1ra-37/2017 — art.27,190 alin.5 CP

1ra-37/2017 — art.27,190 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-37/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

14 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Timofti Vladimir

Moraru Petru

judecând, fără citarea părților la proces, recursurile ordinare declarate de

procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Devder Djulieta și de

partea vătămată Suvac Boris, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, în cauza penală în privința lui

Colța Lilia Ion, născută la XXX, originară și

domiciliată XXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

Colța Lilia Ion a fost achitată de sub învinuirea imputată în baza art. 27, 190

alin. (5) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

către organul de urmărire penală este învinuită inculpata Colța Lilia Ion în aceea

că, având scopul însușirii dreptului de proprietate asupra sălii de festivități din

XXX cu mărimea de 360 m2, costul căreia a fost evaluat la un preț de XXX lei, prin

înșelăciune și abuz de încredere a altui fondator al aceleiași întreprinderi, Suvac

Boris, cu cota parte 50%, a substituit prima filă a autorizației de construcție nr. 48

din 26.11.2010, emisă de primăria XXX, în care era indicat că solicitant al

respectivei autorizații era SRL XXX, cu altă filă, în care era indicat că solicitant al

autorizației de construcție este persoana fizică Colța Lilia.

Ulterior, în același scop Colța Lilia, folosind autorizarea de construcție nr. 48

din 26.11.2010 a primăriei XXX, ce conținea date false, a întocmit actul de

1

recepție finală a sălii de festivități indicate mai sus pe care l-a avizat la unele din

organele competente, pentru a trece în proprietatea sa localul respectiv.

La începutul lunii iulie 2014 Colța Lilia a încercat să avizeze actul de recepție

finală a sălii de ceremonii la arhitectul șef al XXX, însă din cauze independente de

voința ultimei, actul nu a fost semnat și însușirea dreptului de proprietate asupra

sălii de ceremonii nu și-a produs efectul.

Acțiunile lui Colța Lilia Ion au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal - tentativă de escrocherie, adică

fabricarea actelor false cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere în proporții deosebit de mari, însă din cauze

independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul.

Suvac Boris, care au solicitat:

 procurorul, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Colța Lilia

Ion să fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 27,

190 alin. (5) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de 8 ani 6 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți comerciale pe un

termen de 5 ani.

În motivarea cerințelor sale a invocat ilegalitatea sentinței de achitare a

inculpatei Colța Lilia pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

deoarece vinovăția acesteia este probată prin probe pertinente, administrate în

cadrul procesului penal, și anume: declarațiile părții vătămate Suvac Boris,

declarațiile martorilor Platon Ion, Știrbu Gheorghe, Andrițchi Fiodor, Crețu Ion,

Morari Tudor, Guștiuc Vasile, Sîngereanu Iulian, Muravschi Serghei, raportul de

expertiză nr. 5202 din 08.07.2014.

În opinia procurorului, declarațiile inculpatei precum că ea a obținut

autorizația de construcție nr. 48 din 26 noiembrie 2010 de la primăria comunei

Trebujeni, însă nu poate explica de ce nici un funcționar din cadrul primăriei nu

confirmă eliberarea unei asemenea autorizații, urmează a fi apreciate critic, ca

fiind doar o versiune de apărare a inculpatei, deoarece vine în contradicție cu

probele acumulate în dosar, cu unele din declarațiile sale;

 partea vătămată Suvac Boris, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță,

prin care Colța Lilia Ion să fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. art. 27, 190 alin. (5) Cod penal.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

 instanța de fond a dat o apreciere selectivă, unilaterală probelor și

materialelor acumulate în procesul urmăririi penale cât și în procesul examinării

în ședințele de judecată, și anume: certificatul de urbanism din 01.04.2002; extras

din procesul-verbal cu nr.02 din anul 2002; procesul-verbal al ședinței Comisiei

2

Ministerului Culturii și Turism din 26.06.2006; declarația lui Colța Lilia Ion

depusă pe numele Comisarului CPR;

 instanța nu s-a expus pe marginea scrisorii oficiale eliberate la data de

22 iunie 2015 cu nr. 36/01-08/1024 de către XXX, în baza solicitării avocatului

(părții vătămate), prin care s-a confirmat și s-a constatat ilegalitățile comise în

procesul eliberării titlului, eliberat cet. Colța Liubovi la 27 mai 2013;

 a menționat, că răspunsul Agenției Relații Funciare și Cadastru a R.

Moldova, contrazice categoric legalitatea și probează caracterul ilegal și fraudulos

al Titlului de autentificare a dreptului asupra pământului eliberat cet. Colța

Liubovi Matvei în baza căruia acesteia i s-a transmis pământ cu suprafața de

0,1106 ha (nr. cadastral XXX) în proprietate privată cu destinația „pentru

construcții” (la care instanța de fond face referire și se bazează în sentința

nominalizată de achitare);

 instanța nu a stabilit care persoane din organele de drept (MAI,

procuratură) au fost împuternicite și la ce etapă să participe și să efectueze

acțiuni de urmărire penală;

 instanța de fond a dat apreciere critică raportului nominalizat de

expertiză nr. 5205 din 08.07.2014, sub pretextul că acesta a fost efectuat până la

începerea urmăririi penale, dar nu a indicat care anume normă de drept

reglementează și obligă efectuarea expertizelor după pornirea urmăririi penale;

 instanța a lăsat fără apreciere faptul că inculpata Colța Lilia pe parcursul

și la finele urmăririi penale cât și a examinării în fond a făcut cunoștință cu toate

materialele cauzei penale nominalizate și nu a contestat rezultatul raportului de

expertiză nr. 5205 din 08.07.2014, nu a solicitat careva întrebări suplimentare, nu

a solicitat expertiză suplimentară sau în comisie, prin ce se constată că drepturile

părții vătămate nu au fost lezate pe marginea efectuării expertizei nominalizate.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și de partea

vătămată Suvac Boris, cu menținerea hotărârii atacate.

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungând

la concluzia privind achitarea inculpatei Colța Lilia de sub învinuirea imputată,

din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

În vederea stabilirii nevinovăției inculpatei Colța Lilia Ion, instanța de apel a

reținut că, conform certificatului privind rezultatele inspectării bunului imobil:

sala de festivități la nivel de parter din XXX are o suprafața de 382,6 m.p. și este

amplasată pe terenul cu nr. cadastral XXX, cu suprafața de 0,1106 ha, care

conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 02.06.2015, aparține cu

drept de proprietate lui Colța Lilia, în temeiul contractului de donație nr. 7130 din

10.06.2013, înregistrarea fiind efectuată la 10.06.2013 (f.d. 217, 218, vol. I).

3

Deși în actul de învinuire se indică, că sala de festivități cu suprafața de

360 m.p. a fost construită de SRL „Pasana”, instanța de apel a constatat că, terenul

în cauză nu a aparținut cu drept de proprietate SRL „Pasana”, nu a dispus de un

careva drept de folosință asupra terenului, iar acuzatorul de stat nu a administrat

suficiente probe, prin care să fie atestat că, administratorul SRL „Pasana” a

încheiat cu proprietarul terenului cadastral XXX, cu suprafața de 0,1106 ha, care

aparține lui Colța Lilia, un act juridic care să permită edificarea de către SRL

„Pasana” a sălii de festivități pe terenul enunțat.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat pct. 25 al

Regulamentului privind certificatul de urbanism și autorizarea construirii sau

desființării construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM

nr. 360 din 18.04.1997, care stipulează că, solicitantul va depune la consiliul

județean (primăria municipiului) sau primărie următoarele documente: cererea

de eliberare a autorizației de construire; formularul-tip, obținut contra cost de la

consiliul județean sau primărie; documentația necesară eliberării autorizației de

construire, formată din: certificatul de urbanism; dovada titlului asupra terenului

și a construcțiilor (titlu de proprietate sau alt act care conferă dreptul de

construire). Proiectul pentru autorizarea lucrărilor de construcție expertiza

tehnică, după caz, proiectul de organizare a execuției lucrărilor, după caz; avizele

necesare stabilite prin certificatul de urbanism; dovada de achitare a plății pentru

eliberarea autorizației. Documentația necesară eliberării autorizației de

construire/desființare se anexează.

În conformitate cu rigorile stipulate mai sus, instanța de apel a notificat că, la

momentul solicitării eliberării certificatului de urbanism, SRL „Pasana” urma să

prezinte un act juridic care să ateste dreptul de proprietate asupra terenului sau

un alt act care să ateste dreptul de construire încheiat cu proprietarul terenului.

Eliberarea autorizației de construire este o procedură ulterioară eliberării

certificatului de urbanism pentru proiectare și necesită obligatoriu, pentru

eliberarea autorizației, prezentarea proiectului construcției, aprobat de

arhitectul-șef al localității, în modul stabilit, cu avizele serviciilor de resort,

precum și dovada titlului asupra terenului, acte care nu au fost prezentate în

ședința de judecată de către administratorul SRL „Pasana”.

Instanța de apel a reținut din conținutul registrului evidenței autorizațiilor

de construcții, că Colța Lilia este beneficiarul autorizației de construcție cu nr. 48

din 26 noiembrie 2010 și a certificatului de urbanism cu nr. 49, în baza cărora s-a

autorizat executarea lucrărilor de construcție Sala de festivități la nivel de parter,

în satul Trebujeni, comuna Trebujeni.

Instanța de apel a constatat, că faptele imputate inculpatei Colța Lilia și

reflectate în actul de învinuire precum că, dânsa a substituit prima filă a

autorizației de construcție cu nr. 48 din 26.11.2010 emisă de Primăria XXX în care

era indicat că solicitant al respectivei autorizații era SRL „Pasana”, cu altă filă, în

care era indicat că solicitant al autorizației de construcție este persoana fizică

4

Colța Lilia nu și-au găsit confirmare prin careva probe pertinente și concludente

și se contrazic prin probele administrate la cauza penală.

Instanța de apel și-a întemeiat aceste concluzii și prin declarațiile martorilor

audiați în cadrul ședințelor de judecată, și anume: Crețu Ion, care a indicat că,

nu-și amintește să fi eliberat autorizație de construire în spatele hanului construit

de SRL „Pasana”; martorul Iulian Singereanu, care a indicat că, în calitate de

beneficiar este atestată Colța Lilia, ca persoană fizică în baza certificatului de

urbanism, în baza deciziei Consiliului, unde ea peste tot figura ca beneficiar;

declarațiile martorului Moraru Tudor care a indicat că, începând cu anul 2011 nu

putea elibera nimeni autorizarea de construcție și nu cunoaște dacă până la

venirea sa ca primar altcineva să fi eliberat asemenea autorizație.

La fel, au fost reținute și declarațiile martorului Guștiuc Vasile, potrivit

cărora Colța Lilia s-a adresat ca persoană fizică, prezentând un set de documente

așa-numit proiect de edificare a unei săli, consultându-l i-a propus să revadă

proiectul. Atunci când Suvac Boris s-a adresat cu cererea, Guștiuc Vasile i-a

prezentat setul de acte care a fost anterior prezentat de Colța Lilia.

În ce privește declarațiile părții vătămate Suvac Boris referitor la faptul că,

SRL „Pasana” a depus cerere de obținere a certificatului de urbanism și a

autorizației de construcție în anul 2010 au fost respinse de către instanța de apel,

iar a martorilor Platon Ion, Știrbu Gheorghe au fost apreciate ca declarative,

deoarece acestea se combat prin materialele administrate la cauza penală.

Totodată, instanța de apel a respins argumentele părții vătămate Suvac Boris

privind faptul că, dânsul a investit mijloace financiare în construcția sălii de

festivități, or, careva probe pertinente și concludente în acest sens nu au fost

administrate nici de către acuzatorul de stat și nici de partea vătămată Suvac

Boris.

Cu referire la probele prezentate de către avocatul Chifiac Iurie în numele

părții vătămate Boris Suvac în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, ce

reprezintă o serie de facturi fiscale prin care se atestă că, Boris Suvac, respectiv

SRL „Pasana” a procurat careva materiale de construcție, instanța de apel a

considerat că, acestea urmează a fi apreciate critic, deoarece aceste probe nu

certifică faptul că, aceste materiale de construcție au fost folosite exclusiv pentru

construcția sălii de festivități din XXX, or, instanța de apel a constatat că, de către

partea acuzării nu au fost administrate careva probe pertinente și concludente

care să certifice faptul că, SRL „Pasana” deținea un act juridic, care să permită

edificarea de către SRL „Pasana” a sălii de festivități pe terenul in cauză, în

contextul în care acest teren cu nr. cadastral XXX, cu suprafața de 0,1106 ha

aparține cu drept de proprietate inculpatei Colța Lilia și că, fondatorului

persoanei juridice, Boris Suvac i-ar fi cauzat pagube în proporții deosebit de mari

în valoare de XXX lei.

Totodată, instanța de apel nu a reținut facturile fiscale și bonurile de plată, în

calitate de materiale de probă prezentate de către avocatul Chifiac Iurie, reieșind

și din faptul că, potrivit actului de învinuire, elementul de abuz de încredere și

5

înșelăciune s-a manifestat prin faptul, că Colța Lilia ar fi substituit prima filă a

autorizației de construcție nr. 48 din 26.11.2010 emisă de Primăria XXX, în care

era indicat că solicitant al respectivei autorizații era SRL „Pasana”, cu altă filă, în

care era indicat că solicitant al autorizației de construcție este persoana fizică

Colța Lilia, respectiv, probele administrate de către avocatul Chifiac Iurie nu au

tangență cu fapta imputată inculpatei Colța Lilia.

În acest context, instanța de apel a constatat că probele prezentate în

instanța de apel confirmă faptul, că anume inculpata Colța Lilia a suportat

cheltuielile financiare pentru construcția sălii de festivități, astfel, după cum a

susținut în cadrul ședințelor de judecată și în acest sens au fost enumerate:

- contractul de împrumut cu destinație specială cu dobândă ORMG-15.11

din 15 aprilie 2011, prin care se atestă că, Colța Lilia a luat cu împrumut de la ÎM

OMF „Microinvest” SRL suma de 30 000 lei, pe un termen de 24 luni, cu scopul de

a procura teracotă pentru casa de nunți;

- contractul de împrumut cu destinație specială cu dobândă ORSM-44.13

din 26 aprilie 2013, Colța Lilia a luat cu împrumut de la ÎM OMF „Microinvest”

SRL suma de 60 000 lei, pe un termen de 31 luni. Scopul împrumutului este

reparația sălii de nunți, amenajarea teritoriului și achitarea soldului la

împrumutul activ;

- contractul de împrumut nr. 2008 din 26 mai 2008, atestă că, Asociația de

economii și împrumut „Scala Corbului” a acordat beneficiarului, Colța Lilia

un împrumut în mărime de 20 000 lei, începând cu 26 mai 2008 pe un termen de

12 luni, pentru turism rural (sala de festivități);

- contractul de împrumut nr. 2008 din 26 mai 2008 atestă că, Asociația de

economii și împrumut „Scala Corbului” a acordat beneficiarului, Colța Lilia

un împrumut in mărime de 20 000 lei, începând cu 26 mai 2008 pe un termen de

12 luni, pentru dezvoltarea turismului rural - sala de festivități, s. Butuceni;

- contractul de împrumut nr. 2009 din 12 martie 2009 atestă că, Asociația

de economii și împrumut „Scala Corbului” a acordat beneficiarului, Colța Lilia un

împrumut în mărime de 10 000 lei, începând cu 12 martie 2009 pe un termen de

12 luni, pentru dezvoltarea turismului rural - s. Butuceni;

- contractul de împrumut nr. 2010/34 din 01 aprilie 2010 atestă că,

Asociația de economii și împrumut „Scala Corbului” a acordat beneficiarului, Colța

Lilia un împrumut în mărime de 15 000 lei, începând cu 01 aprilie 2010 pe un

termen de 12 luni, pentru dezvoltarea turismului rural - s. Butuceni;

- contractul de împrumut nr. 2011/44 din 26 aprilie 2011 atestă că,

Asociația de economii și împrumut „Scala Corbului” a acordat beneficiarului, Colța

Lilia un împrumut în mărime de 15 000 lei, pe un termen de 12 luni, pentru

dezvoltarea turismului rural - s. Butuceni;

- contractul de împrumut nr. 2014 din 10 decembrie 2014 atestă că,

Asociația de economii și împrumut „Scala Corbului” a acordat beneficiarului, Colța

Lilia un împrumut în mărime de 15 000 lei, pentru dezvoltarea turismului rural;

6

- contractul de împrumut nr. 2014 din 10 decembrie 2014 atestă că,

Asociația de economii și împrumut „Scala Corbului” a acordat beneficiarului, Colța

Lilia un împrumut în mărime de 15 000 lei, pentru dezvoltarea turismului rural -

s. Butuceni;

- contractul de împrumut nr. 2007 din 25 iunie 2007 atestă că, Asociația

de economii și împrumut „Scala Corbului” a acordat beneficiarului, Colța Lilia un

împrumut în mărime de 12 000 lei, începând cu 25 iunie 2007 pe un termen de

12 luni, pentru dezvoltarea turismului rural - s. Butuceni;

- contractul de împrumut nr. 2012/056 din 05 iunie 2012 atestă că,

Asociația de economii și împrumut „Scala Corbului” a acordat beneficiarului, Colța

Lilia un împrumut în mărime de 20 000 lei, pe un termen de 12 luni, pentru

dezvoltarea turismului rural - s. Butuceni;

- contractul de împrumut nr. 2011 din 26 aprilie 2011 atestă că, Asociația

de economii și împrumut „Scala Corbului” a acordat beneficiarului, Colța Lilia un

împrumut în mărime de 15 000 lei, pentru dezvoltarea turismului rural -

s. Butuceni;

- contractul de împrumut nr. 2010/35 din 01 aprilie 2010 atestă că,

Asociația de economii și împrumut „Scala Corbului” a acordat beneficiarului, Colța

Lilia un împrumut în mărime de 15 000 lei, pe un termen de 12 luni, pentru

dezvoltarea turismului rural - s. Butuceni;

- contractul de împrumut nr. 2009 din 06 martie 2009 atestă că, Asociația

de economii și împrumut „Scala Corbului” a acordat 06 martie 2009 pe un termen

de 12 luni, pentru dezvoltarea turismului rural - s. Butuceni;

- contractul de împrumut nr.02/TL/1436 din 17 decembrie 2013 atestă

că, Asociația de Economii și împrumut „Rural Credit” a acordat beneficiarului

Colța Lilia un împrumut în mărime de 30 000 lei, începând cu data de

17 decembrie 2013, pe un termen de 36 luni, pentru business;

- contractul de împrumut nr.01/TL/1436 din 11 iulie 2012 atestă că,

Asociația de Economii și împrumut .,Rural Credit” a acordat beneficiarului Colța

Lilia un împrumut în mărime de 30 000 lei, începând cu data de 11 iulie 2012, pe

un termen de 24 luni, pentru business;

- contractul de muncă nr. 20 iulie 2005 atestă că, beneficiarul Colța Lilia a

făcut comanda, iar executorul Zagorodniuc Natalia și-a asumat angajamentul de a

executa lucrările: tencuirea pereților și a podurilor de la etajul II a hotelului,

vopsirea 260x101 = 2600 1, sala de festivități;

- contractul de muncă din 10 octombrie 2006 atestă că, beneficiarul Colța

Lilia a făcut comanda, iar executorul Frunze Alexandru și-a asumat angajamentul

de a executa lucrările: efectuarea acoperișului la sala de festivități;

- contractul de muncă din 20 martie 2006 atestă că beneficiarul Colta Lilia

a făcut comanda, iar executorul Crețu Slavic si-a asumat angajamentul de a

executa lucrările: tencuirea pereților în sala din s. Butuceni;

7

- contractul de muncă din 04 martie 2006 atestă că, beneficiarul Colța

Lilia a făcut comanda, iar executorul Dolgu Gheorghe și-a asumat angajamentul de

a executa lucrările: clădirea pereților la sala de festivități din s. Butuceni;

- contractul de muncă din 01 martie 2006 atestă că, beneficiarul Colța

Lilia a făcut comanda, iar executorul Dolgu Gheorghe și-a asumat angajamentul de

a executa lucrările: procurarea a trei tractoare de piatră pentru temelia (sălii)

pereților sălii de festivități din s. Butuceni;

- contractul de muncă din 10 octombrie 2006 atestă că, beneficiarul Colța

Lilia a făcut comanda, iar executorul Cojocaru Dmitrii și-a asumat angajamentul

de a executa lucrările: efectuarea acoperișului sălii de festivități;

- contractul de muncă din 10 octombrie 2006 atestă că, beneficiarul Colta

Lilia a făcut comanda, iar executorul Leca Mihail și-a asumat angajamentul de a

executa lucrările: efectuarea acoperișului la sala de festivități;

- contractul de muncă din 20 iulie 2006 atestă că, beneficiarul Colța Lilia a

făcut comanda, iar executorul Zagorodniuc Lilian și-a asumat angajamentul de a

executa lucrările: tencuirea pereților cu amestec uscat la etajul II din hotel,

vopsirea podului și pereților din sala de festivități;

- contractul de muncă din 05 iulie 2006 atestă că, beneficiarul Colța Lilia a

făcut comanda, iar executorul Postolache Vitalie și-a asumat angajamentul de a

executa lucrările: pregătirea terenului pentru montarea teracotei;

- contractul de muncă din 12 mai 2008 atestă că, beneficiarul Colța Lilia a

făcut comanda, iar executorul Dolgu Gheorghe și-a asumat angajamentul de a

executa lucrările: clădirea gardului, clădirea fundamentului la sala de festivități;

- contractul de muncă din 18 mai 2006 atestă că, beneficiarul Colța Lilia a

făcut comanda, iar executorul Zagorodniuc Dmitrii și-a asumat angajamentul de a

executa lucrările: montarea teracotei la balcon;

- contractul de muncă din 02 martie 2008 atestă că, beneficiarul Colța

Lilia a făcut comanda, iar executorul Bujor Anastasia și-a asumat angajamentul de

a executa lucrările: tencuirea pereților cu amestec uscat, vopsirea pereților și

podului;

- contractul de muncă din 02 martie 2008 atestă că, beneficiarul Colta

Lilia a făcut comanda, iar executorul Babenco Dina și-a asumat angajamentul de a

executa lucrările: tencuirea pereților cu amestec uscat, vopsirea pereților și

podului;

- contractul de muncă din 02 februarie 2011 atestă că, beneficiarul Colța

Lilia a făcut comanda, iar executorul Corețchii Pavel și-a asumat angajamentul de

a executa lucrările: aplicarea teracotei în sala de festivități din s. Butuceni;

- contractul de muncă din 02 februarie 2011 atestă că, beneficiarul Colța

Lilia a făcut comanda, iar executorul Semeniuc Dmitrii și-a asumat angajamentul

de a executa lucrările: aplicarea teracotei în sala de festivități din s. Butuceni;

- contractul de muncă din 04 ianuarie 2012 atestă că, beneficiarul Colța

Lilia a făcut comanda, iar executorul Corețchi Slavic și-a asumat angajamentul de

8

a executa lucrările: reparația camerelor din hotel, reparația și vopsirea sălii de

festivități, confecționarea unui perete;

- contractul de muncă din 15 mai 2013 atestă că beneficiarul Colta Lilia a

făcut comanda, iar executorul Colța Noem și-a asumat angajamentul de a executa

lucrările: tencuirea gardului de sprijin din fața sălii de festivități;

- contractul de muncă din 20 mai 2013 atestă că, beneficiarul Colța Lilia a

făcut comanda, iar executorul Babenco Dina și-a asumat angajamentul de a

executa lucrările: vopsirea pereților în sala de festivități din s. Butuceni;

- contractul de muncă din 20 mai 2013 atestă că, beneficiarul Colța Lilia a

făcut comanda, iar executorul Rotari Pavel și-a asumat angajamentul de a executa

lucrările: instalarea cablului electric, instalarea luminilor, confecționarea

arcurilor din fier;

- contractul de muncă din 19 februarie 2015 atestă că, beneficiarul Colța

Lilia a făcut comanda, iar executorul Corețchi Pavel și-a asumat angajamentul de a

executa lucrările: clădirea a 4,5 cub de calcar, tencuirea pereților, tencuirea

pereților la barul din Butuceni, tencuirea pe afară la terasă și bar, instalarea ușii;

- devizul de cheltuieli privind construcția sălii de festivități din

sat. Butuceni din 04 martie 2006 atestă că, beneficiarul Colța Lilia a suportat

cheltuieli în sumă de 125289 lei;

- devizul de cheltuieli privind reconstrucția sălii de festivități din

sat. Butuceni din 10 ianuarie 2008 atestă că, beneficiarul Colța Lilia a suportat

cheltuieli în sumă de 134836 lei;

- devizul de cheltuieli privind reparația sălii de festivități din sat. Butuceni

din 05 mai 2012 atestă că, beneficiarul Colța Lilia a suportat cheltuieli în sumă de

74139 lei;

- devizul de cheltuieli privind reparația sălii de festivități și interiorul

barului, reparația gardului din sat. Butuceni din 05 iulie 2013 atestă că,

beneficiarul Colța Lilia a suportat cheltuieli în sumă de 23314 lei;

- devizul de cheltuieli privind reparația sălii de festivități din sat. Butuceni

din 04 iunie 2015 se atestă că, beneficiarul Colța Lilia a suportat cheltuieli în

sumă de 23314 lei;

- facturile fiscale seria DV2447033 din 21.03.2014, seria JV0052273 din

22.05.2015, JV0051856 din 24.04.2015, RY0032902 din 23.08.2006, XX0789954

din 15.08.2006, nr. 0772964, nr. 0772957, RY0033213 din 30.10.2006,

RY0295309 din 23.08.2006, JJ1485604 din 16.07.2013, nr. 0769479 din

26.06.2013, BV3930123 din 13.02.2013, BV6908606 din 29.07.2013, BV6890340

din 22.07.2013, 0769479 din 26.06.2013, DV2447033 din 21.03.2014, DV

2696650 din 23.06.2014, se atestă că, Colța Lilia a procurat diverse materiale de

construcție.

Instanța de apel, apreciind contractele de împrumut prin care s-a constatat

că, Colța Lilia a luat cu împrumut mai multe sume de bani, scopul împrumutului

fiind construcția sălii de festivități, cu contractele de muncă prin care s-a

constatat că, Colța Lilia a angajat mai multe persoane fizice pentru executarea

9

diferitor lucrări de construcție la sala de festivități din s. Butuceni, cu facturile

fiscale, prin care s-a constatat că, Colța Lilia a procurat mai multe materialele de

construcție, cu extrasul din Registrul bunurilor imobile prin care s-a constatat că,

terenul cu nr. cadastral XXX, cu suprafața de 0,1106 ha pe care este construită

sala de festivități aparține cu drept de proprietate lui Colța Lilia și cu registrul de

evidență a autorizațiilor de construcții pentru anul 2009 prin care s-a constatat

că, solicitant al autorizației de construcție a fost Colța Lilia, probe care sunt

pertinente și concludente și care pot fi apreciate prin coroborare, denotă acel fapt

că, Colța Lilia a construit sala de festivități din satul Butuceni, pe terenul care îi

aparține cu drept de proprietate.

Cu referire la probele administrate de partea apărării, instanța de apel a

constatat in baza acestora veridicitatea declarațiilor inculpatei Colța Lilia care a

indicat că, dânsa din surse proprii, a construit sala de festivități, iar SRL „Pasana”

și Suvac Boris, personal nu au contribuit cu careva aporturi bănești întru

executarea acestor lucrări.

În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că, acuzatorul de stat

nu a demonstrat că, acțiunile inculpatei Colța Lilia întrunesc latura obiectivă a

infracțiunii de escrocherie, manifestată prin dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune sau abuz de încredere, or, din probele prezentate de

partea apărării, se atestă că, bunul imobil care constituie obiectul litigiului - sala

de festivități din s. Butuceni, a fost construită de către Colța Lilia, fapt confirmat

prin aprecierea în coroborare a contractelor de împrumut, a contractelor de

muncă, a facturilor fiscale și cu extrasul din registrul de evidență a autorizațiilor

de construcție, pe terenul care aparține lui Colța Lilia, iar conform 329 alin. (1)

Cod civil, construcțiile și lucrările subterane sau de la suprafața terenului sunt

prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa și îi aparține până

la proba contrară. Respectiv, instanța de apel nu poate reține prezența

elementelor de „abuz de încredere”, „înșelăciune” în contextul dobândirii unui

bun a unei alte persoane, când probele administrate de partea apărării

demonstrează că bunul imobil - sala de festivități din satul Butuceni a fost

construită de către Colța Lilia.

De cealaltă parte, acuzatorul de stat nu a administrat careva probe

pertinente și concludente care să ateste, că bunul imobil în litigiu - sala de

festivități din XXX, cu suprafața de 360 m.p., costul căreia a fost evaluat la XXX, ar

aparține de fapt SRL „Pasana” și, respectiv, Colța Lilia a întreprins acțiuni privind

dobândirea ilicită, prin înșelăciune sau abuz de încredere a bunului unei alte

persoane.

După cum a fost reiterat de către instanța de apel, în actul de învinuire,

acuzatorul de stat incriminează inculpatei Colța Lilia faptul că, dânsa a substituit

prima filă a autorizației de construcție cu nr. 48 din 26.11.2010, emisă de

primăria XXX, în care era indicat că solicitant al respectivei autorizații SRL

„Pasana”, cu altă filă, în care era indicat că solicitant al autorizației de construcție

este persoana fizică Colța Lilia. Ulterior, în același scop Colța Lilia, folosind

10

autorizarea de construcție cu nr. 48 din 26.11.2010 a primăriei XXX, ce conținea

date false, a întocmit actul de recepție finală a sălii de festivități indicate mai sus

pe care l-a avizat la unele din organele competente, pentru a trece în proprietatea

sa localul respectiv.

Potrivit rechizitoriului, acuzatorul de stat în calitate de probe care dovedesc

vinovăția inculpatei Colța Lilia în comiterea infracțiunii incriminate, pe lângă

declarațiile martorilor, a indicat că, vina acesteia se confirmă și prin autorizația

de construcție nr. 48 din 26 noiembrie 2010, eliberată pe numele lui Colța Lilia și

raportul de expertiză nr. 5205 din 08.07.2014, prin care s-a concluzionat că:

textul de tipar din filele nr. 1 și nr. 2 din Autorizația de construcție nr. 48 din

26.11.2010 emisă de Primăria XXX este executat cu ajutorul tehnicii

computerizate cu imprimantă Laser. A stabili dacă au fost tipărite la unul și

același model de imprimantă nu este posibil, din lipsa unei metode argumentate

științific în Republica Moldova în acest domeniu. În autorizația de construcție cu

nr. 48 din 26.11.2010 emisă de Primăria XXX, probabil una din file a fost

substituită.

Instanța de apel a constatat că, raportul de expertiză nr. 5205 din 08 iulie

2014 nu poate fi reținută ca probă în prezentul proces penal și cu referire la

prevederile art. 94 alin. (1) pct. 4) și art. 279 alin. (1) Cod de procedură penală, a

fost exclusă din dosar, deoarece această expertiză a fost dispusă în baza

ordonanței din 30 iunie 2014, de către căpitanul de politie Ciubotaru Andrei, care

neavând o careva calitate procesuală în cauza penală, a numit expertiză până la

intentarea cauzei penale, adică până la data de 23 iulie 2014, respectiv, acuzarea

de stat invocă o probă care a fost acumulată în afara procesului penal, fapt care

contravine legislației procesual-penale, or, acțiunile procesuale se efectuează în

strictă conformitate cu prevederile prezentului cod și numai după înregistrarea

sesizării cu privire la infracțiune.

La fel, s-a reținut și faptul că, la materialele cauzei penale lipsește ordonanța

prin care a fost dispusă efectuarea expertizei în speță, prin urmare, nu au fost

respectate prevederile legislației.

În cadrul ședinței de judecată in instanța de apel, acuzatorul de stat a

solicitat anexarea la materialele cauzei penale a ordonanței privind dispunerea

efectuării expertizei tehnice a documentelor din 30 iunie 2014 și ordonanța

privind începerea urmăririi penale din 14 ianuarie 2014, prin care s-a dispus

începerea urmăririi penale pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu comise de

către persoane publice din cadrul Primăriei comunei Trebujeni, adică săvârșirea

de către persoane publice a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanelor fizice sau juridice, infracțiune prevăzută de art. 328

alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a notificat că, aceste ordonanțe nu confirmă legalitatea

dobândirii probei referitoare la raportul de expertiză nr. 5205 din 08.07.2014, ci

11

confirmă cele constatate de către instanța de fond și instanța de apel, și anume că,

această probă a fost dobândită anterior începerii urmăririi penale în privința

inculpatei Colța Lilia, a fost administrată în altă cauză penală, din care motive,

instanța de apel nu poate reține această probă ca fiind una pertinentă și

concludentă în prezenta cauză penală.

În acest context, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a formulat o

concluzie legală referitor la excluderea din probatoriu a raportului de expertiză

nr. 5205 din 08.07.2014, precum și faptul, că autorizația prezentată de inculpata

Colța Lilia, este cea autentică, menționând că, acuzatorul de stat a anexat la dosar

doar o copie a autorizației, unde în calitate de beneficiar este SRL „Pasana”, fără a

fi contrasemnată de Primăria XXX, originalul nefiind prezentat, respectiv, instanța

de fond just a conchis că, în această situație, autorizația prezentată de inculpata

Colța Lilia este cea autentică.

În ceea ce privește argumentele părții vătămate Suvac Boris referitor la

faptul că, instanța de fond nu a dat nici o apreciere certificatului de urbanism din

01.04.2002, instanța de apel a notat că, certificatul în cauză la care face referire

partea vătămată este anexat în copie, nu reflectă data eliberării acestuia. Mai mult

ca atât, instanța de apel a reținut că, autorizația de construire nr. 48 din

26 noiembrie 2010 a fost eliberată în baza certificatului de urbanism nr. 49 din

24 iunie 2009.

S-a menționat și faptul că, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel

partea vătămată Boris Suvac a solicitat dispunerea efectuării expertizei

certificatului de urbanism nr. 49 din 24 iunie 2009, pe motiv că acesta a stat la

baza eliberării autorizației falsificate și la fel deține semnalmente asemănătoare

de falsificare, prin substituire a unei file.

Prin încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2013

s-a respins cererea părții vătămate Boris Suvac privind numirea expertizei

tehnice a certificatului de urbanism nr. 49 din 24 iunie 2009 și a autorizației de

construcție nr. 48 din 26.11.2010.

În acest context, cu referire la certificatul de urbanism, la care face referire

partea vătămată Suvac Boris, instanța de apel a notat că, acest document nu

reprezintă obiectul învinuirii înainte inculpatei Colța Lilia, deci nu are o tangență

cu învinuirea adusă inculpatei și reieșind din faptul că, judecarea cauzei se

efectuează numai in limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, instanța de apel a

dispus respingerea cererii părții vătămate privind dispunerea efectuării

expertizei tehnice a certificatului de urbanism nr. 49 din 24 iunie 2009.

În ceea ce privește argumentele părții vătămate Suvac Boris referitor la

faptul că, nu a fost supus aprecierii procesul - verbal cu nr. 02 din 2002, instanța

de apel a considerat că, acest act nu are tangență cu învinuirea înaintată

inculpatei Colța Lilia privind dobândirea ilicită a sălii de festivități, or, din

conținutul procesului-verbal în cauză s-a decis aprobarea Complexului Muzeal

„Orașul medieval Orhei” pe 0,30 ha de teren din terenul de lângă sediul muzeului

12

înspre podul satului Butuceni pentru proiectarea și construcția sălii de expoziții,

unui han și parcării Auto, dintre care 0,06 ha se atribuie SRL „Pasana”.

Din procesul-verbal al ședinței Comisiei privind delimitarea spațiilor

complexului „Orheiul Vechi” din 26.06.2006 se atestă că, în rezultatul cercetării la

fața locului a terenului delimitat de arhitectul-șef al raionului Orhei și direcția

complexului muzeal „Orheiul Vechi”, documente aferente edificării așa-zisului

„Han” (complexul hotelier) membrii comisiei au constatat că, edificiile

complexului hotelier au fost construite din surse proprii de SRL „Pasana”.

Instanța de apel a considerat că, nici procesul-verbal al ședinței Comisiei

privind delimitarea spațiilor complexului „Orheiul Vechi" din 26.06.2006, la care

face referire partea vătămată Boris Suvac nu are tangență directă cu învinuirea

înaintată inculpatei Colța Lilia, or, dânsa a menționat despre faptul că, în anul

2006 de către SRL „Pasana” a fost construit și înregistrat un mini-hotel cu bar, cu

suprafața de 212 m.p., în satul XXX, și prin urmare, nu are acest proces-verbal nici

un efect asupra sălii de festivități care face obiectul în prezenta cauză penală, este

un bun imobil aparte.

Cu referire la argumentele părții vătămate Suvac Boris referitor la faptul că,

instanța de fond nu s-a expus asupra scrisorii oficiale eliberate la data de 22 iunie

2015 cu nr. 36/01-08/1024 de către Agenția Relații Funciare și Cadastru a RM,

prin care s-a notat că, lipsesc careva informații cu privire la existența

(înregistrarea) proprietății private, amplasate adiacent sau nemijlocit pe terenul

proprietate publică a statului sau a unității administrativ-teritoriale a comunei

XXX, instanța de apel a menționat că, acuzarea de stat a înaintat învinuirea

inculpatei Colța Lilia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 190 alin. (5)

Cod penal, și anume dobândirea ilicită a sălii de festivități, respectiv, obiectul

învinuirii nu se extinde asupra legalității înscrierilor în Registrul bunurilor

imobile, prin urmare, sarcina atât a instanței de fond, cât și a instanței de apel

este de a judeca cauza doar în privința persoanei puse sub învinuire și numai în

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu (art. 325 alin. (1) Cod de procedură

penală).

Astfel, în ceea ce privește informația din Registrul bunurilor

imobile XXX, prin care se atestă că, bunul imobil - terenul cu nr. cadastral XXX, cu

suprafața de 0.1106 ha aparține cu drept de proprietate lui Colța Lilia, instanța de

apel a menționat că, această înscriere este una valabilă, acest drept de proprietate

nu a fost radiat, deci produce efecte juridice, or, orice persoană care consideră că

i-a fost încălcat un drept cu privire la bunul imobil este în drept să-l apere în

instanța de judecată în ordinea procedurii contencioase.

Totodată, instanța de apel a notificat că, potrivit prevederilor art. 22 alin. (1)

din Legea RM nr. 1543 din 25.02.1998 „cadastrului bunurilor imobile”, Registrul

bunurilor imobile este documentul de bază al cadastrului. Dacă datele din

registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din alte documente cadastrale sau

cu datele constatate pe teren, se consideră veridice datele din registrul bunurilor

imobile, cu excepția cazurilor de eroare tehnică evidentă.

13

Cu referire la argumentele părții vătămate Boris Suvac referitor la faptul că,

instanța de fond nu a admis cererea avocatului Kebeș Alexei de a fi audiat în

calitate de martor un reprezentant al Agenției Relații Funciare și Cadastru a RM,

instanța de apel a dispus audierea martorului Ciobanu Vladimir, care a indicat că,

conform materialelor din arhivă pe care le-a prezentat, sectorul nu este reflectat

și nu este posibil reflectarea acestui teritoriu în aceste materiale. Factorii de

decizie din s. Trebujeni trebuiau să cunoască că acest teren nu poate fi supus

privatizării, mai ales că titlul de autentificare a acestor 11 ari a fost eliberat in

1993, iar evidența grafică a tuturor terenurilor primăriei au fost efectuate în

1996, prin urmare trebuiau să fie menționate în aceste materiale.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile acestui martor, or, cele

comunicate de către el nu are legătură directă cu învinuirea înaintată inculpatei

Colța Lilia, mai mult ca atât, poziția Agenției Relații Funciare și Cadastru a RM a

fost expusă în scrisoarea din 22 iunie 2015 cu nr. 36/01-08/1024, conținutul

căreia a fost supusă aprecierii de către instanța de apel în decizia sa.

În această ordine de idei, instanța de apel a conchis că, în acțiunile inculpatei

Colța Lilia nu s-a constatat existența faptei infracționale prevăzute de art. art. 27,

190 alin. (5) Cod penal, iar acuzarea de stat nu a prezentat probe pertinente și

concludente, care apreciate conform prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală să denote tentativa de dobândire ilicită a bunurilor altei

persoane, or, probele administrate de către acuzatorul de stat fie prezintă dubii și

contradicții, fie au fost dobândite în afara procesului penal de învinuire a lui Colța

Lilia.

procuror și de partea vătămată Suvac Boris.

6.1. Procurorul, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

În susținerea solicitării sale menționează că instanțele de fond și cea de apel

au dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu au apreciat

multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc pe deplin vinovăția

inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate (indicând declarațiile părții

vătămate, a martorului Platon I., Știrbu Gh., Andrițchi F. date în instanța de fond și

susținute în instanța de apel).

Astfel, făcând o analiză detaliată a declarațiilor martorilor nominalizați,

recurentul constată că beneficiarul autorizației de construcție a fost în

exclusivitate SRL „Pasana” și nici de cum Colța Lilia ca persoană fizică, or,

afirmația instanței, precum că, ultima fiind proprietarul terenului cu nr. cadastral

XXX, cu suprafața de 0,1106 ha, căreia printr-un act juridic i se permite edificarea

sălii de festivități pe terenul enunțat, este lipsit de orice aspect logic, atâta timp

cât inculpata a devenit proprietarul acestui teren în temeiul contractului de

14

donație nr. 7130 din 10.06.2013, înregistrarea fiind efectuată abia către

10.06.2013, iar autorizațiile de construcții și urbanism au fost eliberate în

perioada anului 2009-2010.

Prin urmare, motivele invocate de instanța de apel, precum că, de către SRL

„Pasana” nu s-a încheiat nici un act juridic cu Colța Lilia ce ar permite edificarea

sălii de festivități pe terenul enunțat sunt vădit neîntemeiate, deoarece la

momentul dat după cum a și constatat instanța, inculpata nu avea nici un drept de

proprietate.

Mai mult, instanța cu referire la pct. 25 al Regulamentului privind certificatul

de urbanism și autorizarea construirii sau desființării construcțiilor și

amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 360 din 18.04.1997,

invocă precum că, la momentul solicitării eliberării certificatului de urbanism,

SRL „Pasana” urma să prezinte un act juridic care să ateste dreptul de proprietate

asupra terenului sau un alt act care să ateste dreptul de construire încheiat cu

proprietarul terenului, însă în acest sens omite faptul că nemijlocit inculpata

Colța Lilia chiar dacă să admitem conceptual că ar fi fost beneficiarul acestor

autorizații, în perioada anului 2010, nicidecum nu era proprietarul acestui teren,

deoarece potrivit contractului de donație nr. 7130 din 10.06.2013, intră în

posesia acestuia către 2013.

Procurorul menționează că, nu suportă critică și argumentul instanței, prin

care aceasta justifică acțiunile inculpatei, motivând că ultima este proprietarul

terenului, conform contractului de donație, or legalitatea dobândirii dreptului de

proprietate asupra terenului a fost criticată și în declarațiile martorului Ciobanu

Vladimir și prin materialelor de arhivă pe care le-a prezentat, acest sector nu este

reflectat și nu era posibil reflectarea acestui teritoriu în aceste materiale.

În acest sens, este de remarcat faptul că pe ilegalitățile admise la atribuirea,

privatizarea acestui teren, la 14.01.2014, a fost dispusă începerea urmăririi

penale în privința factorilor de decizie a primăriei Trebujeni, pe faptul depășirii

atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către persoane publice a unor acțiuni

care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

infracțiune prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal.

La fel, consideră că nu poate fi susținut drept relevant și argumentul

instanței de apel privind declararea nulă a probei ce ține de raportul de expertiză

nr. 5205 din 08.07.2014 cu referire la prevederile art. 94 alin. (1) pct. 4) Cod

procedură penală și urmează a fi exclusă din dosar, deoarece această expertiză a

fost dispusă în baza ordonanței din 30.06.2014, adică, până la începerea urmăririi

penale, adică a fost acumulată în afara procesului penal, or potrivit art. 94 alin.(1)

pct. 8) Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot fi admise ca probe și

prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu

pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești, datele care au fost

15

obținute cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor

prezentului cod.

Cu referire la alin.(2) art. 94 Cod de procedură penală, constituie încălcare

esențială a dispozițiilor prezentului cod, la administrarea probelor, violarea

drepturilor și libertăților constituționale ale persoanei sau a prevederilor legii

procesuale penale prin privarea participanților la proces de aceste drepturi sau

prin îngrădirea drepturilor garantate, fapt care a influențat sau a putut influența

autenticitatea informației obținute, a documentului sau a obiectului.

Astfel, prin prisma celor invocate mai sus, acuzarea reiterează că, pe

parcursul urmării penale, nu au fost admise încălcări esențiale, mai mult ca atât,

notificând prevederile art. 251 Cod de procedură penală, menționează că, această

particularitate impune părțile să invoce excepția nulității relative în mod operativ

într-o anumită perioadă. Neinvocarea nulității relative în termenul prevăzut de

lege atrage tardivitatea excepției de nulitate și acoperirea nulității, care nu mai

poate fi cerută de partea interesată în altă etapă a procesului penal, ori printr-un

alt mijloc procesual.

Recurentul indică că, potrivit materialelor cauzei penale, se constată că,

după finisarea urmăririi penale, apărătorul și inculpata n-au invocat nulitatea

probelor, ba mai mult ca atât, făcând cunoștință cu concluziile raportului de

expertiză (f.d. 152), acestea nu au formulat careva obiecții, iar în astfel de

circumstanțe, participanții la această acțiune procesual penală, care nu și-au

rezervat dreptul de-a contesta actele procedurale, sunt decăzuți din dreptul de a

invoca nulitatea probelor.

Totodată, această pretinsă încălcare, a fost înlăturată în instanța de apel,

atâta timp cât procurorul în cadrul ședinței de judecată, a solicitat anexarea la

materialele cauzei penale a ordonanței privind dispunerea efectuării expertizei

tehnice a documentelor din 30 iunie 2014 și ordonanța privind începerea

urmăririi penale din 14 ianuarie 2014, prin care s-a dispus începerea urmăririi

penale pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu comise de către persoane

publice din cadrul Primăriei XXX, cauză penală care de fapt are o tangență directă

cu cauza penală de învinuire a lui Colța Lilia și la care s-a referit anterior.

Prezentând în instanța de apel, ordonanțele respective atât apărătorul

inculpatei cât și instanța nu au pus-o în discuție sub aspectul netemeiniciei sau

inadmisibilității.

În opinia acuzării acțiunile întreprinse de inculpată urmează a fi apreciate

drept metode sub care se prezintă escrocheria, deoarece prin intermediul acestor

acțiuni inculpata a exercitat o influențare psihică asupra conștiinței și voinței nu

numai a victimei, dezinformându-i conștient realitatea, ci și a factorilor de decizie

a comunei Trebujeni, care semnând actul de recepție finală au presupus în mod

real, că beneficiarul dreptului de proprietate asupra sălii de festivități, este Colța

Lilia.

Cele invocate mai sus, relevă că, ambele instanțe de judecată nu au supus

unei aprecieri minuțioase materialul probator administrat în cauza, sub aspectul

16

laturii subiective a faptei imputate inculpatei care semnalizează o intenție cu rea

credință de inducere a părții vătămate în eroare și profitând de încrederea

acestuia, l-a determinat să-i transmită setul de acte, ca ulterior, falsificându-le,

să-l deposedeze de dreptul de proprietate asupra sălii de festivități.

În motivarea soluției adoptate de menținere a sentinței de achitare în

privința inculpatei Colța Lilia, instanța de apel a supus unei aprecieri critice

probele materiale ce constituie o serie de facturi care au fost prezentate instanței

de apel cu titlu de probe suplimentare, invocându-se că prin acestea nu se

certifică faptul că materialele de construcție procurate de SRL „Pasana”, au fost

folosite exclusiv pentru construcția sălii de festivități din satul Butuceni.

Totodată instanța indică că, anume din probele prezentate de inculpata

Colța Lilia se constată faptul că dânsa a suportat cheltuieli financiare pentru

construcția sălii.

Acuzarea consideră că instanța de apel, expunându-se critic asupra probelor

suplimentare prezentate de partea acuzării, a creat o stare de incertitudine,

deoarece contrar celor reținute de instanță, lipsa de fundamentare juridică și

economică, se atestă anume din probele prezentate de către Colța Lilia, or,

majoritatea facturilor fiscale nu corespund perioadei în care au fost declanșate

lucrările de construcție a sălii, ba mai mult ca atât, nici unul din martorii audiați

chiar și martorii ce au depus declarații în favoarea inculpatei, nu au indicat la

faptul că aceasta ar fi suportat careva cheltuieli financiare.

Recurentul consideră că instanța de apel, la adoptarea deciziei, a repetat

eroarea de drept admisă de către instanța de fond și nu a dat apreciere justă

suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia instanței

de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei

minuțioase cercetări în ambele instanțe, făcându-se referire la declarațiile

detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, colegiului penal, îi

rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

În opinia recurentului este evident faptul, că instanța de apel a preluat

concluziile formulate de prima instanță, fără a proceda la o apreciere proprie,

specifică activității de judecare a apelului, cerință prevăzută la art. 414 alin. (5)

Cod de procedură penală, lăsând fără argumentare criticile și mijloacele de

promovare a intereselor procesuale, invocate de apelanți, ceea ce egalează cu

nerezolvarea fondului apelului.

6.2. Partea vătămată Suvac Boris, invocând prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției este expusă neclar, instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, solicită casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea solicitării sale menționează că instanțele de fond și cea de apel

17

au dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu au apreciat

multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc pe deplin vinovăția

inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate, expunând aceleași argumente care

sunt indicate în recursul procurorului.

Consideră că, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de

art. 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, deoarece instanțele de fond și de apel unilateral a examinat cauza

dată, ignorând probele prezentate de către acuzatorul de stat în sprijinul

învinuirii, precum și a părții vătămate, iar cele prezentate de inculpată sunt

irelevante cauzei date și nu confirmă nevinovăția acesteia în săvârșirea

infracțiunii imputate.

La 10 noiembrie 2016, partea vătămată depune recurs suplimentar și

menționează că, prin ordonanța Direcției Generale urmărire penală a CNA din

25 august 2016 a fost pornită urmărirea penală pe faptul depășirii atribuțiilor de

serviciu, conform prevederilor art. 328 alin. (1) Cod penal.

Drept temei pentru pornirea urmăririi penale a servit faptul că, în temeiul

certificatului de urbanism pentru proiectare eliberat SRL „Pasana”, a fost

perfectată documentația de proiect și autorizația de construcție a sălii de

festivități pe numele SRL „Pasana”, după care arhitectorul-șef al raionului XXX a

transmis materialele respective cet. Colța Lilia (fondator al SRL „Pasana”) și

persoană cu care Suvac Boris gestiona în comun activitatea hotelului-cafenea, în

vederea avizării autorizației la primarul XXX și secretarul consiliului XXX, și

atribuirii numărului de înregistrare, conform prevederilor pct. 17 și 42 din

Regulamentul privind certificatul de urbanism și autorizarea construirii sau

desființării construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

360 din 18.04.1997, în vigoare la acel moment.

Totodată, s-a stabilit că persoane publice din cadrul primăriei

XXX, la propunerea lui Colța Lilia, în lipsa unor documente confirmative, au

înscris în Registrul autorizațiilor de construire și certificatelor de urbanism

eliberate de primăria XXX date vădit false, precum-că cet. Colța Lilia i-ar fi fost

eliberat certificatul de urbanism nr.49 din 24.06.2009 pentru construcția sălii de

festivități, deși, de facto, un astfel de document nu a fost elaborat și eliberat

cet. Colța L. de către arhitectorul-șef al r-lui XXX, persoană abilitată conform

Hotărârii Guvernului nr.360 din 18.04.1997 cu dreptul de perfecta asemenea

acte.

La fel s-a stabilit că, Certificatul de urbanism cu nr.49 din 24.07.2009

eliberat pe numele lui Colța L. pentru proiectarea unei săli de festivități în

XXX conține date neautentice și anume în acesta este indicat eronat nr. cadastral

XXX, care este atribuit de fapt unui lot de pământ din XXX, ce-i aparține cu drept

de proprietate privată cet. Bagrinovschi, iar pe fila nr.2 a certificatului menționat

este indicată construcția unei case de locuit și nicidecum a sălii de festivități.

18

Menționează și faptul că, în altă cauză penală a fost pus sub învinuire

Popescu Serghei, care, la data de 27 iunie 2012 deținea funcția de specialist

pentru reglementarea regimului proprietății funciare din cadrul primăriei XXX.

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 04 octombrie 2016 Popescu Serghei a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1)

Cod penal și amendat cu 150 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții în autoritatea publică locală, pe o perioadă de 2 ani.

După cum a menționat instanța de fond, terenul cu suprafața de 0,1106 ha,

cu codul cadastral XXX, i-a fost repartizat în proprietate lui Colța Liubovi în

temeiul Extrasului completat și semnat de inculpat, iar în temeiul acestui extras

pe numele lui Colța Liubovi a fost eliberat și titlu de proprietate, fiind, totodată, și

un temei de înregistrare a dreptului de proprietate la organul cadastral, astfel că,

până în anul 2012 nu a fost în folosința lui Colța Liubovi ca teren agricol.

Recurentul relevă faptul că, terenul dat, a constituit pășuni și până în anul

2012 a fost parte componentă din terenul aferent Complexului muzeal „Orheiul

Vechi” ce constituia proprietatea statului. Acest teren cu suprafața de 0,1106 ha

s-a format în rezultatul delimitării făcute în anul 2012, dintre proprietatea de stat

a rezervației și cea a unității administrativ teritoriale, fapt confirmat prin decizia

Consiliului local XXX nr. 5.5 din 10.10.2012, prin care s-a aprobat delimitarea

terenurilor și Actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren întocmit de OCT

XXX din 11.04.2013, efectuat la cererea lui Lilia Colța.

Reieșind din cele expuse, recurentul constată că între acțiunile ilegale ale

persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul XXX, inculpatei Colța Lilia și

condamnatul Popescu Serghei, care prin depășirea atribuțiilor de serviciu au

falsificat actele menționate supra, și folosirea acestor acte false de către Colța

Lilia, există o legătură directă, și respectiv, decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău, la fel și sentința Judecătoriei Rîșcani, sunt ilegale, fapt demonstrat

prin cumulul de probe examinate în ședințele instanțelor de judecată și anexate la

recurs.

ordinare declarate, solicitând respingerea acestora ca inadmisibile, cu menținerea

hotărârii atacate, ca fiind legală și întemeiată.

lărgit concluzionează, că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

8.1. Recurentul invocă temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, potrivit căruia „hotărârile instanței de apel pot fi supuse

19

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

dacă hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”.

Colegiul penal, analizând decizia atacată, conchide că temeiul prevăzut de

norma menționată supra, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului

declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă că potrivit normelor art. 414

alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Din materialele cauzei penale, Colegiul lărgit constată că Colța Lilia Ion a fost

pusă sub învinuire în baza art. 27, 190 alin. (5) Cod penal - tentativă de

escrocherie, adică fabricarea actelor false cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere în proporții deosebit de mari,

însă din cauze independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs

efectul, iar prima instanță a pronunțat o sentință de achitare în privința lui Colța

Lilia Ion de sub învinuirea imputată, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, soluție menținută de către instanța de apel, care a reținut, că instanța

de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionând asupra nevinovăției inculpatei de săvârșirea infracțiunii imputate.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal

și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, deoarece la judecarea

apelurilor declarate de procuror și de partea vătămată Suvac Boris, a verificat

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414

alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este

indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o

însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Mai mult ca atât, Colegiul menționează, că temeiurile invocate de către

recurenți, precum și argumentele acestora au constituit obiect de examinare la

20

judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora instanța judecătorească

s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată.

Cu referire la alegațiile recurenților, precum că instanța de apel nu a pus în

discuție sub aspectul netemeiniciei sau inadmisibilității ordonanțele prezentate

de către procuror în ședința instanței de apel, privind dispunerea efectuării

expertizei tehnice a documentelor din 30 iunie 2014 și privind începerea

urmăririi penale din 14 ianuarie 2014, prin care s-a dispus începerea urmăririi

penale pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu comise de către persoane

publice din cadrul Primăriei XXX, Colegiul lărgit atrage atenția la faptul că,

potrivit procesului – verbal al ședinței de judecată din 23 martie 2016, întocmit în

instanța de apel, este evident că, aceste acte au fost anexate la materialele cauzei

penale (f.d.19, vol. III) și asupra acestora, instanța de apel s-a expus în hotărârea

adoptată, considerând că: „...aceste ordonanțe nu întăresc legalitatea dobândirii

probei referitoare la raportul de expertiză nr. 5205 din 08.07.2014, ci confirmă cele

constatate de către instanța de fond și instanța de apel, și anume că, această probă

a fost dobândită anterior începerii urmăririi penale în privința inculpatei Colța

Lilia, a fost administrată în altă cauză penală, din care motive, instanța de apel nu

poate reține această probă ca fiind una pertinentă și concludentă în prezenta cauză

penală”. (pct.5.10.3 a deciziei, f.d.58, vol. III)

Colegiul lărgit consideră necesar de a reitera faptul constatat de către

instanțele de fond, care au concluzionat că, în acțiunile inculpatei Colța Lilia nu

s-a constatat existența faptei infracționale prevăzute de art. art. 27, 190 alin. (5)

Cod penal, iar acuzarea de stat nu a prezentat probe pertinente și concludente,

care apreciate conform prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală să

dovedească săvârșirea de către inculpată a tentativei de dobândire ilicită a

bunurilor altei persoane, deoarece, potrivit analizei înfăptuite de către instanțele

judecătorești, probele administrate de către acuzatorul de stat prezintă dubii și

contradicții sau fost dobândite în afara procesului penal de învinuire a lui Colța

Lilia.

Colegiul penal, de asemenea, ține se atragă atenția asupra prevederilor art. 8

alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că nimeni nu este obligat să

dovedească nevinovăția sa, deoarece acuzarea urmează să prezinte probe care ar

confirma vinovăția persoanei de săvârșirea unei culpe, dar nu invers.

În acest sens, Colegiul penal menționează și jurisprudența CtEDO, bazată pe

prevederile art. 6 parag.1 al Convenției, care impune, printre altele, ca, în

îndeplinirea funcțiilor lor, membrii unui tribunal să nu pornească de la ideea

preconcepută că cel trimis în judecată a comis actul incriminat; sarcina probei

revine acuzării, iar de situația îndoielnică beneficiază cel acuzat (in dubio pro

reo). În plus, „acuzarea” este cea care trebuie să-i indice persoanei acuzate faptele

ce i se impută, pentru ca, astfel, aceasta să fie în măsură să-și pregătească

apărarea în consecință; ea trebuie să ofere suficiente probe care să fundamenteze

o eventuală declarație de culpabilitate (CEDH, 06 decembrie 1988, Berbera,

Messegue et Jabardo c/Espagne).

21

Subsidiar, Colegiul lărgit relevă, că recurenții își exprimă dezacordul său cu

aprecierea probelor de către instanțele de fond și în acest sens, Colegiul

menționează că, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă,

nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de

fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții exclusive ale

instanțelor de fond.

8.2. Cu referire la recursul suplimentar depus de către partea vătămată

Suvac Boris, Colegiul lărgit menționează că, în conformitate cu prevederile

art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

Prevederile legale cu privire la termenul de recurs au un caracter imperativ,

deoarece recursul declarat după expirarea termenului se consideră tardiv și

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual, dat fiind faptul că

legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în termen a

recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală în cazul în

care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Unul dintre scopurile legii procesual penale este asigurarea egalității pentru

toate părțile interesate în procesul penal, însă acest deziderat impune

disciplinarea activității procesuale, inclusiv și prin stabilirea unor termene

peremptorii.

În acest sens art. 230 al. (2) Cod de procedură penală impune obligația

îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din

exercițiul dreptului. Astfel, neexecutarea în termen a unui drept procesual,

conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia.

Potrivit prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală și practica

judiciară stabilită, la calcularea termenului de apel se aplică sistemul de unități

libere (zile libere) cu posibilitatea prelungirii termenului pînă la prima zi

lucrătoare, dacă acesta urmează să se sfârșească într-o zi nelucrătoare. La

calcularea termenului de apel, nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă

termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

Din materialele dosarului se constată că, la data de 22 iunie 2016 a fost

pronunțată decizia motivată în speța dată (f.d.62, vol. III) și la data de 20 iulie

2016 partea vătămată Suvac Boris declară recurs în termenul legal, iar ulterior,

la data de 10 noiembrie 2016 depune cerere de recurs ordinar suplimentar

(f.d. 89, vol. III).

Astfel că, în conformitate cu prevederile legale și ținând cont de

circumstanțele de fapt stabilite, Colegiul lărgit conchide că recursul ordinar

suplimentar declarat de partea vătămată Suvac Boris este depus după expirarea a

30 zile de la data pronunțării deciziei, potrivit art. 422 Cod de procedură penală,

și urmează a fi respins ca inadmisibil.

22

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată

prezența în speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece

instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt, care ar afecta soluția acesteia.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate de

procuror și de partea vătămată Suvac Boris urmează a fi respinse ca inadmisibile.

Colegiul lărgit,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procurorul în

procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Devder Djulieta și de partea

vătămată Suvac Boris cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 mai 2016, în cauza penală în privința lui Colța Lilia Ion.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 30 martie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Nicolaev Ghenadie

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Moraru Petru

23