 4 915 000 EUR primite în cont de la XXXXXX LP și XXXXXX LLP, compania XXXXXX LP convertește 5 107 700 USD și transferă 2 104 200 USD persoanei fizice XXXXXX. Ulterior, de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 2 100 000 USD. La 24.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 34 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare au fost transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești către compania XXXXXX LP, în continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești în sumă de 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la AS PTIVATBANK. Ulterior, din mijloacele primite în cont, la 27.11.2014 compania XXXXXX LP transferă sumele de 1 870 000 EUR și 2 015 200 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Mijloacele financiare primite în cont, compania XXXXXX LP le transferă în conturile personale deschise la BC UNIBANK S.A., ulterior suma de 3 885 000 EUR este transferată către compania XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. Totodată, la 27.11.2014 compania 100 nerezidentă XXXXXX LLP, din conturile deținute la XXXXXX, transferă mijloace bănești în sumă de 1 030 000 EUR către compania XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A.

Mijloacele bănești în sumă de 4 915 000 EUR primite în cont de la XXXXXX LP și XXXXXX LLP, compania XXXXXX LP convertește 5 107 700 USD și transferă 2 502 500 USD persoanei fizice XXXXXX, iar ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 2 500 495 USD. La 24.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 34 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare au fost transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești către compania XXXXXX LP. În continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești în sumă de 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, ulterior din mijloacele primite în cont, la 27.11.2014 compania XXXXXX LP transferă sumele de 1 870 000 EUR și 2 015 200 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Mijloacele financiare primite în cont, compania XXXXXX LP le transferă în conturile personale deschise la BC UNIBANK S.A., ulterior suma de 3 885 000 EUR este transferată către compania XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. Totodată, la 27.11.2014 compania nerezidentă XXXXXX LLP, din conturile deținute la XXXXXX, transferă mijloace bănești în sumă de 1 030 000 EUR către compania XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK S.A.

Mijloacele bănești în sumă de 4 915 000 EUR primite în cont de la XXXXXX LP și XXXXXX LLP, compania XXXXXX LP convertește 5 107 700 USD și transferă 501 000 USD persoanei fizice XXXXXX, iar ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 500 000 USD. La 20.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă două credite bancare în sumă totală de 33 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP transferă 32 450 000 EUR companiei XXXXXX LP. În continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 32 450 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

La 20.11.2014, XXXXXX LP transferă suma de 32 450 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. În continuare XXXXXX LP, din mijloacele bănești primite în cont, transferă 13 600 000 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile deschise la BC XXXXXX S.A., iar ulterior, din mijloacele primite în cont, la 12.12.2014 XXXXXX LTD returnează 8 750 000 EUR companiei XXXXXX LP, 101 conturile deschise la XXXXXX. În continuare, la 12.12.2014 XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 1 509 000 EUR companiei off-Șore XXXXXX SA, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. Totodată, la 24.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 34 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, iar ulterior mijloacele creditare au fost transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

Ulterior, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești către compania XXXXXX LP și în continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești în sumă de 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, ulterior din mijloacele primite în cont, la 24.11.2014, compania XXXXXX LP își transferă soldurile în sumă de 19 800 000 EUR din conturile deținute în XXXXXX în conturile deținute la BC XXXXXX S.A. Ulterior, la 09.12.2014 compania XXXXXX LP returnează soldul în sumă de 4 876 500 EUR din contul deținut în BC XXXXXX S.A.

către conturile personale din XXXXXX. Astfel, din mijloacele bănești transferate pe contul din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă la 09.12.2014 mijloace bănești în sumă de 3 500 000 EUR companiei XXXXXX SA, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. Ulterior, din mijloacele bănești în sumă de 3 500 000 EUR și 1 509 000 EUR transferate de către XXXXXX LP, compania XXXXXX SA convertește 808 065 EUR în 1 002 000 USD și le transferă persoanei fizice XXXXXX, iar ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 1 000 000 USD. La 20.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă două credite bancare în sumă totală de 33 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP transferă 32 450 000 EUR companiei XXXXXX LP, în continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 32 450 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. La 20.11.2014, XXXXXX LP transferă suma de 32 450 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, în continuare XXXXXX LP, din mijloacele bănești primite în cont, transferă 13 600 000 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile deschise la BC XXXXXX S.A. Ulterior, din mijloacele primite în cont, la 12.12.2014 XXXXXX LTD returnează 8 750 000 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

În continuare, la 12.12.2014 XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 1 509 000 EUR companiei off-Șore XXXXXX SA, conturile deschise la BC

UNIBANK S.A.

102 Totodată, la 24.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 34 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare au fost transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești către compania XXXXXX LP, iar, în continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. În aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești în sumă de 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, ulterior din mijloacele primite în cont, la 24.11.2014, compania XXXXXX LP își transferă soldurile în sumă de 19 800 000 EUR din conturile deținute în XXXXXX în conturile deținute la BC XXXXXX S.A.

Ulterior, la 09.12.2014 compania XXXXXX LP returnează soldul în sumă de 4 876 500 EUR din contul deținut în BC XXXXXX S.A. către conturile personale din XXXXXX. Astfel, din mijloacele bănești transferate pe contul din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă la 09.12.2014 mijloace bănești în sumă de 3 500 000 EUR companiei XXXXXX SA, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. Ulterior, din mijloacele bănești în sumă de 3 500 000 EUR și 1 509 000 EUR transferate de către XXXXXX LP, compania XXXXXX SA transferă 200 460 EUR persoanei fizice XXXXXX, iar ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 200 000 EUR. La 20.11.2014, Banca de Economii S.A.

acordă două credite bancare în sumă totală de 33 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, compania XXXXXX LP transferă 32 450 000 EUR companiei XXXXXX LP, și în continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 32 450 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. La 20.11.2014, XXXXXX LP transferă suma de 32 450 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX, în continuare XXXXXX LP, din mijloacele bănești primite în cont, transferă 13 600 000 EUR companiei XXXXXX LTD, conturile deschise la BC XXXXXX SA., ulterior, din mijloacele primite în cont, la 12.12.2014 XXXXXX LTD returnează 8 750 000 EUR companiei XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX.

în continuare, la 12.12.2014 XXXXXX LP transferă mijloace bănești în sumă de 1 509 000 EUR companiei off-Șore XXXXXX SA, conturile deschise la BC

UNIBANK S.A.

Totodată, la 24.11.2014, Banca de Economii S.A. acordă un credit bancar în sumă de 34 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare au fost transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. Ulterior, compania XXXXXX LP transferă 103 mijloacele bănești către compania XXXXXX LP, și, în continuare, prin intermediul operațiunilor de rambursare/acordare a overdraftului din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la XXXXXX. în aceeași zi, compania XXXXXX LP transferă mijloacele bănești în sumă de 34 000 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la AS PTIVATBANK, ulterior din mijloacele primite în cont, la 24.11.2014, compania XXXXXX LP își transferă soldurile în sumă de 19 800 000 EUR din conturile deținute în XXXXXX în conturile deținute la BC XXXXXX S.A.

Ulterior, la 09.12.2014 compania XXXXXX LP returnează soldul în sumă de 4 876 500 EUR din contul deținut în BC XXXXXX S.A. către conturile personale din XXXXXX. Astfel, din mijloacele bănești transferate pe contul din XXXXXX, compania XXXXXX LP transferă la 09.12.2014 mijloace bănești în sumă de 3 500 000 EUR companiei XXXXXX SA, conturile deschise la BC UNIBANK S.A. Ulterior, din mijloacele bănești în sumă de 3 500 000 EUR și 1 509 000 EUR transferate de către XXXXXX LP, compania XXXXXX SA transferă 4 000 000 EUR persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 3 991 215 EUR. Pe perioada 01.08.2014 - 04.08.2014, Banca de Economii S.A.

a acordat două credite bancare în valoare de 1 200 000 EUR și 1 390 000 societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate în contul companiei XXXXXX LLP deținut la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LLP transferă la 04.08.2014 mijloace bănești în sumă de 829 100 EUR companiei XXXXXX LLP, în continuare fiind transferate 700 000 EUR către conturile din BC UNIBANK S.A. ale companiei XXXXXX LP, care la 04.08.2014 transferă suma de 700 000 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX, iar ulterior la 04.08.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 699 300 EUR. Pe perioada 01.08.2014 - 04.08.2014, Banca de Economii S.A.

a acordat două credite bancare în valoare de 1 200 000 EUR și 1 390 000 societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare fiind transferate în contul companiei XXXXXX LLP deținut la XXXXXX. Din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LLP transferă la 05.08.2014 mijloace bănești în sumă de 600 065 EUR companiei XXXXXX LLP, în continuare fiind transferate 600 000 EUR către conturile din BC UNIBANK S.A. ale companiei XXXXXX LP, care la 05.08.2014 transferă suma de 600 000 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX, iar ulterior la 05.08.2014 XXXXXX eliberează în numerar suma de 599 400 EUR. La 12.08.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. acordă un credit bancar în sumă de 4 600 000 MDL societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare sunt convertite și transferate 250 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX.

Din mijloacele bănești primite în cont, XXXXXX LLP transferă la 13.08.2014 mijloace bănești în sumă de 215 060 EUR 104 companiei XXXXXX LLP, în continuare de către XXXXXX LLP fiind transferate 215 000 EUR către conturile din BC UNIBANK S.A. ale companiei XXXXXX LP, care la 13.08.2014 transferă suma de 215 000 EUR în contul din BC UNIBANK SA a persoanei fizice străine XXXXXX, și ulterior la 13.08.2014, XXXXXX eliberează în numerar suma de 214 785 EUR. La 29.09.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. a acordat un credit bancar în sumă de 3 185 885 USD societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare au fost convertite și transferate 2 500 000 EUR în contul companiei nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX.

Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, la 01.10.2014 compania XXXXXX LLP transferă 265 300 EUR companiei XXXXXX LLP, în continuare aceasta transferă 250 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK SA. La 01.10.2014, compania XXXXXX LP transferă 249 990 EUR persoanei fizice XXXXXX, ulterior de pe conturile din BC UNIBANK S.A. ale persoanei fizice XXXXXX, sunt eliberate în numerar mijloace bănești în sumă de 249 740 EUR. La 10.10.2014, BC BANCA SOCIALĂ S.A. a acordat un credit bancar în sumă de 1 000 000 EUR societății XXXXXX SRL, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditare au fost transferate în contul companiei nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX.

Ulterior, din mijloacele bănești primite în cont, la 10.10.2014 compania XXXXXX LLP transferă 245 650 EUR companiei XXXXXX LP, în continuare aceasta transferă 245 650 EUR companiei nerezidente XXXXXX LLP, conturile deschise la XXXXXX. La 10.10.2014, compania XXXXXX LLP transferă mijloace bănești în sumă de 250 000 EUR companiei nerezidente XXXXXX LP, conturile deschise la BC UNIBANK SA. La 10.10.2014, compania XXXXXX LP transferă 249 992 EUR persoanei fizice XXXXXX . Instanța de apel, analizând în ansamblu probele ce se referă la epizoadele transmiterii lui Filat Vladimir a diferitor sume de bani ridicate din BC XXXXXX S.A.

de către XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, a concluzionat, că suma incriminată inculpatului ca recompensă ilicită primită direct de la XXXXXX sau prin intermediar ca echivalent a 320.941.414 lei nu și-a găsit confirmare, ori nu au fost prezentate probe, astfel, că a fost exclusă din învinuire suma dată calculată la suma totală a recompensei ilicite de 798.003.178 lei, ca fiind neprobată. În acest sens, instanța de apel a indicat următoarele argumente:  XXXXXX, născută la XXXXXX, XXXXXX, născută la XXXXXX și XXXXXX, născută la XXXXXX, în perioada 01.11.2011 -01.11.2016 nu au traversat frontiera de stat a Republicii Moldova și nu au fost niciodată pe teritoriul Republicii Moldova, fapt confirmat prin răspunsul Departamentului Poliției de Frontieră din XXXXXX nr. de ieșire 35/7-4-6181;  prezintă dubii eliberarea în numerar a banilor de la BC„ Unibank” S.A.

în așa sume mari în valută euro și dolari la termeni destul de restrânși 2-3 zile de la depunere în conturi peste hotare a unor companii și societăți comerciale cu 105 transfer pe numele persoanelor fizice XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, ca practic, în aceiași zi de transfer banii să fie ridicați din cont de persoanele vizate;  acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma deținerea de lichidități valutare în depozitul băncii BC XXXXXX S.A.

la fiecare perioadă de eliberarea a numeralului pe numele unor persoane fizice, cum ar fi XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, ori sunt dubii că banca deținea așa sume de bani ca lichidități fără a-i gestiona în aducere de profit;  acuzarea nu a prezentat probe, că au fost respectate procedurile de control a transferurilor bancare la așa sume mari, acțiuni ce țin de competența Băncii Naționale, Centrului Național Anticorupție, altor autorități competente și în ce mod, fiind sub controlul statului, sunt posibile asemenea acțiuni, ori circuitul sumelor valutare ce depășesc norma stabilită prin legislație urma a fi înfăptuită și monitorizată corespunzător;  la dosar nu au fost administrate probe, ce ar confirma că XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX ar fi înaintat cereri către administrația băncii în vederea pregătirii sumelor solicitate pentru a fi eliberate;  în ipoteza că anumite sume de bani ar fi fost ridicate în perioada vizată din BC XXXXXX S.A.

de către alte persoane decât XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX prin nici o probă nu se confirmă că acești bani ar fi putut ajunge la Filat V.;  sumele încriminate ca primite în calitate de recompensă ilicită primită de către Filat V. de la XXXXXX, constituind echivalentul a 320 941 414 lei, nu se regăsesc nici în informația ridicată din baza de date de la calculatorul lui XXXXXX, ori alte sume incriminate erau reflectate în acea notă de control și care în raport cu alte probe dovedesc o anumită stare de fapt;  din autodenunțul lui XXXXXX (f. d. 33-38, Vol. I) , declarațiile inițiale ale lui XXXXXX făcute la 13.10.2015, se atestă că banii transmiși lui Filat V. în sumă de 60-80 milioane dolari SUA ar fi provenit din credite acordate firmelor lui XXXXXX, alte surse de proveniență a banilor sau informații că o parte din bani ar fi de la persoanele fizice XXXXXX, XXXXXX sau XXXXXX nu se regăsesc în declarațiile făcute.

După un timp, la 25.11.2015, la a patra audiere în calitate de martor, XXXXXX a ținut să comunice, că în anul 2014 i-au fost acordate lui Filat V., inclusiv și prin intermediul conturilor deținute la BC XXXXXX S.A., în total aproximativ 25 milioane dolari SUA bani acordați ca credite XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX (f. d. 32- 44, Vol. V). Ultima poziție aleasă de martor este confuză și contradictorie, ori el insistă că banii erau transferați pe conturile firmelor sale, apoi afirmă că acești bani au fost ca credite alocate persoanelor fizice în Marea Britanie, ca apoi în circumstanțe neclare acești bani să fie eliberați din BC XXXXXX S.A.

în Moldova persoanelor nominalizate, nefiind clar și în care temei XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX aveau drept de a ridica banii din cont, dat fiind că ele sunt cetățeni ai XXXXXX; 106  declarațiile martorului XXXXXX, care a confirmat că BNM monitoriza plasamentele la cele trei băncii, inclusiv la BC XXXXXX S.A., deoarece erau expuneri pe bilanțul contabil al băncii ca pondere ce prezenta anumite riscuri, astfel s-au limitat posibilitățile de expunere peste hotare a sumelor mari, deci este cert că în astfel de condiții credite peste hotare nu puteau fi acordate. Transferurile în opinia lui XXXXXX au trecut auditul extern, ori banca se afla în administrarea specială a BNM. În aceste circumstanțe, instanța de apel a reținut, că operațiuni reale cu bani lichizi la sume mari în circumstanțe descrise și încriminate lui Filat Vladimir nu putea real avea loc la BC XXXXXX S.A.

prin intermediul unor persoane străine și cu acordare de credite bancare peste hotare fără ca circuitul banilor să fi fost monitorizat și blocat prin proceduri de administrare specială. Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Filat Vladimir date sub aspectul neacceptării calificării faptelor infracționale și nerecunoașterii vinovăției pentru faptele incriminate, doar cu excepția poziției ce se referă la primirea recompensei ilicite în sumă echivalentă cu 320.941.414 1ei de la XXXXXX, fapte care nu și-a găsit confirmare în instanța de apel, dar care nu afectează calificarea faptelor încriminate inculpatului. Instanța de apel a considerat poziția expusă de către Filat Vladimir drept o metodă de apărare aleasă de către inculpat în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă și această versiune nu coroborează cu celelalte probe cercetate de instanță.

Reieșind din cele enunțate supra, instanța de apel a reținut încadrarea juridică a faptelor incriminate lui Filat Vladimir în baza art. 324 alin.(3) lit. a) și b) și art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, deoarece nu sunt motive de a interveni în reîncadrarea acțiunilor inculpatului și asupra pedepsei stabilite.

Cu referire la coruperea pasivă instanța de apel a notificat elementele constitutive ale infracțiunii de corupere pasivă, practica judiciară cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție în coraport cu probele administrate în speța dată, și a concluzionat că, prima instanță, adoptând în privința inculpatului Filat Vladimir sentința de condamnare pe marginea învinuirii formulate în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, corect a apreciat declarațiile martorului XXXXXX, ca fiind veridice și care coroborează cu celelalte probe, și potrivit cărora martorul cu lux de amănunte a descris circumstanțele în care a avut loc transmiterea automobilului de model Porsche Cayenne, aceste declarații fiind confirmate și prin declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX.

Astfel, instanța de apel a reținut, că în acțiunile inculpatului Filat Vladimir sunt întrunite elementele infracțiunii de corupere pasivă și în acest sens, menționând că, la începutul lunii aprilie 2013, Filat Vladimir a pretins personal de la XXXXXX și a primit prin intermediul mijlocitorului XXXXXX automobilul de model „Porsche Cayenne”, a.f.

2013, cu o valoare de 1 285 976 lei MDL, care nu i 107 se cuvenea, în vederea neîndeplinirii atribuțiilor ce-i revin conform funcției deținute de Prim-ministru stipulate în prevederile art. 3 alin. (51) din Legea cu privire la Guvern, potrivit cărora Guvernul este împuternicit să protejeze interesele naționale în activitatea economică și financiară și valutară, iar potrivit prevederilor art. 21 al aceluiași act normativ, Ministerele transpun în viață, politica Guvernului, hotărârile și ordonanțele lui, conduc în limitele competenței domeniile încredințate și sunt responsabile de activitatea lor în următoarele circumstanțe: cunoscând că, statul deține 56,13% din activitățile „Băncii de Economii” S.A.

și există un deficit financiar de aproximativ 1 mlrd de lei la situația de la începutul anului 2013, a acceptat intenționat preluarea fictivă a datoriei respective de către compania XXXXXX, companie care era gestionată de către XXXXXX, prin semnarea contractului între XXXXXX S.A. și XXXXXX contractul general de cesiune din 18.03.2013 în sumă de 939 905 921,92 lei fără a reacționa în vederea protejării proprietății statului și a cetățenilor Republicii Moldova.

Potrivit probelor care au fost supuse în cadrul examinării, și anume, a documentelor ridicate de la CRIS „Registru”, ce ține de înregistrarea automobilului de model „Porsche Cayenne”, care a fost pus la evidență la cererea lui XXXXXX, director la XXXXXX SRL la 06 martie 2013, iar la 23 aprilie 2013 a fost încheiat contractul fictiv de vânzare-cumpărare între XXXXXX SRL și XXXXXX, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată, a confirmat că, de fapt, semnarea acestui contract de vânzare-cumpărare a fost la solicitarea lui Filat Vladimir, fără a achita careva mijloace financiare pentru automobil. Totodată, la solicitarea lui XXXXXX, a perfectat un alt contract de vânzare-cumpărare, prin care i-a vândut fictiv lui XXXXXX acest automobil de model „Porsche Cayenne”, a.f.

2013, care la rândul său a transmis în folosință acest automobil lui Filat Vladimir, înaintând o cerere administrației Biroului de înmatriculare a Transportului nr.

XXXXXX; XXXXXX XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX SRL; XXXXXX; SC „NEXT

INVESTMENT” SRL; XXXXXX, pe care le gestiona inculpatul Filat Vladimir prin intermediul persoanelor interpuse, sume transferate în numerar, în proporții deosebit de mari, în perioada aprilie 2013-decembrie 2014, precum și utilizarea cardurilor bancare cu nr. de cont bancar XXXXXX, emis de instituția financiară BC XXXXXX SA pe numele lui XXXXXX și care era alimentat cu mijloace financiare, de asemenea, de către XXXXXX, mijloace financiare, care au fost cheltuite de către copii inculpatului Filat V.; precum și pretinderea și primirea în calitate de obiect al remunerației ilicite de la XXXXXX a automobilelor: de model „Porsche Macan S Diesel MY”, VIN-code XXXXXX în sumă de 1 210 800 MDL, prin intermediul 110 mijlocitorului XXXXXX, în perioada lunii aprilie 2013; Volkswagen Touareg, a.f.

2013, cu VIN-code-XXXXXX, în sumă de 973828,17 MDL, prin intermediul mijlocitorului XXXXXX în luna iulie 2013; Volkswagen Touareg, a.f. 2013, cu VIN- code-XXXXXX în valoare de 969960 MDL, prin intermediul mijlocitorului XXXXXX; Volkswagen Touareg, a.f. 2013 VIN-code XXXXXX în sumă de 1 018 124,05 MDL, prin intermediul mijlocitorului XXXXXX în luna septembrie 2013; Toyota Land Cruiser 200 a.f.

2013, VIN-code XXXXXX, în sumă de 1 246 267 MDL, prin intermediul mijlocitorului XXXXXX în luna august 2013; pretinderea și primirea serviciilor de transport avia cu diferite destinații, începând cu luna septembrie 2013, care au fost prestate de compania aeriană XXXXXX SRL, ce aparținea lui XXXXXX, sinecostul cărora s-a estimat la o sumă în proporții deosebit de mari; precum și pretinderea și primirea mijloacelor financiare pentru achitarea serviciilor hoteliere în hotelul XXXXXX din New York și XXXXXX din Geneva, care au fost achitate pentru cazarea feciorului inculpatului Filat Vladimir, Filat XXXXXX, inclusiv bunurile primite de către ultimul, care, de asemenea, au fost achitate de către XXXXXX, cum ar fi ceasul de model XXXXXX a cărui preț este de 100 000 franci elvețieni.

Instanța de apel a respins argumentul apărării, precum că inculpatul la momentul primirii în scop de cadou a automobilului de model „Porsche Cayenne” nu deținea funcția de Prim-ministru, deoarece calificare în sarcina lui Filat Vladimir a infracțiunii de trafic de influență pentru episodul din martie-aprilie 2013 se justifică prin rațiuni de ordin subiectiv. La concret, Filat Vladimir a pretins și primit de la XXXXXX, prin intermediul companiilor care sunt gestionate de facto de către acesta sau de către persoane interpuse în interesul acestuia, mijloace financiare ce nu i se cuvin pentru a influența factorii de decizie (persoane publice și cu demnitate publică din cadrul Guvernului Republicii Moldova) în interesul lui XXXXXX, influență pe care dânsul intenționa să o realizeze nu în calitatea sa de Prim-ministru, dar în calitatea sa de Președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Astfel, potrivit pct. 14 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 11 din 22.12.2014, potrivit căreia: „Influența imprimată art. 326 Cod penal trebuie să izvorască, bunăoară din raporturile de rudenie, afinitate sau prietenie, raporturile comerciale, relațiile infracționale, relațiile politice etc.” Din probatoriul administrat, instanța de apel a ajuns la concluzia, că inculpatul Filat Vladimir a susținut față de XXXXXX, că are influență asupra factorilor de decizie din cadrul Serviciului Vamal, Serviciul Fiscal și respectiv Ministerul Afacerilor Interne, care au revenit pe linie politică Partidului Liberal Democrat din Moldova, a cărui președinte era la acel moment.

Astfel, influența a fost posibilă tocmai datorită exploatării de către Filat Vladimir a relațiilor sale politice cu factorii de decizie, expres prevăzuți în rechizitoriu, relații axate pe calitatea sa de Președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, nu însă în calitatea sa de Prim-ministru.

111 În acest sens, instanța de apel a notificat declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, precum și probele scrise și a conchis că, automobilele menționate supra au fost transmise lui Filat Vladimir în calitate de obiect al remunerației ilicite ca urmare a susținerii față de XXXXXX că are influență asupra persoanelor cu funcție de demnitate publică și a persoanelor publice din cadrul Guvernului Republicii Moldova, și anume, asupra Prim-ministrului XXXXXX, vice-ministrului finanțelor XXXXXX, care era membru al Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice, șefului Cancelariei de Stat XXXXXX, precum și asupra altor persoane cu funcții de demnitate publică din cadrul Guvernului, în vederea determinării acestora să organizeze, să susțină și să desfășoare emisia suplimentară de acțiuni la XXXXXX SA, fără participarea statului, condiționându-l pe XXXXXX cu impunerea procurării acțiunilor emise de către companiile gestionate de ultimul.

Proprietatea reală a acestor bunuri aparținea anume lui Filat Vladimir. La fel, instanța de apel a reținut și faptul că, în rezultatul examinării tuturor actelor care au fost ridicate de la companiile SRL XXXXXX, ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău”, SRL XXXXXX, inclusiv de la Departamentul Poliției de Frontieră s-a constatat, că Filat Vladimir a beneficiat de serviciile prestate de compania aeriană XXXXXX SRL, care aparține lui XXXXXX prin următoarele probe: traversările frontierei de stat a lui Vladimir Filat, care au parvenit la solicitare de la Departamentul Poliției de Frontieră în coroborare cu ieșirile din sala de delegații sau sala VIP a Aeroportului Internațional Chișinău cu destinația pentru ambarcarea în aeronava ce aparține companiei XXXXXX SRL, care a fost achitată de către XXXXXX.

Cele două destinații de achitare a sinecostului călătoriilor cu charterul având destinația Chișinău-Tel Aviv-Chișinău, și respectiv, cea până la București. Aceste fapte, fiind demonstrate, inclusiv, prin probele examinate în instanța de fond și suplimentar în cea de apel, precum sunt declarațiile martorilor

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX.

Totodată, instanța de apel a remarcat și faptul că, inculpatul Filat Vladimir, în contextul acelorași promisiuni, și anume, de a influența comportmentul unor factori de decizie asupra cărora susținea față de XXXXXX că are influență, a pretins personal și primit în folosul fiului său, XXXXXX, achitarea serviciilor hoteliere după cum urmează: pentru perioada 22.08.2014-07.09.2014 în hotelul XXXXXX din New York în sumă de 9717,51 dolari SUA, echivalent în valută națională conform cursului BNM cu 134 587,51 MDL; pentru perioada 29.12.2014-06.01.2015 în hotelul XXXXXX Elveția în sumă de 4671 franci elvețieni, echivalent în valută națională conform cursului BNM, constituind suma de 74 175,48 MDL și perioadele 10-11.01.2015, 17-18.01.2015, 31.01- 01.02.2015, 07-08.02.2015, 13-15.02.2015, 28.02-01.03.2015, în hotelul XXXXXX Elveția în sumă de 59300 franci elvețieni, echivalent în valută națională conform cursului BNM constituind suma de 925 673 MDL, precum și bunuri sub formă de 112 ceas de model XXXXXX în valoare de 100 000 franci elvețieni, echivalent în valută națională conform cursului BNM, la data de 25.06.2015 în sumă de 2 024 000 MDL.

Aceste acțiuni au fost probate prin declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, precum și prin procesul-verbal de examinare din 26.10.2015, prin care a fost cercetată corespondența purtată de XXXXXX de la adresa de e-mail XXXXXX cu XXXXXX la adresa XXXXXX , prin care, în opinia instanței de apel, s-a confirmat faptul că XXXXXX și persoane apropiate ultimului au beneficiat de servicii achitate din contul lui XXXXXX.

În acest context, instanța de apel a respins argumentul apărării, precum că în procesul-verbal de examinare din 26.10.2015 în care a fost descrisă corespondența purtată de către XXXXXX cu Vlad XXXXXX nu există nici o mențiune cu privire la participarea traducătorului sau a interpretului, iar anexele sunt în limba engleză, or, instanța de apel a reținut că aceste anexe au fost traduse de către traducătorul autorizat XXXXXX, așa precum este menționat pe ultima filă a anexelor traduse, inclusiv, fiind aplicată ștampila birului de traducere pe fiecare filă în parte.

La fel, cât privește invocările apărării, precum că traducătorul nu a fost preîntâmpinat de răspundere penală potrivit prevederilor art. 312 Cod penal, instanța de apel a reținut, că potrivit art. 7 alin. (1) lit. b) al Legii nr. 264 din 11.12.2008 cu privire la statutul, autorizarea și organizarea activității de interpret și traducător în sectorul justiției, interpretul și traducătorul au următoarele obligații: să facă traduceri veridice, exacte, complete și adecvate conținutului textului, iar potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) al aceluiași act legislativ - interpreții și traducătorii pot fi trași la răspundere penală, civilă și disciplinară în condițiile legii.

Astfel, în cazul în care la acțiunea procesuală de examinare participa traducătorul, atunci urmau a fi aplicate prevederile art. 85 Cod procedură penală, avînd în vedere că traducerea acestor acte a fost făcută în mod separat, fiind expediate în adresa biroului de traducere cu care Centrul Național Anticorupție deține relații contractuale.

Totodată, cu referire la invocările apărării, precum că la materialele cauzei penale sunt anexate rulaje ale mijloacelor financiare de pe conturi, care nu sunt traduse în limba română și sunt anexate la procesul-verbal de examinare din 14.12.2015, instanța de apel a considerat necesar de menționat, că conținutul acestor rulaje bancare a fost examinat în prezența traducătorului XXXXXX, fiind inclusă participarea acesteia în procesul-verbal de examinare, totodată, în coroborare cu celelalte probe pe dosar, precum declarațiile martorului XXXXXX a corespondenței poștale purtate de către acesta cu XXXXXX și persoane din apropierea acestuia, nota de evidență a sumelor primite, ridicate de la calculatorul XXXXXX, descrierea destinației plăților care este inclusă pe rulajele bancare nu prezintă dubii, deoarece toate acestea au fost ridicate de la sursa 113 inițială și, în ansamblu, coroborează între ele în confirmarea vinovăției inculpatului Filat Vladimir.

Cu referire la primirea de către Filat Vladimir de la XXXXXX a unui card bancar cu numărul contului XXXXXX, emis de BC XXXXXX SA pe numele lui XXXXXX cu un sold de mijloace financiare în valoare de 162 186, 35 euro, care conform cursului BNM, constituie în perioada lunii martie 2013 echivalent în valută națională suma de 2 607 956,508 MDL, aceste fapte au fost demonstrate în totalitate prin probele cercetate în instanța de fond și suplimentar în cea de apel. În acest sens, fiind notificate declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX, procesul- verbal de examinare din 13.11.2015 (f.d. 138-158, vol. VII); procesul-verbal de percheziție din 15.10.2015 și procesul-verbal de examinare din 17.10.2015 (f.d.

20-158, vol. III); procesul-verbal de percheziție din 21.10.2015 și procesul- verbal din 23.10.2015 (Vol. IV, f.d. 70-78 și Vol. III, f.d. 4-12). Cu referire la pretinderea și primirea în perioada 18.04.2013-26.11.2014 a mijloacelor financiare prin transfer în sumă de 12 924 529 euro și 11 191 500 dolari SUA, prin intermediul companiilor XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX SRL; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX, pe care le gestiona Filat Vladimir prin intermediul persoanelor interpuse, precum și pretinderea și primirea mijloacelor financiare în numerar în sumă de 320 941 414 MDL de la companiile off-shore: XXXXXX LLP; XXXXXX LP; XXXXXX LLP; ARMADALE SERVICES LLP; XXXXXX LP; XXXXXX LP; XXXXXX; XXXXXX LLP; XXXXXX LP; XXXXXX LIMITED; XXXXXX LLP;

XXXXXX LP; XXXXXX LP; XXXXXX; XXXXXX LLP; XXXXXX LP; XXXXXX LLP; PLUS

OPERATION LTD; PPJMOTEKS IMPORT LP; XXXXXX LTD; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX LP; XXXXXX LTD; XXXXXX LTD; XXXXXX LP; XXXXXX; XXXXXX LLP; SALVADOR TRADE LP; XXXXXX LP; VEGWORKIMPEX LP; XXXXXX LP; XXXXXX LP; XXXXXX LP; XXXXXX LP; XXXXXX LP; XXXXXX LLP; XXXXXX LTD; XXXXXX LLP; XXXXXX LP; XXXXXX LP; XXXXXX LLP, ce aparțin lui XXXXXX, instanța de apel a considerat, că sunt dovedite prin cumulul de probe administrate și cercetate în cadrul ședințelor de judecată în prima instanță și verificate în instanța de apel, care în susținerea concluziilor sale a menționat declarațiile martorilor: XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, precum și probele scrise administrate în cadrul urmăririi penale, care au fost cercetate de către prima instanță și verificate în instanța de apel.

Astfel, instanța de apel a stabilit, că acțiunile inculpatului Filat Vladimir de pretindere și primire a remunerației ilicite sub forma enunțată s-a realizat pentru a influența asupra persoanelor cu funcție de demnitate publică și a persoanelor publice din cadrul Guvernului Republicii Moldova, și anume, asupra Prim-ministrului XXXXXX, vice-ministrului finanțelor XXXXXX, care era membru al Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice, șefului Cancelariei de Stat XXXXXX, precum și asupra altor persoane cu funcții de demnitate publică din cadrul Guvernului în vederea determinării acestora să organizeze, să susțină și să desfășoare emisia 114 suplimentară de acțiuni la XXXXXX S.A., fără participarea statului, condiționându-l pe XXXXXX cu impunerea procurării acțiunilor emise de către companiile gestionate de ultimul, precum și pentru a influența factorii de decizie din cadrul Serviciului Vamal, Serviciului Fiscal și respectiv Ministerului Afacerilor Interne, care au revenit pe linie politică Partidului Liberal Democrat din Moldova a cărui președinte era, sub amenințarea inițierii verificărilor neîntemeiate de către instituțiile menționate supra a activității companiei XXXXXX SRL, ce de asemenea era gestionată de XXXXXX.

În același timp, potrivit ridicării trimiterilor poștale ale lui XXXXXX, a fost analizată corespondența pe care a purtat-o acesta cu XXXXXX, precum și cu unele persoane împuternicite de către acesta, din care este evidentă intenția de camuflare a destinației reale a mijloacelor financiare care au fost primite de XXXXXX pentru Filat Vladimir, fiind indicat perfectarea formală a diferitor contracte de vânzare-cumpărare, prestare a serviciilor ș.a. care, de fapt, deghizau primirea mijloacelor financiare în calitate de obiect al remunerației ilicite. Tot din conținutul acestor mesaje, s-a dedus incontestabil insistența lui XXXXXX de a primi mijloacele financiare, făcând trimitere la înțelegeri pe care le-a avut între Vladimir Filat și respectiv, șeful persoanelor intermediare, adică XXXXXX.

Instanța de apel a indicat, că primirea mijloacelor financiare de către XXXXXX pe conturile companiilor prenotate în interesele lui Filat Vladimir, au fost dovedite prin analiza intrărilor mijloacelor financiare în conturile companiilor, care au fost deschise nemijlocit de către XXXXXX, probe care au fost cercetate în cadrul ședințelor de judecată și prin care s-a demonstrat că aceste mijloace financiare erau creditate de companiile ce aparțineau lui XXXXXX de la XXXXXX S.A., BC XXXXXX S.A. și BC XXXXXX S.A., bani, care ulterior ajungeau la XXXXXX, fiind destinate inculpatului Filat Vladimir.

Instanța de apel a reținut, că inculpatul Filat Vladimir Vasile, manifestând aceleași intenții infracționale, susținând că are influență asupra factorilor de decizie din cadrul Serviciului Vamal, Serviciului Fiscal și respectiv Ministerului Afacerilor Interne, care au revenit pe linie politică Partidului Liberal Democrat din Moldova a cărui președinte este, sub amenințarea inițierii verificărilor neîntemeiate de către instituțiile menționate supra a activității companiei XXXXXX SRL, începând cu perioada lunii martie 2013, a primit de la XXXXXX un card bancar cu numărul contului XXXXXX, emis de BC XXXXXX SA pe numele lui XXXXXX, cu un sold de mijloace financiare în valoare de 162 186,35 Euro, care conform cursului BNM, constituia în perioada lunii martie 2013 echivalent în valută națională suma de 2 607 956, 508 MDL.

Filat Vladimir Vasile, cunoscând despre intenția lui XXXXXX de a prelua controlul asupra „Băncii de Economii” S.A., urmărind scopul primirii ilegale a mijloacelor bănești ce nu i se cuvin, susținând că are influență asupra persoanelor publice și cu demnitate publică din cadrul Guvernului Republicii Moldova, i-a promis lui XXXXXX suportul personal în realizarea preluării controlului asupra 115 activității „Băncii de Economii” S.A. datorită apartenenței politice la Partidul Liberal Democrat din Moldova a unor factori de decizie implicați în procesul decizional de cedare a pachetului de control al statului în XXXXXX S.A.

Astfel, Filat Vladimir Vasile, acționând în scopul realizării intenției sale criminale, prin intermediul fostului șef al Cancelariei de Stat XXXXXX, l-a determinat pe fostul vice-ministru al finanțelor XXXXXX care deținea și calitatea de membru al Comisiei pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice să accepte și să promoveze preluarea a 22% din acțiunile S.A. XXXXXX de către companii controlate de facto de către XXXXXX, precum ÎCS XXXXXX SRL. Urmare a intervențiilor ilegale realizate de către Filat Vladimir în interesul lui XXXXXX, pe lângă persoanele cu funcție de demnitate publică din cadrul Guvernului Republicii Moldova pentru a-i face să îndeplinească și să grăbească acțiuni în exercitarea funcțiilor lor, care, ulterior s-au dovedit a fi producătoare de prejudicii intereselor statului, la 04.09.2013 de către CNPF a fost înregistrată emisiunea suplimentară de acțiuni la S.A.

XXXXXX în valoare de 80 249 700 MDL. Cu referire la argumentele expuse în apeluri instanța de apel a concluzionat, că este nefondat apelul acuzatorului de stat, prin care s-a solicitat majorarea pedepsei inculpatului Filat V. până la 19 ani închisoare, deoarece prima instanță i-a stabilit inculpatului o pedeapsă echitabilă, reieșind din gradul pericolului social al faptelor comise, de personalitatea inculpatului și consecințele survenite ca urmare a comiterii infracțiunii, or, majorarea pedepsei nu este oportună și necesară, ținând cont de faptul, că instanța de apel a stabilit, că suma remunerării ilicite primite este mai mică în raport cu suma încriminată.

La fel, nu au fost acceptate de către instanța de apel argumentele acuzării cu referire la majorarea sumei ce urmează a fi încasată sub formă de confiscare specială, deoarece instanța de fond a comis o greșeală de calcul a sumei, ținând cont de faptul, că instanța de apel nu a găsit ca fiind confirmată suma remunerării ilicite echivalent a 320.914.414 lei, astfel, suma de 4.524.195 lei ca valoare a obiectului remunerării ilicite se va lua în calcul la determinarea sumei reale a remunerării ilicite primite de către Filat Vladimir. Cu referire la motivele expuse în apel de către avocatul Popa I., instanța de apel a concluzionat, că este lipsită de temei legal cerința apărării în vederea impunerii instanței de a explica aspecte ce țin de învinuire prin aprecierea unor stări de fapt și de drept, ori potrivit art. 366 alin. (2) Cod de procedură penală, această obligațiune ține de competența procurorului.

La dosar a fost anexată dovada, că procurorul a făcut respectivele explicații inculpatului și apărării până la judecarea cauzei în apel. A respins, instanța de apel, ca neîntemeiate și argumentele apărării cu privire la recunoașterea nulității rechizitoriului și sentinței precum că acestea nu sunt clare și sunt lipsite de suport legal, în condițiile examinării cauzei în ședință închisă, deoarece potrivit prevederilor art. 251 alin. (3) Cod de procedură penală, 116 actele de procedură, inclusiv cele ce țin de publicitatea ședințelor de judecată pot fi lovite de nulitate doar dacă sunt obligatorii potrivit legii.

În acest sens, instanța de apel a menționat, că potrivit art. 18 și art. 316 Cod de procedură penală, ședințele de judecată sunt publice cu excepția cazurilor prevăzute de lege, excepții prevăzute la alin. (2) art. 18 Cod de procedură penală, pentru care motive instanța de fond și instanța de apel au adoptat încheieri privind înfăptuirea ședințelor de judecată în regim închis. Cu referire la aspecte ce țin de ilegalitatea rechizitoriului și a sentinței, instanța de apel a menționat, că actele contestate întrunesc condițiile legale, sunt explicite și întocmite cu respectarea prevederilor legii de procedură penală cu privire la forma și conținutul acestor documente procesuale, și astfel, nu pot fi recunoscute nule, reieșind și din faptul că valoarea probatorie a acestora a fost expusă prin analiza dovezilor, care au fost puse la baza acuzării inculpatului Filat V. de faptele incriminate.

Instanța de apel a conchis că, nu este plauzibilă cerința apărării de încetare a procesului penal din motivul existenței altor circumstanțe, care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a inculpatului Filat V., deoarece cerințele invocate nu se regăsesc în temeiurile expres prevăzute la art. 391 Cod de procedură penală de încetare a procesului penal prin prisma prevederilor art. 285 și art. 332 Cod de procedură penală. A fost respins de către instanța de apel și argumentul apărării privind încălcarea principiului egalității armelor în proces pe motiv, că apărarea a fost limitată în dreptul de a fi audiați și martorii apărării, or, prima instanță și instanța de apel a acceptat citarea și audierea martorilor solicitați, dar asigurarea prezenței în instanță a unora dintre ei din diferite motive, independente de părți și posibilitățile instanței, nu a fost posibilă.

Totodată, instanța de apel a remarcat, că martorii solicitați nu au fost martori oculari ai faptelor incriminate lui Filat V., iar în partea ce ține de audierea martorilor aflați peste hotarele țării cu referire la suma de 320.914.414 lei, instanța de apel a concluzionat, că prezența lor nu este necesară, deoarece această sumă a fost exclusă de către instanța de apel din volumul învinuirilor aduse inculpatului Filat V. Instanța de apel, de asemenea, a considerat neîntemeiate argumentele apărării potrivit cărora autodenunțul lui XXXXXX nu putea sta la baza ordonanței de începere a urmăririi penale, ori conform art. 274 Cod de procedură penală procurorul începe urmărirea penală în modul prevăzut la art. 262, 273 Cod de procedură penală în baza autodenunțului, care se face conform prevederilor art. 264 Cod de procedură penală, XXXXXX în mod benevol și liber a făcut autodenunț, fiindu-i lămurite drepturile și consecințele stipulate la art.264 alin. (3) Cod de procedură penală, circumstanțe reflectate în autodenunț (f.d.

33, Vol. I). Altfel spus, argumentul apelantului, că XXXXXX a fost forțat a face declarații nu are suport probatoriu , or, el niciodată nu a remarcat faptul că ar fi fost impus în careva mod a face autodenunțul din 13.10.2015. 117 Instanța de apel a conchis că, nu este plauzibilă nici poziția apelantului cu referire la interzicerea prin lege de a audia în calitate de martor „persoana bănuită” de comiterea unei infracțiuni, deoarece XXXXXX a făcut autodenunț și a fost audiat în calitate de martor, prin respectarea cerințelor prevăzute la art. 90 alin.(2) Cod de procedură penală, alin. 12) pct. 7) Cod de procedură penală, art. 110 Cod de procedură penală, art. 370 Cod de procedură penală, neavând calitatea de bănuit în această cauză.

Neîntemeiate au fost considerate de către instanța de apel argumentele apelantului privind inadmisibilitatea declarațiilor lui XXXXXX pe motiv de nerespectare a prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 1, 2, și 8 Cod de procedură penală și art. 95 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece cert s-a demonstrat că XXXXXX și-a susținut declarațiile și în instanța de apel. XXXXXX nu a confirmat personal și nu a fost dovedit de către apelant, că martorul indicat ar fi fost amenințat, forțat, sau că i s-ar fi încălcat dreptul la apărare, sau că ar fi fost comise alte încălcării esențiale, prin care s-ar fi violat drepturile și libertățile personale ale acestuia.

Au fost respinse de către instanța de apel ca neîntemeiate și argumentele apelantului cu referire la faptul, că dosarul este unul politic, că inculpatul Filat V. nu avea calitatea de subiect special al infracțiunilor prevăzute la art. 324 alin. (3) lit. a) și b) și art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și că sentința nu este motivată și legală, pe motiv că în speță au fost administrate probe care nu sunt utile, veridice, pertinente și concludente.

În acest sens instanța de apel a reținut, că prima instanță a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept sub aspect de încadrare a acțiunilor, constatând că inculpatul are calitatea de subiect al infracțiunilor imputate, iar încadrarea juridică corespunde faptelor prejudiciabile comise conform semnelor calificative indicate în dispoziția art. 324 și 326 Cod penal, prin acțiuni de pretindere - extorcare, primire a bunurilor și serviciilor, care nu i se cuveneau, fapte care sunt în legătură directă de cauzalitate cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului Filat V. și fapte care prin natura lor demonstrează că el avea influență asupra unor factori de decizie la care făcea referire în promisiunile date lui XXXXXX.

Instanța de apel a mai menționat, că comentariile de ordin teoretic, expuse de apelant, cu privire la semnificația semnelor calificative „extorcare”, „primire” a remunerării ilicite sunt, de fapt, niște reflecții și aprecieri subiective personale asupra interpretării sensului legii, însă instanța de apel a subliniat că legea stabilește expres semnificația termenilor calificativi „pretindere” prevăzut la art. 324 alin. (1) Cod penal prin delimitare de agravanta cu semn calificativ „cu extorcare” prevăzut la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, care prin prezența semnelor calificative prevăzute la art. 324 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal sunt parte a componenței anume a acestei infracțiuni.

Astfel, poziția apărării, precum că „pretindere” și „primire” au același sens și nu pot fi constatate concomitent au fost considerate de către instanța de apel greșite și au fost respinse, reieșind din 118 cele sus-expuse cu mențiunea, că în prezența doar a semnului calificativ „pretindere” nu va fi prezentă agravanta prevăzută la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal cu „extorcare”. De asemenea, instanța de apel a subliniat, că deși în opinia apelantului nu a fost confirmat faptul, că inițiativa a venit din partea lui Filat V., acest argument este combătut prin declarațiile lui XXXXXX, a martorului XXXXXX, a altor martori audiați și prin probele examinate de către instanțele judecătorești, mai mult, ar fi o absurditate în condițiile când nu a fost inițiativa inculpatului V. Filat, din care considerente el nu a refuzat remunerarea ilicită.

La fel, instanța de apel a indicat că contra echivalentul conduitei inculpatului Filat V. a fost formulat în actul de învinuire clar și concret, iar poziția apelantului ține de interpretări subiective și de apreciere, or, remunerarea ilicită a fost făcută prin condiționare cu obligațiunile funcționale ale lui Filat V. și contrară atribuțiilor funcționale, scopul final fiind acapararea acțiunilor statului în XXXXXX S.A., preluarea controlului asupra băncii și trecerea în posesia lui XXXXXX și V. Filat în proporție de 50 % la 50 %, însă intervenția organelor abilitate și procedurile de judecată soldate cu anularea hotărârii privind emisia suplimentară de acțiuni la BC XXXXXX S.A., prin realizarea și altor fapte descrise în rechizitoriu, astfel, instanța de apel a considerat că în sensul prevederilor art. 30 Cod penal se constată prezența unei infracțiuni prelungite, or, faptele au fost comise cu intenție unică, caracterizate prin mai multe acțiuni comise cu un singur scop și care alcătuiesc o infracțiune.

Contractul de cesiune a datoriilor încheiat la 18.03.2013 dintre XXXXXX și XXXXXX S.A. privind cesionarea datoriei de 939.905.921 lei, la propunerea inculpatului Filat V., care la acel moment era XXXXXX, a și fost punctul de pornire a acțiunilor intenționate infracționale în scop de devalizare a statului Republica Moldova de pachetul de control asupra băncii.

Instanța de apel nu a considerat relevantă și a respins argumentele apelantului cu referire la faptul, că automobilul Porsche Cayenne a fost cadou, deoarece automobilul a fost comandat de către XXXXXX la cerința lui V. Filat până la data de 18.03.2013, recepționat în aprilie 2013 și înregistrat doar la 08.05.2013, deci, ținând cont de timpul necesar pentru a fi executată comanda, de a fi procurat, aducerea de la producător a unui automobil la comandă specială, încheierea contractului și procedurile de plată, astfel, aceste aspecte nu pot influența în nici un mod asupra perioadei de înregistrare a automobilului la data de 08.05.2013.

Instanța de apel a respins și argumentul apărării, prin care apelantul a solicitat a fi apreciate ca fiind nepertinente, neconcludente și inutile, declarațiile martorilor XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX și XXXXXX, prin care se confirmă că V. Filat a pretins și primit în diferite forme remunerare ilicită, și în acest sens, instanța de apel a reținut, că acești martori au fost audiați cu respectarea prevederilor legale, probe coroborate între ele și care în ansamblu cu alte probe la care instanța a făcut referire, incontestabil dovedesc 119 vinovăția inculpatului, iar instanța de apel nu a găsit careva temeiuri de a le pune la îndoială.

Instanța de apel a atestat, că, sub aspect de calificare a faptelor conform art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, nu are relevanță calitatea funcțională a subiectului infracțiunii, or, această calitate o poate avea orice persoană care întrunește condițiile prevăzute la art. 21 Cod penal, astfel că acțiunile prevăzute de dispoziția normei legale pot comise de persoana care are influență sau care susține că are influență asupra persoanelor de drept public pentru a le face să îndeplinească sau să nu îndeplinească anumite acțiuni în exercițiul funcțiunilor sale.

Au fost respinse de către instanța de apel ca neîntemeiate argumentele apelantului, prin care s-a solicitat anularea ordonanței, prin care au fost administrate mai multe probe identice, considerând că pentru fiecare în parte era necesară de ordonanță separată, deoarece organul de urmărire penală era în drept a decide printr-un singur act procedural asupra mai multor acțiuni identice de percheziție, ridicare și cercetare.

Instanța de apel le-a considerat nefondate argumentele apelantului cu referire la episodul privind cardurile bancare, eliberate pe numele lui XXXXXX, precum că concluziile primei instanțe de vinovăție a inculpatului s-au bazat doar pe declarațiile lui XXXXXX și XXXXXX, deoarece în procesul de judecare a cauzei s- a demonstrat incontestabil faptul, că cardurile au fost ridicate de la domiciliul lui V. Filat în timpul percheziției, iar prin extrasele din cont s-a confirmat că sursa de completare a depozitelor au fost sumele transferate de către XXXXXX, iar prin extrase de decontare a sumelor s-a confirmat, că banii au fost retrași din cont de către XXXXXX și XXXXXX, care locuiau și învățau în acea perioadă în Elveția, diferite sume au fost extrase și în alte țări cum ar fi SUA, Italia, or, la perioadele respective XXXXXX era în țară și versiunea că el ar fi putut ridica banii din cont sau a efectuat diferite plăți, a fost considerată de către instanța de apel lipsită de plauzibilitate și credibilitate.

La fel, au fost respinse de către instanța de apel și argumentele apelantului, precum că Filat V. nu ar fi avut tangență personal la comandarea curselor aeriene și nu el ar fi fost beneficiar al acestor curse, și astfel, nu ar fi impus a suporta cheltuielile respective, deoarece însuși inculpatul Filat V. a confirmat faptul, că cursele aeriene erau comandate la indicația lui de către persoane responsabile din cadrul PLDM, sumele cheltuite pentru transport nu au fost plătite, deoarece nu s-a solicitat plata acestora și nu cunoaște cine a suportat cheltuielile.

Instanța de apel a conchis că, deoarece inculpatul Filat V. a recunoscut, că a fost comandatarul mai multor curse, inclusiv, două în interes personal, una la Londra și alta la Paris, care au fost înfăptuite la cerințele lui, ținând cont că inculpatul beneficia de serviciile de transport avia fără a fi efectuate plățile preventive, lipsa unor contracte în vederea posibilității achitării post servicii, precum și neachitarea pentru serviciile prestate până la inițierea dosarului penal, 120 aceste fapte sunt apreciate ca remunerare ilicită și care perfect se încadrează în componența de infracțiune a faptelor imputate.

Instanța de apel nu a considerat plauzibilă nici poziția apelantului cu referire la încălcarea prevederilor art. 313 Cod penal privind antrenarea interpretului la traducerea unor acte din dosar, deoarece interpretul XXXXXX, care a participat în speță la urmărirea penală este licențiat cu drept de a face traduceri, fiindu-i cunoscute drepturile și obligațiunile și nu au fost stabilite careva fapte de traducere greșită, nu au fost stabilite aspecte ce ar pune la îndoială veridicitatea traducerilor.

În ce privește argumentele privind recunoașterea nulității actelor de procedură de anexare la dosar a unor documente bancare în limba engleză, dat fiind, că în aceste acte se menționează date cu privire la persoana care a transferat banii, persoana care a beneficiat de transferuri, sumele expuse în cifre, data transferului, valuta în care s-au făcut transferurile, instanța de apel a reținut, că aceste informații cu referire la date numerice nu pot fi traduse, cu referire la expediator și beneficiar sunt date general cunoscute și nu pot influența în careva alt mod conținutul și esența actelor bancare care sunt clare în fond și după esență, fără a fi obligatoriu traduse, iar ca aspect de informație sunt și termeni de uz internațional.

Cu privire la argumentele apelanților cu privire la ridicarea imunității parlamentare, sub aspect de operativitate în soluționarea problemei date, pe parcursul a două zile, instanța de apel nu a stabilit careva temei de a considera, că inculpatul Filat V. a fost privat de imunitate parlamentară în condiții ilegale, or, imunitatea parlamentară nu este un drept absolut. La momentul sesizării Parlamentului Republicii Moldova, procurorii aveau deja suficiente motive de a cere ridicarea imunității și reținerea inculpatului Filat V., de aceea instanța de apel a conchis, că în acest sens au fost respectate prevederile legale, motivele expuse nefiind acceptate.

Instanța de apel, de asemenea, a respins alegațiile apelantului cu referire la faptul, că prima instanță nu ar fi aplicat corect retroactivitatea legii la stabilirea pedepsei conform art. 324 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal, deoarece este clar că prima instanță nu a aplicat prevederile din Legea nr. 326 datată cu 23.12.2013, ci a aplicat prevederile din Legea nr. 245 din 02.02.2011 în vigoare la 03.02.2012. Au fost respinse de către instanța de apel și argumentele apelantului privind încălcarea principiului legalității sancțiunii și aplicarea cumulativă a patru pedepse: închisoare, amendă, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita anumite activității și cu retragerea distincției de stat „Ordinul Republicii”, deoarece primele trei sancțiuni sunt obligatorii în cazul condamnării conform art. 324 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal.

În opinia instanței de apel, prima instanță corect s-a expus și în vederea retragerii distincției de stat prin prisma prevederilor art. 66 alin. (2) Cod penal, reieșind din circumstanțele cauzei, comiterea de către inculpat a unei infracțiunii 121 grave și excepțional de grave, fiind în drept de a se expune și în acest aspect, deoarece Filat V. prin funcțiile deținute a discreditat autoritatea puterii executive și rolul formațiunilor politice, a prejudiciat interesele statului, iar în prezența unor infracțiuni de corupție ar fi alogic de a deține distincțiile de stat chiar și acordate până la comiterea crimei.

De asemenea, instanța de apel a ajuns la concluzia că, instanța de fond în mod corect nu a făcut trimitere la prevederile art. 78 Cod penal, ori la caz nu au fost stabilite și recunoscute careva circumstanțe pentru a reduce din pedeapsa stabilită inculpatului sau pentru a-l elibera de pedeapsa complimentară obligatorie și sub acest aspect argumentul apelantului cu referire la lipsa de echitate nu a fost acceptată, deoarece nu reiese din analiza probelor și atitudinea inculpatului Filat V., care nu și-a recunoscut vinovăția față de faptele comise și consecințele survenite.

Cu referire la legalitatea aplicării de principiu a prevederilor art. 106 Cod penal, instanța de apel a considerat nefondată cerința ce ține de neaplicarea retroactivității legii, or, modificarea prin reformulare de text a legii art. 106 Cod penal nu atestă o situație, care nu ar fi fost reglementată și în redacția veche și actuala redacție bunurile realizate din infracțiune sau bunurile utilizate sau destinate comiterii de infracțiuni sau rezultate din infracțiuni se confiscă și trec gratuit în folosul statului. Cu referire la echilibrul aplicării confiscării speciale prin prisma prevederilor art. 106 Cod penal, instanța de apel a reținut, că instanța de fond în mod greșit a supus confiscării speciale a tuturor bunurilor lui Filat V., fără a concretiza faptul, că vor fi supuse unei astfel de confiscări doar bunurile dobândite ilicit și contravaloarea bunurilor în cazul nepăstrării acestor bunuri, doar în mărimea valorii remunerării ilicite.

Instanța de fond nu a ținut cont și de drepturile altor proprietari asociați cu bunuri împreună cu inculpatul Filat V., astfel acestora, fiindu-le lezate drepturile constituționale prin nerespectarea cerințelor art. 46 din Constituția Republicii Moldova și art. 321 Cod Civil. Instanța de apel a acceptat argumentele apelantului Popa Ig. cu privire la excluderea din învinuirea înaintată lui Filat V. a episoadelor ce țin de primirea recompensei ilicite în sumă de 320.941.414 lei, deoarece nu s-a demonstrat că acești bani au fost ridicați din BC XXXXXX S.A., în circumstanțele expuse în actul de învinuire. Cu referire la suportarea cheltuielilor de traducere a actelor de procedură în sumă de 15.561 lei, instanța de apel a reținut că acest argument a apelantului este plauzibil, iar prin prisma prevederilor art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală astfel de cheltuieli vor fi suportate de către stat.

Pentru aceste motive instanța de apel a anulat în parte sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri privind protejarea drepturilor la proprietate a altor proprietari și a decis a fi supuse confiscării speciale banii și bunurile în valoarea recompensei ilicite dovedite prin probe și cu respectarea dreptului altor 122 persoane de a-și adjudeca cota parte din bunurile comune agonisite împreună cu inculpatul Filat V. în procedura civilă. Confiscarea specială a bunurilor și contravalorii în sumă de 4.524.195 lei, instanța de apel a considerat-o ca fiind aplicată în condiții corecte și în mod legal. Cu referire la suma 320.941.414 lei, instanța de apel a acceptat poziția apelantului privind excluderea din învinuire a sumei date ca incriminate excesiv inculpatului Filat V., deoarece nu a fost probat faptul, că această sumă de bani a fost ridicată de la BC XXXXXX S.A.

de către A. XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX și nu s-a demonstrat că suma dată ar fi fost transmisă inculpatului Filat V., astfel că învinuirea în acest segment este lipsită de probe pertinente și concludente. În concluzie, instanța de apel s-a expus, că în sensul garantării dreptului inculpatului Filat V. la un proces echitabil cu respectarea prevederilor legale prevăzute la art. 6, 7 CEDO, art. art. 21, 26, 117 din Constituția Republicii Moldova și respectarea cerințelor prevăzute la art. art. 28, 30 , 52 Cod penal și art. 16,18, 24 Cod de procedură penală, instanța a concluzionat, că hotărârea atacată se va casa parțial pentru nerespectarea prevederilor stipulate la art. 46 din Constituția Republicii Moldova, art. 106 Cod penal, art. 227 alin. (2) art. 229 , art. 225 și 387 Cod de procedură penală.

Referitor la pedeapsa stabilită inculpatului Filat Vladimir, instanța de apel, verificând legalitatea acesteia, a concluzionat că, prima instanță a ținut cont de prevederile art. 61, 75 alin. (2) Cod penal, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave și deosebit de grave, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțe atenuante, precum existența a doi copii minori la întreținere, deținerea unor distincții de stat, faptul că anterior inculpatul nu a fost condamnat, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni, iar careva circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal nu au fost stabilite, și i-a aplicat o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunile comise.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a stabilit că, în anul 2013, la momentul comiterii infracțiunii de către Filat Vladimir, sancțiunea de la art. 324 alin.(3) lit. a) și lit. b) din Codul penal, prevedea o pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Or, sancțiunea de la art. 324 alin.(3) lit. a) și lit. b) din Codul penal în sensul agravării acesteia a fost modificată prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 326 din 23.12.2013, în vigoare 25.02.2014.

Astfel, instanța de apel a concluzionat, că prima instanță, ținând cont de prevederile art. 10 alin. (2) Cod penal, corect a aplicat pedeapsa în limitele sancțiunii prevăzute de art. 324 alin.(3) lit. a) și lit. b) din Codul penal, care era în vigoare la data comiterii infracțiunii, adică în limitele pedepsei cu închisoare de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unități convenționale și cu 123 privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Totodată, instanța de apel a considerat că prima instanță corect i-a aplicat și pedeapsa pentru infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 326 alin. (3) lit. a) din Codul penal, stabilind că aceasta a fost o infracțiune prelungită, care s-a consumat în luna iunie 2015, și ulterior, aplicate prevederile art. 84 alin.(1) din Codul penal.

Instanța de apel a remarcat faptul că, inculpatul a comis infracțiunea de corupere pasivă în proporții deosebit de mari, care conform art. 16 alin. (5) Codul penal este o infracțiune deosebit de gravă, fiind infracțiune săvârșită cu intenție și pedeapsa maximă depășește 12 ani, deținând una din cele mai importante funcții în stat, cea de XXXXXX, instanța a relevat, că inculpatul a profitat de încrederea acordată de cetățenii Republicii Moldova și a folosit atribuțiile de serviciu în vederea obținerii unei remunerații ilicite.

Astfel, în condițiile art. 66 din Codul penal, care stabilește că, în caz de condamnare pentru o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau excepțional de gravă, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele săvârșirii infracțiunii, poate retrage condamnatului gradul militar sau special, titlul special, gradul de calificare (clasificare) și distincțiile de stat, instanța a considerat corectă, în speța dată, hotărârea de a-i aplica lui Filat Vladimir, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(3) lit. a) și lit. b) Codul penal și pedeapsa complimentară sub formă de retragere a distincției de stat ,,Ordinul Republicii” conferit prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.932-VII din 24.12.2013.

Cu referire la bunurile care au fost supuse confiscării speciale, instanța de apel a considerat că prima instanță nu a acordat eficiență deplină prevederilor art. 106 Cod penal, totodată, dispunând eronat confiscarea bunurilor din proprietatea personală XXXXXX, proprietatea SA XXXXXX, proprietate a SA XXXXXX și proprietatea personală a lui Filat Vladimir, doar în partea ce depășește suma remunerării ilicite 472.537.568 lei. În acest sens, instanța de apel a notificat prevederile art. 106 Cod penal și analizând probele administrate cu referite la acest aspect, instanța a stabilit că:  prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din XXXXXX a fost desfăcută căsătoria dintre XXXXXX și XXXXXX încheiată la data de XXXXXX la OSC mun.

Chișinău;  conform certificatului constatator nr. XXXXXX din XXXXXX eliberat de Oficiul Național al registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul XXXXXX se atestă că XXXXXX cu capitalul social subscris este de 1.201.999 RON, acționari persoane juridice XXXXXX SRL or.

XXXXXX, număr de acțiuni 5595, acționari persoane fizice: XXXXXX număr de acțiuni 57299 și XXXXXX număr de acțiuni 11.463.498;  extras din Registrul bunurilor imobile: bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX teren cu suprafața de 0,589 ha, amplasată clădire administrativă 1842m 124 construcție cu suprafața de 577 m și garaj cu suprafața de 25 m2 amplasate pe XXXXXX, proprietar SA XXXXXX la cota parte 1,0;  extras din Registrul bunurilor imobile cod cadastral XXXXXX teren cu suprafața de 0,046 ha, construcție cu suprafața de 304 m2 amplasată pe XXXXXX proprietar SA XXXXXX la cota parte 1,0;  raport de evaluare a proprietății XXXXXX imobil de pe XXXXXX proprietar SA XXXXXX evaluat la preț de 23.474.500 lei;  raport de evaluare a proprietății XXXXXX imobil amplasat pe XXXXXX, proprietatea SA XXXXXX evaluată la preț de 525.781.000 lei;  conform extrasului din actele de constituire și financiare a SA XXXXXX, reiese că societatea are sediul pe adresa: mun.

Chișinău XXXXXX, cu capital social 12506630 lei, număr de voturi 1250663 dintre care voturi XXXXXX 620754 , celelalte 629909 voturi, aparțin altor persoane fizice și juridice;  bunul imobil cu număr cadastral XXXXXX amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX înregistrat după V. Filat la 02.10.2006;  extras din Registrul acte stare civilă XXXXXX, potrivit căruia, XXXXXX și XXXXXX au înregistrat căsătoria la XXXXXX, actul stare civilă nr. 25;  certificat de divorț XXXXXX, din care este evident, că V. Filat și XXXXXX au desfăcut căsătoria, actul de divorț nr. XXXXXX din XXXXXX;  certificatul de căsătorie XXXXXX, potrivit căruia, XXXXXX a înregistrat căsătoria cu XXXXXX la OSC Centru mun. Chișinău, act stare civilă nr. XXXXXX.

Cu referire la cerințele apelantului companiei XXXXXX și XXXXXX privind ridicarea sechestrului de pe bunuri, care se pretind ca aparținând companiei, instanța de apel a considerat, că apelurile sunt nefondate și cerințele neîntemeiate, ori apelanții nu au prezentat probe, care să confirme că aceste bunuri le-ar fi aparținut cu drept de proprietate și că ei au careva tangență sub aspectul aportului său la formarea bunurilor față de care au pretenții. Pe de altă parte, instanța de apel a reținut, că XXXXXX era doar administrator la SA XXXXXX, iar compania XXXXXX este o companie înregistrată în zona off-shor și nu a demonstrat careva legături cu bunurile sechestrate.

Cât privește cerințele și poziția apelantului XXXXXX privind ridicarea sechestrului de pe automobil, prin prezentarea contractului din 05.08.2013 de vânzare-cumpărare a automobilului Toyota Land CRUISER 200 pe numele său cu invocarea faptului, că el din bani proprii a procurat acest automobil, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate și a reiterat că, conform probelor administrate în speța dată, a fost demonstrat faptul, că automobilul a fost procurat din banii lui XXXXXX pentru a fi transmis inculpatului Filat V., fapt ce se demonstrează prin ridicarea automobilului de la domiciliu lui V. Filat în urma percheziției, iar bonurile prezentate privind achitările către SRL ,,XXXXXX” nu demonstrează că acești bani au aparținut lui XXXXXX și nu certifică nici faptul, că aceste bonuri au 125 relevanță la procurarea anume a acestui automobil, or, ele nu sunt nominale, și mai mult ca atât, sunt niște xerocopii neautentificate.

Instanța a reținut, că de fapt, pe numele lui XXXXXX au fost procurate două automobile, unul la 17.06.2013 conform contractului nr. XXXXXX și al doilea, la 15.08.2013 cu nr. XXXXXX, astfel nu este clar la care din aceste automobile pretinde XXXXXX, ca fiind bunuri personale și cine a suport povara de procurare a automobilelor. Instanța de apel a apreciat ca irelevante contractele de împrumut bănesc, încheiate între XXXXXX și persoane apropiate la sume extrem de exagerate pentru procurarea unui automobil de lux, în situația, când veniturile realizate de el puteau acoperi suma împrumutată peste mai mulți ani, ori venitul salarial anual al lui XXXXXX la acel moment era de 10 ori mai mic decât suma pretinsă ca fiind împrumutată.

Instanța de apel a conchis, că prima instanță a dispus corect aplicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile, care constituie obiectul remunerației ilicite, cu valoarea totală în sumă de 4 524 195,22 MDL, precum și în mod legal și argumentat a aplicat măsură de siguranță sub formă de confiscare, fiind indicate bunurile conform sentinței. Însă a reținut, că instanța de fond în mod greșit a aplicat măsura de siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile care constituie contravaloarea remunerației ilicite în sumă de 791 298 222 lei, și anume, prin includere în suma totală și suma de 320.941.414 lei, care a fost exclusă din învinuirea adusă lui Filat Vladimir, pe motiv că nu s-a dovedit vinovăția pe acest capăt de acuzare.

De asemenea, s-a dispus contrar prevederilor legale încasarea de la Vladimir Filat în folosul Centrului Național Anticorupție cheltuielile judiciare necesare pentru traducere în sumă de 15 561 MDL. 6. Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către procuror, de inculpat și avocatul acestuia Popa Igor, de XXXXXX și S.A XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX, XXXXXX și S.A. XXXXXX, de XXXXXX și de S.A. XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și S.A. XXXXXX. 6.1.

Procurorul, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a are gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și pct.10) Cod de procedură penală - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel de condamnare a lui Filat Vladimir Vasile, învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin.(3) lit. a) și lit. b) și art. 326 alin.(3) lit. a) Cod penal, cu menținerea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 27.06.2016. În motivarea recursului invocă ilegalitatea hotărârii instanței de apel din 126 următoarele considerente. Instanța de apel a interpretat greșit probele administrate pe caz, ceea ce a dus la o calificare eronată a acțiunilor condamnatului Filat Vladimir, cu toate că instanța de apel a reținut toate capetele de învinuire, inclusiv și extorcarea de bunuri, ca modalitate normativă prevăzută la lit. c) alin.(2) art.324 Cod penal (fila 162 din decizie), diminuarea cuantumului remunerației ilicite primite în numerar de către inculpatul Filat Vladimir nu are, în opinia acuzării, la bază o justificare logică, ceea ce acuzarea o apreciază drept inadvertență a circumstanțelor de fapt probate și constatările făcute de către instanță.

Astfel, procurorul nu este de acord cu constatarea instanței de apel, menționând că, la stabilirea faptului traversării frontierei de stat de către cele trei persoane fizice XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, instanța de apel s-a ghidat de răspunsul parvenit de la Departamentul Poliției de Frontieră din XXXXXX nr. de ieșire 35/7-4-6181, susținând poziția apărării care a indicat, că aceste persoane nu au traversat frontiera de stat, fără a lua în calcul regiunea transnistreană, care nu este sub controlul autorităților din Republica Moldova și, respectiv, nu se duce evidența persoanelor care traversează frontiera de stat prin regiunea transnistreană.

La fel, procurorul menționează, că instanța de apel nu a intrat în esența probatoriului pe caz și nu a reținut declarațiile lui XXXXXX făcute în cadrul ședinței de judecată, precum și cele de la faza de urmărire penală, menținute în instanța de judecată, prin care acesta expres menționează despre modalitățile fictive la care a fost nevoit să recurgă, atunci când îi erau pretinse sub amenințare mijloace financiare în proporții deosebit de mari de către inculpatul Filat Vladimir, modalități, prin care au fost scoși banii din cele trei instituții financiare, adică din XXXXXX S.A., XXXXXX S.A. și XXXXXX S.A.

Acțiunile lui XXXXXX de scoatere a mijloacelor financiare din cadrul instituțiilor financiare prenotate prin asemenea modalității de utilizare a datelor altor persoane, precum și crearea de companii rezidente și nerezidente doar în acest scop, cad sub incidența prevederilor art. 190 alin. (5) și art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal, cauza penală în privința acestuia, fiind expediată în instanța de judecată, asupra încadrării juridice a faptelor se va expune instanța de judecată în mod separat. Mai mult, procurorul indică și faptul, că deși instanța de apel menționează, că prezintă dubii eliberarea în numerar a banilor de la BC XXXXXX S.A.

în așa sume mari în valută euro și dolari la termeni destul de restrânși 2-3 zile de la depunere în conturi peste hotare a unor companii și societăți comerciale cu transfer pe numele persoanelor fizice XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, ca practic, în aceiași zi de transfer, banii să fie ridicați din cont de persoanele vizate, însă instanța de apel nu indică în ce constau aceste dubii, sau contrar căror norme legale sau bancare au fost scoase (se referă la procedura rapidă de transfer și ridicare a numerarului). În opinia acuzatorului de stat, o asemenea invocare de către instanța de apel 127 duce la concluzia, că aceasta a preluat poziția avocaților inculpatului Filat Vladimir fără a intra în esența celor invocate în ședința de judecată de către partea acuzării, deoarece scopul apărării a fost de a duce în eroare instanța indiferent prin ce modalități, doar ca să poată obține o situație mai favorabilă clientului lor.

De asemenea, acuzatorul a menționat, că netemeinicia sau chiar ilegalitatea deciziei instanței de apel rezidă și în concluzia, precum că, acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma deținerea de lichidități în depozitul băncii BC XXXXXX S.A. la fiecare perioadă de eliberare a numerarului pe numele unor persoane fizice cum ar fi: XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, considerând că sunt dubii că banca deținea așa sume de bani ca lichidități fără a-i gestiona în aducere de profit. Aceste concluzii, în opinia acuzatorului, au fost formulate de instanța de apel în circumstanțele deținerii la materialele dosarului a rulajelor bancare eliberate de pe conturi persoanelor fizice XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, precum și a ordinelor de eliberare a numerarului care au fost prezentate instanței de apel ca urmare a admiterii cererilor depuse de către partea apărării, unde, de asemenea, se confirmă eliberarea acestor mijloace financiare.

Astfel, procurorul recurent consideră, că instanța de apel eronat a statuat, că acuzarea nu a prezentat probe, că au fost respectate procedurile de control a transferurilor bancare la așa sume mari, acțiuni ce țin de competența Băncii Naționale a Moldovei, Centrului Național Anticorupție, altor autorități competente și în ce mod au fost posibile asemenea acțiuni, ori circuitul sumelor valutare ce depășesc norma stabilită prin legislație urma a fi înfăptuită și monitorizată corespunzător, atât timp cât cauza penală de învinuire a lui Filat Vladimir privind comiterea infracțiunii de corupere pasivă în modalitatea agravantă și traficul de influență în modalitatea agravantă nu are nici o tangență cu raportările transferurilor de mijloace financiare de instituțiile bancare XXXXXX S.A., XXXXXX S.A.

și XXXXXX S.A. Mai mult, activitatea Băncii Naționale în calitatea sa de organ de supraveghere este supusă examinării în altă cauză penală, din care au fost ridicate materiale și în cauza penală de învinuire a lui Filat Vladimir, instanța de apel fiind în cunoștință de cauză despre această cauză penală. Totodată, recurentul atrage atenția și la faptul că, XXXXXX fiind citat pentru a fi audiat la Curtea de Apel Chișinău, s-a folosit de dreptul său de a nu face declarații, având în vedere că este urmărit penal, cauza penală în privința sa fiind expediată în instanța de judecată pe faptul sustragerii prin escrocherie a mijloacelor financiare și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Astfel, în opinia procurorului, instanța de apel a cuprins în examinare circumstanțe care nu formează obiectul învinuirii, admițând în conținutul deciziei o constatare care deraiază de la învinuirea înaintată lui Filat Vladimir, ceea ce confirmă faptul că instanța de apel a omis să studieze sub toate aspectele capetele de acuzare în speță. În opinia recurentului, o asemenea neglijență gravă admisă de către instanța 128 de apel, a condus la o apreciere greșită a circumstanțelor cauzei, care într-un final au generat excluderea din învinuirea înaintată lui Filat Vladimir a sumei mijloacelor financiare primită în numerar în calitate de obiect al remunerației ilicite, în cuantum de 320.941.414 lei.

La fel, acuzatorul atrage atenția și la faptul că, instanța de apel incorect a constatat, că nici o probă nu a confirmat, că anume această sumă de bani, care ar fi fost ridicată în perioada vizată din BC XXXXXX S.A.

de către alte persoane decât XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, ar fi putut ajunge la inculpatul Filat V., fără a lua în calcul probele suplimentare care au fost prezentate în cadrul cercetării judecătorești, și anume, tabelul în care erau incluse mijloacele financiare primite de la XXXXXX, atât prin transfer, cât și în numerar, transmise lui XXXXXX în interesele inculpatului Filat Vladimir, tabel identificat în cadrul examinării calculatorului personal al lui XXXXXX și care cuprindea evidența mijloacelor financiare până în luna septembrie 2014, dar mijloacele financiare primite în calitate de obiect al remunerației ilicite au fost transmise și după luna septembrie, nefiind reflectată restul perioadei de primire a mijloacelor financiare de către XXXXXX în interesele lui Filat Vladimir.

O astfel de abordare a instanței de apel, de a respinge orice probă din dosar doar pentru a putea micșora obiectul remunerației ilicite, în opinia acuzatorului de stat, poate fi apreciată ca fiind una imparțială. Totodată, acuzatorul consideră, că prin concluzia instanței de apel, precum că declarațiile lui XXXXXX făcute la 25.11.2015, sunt confuze și contradictorii, deoarece inițial martorul a menționat, că mijloacele financiare au fost transmise prin intermediul companiilor sale, însă ulterior menționează și de conturile celor trei persoane, se constată în mod repetat superficialitatea studierii materialelor cauzei penale de către instanța de apel, deoarece și inițial martorul XXXXXX, în autodenunțul său, face trimitere la transmiterea în numerar a mijloacelor financiare, activitate infracțională care nu a fost reținută de instanța de apel.

Insuficiența studierii materialelor cauzei penale de către instanța de apel a și dus la confuzia pe care au admis-o cu referire la transferurile de mijloace financiare de la companiile gestionate de XXXXXX în beneficiul lui Filat Vladimir. La fel, acuzatorul de stat indică, că este regretabil faptul interpretării eronate de către instanța de apel a declarațiilor martorului XXXXXX, care a explicat despre plasamentele interbancare efectuată de către XXXXXX S.A., însă instanța de apel le-a confundat cu transferurile curente în cadrul băncii ca urmare a creditelor acordate ilegal companiilor lui XXXXXX, ceea ce constituie operațiuni total diferite.

De asemenea, procurorul indică și la faptul că, nu sunt clare constatările instanței de apel, care menționează cu referire la echilibrul aplicării confiscării speciale, deoarece instanța de apel invocă confiscarea specială, care a fost aplicată de instanța de fond, dar descrie ilegalitatea aplicării confiscării extinse, măsură de siguranță la care instanța de fond nici măcar nu face trimitere, cu atât mai mult nu 129 a aplicat-o în prezenta cauză. O astfel de critică asupra ilegalității sentinței, în partea ce ține de măsurile de siguranță, fără măcar o analiză a acesteia care ar fi ajutat instanța de apel să constate, că nu au fost supuse confiscării extinse bunurile, ci confiscării speciale, denotă încă o dată netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Acuzarea atrage atenția și asupra faptului, că confiscarea specială care, de facto, a fost aplicată prin pronunțarea sentinței, a fost aplicată cu respectarea limitelor legii penale, presupunând scoaterea forțată din patrimoniul celor care o dețin și trecerea în patrimoniul statului a lucrurilor determinate prin prevederea art. 106 Cod penal. Măsura confiscării speciale, luându-se cu privire la anumite lucruri are caracter in rem și produce efecte față de orice persoană la care s-ar găsi lucrurile confiscate, care trebuie să și le predea organelor competente. Cu referire la suportarea cheltuielile de traducere a actelor de procedură în sumă de 15.561 lei, recurentul consideră, că instanța de apel greșit a reținut argumentul părții apărării prin prisma prevederilor art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, precum că astfel de cheltuieli intră în sfera celor suportate de către stat.

În asemenea circumstanțe, instanța eronat a dat apreciere faptului, că traducerile nu au fost asigurate condamnatului Filat Vladimir, ci au fost efectuate pentru conformarea tuturor probelor administrate limbii în care se desfășoară procesul penal. Totodată, acuzarea indică asupra faptului, că confuzia pe care a admis-o instanța de apel vis-a-vis de obiectul remunerației ilicite care i se incriminează lui Filat Vladimir, denotă încă o dată în plus că, nu a fost înțeleasă modalitatea normativă de comitere a infracțiunilor prevăzute la art.324 alin.(3) lit. a) și lit. b) și art.326 alin.(3) lit. a) Cod penal.

Cu referire la ceilalți apelanți, acuzatorul de stat menționează că, compania nerezidentă XXXXXX, este o companie gestionată de către inculpatul Filat Vladimir, acest lucru se confirmă prin rezultatele perchezițiilor efectuate la sediul PLDM la 15.10.2015, unde în rezultat a fost depistată ștampila acestei companii, iar toate alegațiile invocate de către reprezentantul acestei companii, avocatul XXXXXX, în cadrul ședinței de judecată urmează a fi respinse ca nefondate. În ceea ce privește apelantul XXXXXX, acesta de asemenea deține formal calitatea de proprietar al automobilului de model „Toyota Land Cruiser”, el devenind proprietar al automobilului exact în aceleași circumstanțe ca și martorii pe dosar XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX.

Astfel, urmează a fi privit critic invocarea acestuia în cadrul ședinței de judecată că i-au fost lezate anumite drepturi ca urmare a confiscării bunului ce-i aparține. Invocarea de către XXXXXX că i-a fost lezat dreptul de proprietate, nu este altceva decât o camuflare a intențiilor inculpatului de a obține ridicarea sechestrului de pe acest automobil. Avînd în vedere cele expuse, procurorul consideră că apelul declarat de XXXXXX, corect a fost respins. La fel, se indică de către recurent că o situație analogică a fost atestată și cu 130 apelul declarat de către XXXXXX și reprezentanți SA XXXXXX, XXXXXX SA, XXXXXX, unde în cadrul ședinței de apel a fost adus la cunoștință instanței de apel despre faptul că partea din capitalul social deținut de aceste persoane, precum XXXXXX cu 0,4768%, XXXXXX cu 0,0093%, nu a fost confiscată, fapt pentru care nu poate fi invocat că au fost afectate interesele acestor persoane care pretind că dețin calitatea de apelanți.

Recurentul menționează faptul că, în cadrul ședințelor de judecată în instanța de apel, de către acuzare a fost înaintat un demers privind solicitarea de a fi înlăturați apelanții SA XXXXXX, SA XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și a reprezentanții acestora de la ședințele de judecată de examinare a apelurilor părții acuzării și a părții apărării, notificînd prevederile art.6, pct. 29 și 412 alin. (3) Cod de procedură penală, însă instanța de apel fără a intra în esența celor invocate de către acuzare a respins această solicitare ca fiind neîntemeiată. 6.2.

Inculpatul Filat Vladimir și avocatul acestuia Popa Igor, solicită:  informarea privitor la numele și prenumele judecătorilor, care vor constitui completul de judecată desemnat să decidă asupra admisibilității în principiu a recursului;  informarea despre posibilitatea citirii procesului-verbal și a înregistrărilor audio ale ședințelor de la Curtea de apel;  admiterea recursului;  casarea încheierilor din 09 noiembrie 2016, prin care instanța de apel a respins Cererile de ridicare a excepțiilor de neconstituționalitate a prevederilor art. 316 alin. (4), art. 90 alin. (2), art. 342 alin. (3) Cod de procedură penală și sesizarea Curții Constituționale;  examinarea recursului în ședință publică conform prevederilor art. 432 alin. (5) și art. 433 Cod de procedură penală;  pronunțarea asupra tuturor motivelor invocate în recurs, potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală și constatarea încălcării drepturilor inculpatului, în special: dreptul la o instanță independentă; dreptul la proces public; dreptul la prezumția nevinovăției; dreptul la asistența interpretului și traducerea actelor din dosar; dreptul de a obține citarea și audierea martorilor apărării în condițiile de citare și audiere a martorilor acuzării; dreptul de a dispune de timpul și înlesnirile necesare unei apărări eficiente.

În motivarea recursului, invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct.3) - ședința de judecată nu a fost publică, pct. 4) - judecata a avut loc fără participarea interpretului și a traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii, pct.6) - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; dispozitivul hotărârii este expus neclar; instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, pct. 8) - nu au fost întrunite elementele infracțiunii și pct.10) Cod de procedură penală - s-au 131 aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, și solicită casarea integrală a sentinței emisă de Judecătoria Buiucani la 27 iunie 2016, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016, în partea în care a fost menținută Sentința Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016 (privitor la condamnarea lui Filat Vladimir și aplicarea măsurii de siguranță - confiscarea specială) și achitarea lui Filat Vladimir cu eliberarea lui din detenție.

În susținerea solicitărilor sale recurenții invocă următoarele argumente: Ședința de judecată nu a fost publică (art. 427 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală). Ședințele de judecată desfășurate în instanța care a examinat fondul, precum și la instanța de apel nu au fost publice, fiind încălcat art. 6 alin. 1 CEDO. Recurenții în acest sens menționează, că CtEDO a subliniat, în repetate rânduri, că, prin respectarea publicității procedurii, se realizează transparența justiției, organele judiciare protejează justițiabilii împotriva unei justiții secrete care scapă controlului public. Acesta constituie unul dintre mijloacele necesare pentru a păstra încrederea în instanțele judecătorești și în justiție în general.

De asemenea, publicitatea permite păstrarea încrederii justițiabililor în instituția judiciară și această transparență ține în întregime de dreptul la un proces echitabil și de finalitatea sa (Cauza Pretto c. Italiei din 8 decembrie 1983, par. 21; Cauza Axen c. Germaniei din 8 decembrie 1983, pat: 25; Cauza Suller c. Elveției din 22 februarie 1984, par. 26; Cauza Helmers c. Suediei din 29 octombrie 1991, par. 33-36; Cauza Diennet c. Franței din 31 august 1995, par. 33; Cauza Martinie c Franței din 08 decembrie 1983, par. 39). Recurenții menționează că, în realitate, nu este suficient ca justiția să fie pronunțată, mai este necesar și ca fiecare să poată vedea că este pronunțată, iar în opinia judecătorilor CtEDO, absența dezbaterilor publice la a 2-a sau a 3-a instanță - se poate justifica prin caracteristicile procedurii, cu condiția să fi avut loc o ședință publică în prima instanță (Cauza Meftha și alții c. Franței din 26 iulie 2002, pat: 41; Cauza Andersson c. Suediei din 7 decembrie 2010, par. 36; Cauza Ekbatani c. Suediei din 26 mai 1988, par. 31). Astfel, din interpretarea per a contrario a acestui raționament, recurenții consideră, că Curtea de Apel Chișinău nu putea să dispună o altă soluție decât desfășurarea ședințelor de judecată într- un mod public.

Recurenții menționează, că la ședința Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2016, procurorul a înaintat un demers, în scris, privind desfășurarea ședințelor cu ușile închise, iar avocatul Popa Igor a înaintat o cerere, în scris, solicitând examinarea apelurilor declarate în ședințe publice și pronunțarea tuturor hotărârilor fără îngrădirea accesului publicului. Atât acuzarea, cât și apărarea au invocat jurisprudența CtEDO întru argumentarea cerințelor lor. 132 După deliberare asupra cererilor acuzării și apărării, instanța de apel a emis încheierea din 27 septembrie 2016 privind admiterea demersului procurorului, dispunând desfășurarea ședințelor fără accesul publicului și, respectiv, a respins cererea apărătorilor privitor la publicitatea procesului.

În conținutul acestei încheieri nu se regăsește răspuns la solicitarea apărării privind admiterea publicului în sala de judecată în momentul pronunțării oricăror hotărâri penale și nu există o motivare prin prisma jurisprudenței CtEDO, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (4) Cod de procedură penală. A fost lăsată fără răspuns și cererea apărării privind pronunțarea publică a tuturor încheierilor emise de instanța de apel. În același timp, încheierea instanței de apel din 27 septembrie 2016, prin care s-a dispus examinarea apelurilor în ședință închisă, a fost motivată de instanța de apel, în drept, și pe baza art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală, care prevede că președintele ședinței de judecată poate limita accesul publicului la ședință, ținând seama de condițiile în care se judecă cauza.

În speță, atât în instanța de fond (încheierea Judecătoriei Buiucani din 05 ianuarie 2016 în Dosarul nr.1-1711/2015), cât și la Curtea de Apel Chișinău (încheierea Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 27 septembrie 2016 în Dosarul nr. 02-1a-17428-27072016), prevederile art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală au fost invocate și aplicate, în sensul că toate încheierile emise de instanțele de fond în acest proces, nu au fost pronunțate în public, deși legea este suficient de explicită în privința pronunțării publice a hotărârilor și încheierilor penale, oricare nu ar fi condițiile de judecare a cauzei și ședințe publice sau ședințe cu ușile închise.

Prevederile art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală, în opinia apărării, se află în contradicție nu numai cu cele din art. 18 alin, (4), art. 340 alin. (1) și art., 342 alin. (4) Cod de procedură penală, dar și cu art. 23 alin. (2) și art. 116 alin. (1) din Constituția RM, art. 6 alin. 2 CEDO, deoarece sunt înțelese în practica judiciară națională, precum și în speță, ca posibilitatea președintelui completului de judecată a limita accesul publicului nu numai în cazurile prevăzute de lege pentru ședințe închise, dar și la pronunțarea hotărârilor, inclusiv a încheierilor care urmează a fi pronunțate în public, chiar și atunci când ședințele sunt nepublice.

Aceste argumente au fost invocate în Cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală din 09 noiembrie 2016, care a fost respinsă în baza încheierii Curții de Apel Chișinău din aceeași dată, solicitându-se casarea ei de instanța recurs și sesizarea Curții Constituționale. Această încheiere, de asemenea, nu a fost pronunțată în public, după cum prevede an. 342 alin.(4) Cod de procedură penală - încheierile date pe parcursul judecării cauzei se pronunță public. Atât ședința din 20 septembrie 2016, cât și cea din 27 septembrie 2016, s-au desfășurat, de la bun început, cu ușile închise până la momentul pronunțării unei încheieri în acest sens, contrar prevederilor art. 18 alin. (3) Cod de procedură 133 penală - judecarea cauzei în ședința închisă a instanței trebuie argumentată și efectuată cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare.

După pronunțarea în ședință închisă [s.a.] a încheierii privind interzicerea accesului presei și publicului, apărătorii inculpatului au insistat, în mod verbal, obținerea unui răspuns și asupra solicitării din cererea lor scrisă de a admite prezența publicului în sala de judecată în momentul pronunțării oricăror hotărâri penale, însă instanța de apel a omis să dea un răspuns în acest sens. Întru pronunțarea tuturor hotărârilor în prezența publicului, avocații au invocat prevederile art. 18 alin. (1), art. 340 alin. (1), art. 342 alin. (4) Cod de procedură penală.

În acest sens, recurenții notifică jurisprudența CtEDO, potrivit căreia lipsa publicității procedurii în prima instanță poate fi remediată în instanța de apel sau recurs, dacă în aceste instanțe se examinează fondul cauzei dacă în instanța de apel se examinează doar chestiuni de drept, remedierea nu are loc (Cauza Al beri and Le Compte v. Belgium din 10.02.1983, par. 36), precum și prevederile pct. 8 al HP CSJ nr. 3/9.06,2014 cu privire la aplicarea de către instanțele judecătorești a unor prevederi ale Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (...), anularea hotărârii pronunțate în urma unui proces de judecată, care a avut loc într-o ședință de judecată închisă, cu încălcarea art. 18 sau a art. 316 Cod de procedură penală, și examinarea cauzei în ordine de apel în ședință publică ar fi confirmat faptul stabilirii dreptului justițiabilului la un proces de judecată în ședință publică.

În opinia recurenților, lipsa de publicitate afectează în acest dosar dreptul la un proces echitabil și dreptul la protecția proprietății, având în vedere că asupra bunurilor inculpatului s-a dispus măsura confiscării speciale.

Cu privire la confiscarea specială, CtEDO a statuat că dreptul reclamanților la respectarea bunurilor lor presupune existența unei garanții judiciare eficiente (Cauza Arcuri c. Italiei din 5 ie 2001). Astfel, din jurisprudența europeană se desprinde necesitatea existenței următoarelor garanții: evaluarea trebuie făcută de către o instanță în cadrul unei proceduri judiciare, ce include o audiere publică; apărarea trebuie să aibă acces la dosarul cauzei/comunicarea în avans a argumentelor acuzării; persoanele în cauză trebuie să aibă posibilitatea să administreze probe, să ridice obiecțiile și să prezinte dovezile pe care le consideră necesare; prezumțiile pe care acuzarea se bazează să nu fie absolute, astfel încât ele să poată fi răsturnate de inculpat.

În acest context, recurenții consideră că nu este prezentă nici o excepție de la acest principiu și, prin urmare, ședințele de judecată urmau a fi publice. Interesele inculpatului, dar și ale justiției au fost afectate din cauza lipsei de transparență în acest dosar penal. Astfel, caracterul public al ședințelor de judecată este privit atât ca drept individual al acuzatului, cât și ca garanție procesuală. Or, potrivit art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale referitoare la (...) publicitatea ședinței de judecată (...) atrage 134 nulitatea actului procedural. Este evident faptul că legiuitorul a acordat o mare importanță publicității procesului penal, întrucât a prevăzut o asemenea sancțiune dură - cea a nulității absolute a actului procedural întocmit cu nerespectarea principiului publicității ședințelor de judecată.

Astfel, decizia Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 este un act procedural, lovit de nulitate absolută, în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece au fost încălcate prevederile legale referitoare la publicitatea ședințelor de judecată, iar conform alin. (3) al aceleiași norme - nulitatea în cauza nu se înlătură în niciun mod, ea poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți și se ia în considerație de instanță (...).

În baza prevederilor art. 29 alin. (4) Cod de procedură penală s-a solicitat de către apărare, în toate cererile adresate instanței de apel, pronunțarea motivată, dacă a avut loc în instanța de fond încălcarea articolelor CEDO privitor la neadmiterea cererilor respective în instanța de fond, în special examinarea publică, prin prisma jurisprudenței CtEDO; pronunțarea publică a încheierii asupra cererilor în cauză, însă instanța de apel nu a răspuns la niciuna din solicitările noastre, iar încheierile asupra cererilor apărării nu au fost pronunțate în public, contrar prevederilor art. 18 alin. (4), art. 340 alin. (1), art. 342 alin. (4) Cod de procedură penală. Judecata a avut loc fără participarea interpretului și a traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii (art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală).

În acest aspect, recurenții indică că, avocații în numele lui Filat Vladimir, au solicitat instanței de apel: 1) examinarea pieselor din dosar, redactate în alte limbi decât în limba de desfășurare a procesului, în prezența unui interpret; 2) traducerea, în scris, a documentelor care nu au fost traduse în limba română din limbile engleză, germană și letonă; 3) pronunțarea, dacă a avut loc în instanța de fond a încălcării art. 6 alin. 3 lit. e) CEDO privitor la traducerea materialelor dosarului redactate în limbile pe care nu le cunoaște inculpatul letonă și germană), prin prisma jurisprudenței CtEDO, în baza art. 29 alin. (4) Cod de procedură penală. Instanța de apel a respins cerințele apărării, fără a-și motiva încheierea.

Avocații au solicitat traducerea și examinarea în cadrul cercetării judecătorești cu asistarea interpretului a actelor din dosar (fiind indicate volumul, fila și limba în care sunt anexate actele la materialele dosarului), indicând că încălcarea dreptului constituțional ce garantează apărarea drepturilor persoanelor care nu posedă limba în care se desfășoară procesul - constituie un temei incontestabil de anulare a hotărârii instanței judecătorești.

În acest sens, a notificat art. 118 alin. (2) al Constituției Republicii Moldova, art. 14 alin. (3) din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, 135 Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European și Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale, jurisprudența CEDO, menționând că, situația lipsei unei traduceri autentice ar trebui raportată și la un alt principiu al procesului penal, cel al egalității armelor, întrucât este greu de imaginat cum s-ar putea situa pe o poziție de egalitate acuzarea și inculpatul, care nu înțelege anumite probe din dosarul cauzei.

Astfel că, recurenții invocă art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale referitoare la prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural, precum și art. 94 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, care nu admite punerea la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute (...) prin încălcarea dreptului la interpret, traducător al participanților la proces. În baza celor expuse, recurenții consideră că recursul, prin temeiul faptului că judecata în primă instanță și în apel a avut loc fără participarea interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii, abordează probleme de drept de importanță generală pentru jurisprudență, din care se întrevede încălcarea gravă a drepturilor persoanei la un proces echitabil și cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; dispozitivul este expus neclar; instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței (art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală) Recurenții menționează că, faptele reținute în sarcina inculpatului de instanța de fond se constată o reproducere a acestora din rechizitoriu, care are un conținut ce permite a constata și a invoca nulitatea actului de sesizare a instanței (Sen., f. 3-22), astfel că, prin forma actuală a actului de acuzare, fără a fi realizate explicațiile de rigoare, învinuitul Filat Vladimir a fost pus în situația de a răspunde unei învinuiri într-atât de vagi, încât a făcut imposibilă o apărare efectivă, câtă vreme infracțiunile imputate sunt mai degrabă abstracte, fără o veritabilă circumstanțiere de mod, loc și timp, precum și fără o raportare la normele legii aplicabile la momentul comiterii faptelor imputate.

Nici rechizitoriul, nici sentința nu conține răspunsuri concrete sau omite a se expune cu privire la unele întrebări importante pentru justa soluționare a acestui dosar.

În acest sens, recurenții identifică violarea prevederilor art. 6 alin. 3 lit. a) CEDO, adică dreptul acuzatului de a fi informat în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa . 136 Referitor la dreptul inculpatului să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării, în conformitate prevederile art. 6 alin. 3 lit. d) CEDO, precum și art. 66 alin. (2) pct. 17) Cod de procedură penală, recurenții menționează că, în ședința de judecată de la Curtea de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, avocații lui Filat Vladimir au înaintat o cerere privind audierea martorilor: XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, însă instanța a respins audierea acestora.

În continuare, avocații apărării au solicitat audierea persoanelor care nu au fost audiate în calitatea de martori de instanța de fond, și anume: XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, însă instanța de apel a respins și această cerere. În plus, ținând cont de renunțarea de către procuror la audierea martorului XXXXXX, apărătorii au reiterat cererea depusă în instanța de fond - de a fi citat și audiat martorul XXXXXX, însă și această solicitare a fost respinsă. Având în vedere că în primă instanța o parte din martori nu au fost audiați din cauza imposibilității asigurării prezenței acestora, apărarea a solicitat citarea și audierea lui XXXXXX și XXXXXX, cerere care, deși a fost admisă integral, a fost realizată doar parțial.

Astfel, doar martorul XXXXXX a fost audiat. În legătură cu faptul că martorul cheie în dosar XXXXXX (declarațiile căruia din autodenunț, din procesele-verbale de a audiere ale acestuia în calitate de martor sunt puse la baza sentinței instanței de fond și nu coroborează sau nu sunt confirmate în cea mai mare parte de alte probe) și martorul XXXXXX au refuzat să facă declarații în instanța de apel, apărarea a înaintat, la 02 noiembrie 2016, o cerere repetată de audiere a unor martori pe care i-a solicitat atât la examinarea în fond a cauzei penale, cât și la etapa pregătitoare în apel.

Deci, prin cerere repetată, s-a solicitat citarea prin comisie rogatorie din Federația Rusă a lui XXXXXX, precum și citarea și audierea martorilor XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, dar ca și în celelalte cazuri, fără a se retrage în camera de deliberare, instanța a dispus respingerea acestei cereri (după consultarea opiniei de către președintele ședinței a celorlalți 2 judecători, fără întreruperea ședinței). La 02 noiembrie 2016 Curtea de Apel Chișinău a anunțat că este în imposibilitate de a asigura prezența martorilor XXXXXX, V XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX, care au fost admiși de această instanță în baza încheierii inclusă în procesul-verbal al ședinței din 18 octombrie 2016. Citarea acestora a fost realizată de instanța de apel de 3 ori.

Instanța a renunțat să admită cererea apărării de a asigura prezența acestor martori prin toate mijloacele prevăzute de lege, anulându-și, în mod tacit, propria încheiere, prin care a dispus citarea și audierea acestor martori. În vederea admiterii martorilor apărării s-au invocat mai multe argumente, precum art. 6 alin. 2 și 3 CEDO în care sunt enunțate mai multe principii care susțin dreptul la un proces echitabil. În accepțiunea CtEDO, „egalitatea armelor” 137 constituie principiul fundamental al procesului echitabil, implică obligația de a oferi fiecărei părți o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza, în condițiile în care nu o plasează într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă.

În speță, instanțele naționale nu au motivat încheierile de respingere a cererilor privind citarea și audierea martorilor apărării, și respingerea cerinței privind asigurarea prezenței martorilor acceptați. Referitor la ilegalitatea măsurii de confiscare specială, recurenții indică aceleași argumente care au fost expuse în cererea de apel. Recurenții consideră, că prin temeiul lipsei de expunere a instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate de apelanți, ca neexpunerea asupra clarității învinuirii; respingerea martorilor apărării și nemotivarea încheierilor respective; erorile de procedură privind administrarea corpurilor delicte care afectează egalitatea armelor în proces; încălcarea dreptului la interpret, ridică probleme de drept de importanță generală pentru jurisprudență, din care se întrevede încălcarea gravă a drepturilor persoanei la un proces echitabil și cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

Prin pronunțarea asupra unor motive invocate de apelant (publicitatea procesului, dreptul de audiere a martorilor apărării, încălcarea dreptului la interpret), instanța de apel s-a redus la fraze generale, fără a stabili temeiurile de fapt și de drept, care au dus la respingerea motivelor apelului declarat de apărare (Dec, f. 197. 198). Neexpunerea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate de apelanți, în opinia acestora, permite de a constata că decizia Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 este una nemotivată. În acest sens, recurenții menționează jurisprudența CtEDO, potrivit căreia, o hotărâre motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și posibilitatea de a revedea decizia de către instanța de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției (Cauza Suominen v.Finlanda (2003), par. 37; Cauza Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007), par. 85). Modalitatea de motivare a soluției, în opinia recurenților, denotă faptul că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de procedură penală, hotărârea instanței nefiind motivată suficient, argumentele din apel fiind lăsate, în cea mai mare parte, fără apreciere, în aceeași ordine de idei, menționând că, motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esență, de conținut, aceasta urmând să fie clară, concisă și concretă, în concordanță cu probele și actele de la dosar.

Acest fapt constituie o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu judecătoresc, precum și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile prevăzute de art. 6 CEDO. 138 Astfel, decizia instanței de apel nu este legală, întemeiată și motivată, iar acest fapt constituie o problemă de importanță generală pentru jurisprudență.

O eroare gravă de fapt a fost cea care vizează remunerația ilicită reținută de instanța de fond, însă instanța de apel nu verifică legalitatea acestei remunerații ilicite (precum și legalitatea celorlalte remunerații ilicite reținute) și constată: la 25 noiembrie 2014 «Banca de Economii» SA acordă un credit bancar în valoare de 2 793 236 Euro societății «XXXXXX» LP, cod fiscal XXXXXX, ulterior mijloacele creditate fiind transferate în contul companiei nerezidente «XXXXXX LP», înregistrată în Marea Britanic, contul deschis la XXXXXX.

în continuare compania «XXXXXX LP» transferă mijloacele bănești în sumă de 2 793 229 Euro prin intermediul mai multor companii nerezidente cu conturile deschise la XXXXXX («XXXXXX LP», «XXXXXX» SA, «XXXXXX LP»), către compania nerezidentă «XXXXXX LP», conturile deschise la «Banca de Economii» SA (Dec. f. 114). În fapt, la materialele cauzei penale în apel au fost anexate mai multe acte de către partea acuzării, în particular Decizia Curții de apel Chișinău din XXXXXX prin care se atestă că a fost menținută sentința Judecătorie Buiucani din XXXXXX de condamnare a lui XXXXXX conform art. 243 alin. (3) lit. b) Сod репal la 5 ani închisoare, SRL «XXXXXX» la amendă de 7 500 unități convenționale (150 000 lei) cu lichidarea persoanei juridice și SRL XXXXXX la amendă de 7 500 unități convenționale (150 000 lei) cu lichidarea persoanei juridice (Dec, f. 140). Decizia Curții Supreme de Justiție din XXXXXX prin care a fost menținută Decizia Curții de apel Chișinău din XXXXXX în cauza XXXXXX, «XXXXXX» SRL și XXXXXX » (Dec. f. 140). Eroarea gravă constă în faptul că prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2016 menținută prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016), anexată la materialele cauzei respective,

se indică că XXXXXX a fost condamnat pentru infracțiunea de spălare a banilor (în modalitatea convertirii mijloacelor financiare) pentru aceeași sumă care este reținută lui Filat Vladimir în calitate de remunerație ilicită. Or, este o eroare gravă de fapt - să se stabilească convertirea mijloacelor financiare și să se rețină infracțiunea de spălare a banilor comisă de o anumită persoană XXXXXX), precum și aceeași sumă să fie reținută ca fiind în limitele traficului de influență pentru altă persoană, în particular Filat Vladimir. Mai mult decât atât, prin decizia Curții de Apel Chișinău din XXXXXX (menținută prin Decizia Curții Supreme de Justiție din XXXXXX) se stabilește că XXXXXX a utilizat mijloacele financiare în valoare de 2 793 229 Euro în interese personale, iar instanța de apel, în cauza lui Filat Vladimir reține aceeași sumă ca fiind primită de către Filat Vladimir - obiect al remunerației ilicite pentru infracțiunea de trafic de influență.

Și, pe măsură ce spălarea banilor presupune anumite acțiuni orientate spre atribuirea unui aspect legal sursei și provenienței veniturilor ilicite, nu putea fi reținută în niciun mod aceeași sumă și aceeași bani - 2 793 229 Euro și ca fiind un mijloc de comitere a infracțiunii de spălare a banilor 139 de către XXXXXX, iar legalizarea acestor mijloace financiare să fie în măsură să corespundă unei infracțiuni de trafic de influență - adică să se înscrie în limitele remunerației ilicite puse în sarcina lui Filat Vladimir în cazul unei infracțiuni de trafic de influență. Mai cu seamă, că s-a constatat în mod expres, că aceste mijloace financiare au fost utilizate de către XXXXXX în interese personale.

Se admit erori grave de fapt în cazul în care este cuantificată valoarea remunerației ilicite și se face admiterea confiscării bunurilor în valoarea acestei remunerații ilicite pretinse și/sau primite. Astfel, în actul de sesizare a instanței și în motivarea instanței de fond s-a stabilit că valoarea totală a remunerației ilicite este de 798 003 178 lei (Sen., f. 217; Rec, f. 155) Eroarea gravă constă în faptul că instanța de fond, însă, a stabilit că remunerația ilicită, în ansamblu, sumează valoarea de 795 822 418 lei (prin excluderea din suma totală a remunerației de 795 003 178 lei a sumei de 2 180 760 lei), adică această sumă indicată (795 822 418 lei) este cu 75 416 414.78 lei mai mare decât valoarea remunerației ilicite constatată de instanța de fond, dar cu 77 597 174.78 lei mai mare decât motivarea propriu-zisă din sentința instanței de fond (care reiese din conținutul actului de sesizare).

Stabilind suma de 11 191 500 $ SUA și 12 924 529 Euro - ca fiind valoarea remunerației ilicite în ansamblu în cazul transferurilor bănești prin intermediul unor companii nerezidente, instanța de apel admite din nou o eroare gravă de fapt. Or, sumele de bani reținute în motivarea acestei constatări nu vizează nici într-un mod sumele indicate. În fapt, aceste sume au fost diferite de la caz la caz, instanța de fond reținând, în ansamblu, suma de 11 191 500 dolari SUA (Rec. f. 84; Sen., f. 95). În motivarea sentinței, însă, se reține (prin cuantificarea tuturor sumelor indicate) suma de 10 675 000 dolari SUA (adică instanța de fond admite o eroare gravă prin majorarea limitelor remunerației ilicite constatate de către ea cu 516 500 dolari SUA).

Instanța de apel, fără o verificare a legalității stabilirii remunerației ilicite de către instanța de fond, reține suma de 11 191 500 dolari SUA (Dec. f. 100) - ca parte a remunerației ilicite pretinse și/sau primite prin intermediul unor companii nerezidente. În fapt, motivarea care cuprinde sumele concrete reținute în fiecare episod valorifică suma de 10 610 000 dolari SUA, adică cu 581 500 dolari SUA, decât propriul calcul matematic. Recurenții reiterează că, instanța de apel nu a verificat în nici un mod legalitatea sentinței instanței de fond sub aspectul cuantumului valoric al remunerației ilicite.

Pe această cale, instanța de apel nu a indicat la vreun echivalent al mijloacelor financiare - care constituie remunerația ilicită pretinsă sau primită prin intermediul companiilor nerezidente, lăsându-se să se înțeleagă că echivalentul acestor mijloace financiare în dolari SUA și Euro este de 385 827 041,72 lei - cuantumul stabilit de prima instanță și acuzatorul de stat (Rec. f. 144- 152; Sen. f. 204-214). Și în acest ultim aspect se constată o eroare gravă de fapt, 140 care a determinat o contrazicere evidentă între motivarea soluției și dispozitivul hotărârii. Or, în dispozitivul deciziei se operează cu o sumă echivalentă în lei. Se identifică și o altă eroare gravă de fapt, care vizează inclusiv o contrazicere vădită dintre motivare și dispozitivul hotărârii.

În fapt, instanța de apel conchide că, în concluzie Colegiul penal reține că instanța de fond în mod greșit a aplicat măsura de siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile care constituie contravaloarea remunerației ilicite în sumă de 791 298 222 lei și anume prin includere în suma totală și suma de 320 941 414 lei, care a fost exclusă din învinuirea adusă lui Vladimir FILAT pe motiv că nu s-a dovedit vinovăția sub acest capăt de acuzare (Dec. f. 21.0-2.11). Diferența matematică între 791 298 222, 78 lei (suma bunurilor care constituie contravaloarea remunerației ilicite și față de care s-a aplicat confiscarea specială de către instanța de fond) și 320 1 414 lei (suma remunerației ilicite exclusă de către Curtea de Apel Chișinău din învinuire) este de 470 356 809 lei.

Mai mult decât atât, din calcul în motivare a remunerației ilicite, admisă de către instanța de apel, această sumă urma să fie mult mai mică, adică de 722 825 204 lei, din care urma să se excludă 320 941 414 lei, obținându-se suma totală a remunerației ilicite de circa 401 883 790 lei, dar nicidecum 470 356 809 lei. Eroarea gravă este că în dispozitiv nu a fost reținută nici suma de 470 56 809 lei (diferența dintre 791 298 222 lei și 320 941 414 lei), dar suma de 472 537 568,78 lei, fapt care contravine motivării aduse pentru a lua această decizie.

O altă eroare gravă de fapt, care determină ca dispozitivul să fie expus într-un mod neclar, este cea legată de o contrazicere evidentă între anumite detalii ale aceluiași dispozitiv, precum în fapt, instanța de apel a respins ca fiind nefondat apelul procurorului în Procuratura Anticorupție XXXXXX, dar în textul dispozitivului, în mod abuziv, reține «admiterea acestui apel» în partea ce ține de confiscarea bunurilor care au constituit obiectul remunerației ilicite (în particular automobilul de model «Porsche Macan S Diesel MY» - cu valoarea de 1 210 800 Iei și a unui automobil de model «Volkswagen Touareg» - cu valoarea de 969 960 lei. În fapt, procurorul, în apel, a invocat că instanța de judecată urma să constate contravaloarea remunerației ilicite de care a beneficiat Vladimir FILAT nu suma de 791 298 222,78 lei, ci suma de 793 4 78 982, 78 lei.

Cu alte cuvinte, dacă la suma de 791 298 222,78 lei se adaugă 1 210 800 lei (valoarea automobilului de model «Posche Macan S Diesel MY») și suma de 969 960 lei (valoarea automobilului de model «Volkswagen Touareg») se obține suma totală de 793 478 982,78 lei. Anume din această sumă pretinsă de către procuror în apelul depus a fost exclusă suma de 320 941 414 lei, dar nu din suma invocată de instanța de fond și instanța de apel (791 298 222,78 lei). Astfel, dacă se scădea din 791 298 222,78 lei suma de 320 941 414 lei, se obținea 470 356 808,78, dar prin «admiterea de facto a 141 apelului procurorului» în această parte - s-a stabilit suma de 472 537 568,78 lei (adică suma solicitată în apel de procuror (CA a procurorului, f. 14) 793 478 982,78 lei minus 320 941 414 lei - suma exclusă din învinuirea lui Vladimir Filat).

Această eroare gravă a fost de natură a afecta grav soluția instanței, care conține multiple erori și contraziceri, fiind ilegală. Referitor la pretinderea și primirea de la XXXXXX în calitate de obiect al remunerației ilicite prin intermediul mijlocitorului XXXXXX, în perioada lunii aprilie 2013 a automobilului model „Porsche Macan S Diesel MY”, a.f. 2014, VIN-code XXXXXX, în sumă 1 210 800 lei (Sen., f. 219. 258. 261), recurenții menționează că au invocat în apel o eroare gravă de fapt (CA.

f. 85), pe care o invocă și în recurs, și anume, nu este posibil să primești în calitate de obiect al remunerației ilicite în aprilie 2013 un automobil, cu anul de fabricare 2014 (Dec. f. 4. 167). De asemenea, recurenții indică și la faptul că, instanța de apel contrar prevederilor art.414 alin. (2) și alin. (6) Cod de procedură penală, pct. 6 al Recomandării CSJ nr. 53 Cu privire la procedura de examinare a apelului conform modificărilor și completărilor din Codul de procedură penală, introduse prin Legea nr. 66 n 05.04.2012 (MO nr. 155-159/27.07.2012), în vigoare la 27.10.2012, nu a verificat declarațiile martorilor audiați în prima instanță, precum și probele administrate de prima instanță în baza cărora și-a întemeiat concluziile la adoptarea deciziei, fiind încălcate și prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, precum și jurisprudența CtEDO (Cauza Ekbatani împotriva Suediei, hotărârea din 26 mai 1988, par. 32), apărarea a solicitat audierea martorilor XXXXXX și XXXXXX în instanța de apel.

În acest sens, recurenții menționează că, instanța de apel a ezitat să constate din care alte motive darea declarațiilor de către XXXXXX este contrară intereselor sale, în afara interesului și dreptului de a nu se autoincrimina, deoarece martorul în cauză a refuzat să mai răspundă la careva întrebări. Ulterior, președintele ședinței a declarat că urmează organele abilitate să se expună privitor la respectarea prevederilor art. 313 Cod de procedură penală. Prin prisma art. 6 pct. 15), art. 273 alin. (1), (3), art. 335 și art. 313 Cod de procedură penală, apărătorii lui Vladimir Filat au solicitat, la 25 octombrie 2016, constatarea infracțiunii audiență și transmiterea materialelor organelor abilitate pentru a examina actele de sesizare în acest caz, însă instanța de apel nu a dat curs acestei cereri.

Recurenții indică că pot prezuma că declarațiile martorilor XXXXXX și XXXXXX, expuse în Decizia Curții de Apel Chișinău sunt preluate din procesul- verbal al ședințelor de judecată în această instanță, la care au obiecții, dar au fost lipsiți de posibilitatea de a fi informați de conținutul lui, or, constată că nu au primit răspuns la cererile din 15 noiembrie 2016 și, respectiv, din 27 decembrie 2016, prin care au solicitat acordarea dreptului prevăzut de lege de a lua cunoștință de procesul-verbal.

142 Faptul că nici o persoană nu poate fi silită să facă declarații contrar intereselor sale și a rudelor apropiate - poate fi interpretat altfel, decât în sensul privilegiului de autoincriminare, este probat și de acțiunile martorului XXXXXX, ale avocaților acestuia, dar și a martorului XXXXXX, care au precizat că prin invocarea prevederilor art. 90 alin. (2) Cod de procedură penală se are în vedere că refuză să facă declarații, deoarece aceasta este contrară intereselor lor și nu este vorba de dreptul de a nu se autoincrimina.

În baza celor expuse, consideră că prevederile art. 90 alin. (2) Cod de procedură penală nu sunt suficient de clare și previzibile pentru interpretare și aplicare, fiind citite și analizate atât separat, cât în raport cu prevederile art. 21, art. 63 alin. (7), art. 64 alin. (4), art. 66 alin. (2) pct. 8), art. 90 alin. 1) pct. 8), art. 90 alin. (12) pct. 7), art. 103 alin. (3), art. 109 alin. (7) Cod de procedură penală, atestându-se o contradicție cu art. 20, art. 23 alin. (2) și art. 26 din Constituția Republicii Moldova. La 09 noiembrie 2016, avocații lui Vladimir Filat au depus o cerere de ridicare a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 90 alin. (2) Cod de procedură penală, care a fost respinsă în baza unei încheieri a acestei instanțe.

Având în vedere că această încheiere este atacată cu recurs, CSJ urmează a se expune asupra oportunității de sesizare a Curții Constituționale. Recurenții menționează, că în instanța de apel, procurorul a dat citire unor mijloace materiale de probă, dar cele menționate de apărare nu au fost citite de acuzatorul de stat și nu au fost examinate în apel, deci, instanța de apel nu a verificat niciuna din mijloacele materiale de probă menționate în Decizie (Dec. f. 86-139), totodată, indicând la faptul că, probele în cauză ale acuzării au fost examinate numai în cadrul instanței de fond și nu au fost verificate în modul prevăzut de art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală. La fel, recurenții, întru susținerea temeiului de drept prevăzut la art.427 alin. (1) pct.8) Cod de procedură penală, invocă aceleași argumente care au fost descrise în cererea de apel și anume, în ce privește elementele infracțiunilor imputate inculpatului în raport cu probele administrate în cauză.

De asemenea, inculpatul Filat Vladimir și avocatul acestuia Popa Igor declară recursuri împotriva încheierilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016 privind respingerea cererilor de ridicare în fața Curții Constituționale a excepției de neconstituționalitate privitor la art.316 alin.(4) și la art.90 alin.(2) și art.342 alin.(3) Cod de procedură penală, solicitând casarea acestora și sesizarea Curții Constituționale cu excepțiile menționate supra. Copia încheierilor privitor la respingerea cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate au fost recepționate de partea apărării la 17 noiembrie 2016. În opinia recurenților, solicitările avocaților de a sesiza Curtea Constituțională au fost respinse, în mod ilegal și neîntemeiat, de către completul de apel.

După ce au preluat argumentele avocaților în susținerea excepției, 143 completul de judecată s-a limitat în a concluziona (foarte succint) că prevederile legale indicate în art. 316 Cod de procedură penală reglementează diferite proceduri de examinare a cauzelor penale și nici sub un aspect nu contravin prevederilor Constituției [s.a.], ci dimpotrivă, vin să implementeze principiul respectării dreptului persoanei la un proces echitabil, cât și are ca obiectiv examinarea mai obiectivă, rapidă, completă a cauzei penale cât și a asigurării desfășurării normale a procesului penal, precum și, prevederile legale indicate în art. 90 alin. (2) și art. 342 alin. (3) Cod de procedură penală nu contravin prevederilor Constituției [s.a.], ci dimpotrivă, vin să implementeze principiul respectării dreptului persoanei la un proces echitabil, cât și are ca obiectiv examinarea mai obiectivă, rapidă, completă a cauzei penale cât și a asigurării desfășurării normale a procesului penal.

Or, aceste concluzii sunt inadmisibile și incompatibile cu Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016 privind interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție și, în particular, cu pct. 83 al aceleiași Hotărâri, care stipulează că verificarea constituționalității normei contestate este de competența exclusivă a Curții Constituționale. Astfel, judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât în cazul neîntrunirii condițiilor menționate anterior. În aceste circumstanțe, în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea normelor, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională., totodată, notificând prevederile pct. 82 al Hotărârii nr. 2 din 9 februarie 2016 privind interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție.

Recurenții menționează că, instanța de apel s-a limitat doar în a expune aceste condiții, fără, însă, să supună excepția ridicată de către avocați filtrului impus de către instanța constituțională, ceia ce în opinia lor, judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău și-au depășit, în mod clar, competența, deoarece s-au pronunțat cu privire la constituționalitatea normelor criticate de către avocați și chiar și-au asumat, în fapt, atribuțiile judecătorului constituțional. Mai mult decât atât, recurenții relevă, că Curtea Constituțională, prin aceeași Hotărâre nr. 2 din 9 februarie 2016, la pct. 87, a conchis că orice instanță judiciară chemată să soluționeze un litigiu, în ipoteza unei îndoieli cu privire la constituționalitatea unei dispoziții, are atât puterea, cât și obligația să se adreseze Curții Constituționale.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău nu și-a îndeplinit obligația legală de a sesiza Curtea Constituțională și a lezat partea apărării de un drept prevăzut de Constituție și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Astfel, potrivit jurisprudenței CtEDO nu este exclus ca, în unele circumstanțe, refuzul exprimat de o instanță națională, chemată să se pronunțe în ultimă instanță [cu privire la sesizarea Curții Constituționale] - ar putea aduce atingere principiului echității procedurii, așa cum este enunțat la art. 6 par. 1 al Convenției, în special atunci când un asemenea refuz este arbitrar. Curtea reține că, prin ignorarea excepției de neconstituționalitate și rezolvarea 144 litigiului fără soluționarea prealabilă a excepției de către instanța de contencios constituțional, judecătorul ordinar ar dobândi prerogative improprii instanței judecătorești.

Recurenții mai menționează, că în cuprinsul încheierii privind respingerea sesizării Curții Constituționale referitor la prevederile art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța a reținut că încheierile date pe parcursul judecării cauzei au fost pronunțate public, astfel motivele invocate cu privire la neconstituționalitatea nomelor de procedură penală sunt lipsite de temei de drept [s.a.], legea fiind clară și previzibilă în acest sens și prevede examinarea cauzelor în ședințe publice doar cu rezerva prevăzută la an. 18 CPP prin care se va decide a fi examinat cauza în ședințe închise (înch. f. 3). Aceasta alegație, în opinia recurenților, nu corespunde realității, deoarece, pe de o parte, instanța a declarat că ședințele sunt închise, iar cu privire la pronunțarea publică a hotărârilor emise în cadrul procesului penal - nici nu s-a expus.

Ținând cont de cele consemnate, avocații au solicitat, practic, prin fiecare cerere înaintată - pronunțarea publică a hotărârii cu privire la rezultatul deliberărilor în conformitate cu prevederile art. 342 alin. (4) Cod de procedură penală, însă instanța a refuzat, de fiecare dată, să satisfacă această cerință. În consecință, faptul că încheierile date pe parcursul judecării cauzei au fost pronunțate public reprezintă un neadevăr, care diminuează credibilitatea soluțiilor date de către această instanță.

La fel, se indică și faptul că, în cuprinsul încheierii privind respingerea sesizării Curții Constituționale referitor la prevederile art. 90 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța a realizat unele constatări și concluzii, lipsite de motivare în fapt și în drept, cu privire la refuzul martorului XXXXXX de a face declarații în fața instanței și a răspunde la întrebările părților, instanța a reținut că „intenția părții apărării în interesul inculpatului V. Filat de a obține mărturisiri și informații prin orice mijloace prin înfrângerea rezistenței persoanelor date este de natură de a fi apreciată ca tratament inuman și degradant [s.a.] și nu poate fi acceptată nici sub o formă, în acest sens instanța nu poate pune problema de neconcordanță a prevederilor art. 90 alin. (2) Cod de procedură penală cu prevederile constituționale și deci se impune necesitatea de a sesiza Curtea Constituțională (...).

Soluțiile instanței de apel sunt criticabile, în viziunea recurenților, și sub aspectul lipsei unei motivări corespunzătoare a unei hotărâri judecătorești, chiar dacă aceasta nu vizează fondul cauzei. Astfel, potrivit unei jurisprudențe constante a CtEDO, pentru a reflecta principiul legat de buna administrare a justiției, hotărârile instanțelor ar trebui să menționeze, în mod adecvat, motivele pe care se bazează acestea. Prin urmare, motivarea hotărârilor instanței au scopul de a demonstra părților că au fost auzite, contribuind, astfel, la o acceptare mai bună a hotărârii emise de către instanță. În plus, motivarea obligă judecătorii să-și întemeieze raționamentele proprii pe argumente obiective care țin cont de drepturile acuzatului.

Cu toate acestea, întinderea obligației de motivare variază 145 în funcție de natura acestor hotărâri și trebuie să fie stabilită în dependență de împrejurările cauzei. În acest context avocații apărării au expus judecătorului ordinar argumente pertinente care susțin că textele din Cod de procedură penală, aplicate în prezentul dosar penal, violează dreptul la un proces echitabil, însă magistrații de la Curtea de Apel nu s-au expus motivat cu privire la aceasta. Mai mult ca atât, s-a stabilit că instanțele nu sunt obligate să dea un răspuns detaliat la fiecare argument invocat, însă trebuie să fie clar, din conținutul hotărârii, că aspectele esențiale ale cauzei au fost abordate. În altă ordine de idei, instanțele naționale ar trebui să indice, cu suficientă claritate, motivele pe care își bazează hotărârile, astfel încât să permită unui justițiabil, în mod util, de a exercita orice drept de a contesta această hotărâre.

Or, lipsa motivării încheierilor de respingere a solicitării avocaților a produs o limitare a drepturilor dlui Vladimir Filat, incompatibilă cu ari. 6 CEDO. În același sens, recurenții subliniază, că Curtea Constituțională apreciază critic faptul, că normele legale nu prevăd expres dreptul părților de a contesta cu recurs separat încheierea prin care se refuză ridicarea excepției, ci doar odată cu fondul cauzei. În aceste condiții, deși excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată la orice etapă a procesului, până la pronunțarea hotărârii, și în cadrul oricărei instanțe în ordinea exercitării căilor de atac (judecătorie, Curtea de Apel, Curtea Supremă de Justiție), Curtea Constituțională reține că, în vederea asigurării celerității procesului, părțile trebuie să aibă posibilitatea procesuală de a contesta separat cu recurs încheierea judecătorului ordinar de respingere a cererii de ridicare a excepției.

Recurenții notifică prevederile art. 7 alin. (2), (5) Cod de procedură penală și indică la faptul că, prezentele încheieri sunt criticabile și prezintă un temei de recurs sub aspectul prevederilor art. 444 alin. (1) pct. 6) C Cod de procedură penală, care susțin că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul hotărârii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronunțat după deliberare.

În conformitate cu art. 29 alin. (4) Cod de procedură penală, introdus recent prin Legea nr. 122 din 2 iunie 2016, în cazul în care părțile invocă încălcarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 și ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1298-XII din 24 iulie 1997, instanțele de judecată au obligația să se pronunțe motivat, în hotărârile emise, dacă a avut loc sau nu încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Recurenții indică că, prezentele solicitări se întemeiază pe prevederile art. 6 par. 1 și art. 13 CEDO - dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv.

Astfel, orice persoană, ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de 146 prezenta Convenție au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale. Prin urmare, deși nu este prevăzută expres posibilitatea părților de a ataca separat cu recurs încheierea menționată supra, ținând cont de pct. 88 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016 și art. 13 CEDO, consideră că Curtea Supremă de Justiție poate să cenzureze încheierile, prin care instanța de apel a respins ilegal și nemotivat cererile avocaților privind ridicarea excepției de neconstituționalitate.

6.3. XXXXXX și S.A XXXXXX, în persoana directorului general, XXXXXX, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, solicită casarea deciziei instanței de apel, precum și a hotărârii primei instanțe, în partea aplicării măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile:  cota socială a companiei XXXXXX de 49,634% din acțiunile companiei XXXXXX SA., în valoare de 6 207 540,734 MDL;  cota companiei XXXXXX de 35,288% din acțiunile companiei XXXXXX S.A., în valoare de 4 413 339,5944 MDL;  imobilul amplasat în mun.

Chișinău, XXXXXX, a cărui valoare a fost estimată la suma de 4 622173,0 MDL;  cota de 95,37% din cota socială a companiei XXXXXX S.A. care a fost estimat la o valoare de 5 795 829,95 MDL;  teren cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX cu valoarea cadastrală de 1 597159,0 MDL;  construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX cu valoarea cadastrală de 5 911126,00 MDL;  teren cu numărul cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 15195 773,00 MDL;  construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 62 691 890,00 MDL;  construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun.

Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 17 896 054,00 MDL;  construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 1 175 504,00 MDL;  încăpere cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 337 841 MDL;  construcție cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 571 624 MDL; 147  încăpere cu numărul cadastral XXXXXX, amplasată în mun. Chișinău, XXXXXX, cu valoarea cadastrală de 316 863 MDL. În susținerea solicitărilor recurenții invocă aceleași argumente care au fost expuse în cererile de apel. Totodată, se solicită și casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 09.12.2016 despre respingerea cererii de explicare a modului de executare a Deciziei și soluționarea acesteia odată cu fondul recursului.

6.4. Avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX, invocând prevederile art.427 alin. (1) pct. 3) - ședințele de judecată nu au fost publică și pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, solicită casarea totală a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de aplicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială și a sechestrului asupra tuturor bunurilor imobile ce aparțin cu titlu de proprietate companiei S.A. XXXXXX și casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea în care a fost respins apelul companiei și menținută hotărârea primei instanțe cu privire la aplicarea sechestrului asupra tuturor bunurilor imobile ce aparțin cu titlu de proprietate companiei S.A.

XXXXXX. În motivarea recursului invocă ilegalitatea acestor hotărâri, deoarece a fost prejudiciat dreptul la un proces echitabil, fiind menționate argumentele indicate în recursul declarat de inculpat și avocatul acestuia privind publicitatea ședințelor de judecată și nemotivarea hotărârilor instanțelor de judecată. De asemenea, menționează că, dispozitivul hotărârii este contrar motivelor care au determinat soluția, deoarece instanța de apel reține că instanța de fond a dispus corect aplicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile care constituie contravaloarea remunerației ilicite, cu valoarea totală în sumă de 4 524 195,22 lei (Dec. f. 209). De asemenea, Colegiul penal reține că instanța de fond în mod legal și argumentat a aplicat măsura de siguranță sub formă de confiscare față de anumite bunuri a căror valoare este de 126 732 716,328 lei (Dec. f. 209-210).

În context, instanța de apel reține legalitatea confiscării bunurilor de către instanța de fond valoare totală de 131 256 911,548 lei. De asemenea, se invocă că în concluzie, Colegiul reține că instanța de fond în mod greșit a aplicat măsura de siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile care constituie contravaloarea remunerației ilicite în sumă 791 298 222 lei și anume prin includerea în suma totală și suma de 320 941 414 lei care a exclusă din învinuirea adusă lui Vladimir Filat pe motiv că nu s-a dovedit vinovăția sub acest capăt de acuzare (Dec. f. 210). În fapt, constatările instanței de apel sunt contrare dispozitivului pronunțat, admițându-se astfel o eroare gravă care afectează legalitatea hotărîrii adoptate.

În particular, prin dispozitivul Deciziei s-a dispus a aplica măsura de siguranță sub formă de confiscare specială față de bunurile imobile și cotele sociale puse sub sechestru care aparțin lui Filat Vladimir cu drept de proprietate sau contravaloarea bănească a remunerației ilicite primite de către 148 Filat Vladimir în sumă de 472 537 568 lei 78 bani. În fapt, această decizie nu corespunde cu cele reținute în conținutul motivării, reținându-se legalitatea confiscării bunurilor în valoare totală 156 911,548 lei, iar prin soluția care rezultă din motivarea enunțată - 472 537 568,78 lei. În opinia recurentului, instanța de apel a admis o aplicare a cadrului normativ în vigoare, prin invocarea aplicării confiscării speciale si extinse acelorași bunuri.

Această aplicare eronată a legii penale a determinat înrăutățirea situației prin propriul apel. Mai mult ca atât, nu s-a indicat expres care bunuri au fost supuse confiscării speciale și care bunuri au fost supuse confiscării extinse. Or, aceste măsuri de siguranță pot fi aplicate cumulativ sau alternativ doar în raport cu diferite bunuri, dar nicidecum la aceleași bunuri. De asemenea, o eroare gravă admisă de către instanța de apel este cea, prin care nu a evidențiat în conținutul dispozitivului lista bunurilor care au constituit obiectul remunerației și sunt supuse confiscării speciale, lista bunurilor supuse confiscării sub aspectul valorii remunerației ilicite, lista bunurilor supuse confiscării extinse.

Această eroare gravă în vedere imposibilitatea executării Deciziei Curții de Apel Chișinău, mai cu seamă că între motivare și soluție se identifică incoerențe și contraziceri evidente. Mai mult ca atât, incoerențe sunt stabilite între cuantumul valoric al remunerației ilicite pretinse și/sau primite, cuantumul valoric al bunurilor supuse confiscării speciale care sunt descrise în motivare, cuantumul valoric al bunurilor supuse confiscării speciale reținute în dispozitivul Deciziei. În consecință, susține că a fost violat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 par. 1 CEDO și al dreptului de proprietate prevăzut de art. 1 al Protocolului 1 CEDO, prezentând probleme de importanță generală pentru jurisprudență.

6.5. XXXXXX, invocând prevederile art.427 alin. (1) pct. 3) - ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel și pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, solicită casarea hotărârilor primei instanțe și instanței de apel, privitor la confiscarea specială asupra automobilului de model „Toyota Land Cruiser 200” a.f. 2013 cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu VIN-code XXXXXX și eliberarea acestui automobil la solicitarea proprietarului de la parcarea specială. În motivarea recursului invocă ilegalitatea acestor hotărâri, deoarece i-au fost prejudiciate dreptul său la un proces echitabil, fiind menționate argumentele indicate în recursul declarat de inculpat și avocatul acestuia privind publicitatea ședințelor de judecată și nemotivarea hotărârilor instanțelor de judecată.

De asemenea, menționează și faptul că, deși instanța de apel constată ilegalitatea acțiunilor instanței de fond cu privire la bunurile din proprietatea altor apelanți, la final, într-un mod cu totul paradoxal, că instanța de fond a dispus 149 corect aplicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială față de bunuri. Aceste contradicții evidente subliniază caracterul superficial al analizei cauzei penale și motivarea superficială și inconsecventă a prezentei decizii. Astfel, Curtea de Apel, insistă asupra caracterului „cert” al faptului că automobilul a fost procurat din banii lui XXXXXX pentru a fi transmis lui V. Filat, fapt ce se demonstrează prin ridicarea automobilului de la domiciliul lui V. Filat în urma percheziției.

În fața instanței de apel martorul a refuzat să ofere declarații în fața instanței. Prin urmare, este absolut aberantă concluzia la care a ajuns instanța de apel, în lipsa unor probe în acest sens. În context, nu au fost administrate nici o probă care ar susține constatările instanței de apel, ba din contra, în calitate de parte cointeresată a prezentat instanței atât contractul de vânzare-cumpărare, actul de predare-primire cât și bonurile, facturile fiscale achitate de către natul, instanța de apel nu s-a pronunțat motivat asupra acestora, considerând că a fost violat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Recurentul menționează că, în cererea de apel a invocat faptul, că prin confiscarea automobilului se violează dreptul la proprietate consfințit de art. 46 alin. (1) și (3) din Constituția Republicii Moldova, art. 13 alin. (1) Cod de procedură penală, cât și art. 1 din Protocolul Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care stipulează că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute și de principiile generale ale dreptului internațional, însă instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la acest aspect.

Astfel, recurentul apreciază că, decizia instanței de apel ca fiind una ilegală, neîntemeiată și în consecință susține că lipsa de publicitate a ședințelor de judecată în care s-a examinat și dispus măsura confiscării, precum și lipsa motivării deciziei Curții de Apel la confiscarea specială, constituie violări al dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 par. 1 CEDO și al dreptului de proprietate prevăzut de art. 1 din Protocolul Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, reprezentând probleme de importanță generală pentru jurisprudență. 6.6.

Avocatul XXXXXX în numele XXXXXX, invocând prevederile art.427 alin. (1) pct. 3) - ședințele de judecată nu au fost publice și pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, solicită casarea totală a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de aplicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială asupra cotei companiei XXXXXX de 35,288 % din acțiunile Societății XXXXXX S.A. în valoare de 4 413 339,5944 MDL și casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea în care a fost respins apelul declarat de către compania XXXXXX. 150 În motivarea recursului invocă argumente identice expuse în recursul declarat în numele S.A.

XXXXXX, totodată, fiind menționat faptul că, în speță, instanța de apel a respins cererea de apel a subscrisei, motivând după cum urmează: „Compania „ XXXXXX" este o companie înregistrată în zonă off-shore și nu a administrat careva poziții de asociere cu bunurile sechestrate ". Cu privire la acest aspect menționează că, în cadrul ședințelor de judecată în cadrul Curții de Apel a fost prezentat un set de acte confirmative, care probează faptul că beneficiarul real (efectiv) al companiei „XXXXXX” este XXXXXX și nicidecum Filat Vladimir. Or, nemijlocit în cadrul perchezițiilor efectuate la sediul companiei XXXXXX SRL au fost depistate și ridicate probe în acest sens, cum ar fi ștampila companiei „XXXXXX”.

Acest fapt denotă, că beneficiarul și gestionarul real al acestei companii este XXXXXX. Totodată, procurorul nu a prezentat nici o probă în sensul art. 93 și 100 Cod de procedură penală, care ar demonstra faptul că V. Filat este gestionarul/beneficiarul efectiv al acestei companii. La caz, instanța de apel nu a stabilit temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea motivelor apelului declarat de subscrisă, ci doar s-a limitat la expunerea circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei. Neexpunerea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate de apelant permite de a concluziona, că Decizia Curții de apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 este una nemotivată. 6.7. Avocatul XXXXXX în numele S.A.

XXXXXX, invocând prevederile art.427 alin. (1) pct. 3) - ședințele de judecată nu au fost publice și pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, solicită casarea totală a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de aplicarea măsurii de siguranță sub formă de confiscare specială asupra cotei sociale de 49,634 % din acțiunile XXXXXX ce aparțin XXXXXX S.A. și cotei în mărime de 95,37 % din capitalul social al XXXXXX S.A., deținute de Vladimir Filat și casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea în care a fost respins apelul declarat de către compania XXXXXX S.A.

În motivarea recursului invocă argumente identice expuse în recursul declarat în numele S.A. XXXXXX și XXXXXX. 6.6. Recursul declarat de către S.A. XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și S.A. XXXXXX, în comun, este identic cu recursurile declarate de către XXXXXX și S.A XXXXXX, și de avocatul XXXXXX, invocând aceleași solicitări și aceleași argumente. 7. Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate. De asemenea, a fost depusă referința și din partea inculpatului Filat Vladimir și avocatul acestuia, Popa Igor, privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de procuror, solicitând respingerea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

151 8. Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 8.1. Cu referire la argumentele recursurilor ordinare , prin care se invocă eroarea de drept, prevăzută la art. 427 alin.(1) pct. 3) Cod de procedură penală și anume, că ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile, când legea prevede altfel.

Din materialele dosarului penal Colegiul penal atestă, că la data de 27 septembrie 2016 în ședința instanței de apel de către procurorul Bețișor A., prin demers, a fost solicitată examinarea cauzei în ședință închisă, iar de către avocatul Popa I. și inculpatul Filat V. a fost solicitată examinarea cauzei în ședință publică. Asupra acestor cereri instanța de apel s-a expus prin încheierea pronunțată la 27 septembrie 2016, prin care cererea inculpatului Filat V. și avocatului Popa I. a fost respinsă, iar demersul procurorului a fost admis și dispusă examinarea cauzei penale în privința inculpatului în ședință închisă. În recursurile ordinare avocatul Popa Igor în numele inculpatului Filat Vladimir și inculpatul V. Filat, XXXXXX și S.A XXXXXX, avocatul XXXXXX în numele S.A.

XXXXXX, XXXXXX, avocatul XXXXXX în numele XXXXXX, avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX și S.A. XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și S.A. XXXXXX, invocă prezența în speța examinată a erorii de drept, prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 3) Cod de procedură penală și anume, că ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile, când legea prevede altfel, considerând că caracterul public al ședințelor de judecată este un drept al inculpatului, precum și o garanție procesuală, care asigură echitatea unui proces penal, considerând că acest drept are un caracter absolut. Verificând materialele cauzei în raport cu argumentele recurenților prin care se invocă ilegalitatea judecării cauzei în ședință închisă, Colegiul penal a ajuns la concluzia, că aceste solicitări sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse din următoarele considerente.

Colegiul penal în acest sens menționează, că potrivit articolului 6 paragraf 1 din Convenție, întitulat „ Dreptul la un proces echitabil”, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

152 Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într- o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției. Cu referire la aceste prevederi ale Convenției în Diennet vs Franța (26 septembrie 1995, nr. 18160/91, Par. 33), Curtea Europeană și-a susținut afirmațiile expuse anterior în jurisprudență potrivit cărora așa-numita publicitate are drept scop protejarea justițiabililor contra unei justiții secrete, scăpate de sub controlul publicului, un mijloc ce contribuie la păstrarea încrederii în instanțele judecătorești.

Transparența oferită de către aceasta administrării justiției asigură și atingerea scopului articolului 6 § 1: procesul echitabil, a cărui garantare, în sensul Convenției, este unul din principiile oricărei societăți democratice. Totodată CtEDO subliniază, că Convenția nu oferă un caracter absolut acestui principiu, deoarece potrivit articolului 6 § 1 accesul în sala de ședințe poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia în interesul moralității (...), atunci când (...) protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță, atunci când în împrejurări speciale publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției.

Astfel, Convenția și jurisprudența CtEDO stabilește posibilitatea unor derogări de la regula generală, reieșind din particularitățile distincte ale cauzei, atribuind instanțelor de judecată dreptul de a da o apreciere cumulativă tuturor circumstanțelor concrete ale cauzei, precum și a impactului limitării accesului publicului în sala de judecată asupra echității procesului în speță, obligând instanțele de judecată să-și motiveze în mod temeinic soluțiile sale privind limitarea accesului publicului în sala de judecată.

În acord cu stipulările art. 6 paragraf 1 CEDO Codul de procedură penală al Republicii Moldova prevede în art. 18: (1) „În toate instanțele judecătorești ședințele sunt publice, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul cod”; (2) Accesul în sala de ședință poate fi interzis presei sau publicului, prin încheiere motivată, pe parcursul întregului proces sau al unei părți din proces, în interesul respectării moralității, ordinii publice sau securității naționale, când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților în proces o cer, sau în măsura considerată strict necesară de către instanță când, datorită unor împrejurări speciale, publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiției; (21) În procesul în care un minor este victimă sau martor, instanța de judecată va asculta declarațiile acestuia într-o ședință închisă; (3) Judecarea cauzei în ședința închisă a instanței trebuie argumentată și efectuată cu respectarea tuturor regulilor procedurii 153 judiciare; (4) În toate cazurile, hotărârile instanței de judecată se pronunță în ședință publică”.

Analizând încheierea instanței de apel din 27 septembrie 2016, Colegiul penal constată, că instanța de apel a dispus, în temeiul prevederilor art. 18 Cod de procedură penală examinarea apelurilor declarate împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27.06.2016, în privința inculpatului Filat Vladimir în ședință închisă, prin limitarea accesului publicului în ședința de judecată a instanței de apel, motivându-și soluția prin faptul, că în prezent în gestiunea Procuraturii Anticorupție se află cauza penală nr. 20159781138 în cadrul căreia sunt înfăptuite acțiuni de urmărire penală.

Din această cauză prin ordonanța procurorului din 16.12.2015 a fost disjunsă prezenta cauză, în care se conțin mai multe informații care se impun a fi protejate, urmează a fi interogați martori, a căror declarații prezintă valoare probatorie pe dosarul aflat la urmărirea penală, pentru asigurarea posibilității de aplicare a unor eventuale măsuri de asigurare, precum și de protecție a persoanelor în virtutea unor împrejurări speciale generate de urmărirea penală pe dosarul aflat în gestiunea Procuraturii Anticorupție, iar, în consecință, pentru a nu afecta urmărirea penală în cauza din care a fost disjuns prezentul dosar și, respectiv, interesele justiției.

Colegiul penal consideră, că instanțele ierarhic inferioare au adoptat încheieri motivate, prin care s-a dispus desfășurarea ședințelor de examinare a cauzei în privința lui Filat V. fără accesul publicului, astfel respectând jurisprudența CtEDO, care menționează, că limitarea accesului la ședințe trebuie să fie strict fundamentate pe circumstanțele speței (Cauza Bocellari și Rizza contra Italiei, Hotărârea din 13 noiembrie 2007), totodată, instanțele respectând și prevederile art. 18 alin. (3) Cod de procedură penală, care prevede, că judecarea cauzei în ședința închisă a instanței trebuie argumentată și efectuată cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare.

Astfel, Colegiul penal constată, că în motivarea demersului depus de către procuror cu solicitarea limitării accesului publicului la ședințele de judecată, acesta a menționat, că în cauza penală de învinuirea lui Filat Vladimir desfășurarea ședințelor de judecată în ședință închisă sunt justificate de particularitățile distincte ale cauzei penale, dat fiind faptul că expunerea unor circumstanțe ce se conțin în dosar în mod public ar afecta grav examinarea în continuare a circumstanțelor cauzei penale care se află în procedura Procuraturii Anticorupție, deoarece ar permite persoanelor care au mai fost implicate la comiterea faptelor infracționale să declanșeze acțiuni, care ar împiedica desfășurarea obiectivă a urmăririi penale.

În acest sens procurorul a menționat, că acuzațiile care sunt formulate în denunțul lui XXXXXX și care au constituit temei de pornire a urmăririi penale în privința lui Filat Vladimir, vizează în mod direct sustragerile în proporții deosebit de mari din sistemul bancar al Republicii Moldova, în cadrul căreia capitalul unei bănci al cărei pachet majoritar de acțiuni îl deținea statul, a fost diminuat prin 154 acțiunile coruptibile invocate în denunț, prin pretinderea și primirea de bunuri în proporții deosebit de mari de obiecte materiale și mijloace financiare, precum și prin ulterioarele acțiuni de sustragere a mijloacelor financiare în proporții deosebit de mari, din cadrul acestei bănci. Informarea publicului larg asupra circumstanțelor concrete și probelor expuse în speță, care constituie în prezent obiectul cauzei penale aflate în procedura Procuraturii Anticorupție, ar compromite probele pe acest dosar, afectând, în final, interesele justiției.

Colegiul penal atestă, că apreciind temeinicia solicitărilor procurorului, instanțele de judecată legal au decis asupra necesității limitării accesului publicului la ședințele de judecată, deoarece cauza în speță vizează fapte, săvârșite în comun acord cu persoane de demnitate publică și care au adus atingere stabilității economice a întregii țări și aceste acțiuni constituie și în prezent obiectul urmăririi penale, care nu este finalizată, astfel că respectarea intereselor justiției la caz sunt extrem de necesare, fiind atins prin aceasta și unul din scopurile procesului penal, prevăzut de art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală, că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale.

Astfel, interesele justiției, de a înfăptui urmărirea penală în scopul stabilirii tuturor circumstanțelor comiterii faptelor la un asemenea nivel și de o asemenea amploare, în opinia Colegiului penal, prevalează satisfacerii interesului public în speță, chiar și în condițiile motivării acesteia prin necesitatea respectării dreptului inculpatului la un proces echitabil. Mai mult decât atât, Colegiul penal consideră, că faptul limitării accesului publicului la ședințele de judecată nu poate constitui la caz o încălcare a dreptului inculpatului la un proces echitabil, deoarece examinarea cauzei a avut loc cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare, inculpatul participând personal la examinarea cauzei, având acces la toate actele judecătorești emise și întocmite în cauză, beneficiind și folosindu-se de dreptul la apărare, inclusiv și de a obține copii de pe aceste acte, precum și de pe înregistrările audio ale ședințelor de judecată.

Ținând cont de cele expuse supra, Colegiul penal consideră, că sunt neîntemeiate și argumentele recursurilor, în care se invocă încălcarea dreptului la un proces echitabil prin faptul, că hotărârile judecătorești în speță nu ar fi fost pronunțate public, adică citite cu voce tare în prezența publicului. Referitor la pronunțarea publică CtEDO a remarcat în cauza Pretto si alții vs Italia (8 decembrie 1983, nr. 7984/77, Par. 28), că aceasta nu înseamnă în mod obligator ca hotărârea să fie citită în incinta instanței de judecată, dar este suficient să se asigure accesibilitatea publicului. Astfel că, posibilitatea de a obține o copie a hotărârii de la grefier sau de a citi hotărârea într-o culegere oficială de jurisprudență publicată asigură publicitatea fără ca hotărârea să fie citită cu voce tare.

155 Astfel, Colegiul penal ajunge la concluzia, că în speță nu se constată eroarea de drept invocată de către recurenți, prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală. 8.2. Cu referire la recursurile avocatului Popa Igor în numele inculpatului Filat Vladimir împotriva încheierilor din 09 noiembrie 2016 de respingere a cererilor inculpatului Filat Vladimir și avocatului Popa Igor privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală și de respingere a cererii inculpatului Filat Vladimir și avocatului Popa Igor privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.90 alun. (2) și art. 342 alin. (3) Cod de procedură penală.

Din materialele dosarului penal Colegiul penal atestă, că la data de 09 noiembrie 2016 în ședința instanței de apel de către inculpatul Filat Vladimir și avocatul Popa Igor au fost depuse două cereri privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 316 alin.(4) Cod de procedură penală (f.d. 32-59, Vol. XXXIX) și privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 90 alin.(2) și art. 342 alin.(3) Cod de procedură penală (f.d. 65-118, Vol. XXXIX). Asupra acestor cereri, depuse în mod separat de către inculpatul Filat Vladimir și avocatul Popa Igor, instanța de apel s-a expus prin pronunțarea a două încheieri la data de 09.11.2016 (f.d. 60-64, 119-124, Vol. XXXIX), respingând cererile depuse.

Împotriva încheierilor indicate supra avocatul Popa Igor în numele inculpatului Filat Vladimir declară recurs, solicitând casarea acestora ca fiind neîntemeiate și sesizarea de către instanța de recurs a Curții Constituționale privind excepțiile de neconstituționalitate invocate de către autorii recursurilor.

În motivarea recursurilor sale avocatul Popa Igor menționează, că potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016 în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională, iar judecătorul ordinar nu se pronunță asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: (1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.(1) lit. a) din Constituție; (2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; (3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; 156 (4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Recurentul consideră, că instanța de apel, pronunțând încheierile din 09.11.2016 „ s-a limitat la expunerea acestor condiții, fără, însă, să supună excepția ridicată de către avocați filtrului impus de către instanța constituțională”, nemotivându-și în acest fel încheierile, precum și că instanța de apel s-a pronunțat asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate. Colegiul penal, analizând textul încheierilor atacate constată, că instanța de apel întemeiat a respins cererile avocatului și inculpatului de sesizare a Curții Constituționale, motivându-ți soluția în acest sens.

Cu referire la explicațiile date în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016 Colegiul penal atestă, că Hotărârea enunțată supra a avut, în special, ca obiect examinarea excepției de neconstituționalitate ridicată de către Curtea Supremă de Justiție referitoare la faptul, dacă instanțele de fond (de primă instanță și instanțele de apel) au dreptul să sesizeze, fără intervenția Curții Supreme de Justiție, în mod direct, Curtea Constituțională, precum și dacă instanțele judecătorești sunt în drept să refuze părților ridicarea excepției de neconstituționalitate. Răspunsul oferit de către Curtea Constituțională este că instanțele pot sesiza în mod direct Curtea, în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea unor norme legale, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, în situația când sunt întrunite patru condiții, indicate de către Curte și reiterate de către apărare în recursul său.

Astfel, deși Curtea Constituțională a menționat, că instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională, stabilirea de către Curte a condițiilor pentru admiterea cererii de sesizare presupune un eventual refuz al instanțelor de judecată de ridicare a excepției de neconstituționalitate în cazul constatării de către instanțe a următoarelor: a) lipsei de incertitudine privind constituționalitatea unor norme legale; b) normele legale a căror constituționalitate se invocă nu urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul instanței ; c) existenței uneia dintre condițiile indicate în Hotărâre sau a câtorva din ele cumulativ, cum ar fi: (1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.(1) lit. a) din Constituție; (2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; (3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Condițiile de admitere a cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate în cadrul unui dosar penal, indicate supra, se conțin în prevederile art. 7 alin. (3 ) Cod de procedură penală, care stabilește, că, dacă, în procesul judecării cauzei, instanța constată că norma juridică ce urmează a fi 157 aplicată contravine prevederilor Constituției și este expusă într-un act juridic care poate fi supus controlului constituționalității, judecarea cauzei se suspendă, se informează Curtea Supremă de Justiție care, la rândul său, sesizează Curtea Constituțională. Instanța de apel, respingând cererile inculpatului și avocatului său, și-a motivat soluția prin prisma acestor prevederi legale, argumentând în textul încheierilor, că în speță nu se atestă existența unei incertitudini că normele juridice ce urmează a fi aplicate contravin prevederilor Constituției.

Aceste argumente ale instanței de apel sunt interpretate de către apărare ca o expunere a instanței asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate prin cererea depusă de inculpat și apărătorul său, interpretare ce nu poate fi acceptată de către instanța de recurs. Colegiul penal în acest sens atrage atenția, că în pct. 66 al Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016 Curtea menționează, că instituția ridicării excepției de neconstituționalitate oferă instanțelor posibilitatea soluționării situațiilor în care, în cadrul judecării unei cauze, părțile, sau judecătorul, se confruntă cu o incertitudine în privința constituționalității normelor ce urmează a fi aplicate.

Cu referire la acest capitol Curtea în dispozitivul hotărârii a menționat, că excepția de neconstituționalitate se ridică numai în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea unor norme legale, care urmează a fi aplicate. Instanța de apel a considerat, că în speță n-a constatat existența incertitudinii invocate a normelor legale, deoarece normele contestate deja au fost aplicate. În acest sens Colegiul penal constată, că apărarea a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate, sesizarea având ca obiect prevederile art. 90 alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că „Nici o persoană nu poate fi silită să facă declarații contrar intereselor sale sau ale rudelor sale apropiate”.

Această prevedere legală, de fapt, reflectă un drept fundamental al unei persoane, ce ține de echitatea procesului penal, de aceea careva incertitudini la aplicarea acestei norme instanța de apel n-a stabilit, iar chestiunea dacă declarațiile unui martor urmează a fi puse la baza unei hotărâri judecătorești este una de apreciere, dată de legislație în competența instanțelor judecătorești (art. 101 Cod de procedură penală). Colegiul penal de asemenea atestă, că apărarea a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate, sesizarea având ca obiect prevederile art. 342 alin. (3) Cod de procedură penală, care stabilește, că „Încheierile instanței asupra celorlalte chestiuni se includ în procesul-verbal al ședințelor de judecată”.

Și în acest caz instanța de apel a considerat, că nu există careva incertitudini la aplicarea acestor norme legale, dat fiind faptul că apărarea în susținerea acestei incertitudini menționează, că această prevedere legală ar permite respingerea demersurilor apărării fără careva motivare. 158 În acest sens Colegiul penal menționează, că lipsa de motivare și motivarea insuficientă a unei încheieri judecătorești ține de asemenea de aprecierea temeiniciei și legalității unei hotărâri judecătorești, care este dată în competența instanțelor judecătorești ierarhic superioare.

Apărarea a solicitat și ridicarea excepției de neconstituționalitate, sesizarea având ca obiect prevederile art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală, care stabilește, că „Președintele ședinței de judecată poate limita accesul publicului la ședință, ținând seama de condițiile în care se judecă cauza”, invocând în susținerea cererii, că incertitudinea acestei norme legale vizează faptul, dacă încheierile și hotărârile emise de instanță la examinarea cauzei în ședință închisă urmează sau nu a fi pronunțate în public.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel corect a considerat, că referitor la aceste norme legale nu există careva incertitudini, iar chestiunile pe care le pune apărarea țin de asemenea de aprecierea legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești pronunțate și intră în competența instanțelor de judecată ierarhic superioare, care, verificând materialele cauzei, va da apreciere legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești pronunțate, precum și respectarea la examinarea cauzei a drepturilor fundamentale ale omului. Astfel, Colegiul penal constată, că instanța de apel, respingând cererile de ridicare a excepției de neconstituționalitate, înaintate de apărare, și-a motivat soluția prin prisma prevederilor art. 7 alin. (3) Cod de procedură penală și a Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, considerând că nu există careva incertitudini la aplicarea normelor legale, care sunt invocate de către apărare.

Totodată Colegiul penal menționează, că în Hotărârea indicată supra Curtea Constituțională mai subliniază, că această incertitudine trebuie să vizeze norme juridice, care urmează a fi aplicate. Colegiul penal constată, că în cererile depuse privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, iar ulterior și în recursurile asupra încheierilor de respingere a acestora, avocatul a evitat să indice temeiul legal al solicitărilor sale, și anume, prevederile art. 7 alin. (3) Cod de procedură penală, care statuează una din condițiile esențiale, reiterate și în textul Hotărârii precitate a Curții Constituționale, care stipulează, că normele a căror constituționalitate se contestă, „urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său”.

Evitarea avocatului de a indica această condiție în cererile adresate instanței de apel, iar ulterior și în recursurile depuse este explicabilă, deoarece cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate a fost depusă după ce instanța de apel s-a expus prin încheieri asupra cererilor apărării, adică a aplicat normele juridice a căror neconstituționalitate se invocă. Acest fapt se atestă din procesul - verbal al ședinței de judecată, din care se constată că cererile de ridicare a excepției de neconstituționalitate au fost depuse la finele cercetării judecătorești. 159 Colegiul penal consideră, că reieșind din faptul, că instanța de apel la momentul depunerii cererii de ridicare a excepției de constituționalitate, s-a expus deja prin încheieri asupra cererilor apărării, care se întemeiau pe normele juridice contestate, soluționând cererile în fond, adică a aplicat normele juridice a căror neconstituționalitate s-a invocat ulterior.

Astfel, argumentele apărării asupra legalității și temeiniciei hotărârilor pronunțate au trecut în sfera controlului înfăptuit de către instanța de recurs ordinar. În același context, Colegiul penal ține să mai menționeze, că potrivit articolului 6 alin. (1) CEDO orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. În acest sens, Colegiul penal atestă, că recursurile ordinare ale apărării conțin argumente asupra temeiniciei și legalității dispunerii înfăptuirii ședințelor de judecată în regim închis cu referire la punerea la baza deciziei a declarațiilor martorilor ș.a.

sub aspectul respectării dreptului la un proces echitabil, argumente care vor fi examinate în decizia prezentă de către instanța de recurs ordinar prin prisma existenței temeiurilor de drept prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal constată, că instanța de apel și-a motivat încheierile contestate sub aspectele indicate supra și anume, că cererile de ridicare a excepțiilor de neconstituționalitate nu corespund condițiilor pentru admiterea acestora, și anume: a) nu există incertitudini privind constituționalitatea normelor legale indicate în cereri și b) normele legale nu urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, fiind deja aplicate.

Totodată Colegiul penal menționează, că modalitatea de expunere de către instanța de apel a considerentelor sale de respingere a cererilor nu poate schimba esența soluției oferite de către instanță, care este una corectă. Instanța de recurs, de asemenea atestă, că argumentele indicate de către recurenți privind constituționalitatea normelor aplicate de către instanțe sunt motivate sub aspectul existenței temeiurilor de recurs, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, de aceea Colegiul penal se va expune asupra lor în acest aspect.

Astfel, instanța de recurs ajunge la concluzia, că sunt neîntemeiate recursurile inculpatului Filat Vladimir și avocatului acestuia Popa Igor împotriva încheierilor din 09 noiembrie 2016 de respingere a cererilor inculpatului Filat Vladimir și avocatului Popa Igor privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 316 alin. (4) Cod de procedură penală și de respingere a cererii inculpatului Filat Vladimir și avocatului Popa Igor privind 160 ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 90 alin.(2) și art. 342 alin.(3) Cod de procedură penală.

Luând în considerație cele indicate supra, având în vedere faptul, că susține soluția instanței de apel de respingere a cererilor apărării de ridicare a excepției de neconstituționalitate pe motiv că acestea nu întrunesc condițiile prevăzute de legislație pentru admiterea acestora, Colegiul penal conchide că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale de către Curtea Supremă de Justiție în baza acelorași cereri este neîntemeiată și urmează a fi respinsă în speța dată prin declararea inadmisibilității acestora. 8.3. Cu referire la argumentele recursurilor privind pretinsa eroare de drept la examinarea cauzei, precum că „Judecata a avut loc fără participarea interpretului și a traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii” (art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală).

Din analiza recursurilor depuse Colegiul penal constată, că inculpatul și apărătorul invocă în susținerea opiniei sale faptul, că unele documente din dosarul penal, și anume rulajele din conturi, nu au fost traduse inculpatului Filat V. în modul prevăzut de lege, astfel că acesta a fost lipsit de dreptul de a fi informat în mod amănunțit, despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa . În acest sens Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 6 paragraf (3) CEDO : „orice acuzat are, dreptul: a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa ; e) să fie asistat gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere.” În acord cu principiile sus-enunțate legislația națională art. 16 alin. (1), (2) și (4) Cod de procedură penală, prevede, că: „În desfășurarea procesului penal se utilizează limba de stat, iar persoana care nu posedă sau nu vorbește limba de stat are dreptul să ia cunoștință de toate actele și materialele dosarului, să vorbească în fața organului de urmărire penală și în instanța de judecată prin interpret.

Actele procedurale ale organului de urmărire penală și cele ale instanței de judecată se înmânează bănuitului, învinuitului, inculpatului, fiind traduse în limba lui maternă sau în limba pe care acesta o cunoaște, în modul stabilit de prezentul cod.” Colegiul penal menționează, că potrivit jurisprudenței CtEDO textul precitat al art. 6 din CEDO nu urmează a fi interpretat în sensul că ar impune traducerea scrisă a tuturor documentelor sau pieselor oficiale aflate la dosar. Cu referire la aceasta CtEDO a reținut, că textul supus examinării folosește noțiunea de „interpret", și nu pe aceea de „traducător", ceea ce conduce la concluzia că o asistență lingvistică orală este de natură să corespundă exigențelor Convenției.

Scopul asistenței acordate în materie de interpretare este ca acuzatul să știe în ce este învinuit pentru a-și construi apărarea, în special, prin înaintarea versiunilor 161 sale despre faptele pentru care este învinuit. Astfel, acest drept trebuie să fie concret și efectiv, iar obligația autorităților competente nu se limitează la a-i desemna acuzatului un interpret, dar ele trebuie să asigure un control ulterior al valorii interpretării asigurate. În cauza Saman vs Turcia ( 5 aprilie 2011, nr. 35292/05) CtEDO a reiterat principiile generale privind dreptul de a beneficia de serviciile interpretului, menționând, că chestiunea privind cunoștințele lingvistice ale acuzatului trebuie să fie de o importanță vitală pentru procesul penal, cu excepția situației când în lumina circumstanțelor concrete ale speței se demonstrează existența unor motive convingătoare de a restricționa dreptul acuzatului la asistența promovată de interpret.

În această cauză reclamanta pretindea la încălcarea dreptului la asistența gratuită a unui interpret, ea fiind necărturară și vorbitoare de limbă curdă. Cu referire la controlul asupra calității interpretării asigurate, CtEDO în cauza Kamasinski vs Austria ( 19 decembrie 1989, nr. 9783/82) a precizat, care sunt limitele interpretării ce trebuie înfăptuită pentru ca acuzatul să fie informat, în termen cel mai scurt într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa. În acest sens Curtea indică asupra faptului, că această prevedere nu precizează dacă informațiile relevante trebuie să fie oferite în formă scrisă sau traduse în formă scrisă pentru acuzat, însă specifică necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării acuzației aduse persoanei.

Actul de acuzare joacă un rol determinant în urmărirea penală, în sensul că de la momentul prezentării lui acuzatul este oficial anunțat în scris cu privire la elementele de fapt și de drept ale acuzației ce i se aduce. Din analiza materialelor cauzei Colegiul penal constată, că întregul proces penal ( urmărirea penală și judecarea cauzei în instanțele de judecată) în speță s-a desfășurat în limba de stat, limba pe care o vorbește și o posedă inculpatul Filat Vladimir, actele de învinuire ale inculpatului au fost întocmite de asemenea în limba de stat, toate actele și materialele dosarului i-au fost prezentate acestuia de asemenea în limba de stat. De asemenea Colegiul penal atestă, că instanțele de fond au înfăptuit în mod corect controlul valorii interpretării asigurate, dând răspuns la argumentele recurenților în această parte, menționând, că invocările acestora nu sunt relevante pentru soluționarea cauzei.

În acest sens Colegiul penal subliniază, că referitor la argumentele apărării precum că la materialele cauzei penale au fost anexate documente, care conțin rulajele mijloacelor bănești în conturile bancare, documente întocmite în limba engleză, rusă, letonă și care nu sunt traduse în limba de stat, instanța de apel a constatat, că într-adevăr la materialele cauzei sunt anexate aceste documente, însă potrivit procesului-verbal de examinare din 14.12.2015 ( f.d. 208/1- 2013/9 Vol. XV) conținutul acestor documente a fost examinat și reprodus în textul procesului verbal în prezența interpretului XXXXXX, despre participarea căreia 162 este indicat în procesul-verbal de examinare și care a semnat fiecare filă a procesului-verbal.

Colegiul penal de asemenea atestă, că procesul-verbal de examinare din 14.12.2015 este întocmit în limba de stat, iar conținutul acestuia este reflectat în învinuirile înaintate inculpatului Filat Vladimir, care i-au fost aduse la cunoștință ultimului în conformitate cu legislația în vigoare. Astfel, Colegiul penal atestă, că de fapt, inculpatul și avocatul în alegațiile sale pun la îndoială calitatea propriu-zisă a traducerii, inclusiv și cu referire la obligațiunile traducătorului, considerând totodată că lipsa traducerii scrise ad-literam a documentelor indicate constituie un impediment pentru inculpat în a înțelege învinuirile înaintate. În opinia Colegiului penal, o astfel de interpretare de către recurenți a drepturilor oferite prin prevederile art. 6 paragraf 3 CEDO nu poate fi acceptată.

Colegiul penal susține, însușește și nu consideră necesară reiterarea concluziilor instanței de apel potrivit cărora în speță au fost respectate prevederile legale cu privire la antrenarea interpretului în cadrul înfăptuirii acțiunilor de urmărire penală și astfel nu se constată vreun temei legal de declarare a nulității actelor întocmite cu participarea interpretului. De asemenea, Colegiul penal menționează, că potrivit jurisprudenței CtEDO enunțate supra, precum și pct. 26 din Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale, atunci când pun la dispoziția persoanelor suspectate sau acuzate informații în conformitate cu prezenta directivă, autoritățile competente ar trebui să acorde o atenție deosebită persoanelor care nu pot înțelege conținutul sau înțelesul informațiilor, de exemplu din cauza vârstei tinere sau a stării psihice sau fizice.

În acest sens Colegiul penal menționează, că inculpatul Filat V. are studii superioare juridice, din recursul depus este evident că inculpatul cunoaște limba de stat, limba rusă și limba engleză. Mai mult decât atât, inculpatul a fost om de afaceri, a ocupat în stat funcții de demnitate publică, inclusiv funcția de XXXXXX. În acest context, Colegiul penal consideră neîntemeiată invocarea de către inculpat a faptului, că el nu înțelege sensul documentelor care cuprind rulajele mijloacelor bănești în conturi, care conțin date cu privire la persoana care a transferat banii, persoana care a beneficiat de transferuri, sumele expuse în cifre, data transferului, valuta în care s-au făcut transferurile.

Colegiul penal reține, că instanța de apel s-a expus motivat în acest sens în decizia sa, așa cum este indicat în pct. 5 al deciziei prezente, concluzii pe care instanța de recurs le susține și le însușește și a căror reiterare nu o consideră necesară. Reieșind din cele expuse supra Colegiul penal consideră că în speță nu s-a constatat existența erorii de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală. 163 8.4. Cu referire la argumentele tuturor recursurilor ordinare, prin care se invocă eroarea de drept, prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume , că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpaților. Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul reține că recurenții invocă în calitate de temei pentru recurs prevederile pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, considerând că la caz sunt întrunite toate temeiurile, indicate în norma legală precitată și anume că: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În motivarea recursurilor depuse inculpatul și apărătorul său au indicat, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, deoarece: 1) nu s-a expus asupra clarității învinuirii; 2) a fost respinsă audierea martorilor și încheierile de respingere sunt nemotivate; 3) că în cadrul urmăririi penale au fost admise erori de procedură la administrarea corpurilor delicte, care afectează egalitatea armelor în proces; 4) că a fost încălcat dreptul inculpatului la interpret. Colegiul penal constată, că temeiurile invocate nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor înaintate, deoarece instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, adoptând în acest sens o soluție legală și întemeiată, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. 164 Raportând aceste prevederi legale argumentelor expuse în recurs, Colegiul penal constată, că apărătorul și inculpatul consideră drept neexpunere asupra clarității învinuirii aceea, că faptele reținute în sarcina inculpatului de instanțele de fond sunt o reproducere a acestora din rechizitoriu.

Totodată recurenții menționează, că rechizitoriul în speță are un conținut neclar, fapt ce permite a constata și a invoca nulitatea actului de sesizare a instanței. Colegiul penal consideră că aceste argumente ale recurenților sunt neîntemeiate, deoarece constituie, de fapt, o opinie subiectivă a acestora asupra acuzărilor aduse, iar instanța de apel s-a expus asupra învinuirilor aduse, considerând dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate prin cumulul de probe descrise amănunțit în decizia atacată, motivându-și corect soluția în acest sens.

De asemenea Colegiul penal menționează, că în conformitate cu art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, astfel că, prima instanță de asemenea prin adoptarea sentinței de condamnare a inculpatului a hotărât asupra învinuirii înaintate potrivit rechizitoriului, considerând că acesta a fost întocmit în corespundere cu prevederile art. 296 Cod de procedură penală. În această ordine de idei, instanța de recurs constată, că pe parcursul judecării cauzei în prima instanță avocatul Popa Igor în numele inculpatului la 26 ianuarie 2016 a depus o cerere prin care a solicitat declararea nulității rechizitoriului și încetării procesului penal în dosarul de acuzare a lui Filat Vladimir (f. d. 210-217, vol. XXIV).

Prin încheierea din 26 ianuarie 2016 prima instanță a respins cererea ca neîntemeiată, indicând că această chestiune se soluționează la pronunțarea sentinței, subliniind în acest sens, că: „..în vederea stabilirii temeiului de încetare precum că în speță se solicită declararea nulității rechizitoriului, instanța menționează că instanța de judecată urmează să analizeze probele prezentate, dacă acestea au fost administrate legal de către organul de urmărire penală și a fi verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod procedură penală a RM, și apreciindu-le în sensul art. 101 Cod procedură penală a RM, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce” (f. d. 222-225, vol. XXIV).

Colegiul penal de asemenea menționează, că ulterior, la data de 17 februarie 2016 avocații Popa I. și Bancu C. în numele inculpatului au depus încă o cerere prin care au solicitat instanței să oblige procurorul să ofere apărării explicații cu privire la învinuirea adusă inculpatului, solicitând de la acesta răspuns la unele întrebări de concretizare pe marginea învinuirii înaintate (f. d. 61-63, vol. XXV). Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 17 februarie 2016 (f.d. 70, vol. XXV) această cerere a fost anexată la materialele cauzei, indicându-se, că „…pe marginea cererii respective se va asculta conform 165 rechizitoriului toate probele acuzării, iar în susținerile verbale procurorul se va expune pe marginea cererii respective și întrebărilor formulate”.

Cu referire la acest subiect Colegiul atestă, că la data de 02 martie 2016 la materialele cauzei au fost anexate fotocopia cererii înaintată Procuraturii Anticorupție, procurorului XXXXXX, de către avocații Popa Igor și XXXXXX în numele lui Filat Vladimir, datată cu 22 decembrie 2015, prin care s-a solicitat explicarea în scris a esenței acuzării aduse și conținutul Ordonanței de completare a acuzării din 15 decembrie 2015 (f. d. 237-245, vol. XXV), precum și fotocopia răspunsului la această cerere a Procuraturii Anticorupție din 22 decembrie 2015 (f. d. 246-249, vol. XXV). Ulterior, prima instanță prin adoptarea sentinței de condamnare a inculpatului Filat Vladimir pentru infracțiunile imputate prin rechizitoriu, și-a motivat soluția sa în acest sens, soluție care a fost menținută de către instanța de apel.

Cu referire la argumentele recursurilor inculpatului și avocatului Popa I. precum că la examinarea cauzei a fost respinsă cererea de audiere a martorilor, iar încheierile de respingere a acestor cereri sunt nemotivate, Colegiul penal constată că acestea sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse din următoarele considerente. În acest sens Colegiul penal menționează, că potrivit jurisprudenței CtEDO, principiul egalității armelor, stipulat în art. 6 al Convenției, semnifică tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă sau celelalte părți din proces. Acest principiu, în opinia susținută a CtEDO, este elementul unei noțiunii mai largi de proces echitabil, care impune ca fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa în condiții, care să nu o plaseze într-o situație de un dezavantaj net în raport cu „adversarul” ei.

În contextul exigenței „egalității armelor” în sensul unui just echilibru între părți CtEDO atribuie o importanță deosebită aparențelor și sensibilității problemelor unei bune administrări a justiției (CEDH, Menet vs France, 14 iunie 2005, Peric vs Croatia, 27 martie 2008). CtEDO prin jurisprudența sa a decis, că legislația națională, pentru realizarea exigenței indicate poate utiliza diverse metode, însă acestea trebuie să garanteze înștiințarea „părții adverse” despre depunerea observațiilor și să asigure posibilitate acesteia să le comenteze, fiind totodată necesară acordarea persoanei împotriva căreia există o acuzație penală a timpului și facilităților necesare pregătirii apărării, fiindu-i puse la dispoziție atât timpul necesar, cât și mijloacele materiale și juridice adecvate.

În același context Colegiul penal menționează, că o altă componentă a garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 paragraf 1 CEDO, este și principiul contradictorialității. Cu referire la acesta CtEDO menționează, că dreptul la o procedură contradictorie în esență este posibilitatea părților unui 166 proces penal, civil sau disciplinar de a lua cunoștință de toate piesele și observațiile prezentate judecătorului, chiar și cele ce ar proveni de la un magistrat independent, de natură să-i influențeze decizia, și de a le discuta, considerând că acest principiu reprezintă „una din principalele garanții ale unei proceduri judiciare”.

Totodată CtEDO în mod constant a decis, că admisibilitatea, administrarea și pertinența probelor reprezintă probleme care au a fi reglementate de normele de drept intern, iar aprecierea lor aparține instanțelor naționale, iar misiunea încredințată Curții de Convenție nu constă în a se pronunța asupra modului cum au procedat instanțele naționale în această materie (spre exemplu, dacă au admis în mod justificat ca probe anumite mărturii), ci constă în faptul, că ea trebuie să examineze dacă procedura în cauză, în ansamblul ei, inclusiv în privința administrării probelor, a avut un caracter echitabil (CEDH, Isgro vs Italia, 19 februarie 1991). Colegiul penal de asemenea menționează și faptul, că dreptul înscris în art. 6 paragraf 3 lit. d) constă în posibilitatea ce trebuie să-i fie acordată acuzatului de a contesta o mărturie făcută în defavoarea sa, de a putea cere să fie audiați martori care să-l disculpe, în aceleași condiții în care sunt audiați și interogați martorii acuzării.

Acest drept constituie o aplicație a principiului contradictorialității în procesul penal și, în același timp, o componentă importantă a dreptului la un proces echitabil. Totodată Colegiul penal constată, că după cum au decis atât fosta Comisie, cât și CtEDO, jurisdicțiilor naționale le revine, în primul rând, să aprecieze elementele de probă pe care le administrează într-un proces și pertinența celor pe care acuzatul ar vrea să le mai producă, în special, cu privire la numărul de martori propuși de el. (CEDH, 6 septembrie 1995, nr. 25096/1994, Remer vs Allemagne, DR nr. 82, p. 117; CEDH, 22 aprilie 1992, Vidai vs Belgique). Astfel, CtEDO în jurisprudența sa menționează, că dispoziția art. 6 paragraf 3 lit. d) Convenției nu recunoaște acuzatului un drept nelimitat în a obține convocarea de martori în fața instanței de judecată.

(CEDH, 18 octombrie 1995, nr. 25062/1994, Honsik vs Autriche, DR nr. 83, p. 77; 13 ianuarie 1997, nr. 29420/1995, Touvier vs France). În acest sens Curtea a menționat, că art. 6 paragraf 3 lit. d) nu impune convocarea și interogarea tuturor martorilor în apărare, deoarece sintagma „în aceleași condiții” utilizată de text, presupune ca scop esențial asigurarea unei complete „egalități a armelor în materie”. Sub această rezervă, textul lasă autorităților naționale competente facultatea de a aprecia pertinența unei „oferte de probă” făcute de acuzat, ținând cont de compatibilitatea ei cu noțiunea de „proces echitabil” , expusă în ansamblu în art. 6 paragraf 3 din Convenție.

Astfel, CtEDO în jurisprudența sa a indicat, că atunci, când instanța supremă națională, competentă să judece potrivit normelor de procedură aplicabile unui anumit litigiu pe fond, a decis să nu asculte doi martori propuși de apărare, cu 167 motivarea că mărturiile acestora nu aveau nici o semnificație cu privire la problemele asupra cărora ea avea a se pronunța, iar condamnarea reclamantului s- a întemeiat pe probe scrise cunoscute de el și pe declarațiile a 42 de martori, dintre care unii propuși de apărare, nu se poate reține că neascultarea celor doi martori ar fi fost hotărâtă în mod arbitrar sau că el ar fi fost condamnat pe baza unor elemente de probă insuficiente, astfel că dispozițiile art. 6 paragraf 3 lit. d) nu au fost încălcate( CEDH, dec. din 18 mai 1999, Ninn-Hansen vs Danemark).

Colegiul penal de asemenea menționează, că potrivit jurisprudenței CtEDO, nu este suficient ca „acuzatul” să arate că nu a fost în măsură să interogheze un anumit martor în apărarea sa, spre a ajunge la concluzia încălcării sus-citate, dar este necesar ca cel interesat să probeze în mod verosimil că ascultarea acestui martor era utilă aflării adevărului în cauza dată și că refuzul jurisdicției naționale de a asculta acest martor a condus la prejudicierea dreptului la apărare al reclamantului (CEDH dec. din 5 aprilie 2001 Erich Priebke vs Italia, 13 aprilie 2006 Vaturi vs France ). Din analiza materialelor cauzei Colegiul penal conchide, că la examinarea cauzei instanțele au respectat drepturile fundamentale ale inculpatului, expuse supra, iar hotărârile instanțelor corespund jurisprudenței CtEDO la acest capitol, deoarece inculpatului i-au fost aduse la cunoștință toate probele administrate de partea acuzării, fiindu-i acordat timpul necesar pentru pregătirea apărării sale, inclusiv și de a acumula probe de natură să dovedească netemeinicia afirmațiilor acuzării.

În acest sens, Colegiul penal reține faptul, că potrivit prevederilor art. 347 alin.(1) Cod de procedură penală, părțile sunt obligate să prezinte în ședința preliminară lista probelor pe care intenționează să le cerceteze în cadrul judecării cauzei, inclusiv cele care nu au fost cercetate pe parcursul urmăririi penale. Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată partea apărării nu a prezentat lista probelor, motivând aceasta prin faptul, că nu ar fi primit o copie de pe rechizitoriu și lista probelor părții acuzării. În aceeași ședință apărarea a înaintat o cerere, prin care a solicitat acordarea unui termen suplimentar pentru expunerea pe marginea chestiunilor prevăzute la pct. 1-5 alin.(4) art. 345 Cod de procedură penală ce urmează a fi soluționate în ședința preliminară (f. d. 31; 58-59; 96; 124, vol. XXIV).

Din materialele cauzei Colegiul penal constată, că la data de 22 decembrie 2015 apărătorului și inculpatului i-au fost aduse la cunoștință materialele cauzei, mai mult decât atât, organul de urmărire penală i-a înmânat avocatului o copie a întregului dosar penal în 22 de volume, fapt ce se confirmă prin recipisa semnată de către acesta ( f. d. 250 vol. XXIII). Totodată, la aceeași dată apărarea a refuzat să primească o copie a rechizitoriului, menționând că este necesară studierea materialelor pentru o eventuală depunere a unor cereri conform Codului de procedură penală. 168 În scopul respectării drepturilor inculpatului și părții apărării, prima instanță în ședința de judecată din 05 ianuarie 2016 a înmânat inculpatului o copie de pe rechizitoriu și lista probelor prezentată de către partea acuzării și a acordat părții apărării termen pentru a lua cunoștință cu aceste acte, precum și cu materialele dosarului, în scopul pregătirii apărării(f. d.126, vol. XXIV).

Și ulterior, pe parcursul examinării cauzei de către prima instanță au fost admise cereri ale apărării prin care s-a solicitat termen pentru pregătirea apărării, chiar dacă asemenea solicitări au avut loc de mai multe ori. Potrivit procesului - verbal al ședinței de judecată, la data de 12 aprilie 2016 partea apărării a prezentat o cerere, prin care a solicitat încuviințarea audierii și citării martorilor apărării (f. d. 66, vol. XXVIII), fiind admisă parțial lista probelor prezentată de către apărătorii Popa Igor și XXXXXX în numele inculpatului Filat Vladimir, cu obligarea părții apărării să asigure prezența martorilor în ședința de judecată (f. d. 77-86, vol. XXVIII). Ulterior, partea apărării a solicitat instanței de a elibera citații și telegrame pe numele martorilor apărării (f. d. 129-131, vol. XXIX), fără a prezenta careva materiale confirmative privind imposibilitatea de a prezenta probele sale.

Aceste cereri ale apărării au fost admise de către prima instanță (f. d. 137, vol. XXIX), care a oferit suportul său în asigurarea prezentării martorilor în instanță prin expedierea de telefonograme cu solicitarea adresată martorilor de a se prezenta la ședințele de judecată. De asemenea la data de 09 iunie 2016 a fost admisă de către prima instanță și cererea prin care s-a solicitat citarea, identificarea și înmânarea citațiilor, prin intermediul executorului judecătoresc a persoanelor care au statut de martor (f. d. 63-65, vol. XXXI). Colegiul penal notifică și faptul, că la judecarea cauzei în ordine de apel, partea apărării a solicitat audierea unor martori, care nu au fost audiați în prima instanță, precum și martorilor indicați în cererea din 03 iunie 2016 (f. d. 139, vol. XXX), cerere care deja a fost respinsă de către prima instanța prin încheierea din 03 iunie 2016 (f. d. 177–184, vol. XXX).

Instanța de apel, respingând cererea de audiere a martorilor neaudiați în prima instanță, precum și a martorilor indicați în cererea din 03.06.2016, a indicat, că la data de 12.04.2016, când a fost admisă de către prima instanță lista martorilor apărării, inculpatului nu i-a fost restricționat dreptul de a solicita audierea martorilor respectivi, însă acesta nu și-a realizat acest drept. Totodată, deși instanța a admis anterior audierea a 14 martori ai parții apărării, de către ultima a fost asigurată prezența în instanță numai a 5 martori, obligația de a asigura prezența martorilor fiind pusă în sarcina părții apărării, iar instanța a acordat suport legal necesar apărătorilor inculpatului pentru a asigura prezența martorilor în ședința de judecată.

Instanța de apel a considerat, că înaintarea de către apărare a unor cereri de a prezenta probe noi, în condițiile în care partea apărării nu a asigurat prezența 169 martorilor anterior solicitați a căror audiere a fost admisă, are drept scop doar tergiversarea examinării cauzei, în condițiile când într-o perioadă mai mare de 5 luni de zile de la parvenirea cauzei în instanță, partea apărării a avut posibilitatea și toate pârghiile necesare pentru a-și pregăti lista completă a probelor, de a înștiința și ulterior asigura în cadrul ședințelor de judecată, prezența persoanelor în calitate de martori.

De asemenea, instanța de apel a menționat că acel fapt, că apărătorii într-o perioadă destul de mare de timp nu au reușit să aducă la cunoștința martorilor respectivi despre necesitatea de a se prezenta în ședință pentru a depune declarații, demonstrează aceea, că avocații au avut un comportament pasiv în obligația lor de a asigura prezența martorilor în condițiile oferirii de către instanțe a pârghiilor necesare în acest sens. Cu referire la probele cu martori ale apărării instanța de apel s-a expus în decizia contestată, menționând, că respinge argumentul expus cu referire la încălcarea principiului egalității armelor în proces, pe motiv că apărarea a fost limitată în dreptul de a fi audiați martorii apărării, deoarece prima instanță și instanța de apel au acceptat audierea martorilor solicitați de apărare, dar asigurarea prezenței în instanță a unora dintre ei nu a fost posibilă din motive independente de părți și de posibilitățile instanțelor.

Totodată instanța de apel a remarcat, că martorii solicitați nu au fost martori oculari ai faptelor incriminate inculpatului Filat V., iar audierea martorilor aflați peste hotarele țării cu referire la suma de 320.914.414 lei, nici nu era necesară, deoarece aceste fapte au fost excluse de către instanța de apel din învinuirea adusă, soluție apreciată ca fiind corectă de către instanța de recurs. Colegiul penal de asemenea reține și faptul, că pe parcursul judecării cauzei în prima instanță partea apărării a solicitat prin cerere înaintarea către Curtea Constituțională a unei sesizări privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 331 alin. (1) și art. 362 alin. (2) Cod de procedură penală, cerere admisă prin încheierea primei instanțe din 09 iunie 2016 prin care s-a dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate și a fost remisă după competență Curții Constituționale (f. d. 59-62, vol. XXXI).

Potrivit deciziei nr. 68g/2016 din 14 iunie 2016 Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a sintagmelor „și dispune părții obligate să prezinte probe să ia măsurile respective pentru asigurarea prezenței persoanelor care nu s-au prezentat” din art.331 alin. (1) și „sau dispune părții care nu a asigurat prezența să o asigure la ședința următoare” din art. 362 alin. (2) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, ridicată de avocatul Igor Popa în dosarul nr.1-721/2016 (f. d. 166-170, vol. XXXII).

Colegiul penal consideră necesar de a sublinia, că potrivit pct.26 al deciziei sus indicate, Curtea menționează că principiul contradictorialității, garantat de art. 24 Cod de procedură penală, implică și concursul instanței de judecată, 170 aliniatul (4) stabilind, că: „Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare.” Astfel Curtea a menționat, că legiuitorul prin sintagma „ajutor” a accentuat principiul participării active a părților la proces, principiu care prin substanța sa este contrar atitudinii pasive a părților la proces, și plasării obligațiilor acestora în seama părții adverse sau a instanței de judecată.

Totodată, Curtea a reținut, că normele procesual-penale enunțate creează un echilibru just în partea ce ține de respectarea principiului contradictorialității, sub aspectul exercitării drepturilor și obligațiilor fiecărei părți a procesului, în funcție de calitatea procesuală a persoanei. Astfel, principiul contradictorialității vine să asigure participarea activă la proces, atât din partea acuzării, cât și din partea apărării, în special, în partea ce ține de procesul de administrare a probelor. Instanța de recurs consideră, că sunt neîntemeiate argumentele părții apărării cu referire la neaudierea martorilor XXXXXX și XXXXXX, deoarece instanțele de fond s-au expus motivat asupra acestor argumente.

Astfel, prin încheierea din 14 iunie 2016 a primei instanțe a fost respinsă cererea părții apărării de audiere suplimentară a martorului XXXXXX, motivându-se, că potrivit materialelor cauzei penale, la data de 02.03.2016 și 11.03.2016 acesta a fost audiat în calitate de martor. În conformitate cu prevederile art. 370 Cod de procedură penală, audierea acestuia a fost efectuată în condițiile prevăzute de art. 105-110 Cod de procedură penală, martorul fiind audiat în prezența inculpatului Filat V. și apărătorilor săi, iar părțile la proces au avut deplină posibilitate să pună întrebări martorului, inclusiv și întrebări suplimentare, pentru a elucida și a completa răspunsurile date la întrebările altor părți (f.d.170-175, vol. XXXI).

Colegiul penal constată, că prin decizia sa instanța de apel a respins argumentele apărării precum că autodenunțul lui XXXXXX nu putea sta la baza ordonanței de începere a urmăririi penale, deoarece conform prevederilor art. 274 Cod de procedură penală, procurorul începe urmărirea penală în modul prevăzut la art. 262, 273 Cod de procedură penală în baza autodenunțului care se face conform prevederilor art. 264 Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de apel a constatat, că XXXXXX în mod benevol și liber a făcut autodenunț, acestuia fiindu-i explicate drepturile și consecințele stipulate la art. 264 alin. (3) Cod de procedură penală, circumstanțe reflectate în autodenunț (f. d. 33, V. I), din aceste considerente instanța de apel a considerat, că argumentele apărării precum că XXXXXX a fost forțat de a face declarații nu are suport probatoriu, cu atât mai mult că însăși martorul XXXXXX niciodată nu a declarat, că ar fi fost impus în careva mod de a face autodenunțul din 13.10.2015.

Colegiul penal de asemenea atestă, că instanța de apel a respins ca neîntemeiat și argumentul apărării care consideră, că legea interzice audierea în 171 calitate de martor a persoanei bănuite de comiterea unei infracțiuni, deoarece XXXXXX a făcut autodenunț și apoi a fost audiat în calitate de martor, beneficiind de drepturile prevăzute de art. 325 alin. (4) Cod penal și art.326 alin. (4) Cod penal, fiind astfel audiat în calitate de martor prin respectarea prevederilor art. 90 alin.(2), alin. 12) pct.7), art. 110 și art. 370 Cod de procedură penală, neavând calitatea de bănuit în această cauză.

Instanța de recurs consideră întemeiată respingerea de către instanța de apel ca fiind lipsite de suport legal a argumentelor apărării privind inadmisibilitatea declarațiilor lui XXXXXX pe motiv de nerespectare a prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 1, 2, și 8 și art. 95 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece martorul XXXXXX și-a susținut declarațiile și în fața instanței de apel, de asemenea acesta n-a confirmat personal și nu au fost aduse careva probe în susținerea faptului că el ar fi fost amenințat, forțat, sau că i s-ar fi încălcat dreptul la apărare, sau că în privința acestuia ar fi fost comise alte încălcări esențiale prin care s-ar fi violat drepturile și libertățile personale (f. d. 197-198, vol. XXXXI).

Mai mult decât atât, instanța de recurs menționează, că declarațiile martorului XXXXXX sunt confirmate în speță prin cumulul de probe descris în mod desfășurat în sentința primei instanțe și decizia instanței de apel. Cu referire la argumentele recurenților, că instanța de apel nu a supus verificării prin citire a probelor, care le-a pus la baza deciziei sale, Colegiul penal constată, că potrivit procesului verbal al ședințelor de judecată aceste probe au fost verificate în conformitate cu prevederile art. 414 alin (2) Cod de procedură penală, iar participanții n-au înaintat careva întrebări și n-au formulat cereri. Potrivit materialelor dosarului partea apărării n-a înaintat obiecții împotriva procesului verbal al ședinței de judecată, mulțumindu-se doar să solicite instanței de apel eliberarea a unei copii al acestuia (f. d. 255 vol. XXXXII).

De asemenea Colegiul penal menționează, că sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse argumentele recurenților prin care se invocă erori de procedură la administrarea corpurilor delicte, care, în opinia acestora afectează egalitatea armelor în proces, deoarece argumentele aduse în acest sens nu sunt relevante. Cu referire la argumentele recurenților că în speță se constată eroarea de drept, prevăzută la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal consideră, că argumentele aduse de recurenți în susținerea solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța de apel s-a expus în mod întemeiat, așa cum este indicat în pct. 5 al prezentei decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, 172 utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind calificarea infracțiunilor săvârșite de către Filat Vladimir în baza prevederilor art. 324 alin. (3) lit. a), b) și art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, concluzii pe care instanța de recurs și le însușește, considerând că nu este necesară repetarea motivării acestora, efectuată corect de către instanța de apel.

Cu referire la argumentele recursului depus de către procuror, prin care se invocă același temei de recurs, stipulat în pct. 6) alin (1) art. 427 Cod de procedură penală, și se susține, că este nemotivată decizia instanței de apel prin care, în opinia recurentului, neîntemeiat a fost diminuat cuantumul remunerației ilicite primite în numerar de către inculpatul Filat Vladimir, Colegiul penal consideră necesar a menționa, că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanței de apel și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. În acest sens Colegiul penal consideră, că instanța de apel, în urma examinării și verificării legale și minuțioase a cumulului de probe, corect a ajuns la concluzia de excludere din învinuire a sumei de 320.941.414 lei a cuantumului remunerației ilicite primite în numerar de către inculpatul Filat Vladimir din lipsă de probe pertinente, soluție pe care instanța de recurs o susține și motivarea căreia a fost înfăptuită detaliat de către instanța de apel, de aceea repetarea acesteia nu se impune.

De asemenea Colegiul penal consideră, că, deși se invocă temeiul de recurs prescris la pct. 6) alin (1) art. 427 Cod de procedură penală, sub aspect de reapreciere a probelor este criticată de către toți recurenții soluția instanței de apel în partea ce ține de confiscarea specială, fiecare dintre recurenți expunându- și propria opinie asupra chestiunii date. În acest sens Colegiul penal reiterează, că concluziile instanței, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul deciziei instanței de apel și la etapa dată nu există motive de a interveni în soluție.

Totodată, Colegiul penal consideră, că trimiterea instanței de apel cu referire la prevederile art. 106/1 Cod penal constituie o eroare materială, care poate fi corectată prin aplicarea prevederilor art. 249 Cod de procedură penală, deoarece în speță Colegiul penal atestă că prin soluția motivată au fost corect aplicate prevederile 173 art. 106 Cod penal, precum și prevederile art. 394 alin. (5) și 397 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală sub aspectul reparării pagubei cauzate prin infracțiunile comise. De asemenea, cu referire la recursurile declarate de XXXXXX și S.A XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX, de XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele S.A.

XXXXXX și de S.A. XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și S.A. XXXXXX, Colegiul penal menționează, că terțele persoane, care consideră, că în urma confiscării speciale, le-au fost lezate drepturile patrimoniale și nepatrimoniale, pot iniția acțiuni de redobândire a drepturilor lezate în procedură civilă, așa cum este indicat și în decizia instanței de apel. În cazul recunoașterii acestui drept, bunurile confiscate urmează a fi restituite în natură sau în echivalent bănesc. Colegiul penal consideră, că sunt neîntemeiate argumentele recurentului XXXXXX prin care se aduc critici asupra încheierii Curții de Apel Chișinău din 09.12.2016, deoarece instanța de apel corect a respins din motivele indicate în încheiere cererea recurentei privind explicarea deciziei din 11.11.2016.

Cu referire la argumentele recursurilor privind nemotivarea deciziei instanței de apel Colegiul penal menționează, că jurisprudența CtEDO înscrie între garanțiile dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenție obligația tribunalelor de a-și motiva deciziile lor. Cu privire la această chestiune CtEDO a statuat, că este de obligația tribunalelor să-și motiveze hotărârile, însă această obligație nu are a fi înțeleasă în sensul, că ele urmează să răspundă în mod detaliat la fiecare argument al părților procesului. Întinderea obligației de motivare a deciziilor variază în funcție de natura acestora.

Este necesar să se țină seama, în special, de diversitatea capetelor de cerere a acțiunilor și de motivele formulate în căile de atac exercitate de părți, de diferențele existente între statele contractante cu privire la izvoarele dreptului - dispoziții legale, cutume, concepții doctrinale, de diferențele privitoare la prezentarea și redactarea deciziilor și hotărârilor judecătorești (hotărârea Garcia Ruiz c. Spania, 21 ianuarie 1999). În cauza Burg și alții împotriva Franței, 28 ianuarie 2003 CtEDO a menționat, că art. 6 paragraf 1 al Convenției nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o curte de apel, bazându-se pe o dispoziție legală specifică, respinge un apel ca fiind lipsit de șanse de succes, fără alte precizări.

Astfel, reieșind din cele enunțate supra, Colegiul penal consideră că în speța dată nu a fost încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, deoarece instanța de apel în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Cu referire la argumentele recursurilor privind existența erorilor de drept, prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că: motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau 174 instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal constată, că recursul avocatului și inculpatului cu referire la aceste temeiuri de recurs nu conține în mod expres indicarea contradicțiilor dintre dispozitiv și partea motivantă și nu argumentează expunerea neclară a dispozitivului.

Mai mult decât atât, Colegiul penal atestă, că recurenții consideră că contradicțiile și neclaritățile invocate de către ei în recurs ca erori de drept, prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, constituie erori grave de fapt. Cu această ocazie Colegiul penal ține să sublinieze, că eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legiuitor în art. 6 pct. 11) Cod de procedură penală și anume, ca stabilire eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Eroarea gravă de fapt trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt.

Reieșind din sensul acestor prevederi legale, Colegiul penal conchide, că în speță nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Totodată, Colegiul penal reiterează, că eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În acest sens Colegiul penal consideră, că în cadrul examinării prezentei cauze o asemenea eroare nu a fost constatată.

Luând în considerație cele expuse supra, Colegiul penal ajunge la concluzia, că în speță nu s-a constatat existența erorilor de drept, prevăzute de pct.6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocate în recursurile depuse. 8.5. Cu referire la temeiul invocat de către inculpat și avocatul acestuia, prevăzut în pct. 8) alin. (1) al art.427 Cod de procedură penală. Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

175 Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Filat Vladimir Vasile a fost pus sub învinuire, recunoscut vinovat de către prima instanță în baza art. 324 alin. (3) lit. a) și lit. b) și art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, iar această calificare a acțiunilor inculpatului a fost menținută de către instanța de apel, care a constatat, că prima instanță în mare parte corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Totodată, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel corect a dispus excluderea din învinuire a sumei de 320.941.414 lei a cuantumului remunerației ilicite primite în numerar de către inculpatul Filat Vladimir din lipsă de probe pertinente, soluție pe care instanța de recurs o susține și motivarea căreia a fost înfăptuită detaliat de către instanța de apel, de aceea repetarea acesteia nu se impune, fapt ce n-a influențat asupra încadrării acțiunilor inculpatului. În motivarea soluției sale instanța de apel a reiterat elementele constitutive ale infracțiunilor indicate supra în coraport cu probele administrate în speța dată și examinate în prima instanță și verificate în instanța de apel, constatând cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor de corupere pasivă și trafic de influență.

Instanța de apel în acest sens a menționat, că inculpatul în cadrul examinării cauzei a recunoscut unele dintre faptele și circumstanțele învinuirii, susținând că bunurile și serviciile de care a beneficiat, și care sunt indicate în rechizitoriu, au constituit cadouri, precum și un ajutor benevol din partea lui XXXXXX, dat fiind faptul că la momentul obținerii acestora între aceștia erau relații amicale. Instanța de apel a dat o apreciere critică acestor declarații ale inculpatului Filat Vladimir, considerându-le drept o metodă de apărare aleasă de către acesta în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, dat fiind faptul că declarațiile inculpatului sunt combătute de cumulul de probe examinate și verificate de către instanță.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut parțial hotărârea primei instanțe, în sensul expus supra, deoarece la judecarea apelurilor declarate de procuror, de compania XXXXXX, de părțile cointeresate XXXXXX, XXXXXX, de XXXXXX și de avocatul Iorga Iu. în numele lui XXXXXX, SA XXXXXX, de avocatul Nicula I. în interesul SA XXXXXX, de avocatul Popa Ig. declarat în interesul SA XXXXXX, de avocatul Popa Ig.

în numele inculpatului Filat Vladimir, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în 176 baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține și faptul, că argumentele invocate de către recurenți, și anume, în ce privește aprecierea incorectă a probelor de către instanțele de fond, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s- au expus argumentat în hotărârile pronunțate. Tot la acest capitol, Colegiul penal relevă, că instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții exclusive ale instanțelor de fond. Astfel, Colegiul penal ajunge la concluzia, că în speță nu se constată existența erorii de drept, prevăzută la pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

8.6. Cu referire la corectitudinea individualizării pedepsei în privința inculpatului Filat Vladimir stabilită de către prima instanță și menținută de instanța de apel. Colegiul penal menționează, că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, este indicat de către procuror, de inculpat și avocatul acestuia Popa Igor. Din analiza recursului procurorul Colegiul penal constată, că acesta nu-și motivează în nici un fel poziția sa privind această eroare de drept invocată și nu expune nici o solicitare cu referire la aceasta, mai mult decât atât în finalul recursului susține soluția de menținere fără modificări a sentinței primei instanțe.

Din aceste considerente, instanța de recurs se va expune doar asupra argumentelor inculpatului și avocatul acestuia Popa Igor cu privire la existența erorii de drept invocate și anume: aplicarea unei pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În acest sens Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de 177 persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76 – 77 Cod penal, precum și, efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal. Colegiul penal consideră, că instanța de apel corect a menținut pedeapsa aplicată inculpatului Filat V. de către prima instanță, deoarece, verificând legalitatea pedepsei, a constatat, că prima instanță a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal și astfel inculpatului i-au fost stabilite pedepse echitabile pentru infracțiunile săvârșite, totodată fiindu-i corect stabilită pedeapsa definitivă în conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal.

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează, că instanța de apel corect a respins argumentele inculpatului cu referire la faptul, că prima instanță nu ar fi aplicat corect retroactivitatea legii la stabilirea pedepsei conform art. 324 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal, deoarece prima instanță corect nu a aplicat prevederile Legii nr. 326 datată cu 23.12.2013, aplicând prevederile Legii nr. 245 din 02.02.2011 în vigoare la 03.02.2012, ultima fiind cea favorabilă inculpatului.

De asemenea Colegiul penal consideră întemeiată și concluzia instanței de apel, că în speță nu a fost încălcat principiul legalității sancțiunii prin aplicarea cumulativă a patru pedepse: închisoare, amendă, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita anumite activității, precum și cu retragerea distincției de stat „ Ordinul Republicii”, deoarece primele trei sancțiuni sunt obligatorii în cazul condamnării conform art. 324 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal ( în redacția Legii nr. 245 din 02.02.2011).

În opinia Colegiului penal instanța de apel corect a susținut concluzia primei instanțe cu privire la retragerea distincției de stat prin prisma prevederilor art. 66 alin. (2) Cod penal, deoarece a fost în drept a se expune și în acest aspect, motivându-și soluția prin faptul, că potrivit circumstanțelor cauzei inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea unei infracțiuni grave și a unei excepțional de grave, săvârșite inclusiv în timpul deținerii funcției de XXXXXX, prin ce a discreditat autoritatea puterii executive și rolul formațiunilor politice, a prejudiciat interesele statului în proporții deosebit de mari. Mai mult decât atât, instanța de apel corect a considerat, că în condițiile săvârșirii de către inculpat a unor infracțiuni de corupție, acesta nu mai poate deține distincții de stat chiar și acordate până la comiterea infracțiunilor.

178 Cu referire la dispozițiile art. 78 Cod penal, instanța de recurs relevă că, regula prevăzută în alin. (1) al articolului nominalizat privind atenuarea pedepsei se aplică doar în cazul prezenței circumstanțelor atenuante și doar asupra pedepsei principale. Astfel, Colegiul penal subliniază, că sintagma „pedeapsa principală se reduce sau se schimbă” impune un caracter obligatoriu al atenuării pedepsei principale și anume, în cazul în care există circumstanțe atenuante, instanța de judecată în mod obligatoriu o reduce sau o schimbă. În continuare, însă, legislația stabilește cazurile de reducere a pedepsei principale, la literele a) și b) ale acestui alineat, utilizându-se expresia „poate”.

În așa mod, literele a) și b) alin. (1) al art. 78 Cod penal, nu prevăd caracterul obligatoriu al atenuării pedepsei principale și stabilesc doar dreptul instanței de judecată de a reduce pedeapsa. În acest sens Colegiul penal consideră, că stabilirea pedepsei inculpatului Filat V. aproape la limita minimă a sancțiunii legii, se încadrează în această prevedere legală.

Totodată alin. (2) al normei precitate prevede că: „În cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa complementară, prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, poate fi înlăturată.” Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal consideră întemeiate concluziile și motivările în acest sens ale instanței de apel, care, respingând argumentele apelanților a indicat, că este corectă soluția primei instanțe, deoarece la caz nu au fost stabilite careva circumstanțe, care ar servi drept temei pentru reducerea pedepsei principale sau eliberarea de pedeapsa complimentară obligatorie, de aceea sub acest aspect argumentele apărării cu referire la lipsa de echitate nu pot fi acceptate, nefiind bazate pe o analiza a probelor, în condițiile când inculpatul Filat V. nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea faptelor pentru care a fost condamnat, precum și ținând cont de consecințele survenite în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal ajunge la concluzia, că inculpatului Filat Vladimir, conform prevederilor art. 84 Cod penal, corect i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare, care este echitabilă și va atinge scopul restabilirii echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, în condițiile luptei desfășurate de către stat contra infracțiunilor de corupție. 9. Luând în considerație cele expuse supra Colegiul penal reține, că temeiurile invocate de recurenți nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor, iar astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, decizia atacată este legală și întemeiată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 179 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura Anticorupție, XXXXXX, de inculpatul Filat Vladimir și avocatul acestuia Popa Igor, de XXXXXX și S.A XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX, de XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele XXXXXX, de avocatul XXXXXX în numele S.A. XXXXXX și de S.A. XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX și S.A. XXXXXX urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.