1re-24/2017 — art. 264/1 alin. 3 CP

Dosarul nr. 1re-24/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoare componență:

președinte - Petru Ursache,

judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, declarat de

avocatul Nichifor Eugeniu în numele condamnatului Dîru Petru, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

18 octombrie 2016, în cauza penală, în privința lui

Dîru Petru

Termenul examinării cauzei:

instanța de fond: 23.10.2015 - 05.08.2016;

instanța de recurs: 16.09.2016 - 18.10.2016,

instanța de recurs în anulare: 10.01.2017 - 05.04.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a

fost legal executată.

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, la pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie 12 000 lei, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

posesor al permisului de conducere corespunzător categoriei valabil pentru

categoria mijlocului de transport pe care-l ghida, la 10.08.2015, în jurul orei 2335,

conducând automobilul de marca/model ”BMW X5” cu n/î C NC 050, pe str.

Marinescu din or. Hîncești, a fost stopat de către colaboratorii Serviciului de

Patrulare al SSP al IP Hîncești, care observând starea lui Dîru P., care prezenta

semne că conducere a automobilului în stare de ebrietate alcoolică, i-au solicitat

să fie supus testului alcooscopic pentru constatarea faptului de consumare a

alcoolului, însă, ultimul, acționând intenționat, ignorând prevederile art. 23 alin.

(3) lit. b) al Legii nr. 131-XVI din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier și

dispoziția art. 11 pct. j) din Regulamentul Circulației rutiere aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, a refuzat testarea aerului expirat,

fără a indica nici un motiv.

1

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de

achitare, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile

inculpatului.

În motivarea recursului, recurentul a invocat precum că, instanța de fond,

în sentința adoptată s-a bazat exclusiv pe declarațiile martorilor care sunt

colaboratori de poliție, fiind persoane cointeresate în condamnarea inculpatului.

3.1. La 18.10.2016, în cadrul ședinței a instanței de recurs, inculpatul a

depus o cerere prin care a solicitat casarea sentinței și încetarea procesului penal

din motivul intervenirii amnistiei, declarând de asemenea că vina în comiterea

infracțiunii încriminate o recunoaște pe deplin și se căiește sincer de cele comise.

18 octombrie 2016, recursul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea

sentinței fără modificări.

Oboroceanu C., Barcaru M. și Brașoveanu Vl. și apreciindu-le, conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

– din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, a constatat că ele

demonstrează cu certitudine vina inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin.(3) Cod penal.

Instanța de recurs a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către

inculpat nu echivalează cu achitarea lui, deoarece circumstanțele stabilite și

probele analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod procedură

penală, dovedesc cu certitudine comiterea de către dânsul a faptei incriminate.

Totodată, inculpatul la 18.10.2016, în instanța de recurs a depus o cerere

prin care a solicitat casarea sentinței și încetarea procesului penal pe motivul

intervenirii amnistiei, unde dânsul, prin înscris autentic a recunoscut pe deplin

vina în comiterea infracțiunii încriminate și s-a căit sincer de cele comise.

Prin urmare, instanța de recurs a constatat cu certitudine că inculpatul a

comis infracțiunea imputată lui și că acțiunile lui au fost corect calificate de către

instanța de fond pe art. 2641 alin.(3) Cod penal, motiv pentru care instanța a

conchis respingerea recursului apărătorului ca fiind nefondat.

Cu referire la cererea inculpatului, privind încetarea procesului penal pe

motivul intervenirii actului de amnistie, instanța de recurs a considerat că aceasta

este nefondată și urmează a fi respinsă din considerente că, în speță nu a fost

întrunită condiția căinței active a inculpatului și nu a existat autodenunțul

acestuia, menționându-se suplimentar că, inculpatul nu a săvârșit pentru prima

oară o infracțiune ușoară or, potrivit materialelor cauzei penale (f.d. 28-verso),

ultimul anterior a mai comis o infracțiune, însă a fost liberat de răspundere

penală cu tragerea la răspundere contravențională în temeiul art. 55 Cod penal.

2

Totodată, instanța de apel a considerat că, pedeapsa numită inculpatului

este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și circumstanțelor

reale și personale, corect constatate de către instanța de fond, iar careva abateri

sau încălcări de ordin procedural, de către instanța de judecată, pe parcursul

examinării cauzei în instanța de fond, nu au fost stabilite.

Nichifor Eu. în numele condamnatului, care, fără a invoca vreun temei prevăzut

de art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și

admiterea cererii inculpatului privind încetarea procesului penal în baza Legii

nr. 210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței RM, invocând că, dânsul a contestat sentința cu

”apel” și nu cu ”recurs”, după cum a menționat Curtea, deoarece cauza penală în

privința inculpatului a fost examinată de instanța de fond în procedura generală

și nu specială prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, în rezultatul

căruia sentințele urmează a fi atacate cu recurs, deci în cazul dat a fost depus un

apel, iar în conformitate cu art. 420 alin. (1) Cod de procedură penală, ”pot fi

atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel ca instanțe de apel”,

constatând astfel legalitatea depunerii recursului la Curtea Supremă de Justiție.

Adițional, recurentul menționează că, în ședința de judecată, inculpatul a

înaintat o cerere prin care și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii

incriminate și s-a căit sincer de cele comise, solicitând încetarea procesului penal

în legătură cu aplicarea Legii nr. 210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură

cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței RM, însă, aceasta

neîntemeiat a fost respinsă de către instanța de apel, care s-a condus de alte

articole ale legii penale, care agravează situația inculpatului.

cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Colegiul penal atestă că, potrivit prevederilor art. 452 alin. (1) Cod de

procedură penală, în raport cu prevederile art. 455, pot fi atacate cu recurs în

anulare la Curtea Supremă de Justiție, sentințele irevocabile de condamnare, de

achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de

atac.

După cum rezultă din actele cauzei, sentința Judecătoriei Hîncești din

05 august 2016, pronunțată în privința lui Dîru P., a fost contestată cu recurs la

Curtea de Apel Chișinău, care prin decizia din 18 octombrie 2016 a respins, ca

nefondat, recursul declarat de către avocatul Nichifor Eu. în numele inculpatului.

Hotărârea în cauză a devenit irevocabilă de la momentul pronunțării.

Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile

pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

3

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a

Drepturilor Omului informează Guvernul RM despre depunerea cererii.

Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea

pronunțată, reieșind din dispoziția art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, se

consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte

tratate internaționale, de Constituția RM și de alte legi naționale.

Conform art. 453 alin. (2), 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală,

recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute

în art. 453 Cod de procedură penală, nu cuprinde menționarea acestor cazuri și

argumentarea ilegalității hotărârilor atacate.

Totodată, în conformitate cu aceste prevederi legale, în recursul declarat de

avocatul Nichifor Eu., nu s-a făcut trimitere la prevederile art. 453 alin. (1) Cod

de procedură penală, nu au fost invocate expres care circumstanțe sunt

considerate a fi un viciu fundamental, cu indicarea normelor legale care prevăd

drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi

și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și

la alte legi

naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările

presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițându-se și argumentarea ilegalității

hotărârii contestate, cu indicarea unor erori de drept concrete.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, recursul nu este motivat de

recurent prin prisma viciului fundamental admis de instanțele ierarhic inferioare

la judecarea acestei cauze, mai mult ca atât, se constată că recurentul repetă

aceleași argumente invocate anterior la etapa judecării recursului ordinar, cu

privire la achitarea inculpatului de săvârșirea infracțiunii incriminate. În opinia

Colegiului penal aceste alegații au fost examinate de instanțele inferioare și li s-a

dat un răspuns motivat, expunându-se totodată și asupra imposibilității încetării

procesului penal în baza Legii nr. 210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură

cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței RM.

Conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, dacă recursul în

anulare nu se întemeiază pe motivele prevăzute în alin. (1), un asemenea recurs

în anulare este inadmisibil.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că recursul în

anulare declarat de avocatul Nichifor Eu., nu se întemeiază pe temeiurile

prevăzute în art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide

asupra inadmisibilității acestuia, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de

conținut prevăzute de art. 455 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal,

4

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Nichifor

Eugeniu în numele condamnatului Dîru Petru, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, în cauza penală în

privința lui Dîru Petru, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut

prevăzute în art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 05 aprilie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

5