1re-53/2018 — Art. 313 CPP

Prin încheierea judecătorul de instrucție al Judecătoriei Chișinău din 15 martie 2017, a fost admisă cererea condamnatului Dmitriev Evgheni despre aplicarea prevederilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și, în temeiul art. 13 alin. (1) lit. a) al Legii menționate, i-a fost redus termenul de pedeapsă stabilit prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28.01.2013, cu 07 luni și 28 zile. Instanța a constatat că în speță au fost întrunite condițiile legale de aplicare a amnistiei, Dmitriev E. fiind condamnat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 1 28.01.2013 în baza art. 187 alin. (2), 85 Cod penal la pedeapsă definitivă de 3 ani și 10 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de dispoziție și administrare în cadrul farmaceuticii pe un termen de 2 ani.

Procurorul în procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Alexandru Arcer a declarat recurs, solicitând casarea acestei încheieri, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea condamnatului Dmitriev E. privind aplicarea amnistiei. Recurentul a invocat că prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nu sunt aplicabile în cazul dat or, aceste prevederi nu se aplică persoanelor care cad sub incidența art. 10 alin. (1) lit. a), c), e), i), j) al legii menționate.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2017, recursul a fost admis, casată încheierea Judecătoriei Chișinău din 15 martie 2017 și remisă cauza la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată. Instanța de recurs a conchis că instanța de fond nu a verificat detaliat circumstanțele cazului, adoptând o hotărâre ilegală și neîntemeiată.

Prin încheierea judecătorul de instrucție al Judecătoriei Chișinău din 05 decembrie 2017, a fost admisă cererea condamnatului Dmitriev E. despre aplicarea prevederilor Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și, în temeiul art. 13 alin. (1) lit. a) al Legii menționate, i-a fost redus termenul de pedeapsă stabilit prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28.01.2013, cu 07 luni și 28 zile. Instanța a constatat că condamnatul cade sub incidența prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nefiind constatate careva interdicții legale în aspectul vizat.

Procurorul în procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Alexandru Arcer a declarat recurs, solicitând casarea acestei încheieri, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea condamnatului Dmitriev E., privind aplicarea amnistiei. Recurentul a invocat existența restricțiilor la aplicarea legii privind amnistia, condamnatului fiindu-i stabilită o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2018, recursul a fost admis, casată încheierea Judecătoriei Chișinău din 05 decembrie 2017, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre prin care cererea condamnatului cu privire la aplicarea amnistiei a fost respinsă. Instanța de recurs a conchis că instanța de fond eronat a admis cererea condamnatului or, acesta nu întrunește condițiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. j) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25- a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, interdicția prevăzută la acest articol fiind aplicabilă și în cazul cumulului de sentințe. 2

În conformitate cu prevederile art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.

La 06 iunie 2017, condamnatul a declarat recurs în anulare, solicitând casarea deciziei instanței de recurs din 29 mai 2017 și menținerea încheierii instanței de fond din 15 martie 2017 (pct. 1. și 3. din decizie). Recurentul a indicat că la examinarea cauzei în instanța de recurs i-au fost încălcate drepturile, inclusiv dreptul la apărare, el nefiind asigurat cu traducător. Or, prin decizia adoptată, contrar prevederilor art. 425 Cod de procedură penală, i-a fost înrăutățită situația.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, apărătorul poate declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele atacate de recurent, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 8. din decizie). Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie să fie motivat. Cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. 3 Însă, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, nefiind în genere, utilizată calea de atac apelul, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate (pct. 8. din decizie). Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Prin urmare, dat fiind că recursul în anulare de pe rol nu îndeplinește cerințele de conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Dmitriev Evgheni XXXXX, împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău din 15 martie 2017 și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2017, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 4