ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.03.2017

1re-27/2017 — Art. 105 alin. 2 lit. a, r, 3, art. 111 alin. 4, 162 alin. 3 lit. b, 161 alin. 2 lit. a, r, 325 alin. 2, 30 alin. 3, 158 alin.2 lit. a, b CP al Federației Ruse

HOTĂRÂRE
22.03.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Art. 105 alin. 2 lit. a, r, 3, art. 111 alin. 4, 162 alin. 3 lit. b, 161 alin. 2 lit. a, r, 325 alin. 2, 30 alin. 3, 158 alin.2 lit. a, b CP al Federaţiei Ruse
Temei legal
art. 455 alin. 2 pct.7 CPP
Citează această cauză
1re-27/2017 — Art. 105 alin. 2 lit. a, r, 3, art. 111 alin. 4, 162 alin. 3 lit. b, 161 alin. 2 lit. a, r, 325 alin. 2, 30 alin. 3, 158 alin.2 lit. a, b CP al Federației Ruse (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1re-27/2017

22 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Ursache Petru,

judecătorii – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

Cervaniuc Roman, prin care solicită casarea încheierii Judecătoriei Soroca din

17 iunie 2016 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 26 octombrie

2016, privind respingerea cererii cu privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 278

din 16 iulie 2004 privind amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la adoptarea

Constituției Republicii Moldova,

condamnatului Cervaniuc Roman privind aplicarea prevederilor Legii nr. 278 din

16 iulie 2004 privind amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la adoptarea

Constituției Republicii Moldova, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

enunțate, solicitând casarea acesteia cu admiterea cererii privind aplicarea

amnistiei.

fost respins, ca nefondat recursul, fiind menținută hotărârea atacată.

3.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că:

În anul 2012 condamnatul Cervaniuc Roman a depus cerere privind

aplicarea actului de amnistie și reducerea termenului de pedeapsă în legătură cu

Legea amnistiei din 2004, după care în anul 2015 din nou a depus o cerere de

aplicare a Legii amnistiei din 2004. Cererile sus menționate au fost respinse de

către instanța de judecată, drept temei fiind existența prejudiciului material.

A reținut instanța de apel că la 17 iunie 2016 din nou a fost respinsă cererea

condamnatului Cervaniuc Roman privind aplicarea actului de amnistie din 2004,

iar drept temei de respingere la fel, a stat existența prejudiciului material la data

publicării acestei legi. Instanța de recurs a susținut poziția judecătorului de

instrucție, care a respins cererea condamnatului Cervaniuc Roman, drept una legală

1

și întemeiată, deoarece la materialele cauzei nu este o dovadă de achitare a

prejudiciului cauzat prin infracțiune și o astfel de dovadă nu a fost prezentată

instanței de recurs.

Totodată, instanța de recurs a menționat că decizia Curții Supreme de Justiție

din 27 ianuarie 2009 pe cauza Bucila Vitalie, anexată de condamnat, nu poate fi

reținută, deoarece circumstanțele acestei cauze nu sunt identice celor indicate în

decizie și Bucila Vitalie a achitat dauna în procesul examinării cererii, pe când

Cervaniuc Roman invocă achitarea prejudiciului după examinarea cererii, depuse

repetat în anul 2015. Mai mult ca atât, la materialele dosarului lipsesc probe ce ar

confirma achitarea prejudiciului de către Cervaniuc Roman.

fost atacată cu recurs în anulare de condamnatul Cervaniuc Roman, prin care

solicită casarea încheierii Judecătoriei Soroca din 17 iunie 2016 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2016, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea privind aplicarea actului amnistiei

din 2004, invocând că:

- nu se pune în discuție faptul achitării de către el a prejudiciilor materiale,

constatate de către instanța de fond, dar aplicarea corectă a actului amnistiei în

cazul în care prejudiciile materiale au fost achitate de către el după intrarea în

vigoare a Legii privind amnistia din anul 2004;

- instanța de fond nu s-a expus asupra argumentului prin care el a făcut

referire la decizia Curții Supreme de Justiție din 27 ianuarie 2009, și anume asupra

aplicării actului amnistiei din anul 2004 în privința condamnatului în cazul achitării

prejudiciilor materiale după intrarea în vigoare a Legii privind amnistia din anul

2004;

- a achitat în contul statului suma de 23200 lei, adică mai mult cu 5200 lei

decât suma de bani încasată din contul său prin încheierea Curții de Apel Chișinău

din 02 decembrie 2009;

- prin sentința Colegiului penal al Judecătoriei Regionale Moscova, Federația

Rusă, nu a fost încasat din contul său careva prejudicii materiale în contul statului

sau părților vătămate, dar a fost aplicată o amendă cu încasarea cheltuielilor de

judecată în contul statului, pe care le-a achitat, iar ulterior prin încheierea

irevocabilă din 02 decembrie 2009 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău,

nici cheltuieli de judecată nu au fost încasate din contul său în beneficiul statului;

- amenda și cheltuielile de judecată nu cad sub noțiunea de prejudicii

materiale, stipulate în art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 278 din 16 iulie 2004

privind amnistia;

2

- i-a fost încălcat dreptul său la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO și

dreptul de a nu fi discriminat, garantat de art. 14 CEDO;

- decizia atacată nu conține motive suficiente și relevante în sprijinul

respingerii recursului, astfel instanța de recurs a încălcat dreptul la un recurs

efectiv garantat de art. 13 CEDO.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1)

pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot

declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor

judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

anulare, cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea

ilegalității hotărîrii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv

cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii

Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs

în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești, prin care a

fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de

achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,

reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură

penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizînd dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2016, adoptată în

ordinea reglementată de art. 449 alin. (1) pct. 1) lit. a) Cod de procedură penală, nu

cade sub incidența categoriilor de hotărîri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452

Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea

Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2016, este inadmisibil, deoarece o

asemenea hotărîre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.

3

În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod

de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, din motiv

că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Cod de procedură penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către Cervaniuc Roman,

împotriva încheierii Judecătoriei Soroca din 17 iunie 2016 și deciziei Colegiul

penal al Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2016, privind respingerea cererii cu

privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 278 din 16 iulie 2004 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a X-a de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, din

motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 22 martie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-03-14
0,94
1ra-327/2017 — art. 312 alin. 1 CP
de procedură penală, judecînd recursul, instanţa este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menţinerea hotărîrii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea 3 condiţiilor legale (este tardiv sau
CSJ 2017-12-06
0,94
1re-134/2017 — art. 171 alin. 1, 145 alin. 2 lit. e, j, k CP
Dosarul nr. 1re-134/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 06 decembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Ursache Petru, judecătorii – Timofti Vladimir, Alerguş Constantin, ex
CSJ 2018-04-04
0,94
1re-44/2018 — art. 469-471 CPP
Dosarul nr.1re-44/2018 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 04 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache, judecătorii – Cobzac Elena şi Țurcan Anatolie a examinat a
CSJ 2017-07-26
0,94
1ra-1075/2017 — art. 42 alin. 3, 362 alin. 1 CP
ârşirea faptelor indicate în rechizitoriu, a fost de acord cu probele administrate la etapa urmăririi penale şi nu a solicitat administrarea de noi probe. Totodată, apelantul a indicat că, prin infracţiunea săvârşită de inculpat, nu a fost
CSJ 2017-11-01
0,94
1re-93/2017 — art.469-472 CPP
Dosarul nr.1re-93/17 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 01 noiembrie 2017 mun. Chişinău preşedinte – Ghenadie Nicolaev, judecătorii – Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, a examinat admisibilitatea în principiu a r
Sursă