1ra-32/2017 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-32/2017 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-32/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
08 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar prin care se
solicită casarea sentinței Judecătoriei Ștefan Vodă din 04 iunie 2015 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2015, declarat de
inculpatul
Untila Ilie Xxxxxx, xxxxx xx xx xxxxx xxxx,
xxxxx xx xxxxxx xxx. Xxxxxx, xx Xxxxxx
xxxx, xx. xx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 03.03.2015 - 04.06.2015;
Instanța de apel: 28.06.2015 - 02.10.2015;
Instanța de apel: 18.11.2015 - 07.12.2015;
Instanța de recurs: 04.08.2016 - 08.02.2017.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 04 iunie 2015, Ilie Untila a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 4 ani
închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a
conduce mijloace de transport pe termen de 2 ani, iar conform art. 90 Cod penal,
executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada
probațiunii de 1 an.
A fost dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul succesorului
părții vătămate, Viorica Toacă suma de 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Ilie Untila,
deținând permisul de conducere nr. 985434940, pentru categoriile „B”, „ C” și „E”,
la 18 noiembrie 2014, aproximativ la ora 13:00, conducând autocamionul model
,,Mercedes 313CDI”, n/î C QX 514, care aparține SC ,,Optim-Comerț” SRL, pe
drumul public R30, km 78+150 m, la intersecția cu drumul secundar ce duce spre
s. Antonești, r-nul Ștefan Vodă, deplasându-se pe banda sa de circulație în direcția
punctului vamal Tudora, observând că pe banda sa, în întâmpinare se deplasa
autoturismul model ,,Mazda 323”, n/î SV AJ 637, care era condus de Sergiu
Osipov, născut la 09 iulie 1971, deținător al permisului de conducere
nr. 035500699, pentru categoriile „A”, „B” și „C”, nu a respectat prevederile
pct. pct. 11 alin. (1), 43 alin. (3), 45 alin. (1) lit. b), d), 45 alin. (2) al
Regulamentului circulației rutiere, a ieșit pe banda opusă de circulație și în timp ce
efectua manevra de schimbare a benzii de circulație a observat, că conducătorul
autoturismului model ,,Mazda 323”, n/î SV AJ 637 a revenit pe banda sa de
1
circulație și din cauza că ambele mijloace de transport se aflau unul față de altul la
distanțe mici pe aceeași bandă de circulație, a încercat să se deplaseze spre
acostamentul aflat pe partea stângă, în direcția sa de deplasare, însă nu a reușit și ca
rezultat s-a tamponat frontal cu autoturismul model ,,Mazda 323”, n/î SV AJ 637,
în rezultatul căreia conducătorul autoturismului model ,,Mazda 323”,
n/î SV AJ 637, Sergiu Osipov a decedat la fața locului, iar pasagerului aflat în
autoturismul model ,,Mazda 323”, n/î SV AJ 637, conform raportului de expertiză
medico-legală nr. 162/D din 17 decembrie 2014, i-au fost cauzate leziuni corporale
ușoare.
Avocatul Alexandru Bulat în numele inculpatului, a contestat cu apel
sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare,
invocând că inculpatul a acționat în stare de extremă necesitate.
Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
02 octombrie 2015, a fost admisă cererea inculpatului privind retragerea apelului și
încetată procedura de judecare în apel a cauzei penale în privința lui Ilie Untila.
Inculpatul, a contestat cu apel sentința, solicitând repunerea în termen a
apelului și casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei complementare, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care să fie exclusă
pedeapsa complementară.
În motivarea apelului a invocat că, abia la 28 octombrie 2015 a primit
sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 04 iunie 2015 tradusă în limba rusă.
A indicat că, atât acuzarea, cât și prima instanță au dat apreciere eronată
faptelor petrecute la 18 noiembrie 2014.
Pe parcursul examinării cauzei s-a creat o atmosferă de compătimire a
șoferului decedat, fără a se lua în considerație faptul că și partea vătămată, la
momentul producerii accidentului rutier a încălcat prevederile Regulamentului
circulației rutiere, or la 18 noiembrie 2014 acesta s-a urcat la volan în stare de
ebrietate și pe timp de ceață densă executa virajuri pe toată lățimea carosabilului,
nu avea cuplată centura de siguranță, ce esențial a influențat la gravitatea urmărilor
accidentului rutier.
A menționat apelantul că, prima instanță a pus la baza sentinței de
condamnare probele acuzării, fără a lua în considerație faptul că în urma
accidentului rutier inculpatului i-au fost cauzate vătămări corporale medii.
Subsidiar inculpatul a invocat că, benevol a contribuit material la achitarea
serviciilor funerarii, iar privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe
termen de 2 ani îl lipsește de sursa de existență.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie
2015, a fost respins ca inadmisibil apelul.
La adoptarea soluției, instanța de apel a constatat că, din materialele cauzei
rezultă că în baza cererii depuse de inculpatul Ilie Untila la 02 octombrie 2015
(f.d.171), semnată și de avocatul său Alexandru Bulat, a fost retrasă cererea de apel
declarată de avocatul Alexandru Bulat în numele inculpatului la 19 iunie 2015
(f.d.160) împotriva sentinței Judecătoriei Ștefan Vodă din 04 iunie 2015.
Conform încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
02 octombrie 2015, a fost admisă cererea formulată de inculpat privind retragerea
apelului declarat de avocatul Alexandru Bulat în numele inculpatului și încetată
procedura de judecare în apel a cauzei penale privindu-l pe Ilie Untila
2
(f.d.176-178).
Instanța de apel nu a reținut ca fiind justificat argumentul inculpatului
privind faptul necunoașterii limbii de stat și necunoașterii conținutului cererii de
retragere a apelului, și a indicat că, potrivit materialelor dosarului acesta fiind
audiat la 24 februarie 2015 în calitate de învinuit (f.d.100-verso) la întrebarea
procurorului în ce limbă dorește să facă declarații a comunicat că „declarațiile
doresc să le fac în limba de stat”, declarațiile fiind semnate personal de învinuitul
Ilie Untila.
În cadrul cercetării judecătorești, în prima instanță, inculpatul a depus cerere
personal, în limba de stat, scrisă cu grafie latină prin care a invocat că: „…prin
prezenta cerere recunosc probele existente și anexate la cauza penală
nr. 2014340561 și solicit examinarea acesteia într-o procedură simplificată, în
conformitate cu art. 364/1 CPP RM. Cu respect, Untila Ilie semnătura
21.04.2015” (f.d.125), iar în cadrul ședinței instanței de apel, la întrebarea
judecătorului raportor, inculpatul Ilie Untila a confirmat aceste circumstanțe.
Inculpatul Ilie Untila, în temeiul pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea
acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare din lipsa componenței de
infracțiune.
În motivare a invocat că, avocatul Alexandru Bulat din numele său a
contestat sentința cu apel și tot avocatul l-a convins să retragă apelul.
Susține inculpatul că, din lipsa cunoștinței aprofundate a limbii de stat, nu a
înțeles urmările procesuale a retragerii apelului.
Toate documentele procesuale din dosar semnate de inculpat nu au fost
întocmite de el, însă instanța de apel neîntemeiat a reținut ca fiind nejustificat
argumentul privind faptul necunoașterii conținutului cererii de retragere a apelului,
or, dânsul într-adevăr nu cunoaște în profunzime limba de stat și normele Codului
de procedură penală, pentru a percepe urmările retragerii apelului.
Indică recurentul că, instanța de apel a respins ca inadmisibil apelul, fără a
ține cont de faptul că, atât în prima instanță cât și în instanța de apel Ilie Untila a
fost asigurat cu interpret, la solicitarea acestuia prima instanță i-a eliberat sentința
tradusă în limba rusă din care a înțeles că incorect a fost lipsit de sursă de existență
a sa și a familiei sale, precum și posibilitatea de a restitui prejudiciul moral în sumă
de 15000 lei.
Menționează că, atât acuzarea, cât și prima instanță au dat apreciere eronată
faptelor petrecute la 18 noiembrie 2014.
Mai mult, pe parcursul examinării cauzei s-a creat o atmosferă de
compătimire a șoferului decedat, fără a se lua în considerație faptul că și partea
vătămată, la momentul producerii accidentului rutier a încălcat prevederile
Regulamentului circulației rutiere, or la 18 noiembrie 2014, acesta s-a urcat la
volan în stare de ebrietate și pe timp de ceață densă executa virajuri pe toată
lățimea carosabilului, nu avea cuplată centura de siguranță, ce esențial a influențat
la gravitatea urmărilor accidentului rutier.
Menționează recurentul că, prima instanță a pus la baza sentinței de
condamnare probele acuzării fără a lua în considerație faptul că în urma
accidentului rutier inculpatului i-au fost cauzate vătămări corporale medii.
Consideră că, tamponarea frontală cu autovehiculul model ,,Mazda 323”, în
3
momentul când prin ceață s-a arătat la o distanță de 10-15 m pe banda de sens
opus, era inevitabilă și cu urmări mai grave, doar manevra inculpatului la stânga a
părții carosabile și reducerea vitezei au evitat acest fapt.
Efectuarea unei expertize traseologice ar fi constatat inevitabilitatea
tamponării frontale a ambelor vehicule implicate în accidental rutier în cazul
frânării bruște a automobilului condus de inculpat.
Subsidiar inculpatul a invocat că, benevol a contribuit material la achitarea
serviciilor funerarii, iar privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe
termen de 2 ani îl lipsește de orice sursă de existență.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat
inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea
acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Potrivit art. 401 Cod de procedură penală, pot declara apel: procurorul, în ce
privește latura penală și latura civilă, inculpatul, în ce privește latura penală și
latura civilă. Sentințele de achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate
și în ce privește temeiurile achitării sau încetării procesului penal, partea vătămată,
în ce privește latura penală, partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce
privește latura civilă, martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în
ce privește cheltuielile judiciare cuvenite acestora, orice persoană ale cărei interese
legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței.
Apelul poate fi declarat în numele inculpatului, părții vătămate, părții civile
și părții civilmente responsabile și de către apărător sau reprezentantul lor legal.
Conform art. 407 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, până la începerea
cercetării judecătorești la instanța de apel, oricare dintre părți își poate retrage
apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută de apelant.
În cazul retragerii apelului, instanța de apel încetează procedura de apel.
Totodată, potrivit practicii unitare relevante speței, retragerea apelului
presupune refuzul de a utiliza calea de atac.
În cazul retragerii apelului instanța de apel va pronunța o încheiere prin care
va înceta procedura apelului.
Dacă apelantul și-a retras apelul, iar instanța încetează procedura, un nou
apel introdus ulterior de aceeași parte sau de apărătorul său în aceeași cauză trebuie
respins ca inadmisibil.
Totodată, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate
cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 nu au folosit
calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac.
Colegiul penal reține că, din materialele cauzei rezultă că la 19 iunie 2015
avocatul Alexandru Bulat în numele inculpatului a contestat cu apel sentința
Judecătoriei Ștefan Vodă din 04 iunie 2015.
În baza cererii depuse de inculpatul Ilie Untila la 02 octombrie 2015
(f.d.171), semnată și de avocatul său Alexandru Bulat, a fost retrasă cererea de apel
declarată de avocatul Alexandru Bulat în numele inculpatului (f.d.160), iar prin
încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2015, a
4
fost admisă cererea privind retragerea apelului declarat de avocatul Alexandru
Bulat în numele inculpatului și încetată procedura de judecare în apel a cauzei
penale privindu-l pe Ilie Untila (f.d.176-178).
Astfel, Colegiul penal stabilește că instanța de apel prin decizia sa corect a
respins ca inadmisibil apelului inculpatului, din motiv că anterior acesta și-a retras
apelul, ori prin retragerea apelului se presupune refuzul inculpatului de a utiliza
această cale de atac.
Din aceste motive, Colegiul penal consideră că recursul este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Untila Ilie Xxxxx,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie
2015, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată va fi pronunțată la 07 martie 2017.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Petru Moraru
Ghenadie Nicolaev
5