1re-44/2018 — art. 469-471 CPP

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 10 mai 2017, au fost respinse, ca fiind neîntemeiate, cererea condamnatului și demersul administrației Penitenciarului nr. 6 Soroca privind aplicarea în privința lui Caras Mihail a prevederilor art. 13 a Legii RM privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenții RM nr. 210 din 29.07.2016.

Condamnatul Caras Mihail a contestat cu recurs încheierea pronunțată, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond în vederea aplicării prevederilor art. 13 alin. (1) lit. c) a Legii RM privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenții RM nr. 210 din 29.07.2016, considerând, că instanța incorect s-a referit la interdicția prevăzută de art. 10 alin. (1) lit. j) a Legii, el ne fiind condamnat pentru „concurs de infracțiuni” cu „cumul de sentințe”.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 iunie 2017, a fost respins recursul condamnatului, cu menținerea încheierii fără modificări.

Condamnatul Caras Mihail a contestat cu recurs în anulare hotărârile pronunțate, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri privind aplicării în privința sa a prevederilor art. 13 alin. (1) lit. c) a Legii RM privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenții RM nr. 210 din 29.07.2016, invocând că nu sunt prezente restricțiile prevăzute la art. 13 al. 2 a Legii RM privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenții RM nr. 210 din 29.07.2016.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012, poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac – în apel și în recurs și a devenit irevocabilă la momentul pronunțării deciziei instanței de recurs. Astfel, încheierile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât vinovăția persoanei, iar în speța dată a fost examinată de către judecătorul de instrucție cererea condamnatului privind aplicarea prevederilor Legii nr. 210 din 19.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXV-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, au numai un dublu grad de jurisdicție, prima instanță și de recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare. Prin urmare, raportând prevederile legale menționate supra la cauza dată, instanța de recurs constată că recurentul contestă decizia instanței de recurs potrivit căreia a fost examinat recursul asupra încheierii judecătorului de instrucție, iar o atare hotărâre irevocabilă nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în anulare, deoarece nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de condamnatul Caras Mihail xxxxx împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 iulie 2015, în propria cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 aprilie 2018. Președinte Petru Ursache Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie