1re-52/2018 — art. 164 al. 2, 174 al. 1, 209 al. 1, 208 al. 1, 362 al. 1 CP

Prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 29 iunie 2017, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea condamnatului Scripnic Serghei, cu privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Pentru a se pronunța prima instanță a reținut că, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 aprilie 2015, Scripnic Serghei a fost condamnat în baza articolelor 174 alin. (1), 209 alin. (1), 208 alin. (1) și 362 alin. (1) Cod penal, prin aplicarea prevederilor articolului 84 Cod penal, definitiv cu închisoare la 8 ani în penitenciar de tip semiînchis. Instanța a constatat că, infracțiunile pentru care condamnatul a fost recunoscut vinovat cad sub incidența prevederilor art. 10 alin. (1) lit. e) și d) al Legii privind amnistia și din aceste considerente cererea condamnatului cu privire la aplicarea actului amnistiei a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea în cauză, condamnatul Scripnic Serghei, a declarat recurs prin care a solicitat, casarea acesteia cu emiterea unei hotărâri, prin care condamnatului să-i fie aplicate prevederile Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2017, a fost respins ca nefondat recursul declarat, cu menținerea hotărârii atacate. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, la aplicarea actului de amnistie față de condamnatul Scripnic Serghei există restricții prevăzute la articolul 10 alin. (1), lit. e) și d) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, potrivit cărora prevederile articolelor 1-9 nu se aplică persoanei care a săvârșit infracțiunea asupra minorilor prevăzută la articolul 174 alin. (1) Cod penal și, respectiv, condamnată pentru infracțiunea prevăzută de articolul 164 alin. (2) Cod penal. Conform articolului 13 alin. (1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, persoane 1 condamnate la închisoare căreia nu i se pot aplica prevederile articolelor 6-9, 11 sau 12, i se reduce din termenul de pedeapsă în partea ne-executată la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar potrivit alin. (2) din același articol prevederile alin. (1) nu se aplică persoanei care cade sub incidența articolului 10 alin. (1), lit. a), c), e) și j). Conform articolului 10 alin. (1), lit. j) din Legea menționată, prevederile articolelor 1-9 nu se aplică persoanei condamnate pentru concurs de infracțiuni căreia, cel puțin pentru una din infracțiuni, îi sunt aplicabile prevederile articolului 10 lit. a) - g). În atare situație, instanța de fond corect a respins cererea condamnatului Scripnic S. privind aplicarea actului de amnistie

Hotărârile judecătorești sunt atacate cu recurs în anulare de condamnatul Scripnic Serghei, prin care solicită casarea acestora, cu admiterea cererii sale privind aplicarea Legii amnistiei, invocând aceleași motive ca și în cererea de recurs.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat în raport cu actele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată rezultă, că decizia instanței de recurs, prin care a fost menținută încheierea instanței de judecată, adoptată în ordinea reglementată de art. 449 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, astfel recursul declarat împotriva deciziei instanței de recurs din speță este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare. În temeiul celor menționate, se impune soluția inadmisibilității recursului în anulare declarat, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală. În conformitate cu art. 456, art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod procedură penală, Colegiul penal D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Scripnic Serghei XXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 2 noiembrie 2017, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 25 aprilie 2018. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 3