1ra-326/17 — art. 152 alin. 1 CP

1ra-326/17 — art. 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-326/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Ion Guzun

Iurie Diaconu

judecînd în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2016, pe cauza penală în

privința lui

Gorceac Marina xxxx, a.n. xxxxx,

domiciliată în xxxxxxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

- instanța de fond:29.04.2015 - 12.02.2016;

- instanța de apel: 14.03.2016 - 12.10.2016;

- instanța de recurs: 28.12.2016 - 07.02.2017,

C O N S T A T Ă :

fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 152 alin. (1) Cod penal la 240 ore

de muncă neremunerată în folosul comunității.

aproximativ la ora 19.50, Gorceac Marina fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se

la domiciliul ei amplasat pe str. xxxx, mun. xxxxx, în rezultatul unei cerți apărute între

ea și Golovenco Ruslan, i-a aplicat ultimului o lovitură cu cuțitul în regiunea gîtului.

Astfel, părții vătămate Golovenco Ruslan i-au fost cauzate vătămări neînsemnate a

integrității corporale, sub formă de plagă tăiată a gîtului pe suprafața laterală stîngă în

treimea medie, care puteau apărea în timpul și circumstanțelor indicate.

2.1. Gorceac Marina a fost învinuită de organul de urmărire penală pentru

faptul, că la 04.05.2015, aproximativ la ora 19:50, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflîndu-se la domiciliul ei amplasat pe str. xxxxxx, mun. xxxxx, în rezultatul unor relații

ostile apărute între ea și Golovenco Ruslan, din motiv de răzbunare, cu scopul de a-l

omorî, i-a aplicat ultimului intenționat o lovitură cu cuțitul în regiunea gîtului, adică

1

într-un organ vital, însă aceasta nu și-a produs efectul din motive independente de

voința făptuitorului, deoarece martorul ocular a chemat salvarea care i-a acordat ajutorul

medica și prin urmare, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile Marinei Gorceac

în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, adică tentativă de omor.

Însă, instanța de fond a considerat că în acțiunile inculpatei lipsește intenția de a

realiza infracțiunea de omor.

totală a acesteia cu pronunțarea unei hotărîri noi, prin care inculpata să fie recunoscută

vinovată și condamnată în baza art. 27,145 alin. (1) Cod penal la 10 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei. La fel, a solicitat

nimicirea corpurilor delicte.

În apel procurorul a invocat că:

- instanța de fond incorect a calificat acțiunile inculpatei în baza art. 152 alin.

(1) Cod penal, deoarece în cadrul urmăririi penale la partea vătămată nu au fost stabilite

vătămări corporale medii, ci conform raportului de expertiză medico-legală nr.183 din

06.03.2015 la Golovenco Ruslan s-a depistat o plagă tăiată a gîtului pe suprafața lateral

stîngă în treimea medie, care putea apărea în timpul și circumstanțele indicate,

calificîndu-se la leziuni corporale neînsemnate;

- vinovăția inculpatei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin.

(1) Cod penal, a fost demonstrată pe deplin atît la faza urmăririi penale cît și la faza

cercetării judecătorești;

- lovitura cu cuțitul aplicată de către Gorceac Marina părții vătămate a fost

aplicată cu intenție într-un organ vital, adică gîtul din partea posterioară în inferioară.

Versiunea ei că lovitura a fost aplicată din imprudență nu și-a găsit confirmare prin nici

o probă;

- declarațiile martorilor audiați la etapa urmăririi penale sunt veridice și

urmează a fi luate în considerație și deși martorii în instanța de judecată au schimbat

declarațiile, acest fapt a fost făcut intenționat, deoarece participanții la proces sunt

vecini și sunt în relații de prietenie.

a fost admis apelul declarat, casată total sentința instanței de fond și pronunțată o nouă

hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul

penal în privința Marinei Gorceac, învinuită în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal,

deoarece fapta inculpatei constituie contravenție prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod

contravențional și în legătură cu expirarea termenului de prescripție, în conformitate cu

art. 30 Cod contravențional, a fost încetat procesul contravențional în baza art. 78 alin.

(2) Cod contravențional.

4.1. Reieșind din materialele cauzei, Colegiul penal a constatat ca fiind eronată

soluția instanței de fond prin care Gorceac Marina a fost recunoscută vinovată de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, care prevede

2

infracțiunea de cauzare a vătămărilor intenționate medii a integrității corporale sau a

sănătății, pe cînd, conform concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 183 din

05.03.2015 (f.d. 35) la Golovenco Ruslan s-a depistat o plagă tăiată a gîtului pe

suprafața laterală stînga în treimea medie, care puteau apărea în timpul și circumstanțele

indicate și se clasează la leziuni corporale neînsemnate.

În acest sens, instanța conchide că, inculpata a folosit un cuțit de bucătărie

urmărind scopul suprimării rezistenței părții vătămate, care era în stare de ebrietate,

pentru a-și lua copilul din brațele acestuia. Or, avînd în vedere caracterul spontan al

acțiunilor inculpatei în raport cu partea vătămată și modul în care acesta s-a produs,

instanța a reținut că deși există legătura de cauzalitate între pericolul aplicării

instrumentului vulnerant-cuțitul de bucătărie și producerea leziunilor traumatice în

cauză, inculpata nu a urmărit suprimarea vieții lui Golovenco Ruslan și nu a acceptat

posibilitatea producerii unui asemenea rezultat, făptuitoarea întreprinzînd măsuri pentru

acordarea pătimitului a primului ajutor medical.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul acuzării precum că inculpata avea

scopul de a-l omorî pe Golovenco Ruslan, lovitura fiind aplicată cu intenție, acțiuni care

nu și-au produs efectul din motive independente de voința sa, or, în ședința de judecată

nu au fost prezentate probe certe, pertinente și concludente, care să demonstreze cu

certitudine că intenția inculpatei era de a comite un omor, or, ultima a avut toate

posibilitățile reale de a-și duce pînă la capăt intenția în cazul în care aceasta ar fi existat,

ea nefiind încurcată de nimeni și neîntîlnind careva rezistență.

Astfel, cercetînd cumulul de probe administrate și cercetate, apreciind

circumstanțele pricinii, instanța de apel a constatat că Gorceac Marina, la 04.05.2015,

aproximativ la ora 19.50, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se la domiciliul ei

amplasat pe str. xxxxx, mun. xxxxx, în rezultatul unor relații ostile apărute între ea și

Golovenco Ruslan, i-a aplicat ultimului o lovitură cu cuțitul în regiunea gîtului,

cauzîndu-i leziuni corporale neînsemnate, după care, văzînd că la ultimul a apărut o

rană, i-a dat un prosop pentru a-l aplica la rană, după care a chemat salvarea, astfel, prin

acțiunile sale a comis contravenție prevăzută de art.78 alin.(2) Cod contravențional (în

vigoare pînă la 16.09.2016).

Ținînd cont de cele constatate, de prevederile art. 332 alin. (2) Cod de procedură

penală, conform căruia, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție

administrativă, instanța încetează procesul penal și concomitent soluționează cauza

conform prevederilor Codului contravențional, precum și de prevederile art. 391 alin.

(2) Cod de procedură penală, conform căruia, în cazul prevăzut de art. 332 alin. (2) Cod

de procedură penală, instanța încetează procesul penal, cu aplicarea sancțiunii

administrative prevăzute în Codul contravențional, Colegiul penal a considerat necesară

încetarea procesului penal în privința Marinei Gorceac.

Totodată, ținînd cont de alin.(2) și (3) art. 30 Cod contravențional, conform

cărora termenul de prescripție a răspunderii contravenționale este de 3 luni, care curge

3

de la data săvîrșirii contravenției și de faptul că fapta contravențională a fost comisă la

04.05.2016, Colegiul a ajuns la concluzia de a înceta procesul contravențional în cauză,

dat fiind faptul expirării termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, prin care solicită

casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În motivarea recursului indică că:

- instanța de apel corect a ajuns la concluzia de casare a sentinței prin care

acțiunile inculpatei au fost recalificate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, însă eronat și

lipsită de suport juridic este încetarea procesului penal, calificînd acțiunile acesteia în

baza art. 78 alin. (1) Cod contravențional, fără descrierea indicilor calificativi ai

contravenției incriminate;

- instanța de apel neîntemeiat a respins demersul acuzării prin care s-a

solicitat audierea repetată a martorilor Cundii Olga și Cundii Elena, care și-au schimbat

declarațiile date la urmărirea penală și a medicului legist, Grecu Laurențiu, care a

stabilit gradul vătămărilor corporale suportate de partea vătămată;

- cumulul de probe acumulat și prezentat instanței dovedesc incontestabil

vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu.

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi respins din

următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii

atacate.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu

calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără însă a agrava situația condamnatului.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal lărgit reține că

recursul este depus de procuror în defavoarea inculpatei și ca temei se invocă pct. 6) și

12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală și anume: hotărîrea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de

4

fond ori de apel atunci cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs menționează că, recurentul în recursul său indică eroarea

prevăzută de art. 427 Cod de procedură penală, dar de fapt invocă dezacordul său cu

aprecierea probelor de către instanța de judecată, probe care în viziunea sa confirmă

vinovăția inculpatei.

Astfel, Colegiul lărgit precizează că, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Alin. (4) și (5) ale aceleași norme prevăd că, în vederea soluționării apelului,

instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor și instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se

transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect

au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.

101 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs menționează că, instanța de apel a respectat prevederile art.

414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, iar soluția acesteia se întemeiază pe o bună motivare, corect a casat sentința

instanței de fond și a conchis că, fapta inculpatei constituie o contravenție prevăzută la

art. 78 alin. (2) Cod contravențional.

Reieșind din cele descrise, instanța concluzionează întru respingerea

argumentului invocat de recurent care în opinia sa cade sub incidența pct. 6) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penal, deoarece este lipsit de suport probator și contravine

situației de fapt.

În privința temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, instanța evidențiază că temeiul nu se regăsește ca fiind întemeiat întru

casarea deciziei recurate, deoarece, Colegiul lărgit susține poziția instanței de apel,

precum că nici una dintre probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința

instanței de fond și apel nu confirmă vina inculpatei de comiterea infracțiunii prevăzute

la art. 27, 145 alin. (1) Cod penal și totodată, pentru a constitui tentativă de omor,

făptuitorul întreprinde toate eforturile în vederea săvârșirii omorului, însă din cauze

independente de voința lui, aceste eforturi nu-și produc efectul.

Însă, reieșind din probele prezentate, cercetate și apreciate conform art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, instanța de apel corect a constat că, inculpata deși a folosit

un instrument vulnerant susceptibil să producă leziuni grave, adică un cuțit de bucătărie,

5

aplicîndu-i părții vătămate o lovitură în regiunea gîtului, organ vital a corpului, aceasta

nu a aplicat lovitură de mare intensitate.

Mai mult ca atît, acest aspect se confirmă și prin raportul de expertiză medico-

legală nr.183 din 05.03.2015, potrivit căruia la Golovenco Ruslan s-a depistat o plagă

tăiată a gîtului pe suprafața laterală stînga în treimea medie, care puteau apărea în

timpul și circumstanțele indicate și se clasează la leziuni corporale neînsemnate (f.d.

35).

Prin urmare, Gorceac Marina nu a avut intenția de a suprima viața părții vătămate,

deși ea dispunea de toate condițiile necesare pentru aceasta, fapt concluzionat și de către

instanța de apel și care motivat a calificat acțiunile inculpatei în baza art. 78 alin. (2)

Cod contravențional, adică maltratarea sau alte acțiuni violente care au cauzat vătămare

neînsemnată a integrității corporale.

În consecință, instanța de recurs ținînd cont de prevederile art. 332 alin. (2) Cod

de procedură penală în coraport cu art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală,

concluzionează că instanța de apel just a ajuns la concluzia încetării procesului penal în

privința Marinei Gorceac și luîndu-se în considerație faptul că, fapta contravențională a

fost comisă la 04.05.2015, conform art. 30 alin. (2) și (3) Cod contravențional (pînă la

modificările apărute prin Legea nr.134 din 17.06.2016, în vigoare 01.08.2016) termenul

de prescripție a răspunderii contravenționale a expirat după 3 luni de la data săvîrșirii

contravenției, adică la 04.08.2015.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel a adoptat o hotărîre

legală și întemeiată, argumentele invocate de recurent nu și-au găsit confirmarea.

Prevederile legale obligatorii au fost respectate la judecarea cauzei în apel și Colegiul s-

a expus motivat la admiterea apelului procurorului, cît și s-a indicat detaliat motivele

adoptării soluției.

De asemenea, Colegiul penal reține că motivele invocate în recurs sunt

neîntemeiate și constituie o interpretare subiectivă a recurentului, iar instanța de apel

corect s-a expus asupra fiecărui argument din apelul declarat de procuror, motivare pe

care instanța de recurs o acceptă și pentru a evita repetări inutile o însușește, fapt ce vine

în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîrii în cauza Albert vs.

Romînia din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

În concluzie, Colegiul constată că, în prezenta cauză nu se întrevăd erori de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală și ca urmare

hotărîrea atacată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către acuzatorul

6

de stat în recurs sunt nefondate, fapt ce impune incontestabil respingerea recursului ca

inadmisibil cu menținerea hotărîrii contestate.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,-

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Lisnic Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 12 octombrie 2016, pe cauza penală în privința lui Gorceac Marina, cu

menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 07 martie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

7