ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 08.02.2017

1ra-32/2017 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

HOTĂRÂRE
08.02.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 3 lit. b CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-32/2017 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-32/2017

Curtea Supremă de Justiție

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Ștefan Vodă din 04 iunie 2015 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2015, declarat de

inculpatul

Untila Ilie Xxxxxx, xxxxx xx xx xxxxx xxxx,

xxxxx xx xxxxxx xxx. Xxxxxx, xx Xxxxxx

xxxx, xx. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.03.2015 - 04.06.2015;

Instanța de apel: 28.06.2015 - 02.10.2015;

Instanța de apel: 18.11.2015 - 07.12.2015;

Instanța de recurs: 04.08.2016 - 08.02.2017.

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 4 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe termen de 2 ani, iar conform art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada

probațiunii de 1 an.

A fost dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul succesorului

părții vătămate, Viorica Toacă suma de 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

deținând permisul de conducere nr. 985434940, pentru categoriile „B”, „ C” și „E”,

la 18 noiembrie 2014, aproximativ la ora 13:00, conducând autocamionul model

,,Mercedes 313CDI”, n/î C QX 514, care aparține SC ,,Optim-Comerț” SRL, pe

drumul public R30, km 78+150 m, la intersecția cu drumul secundar ce duce spre

s. Antonești, r-nul Ștefan Vodă, deplasându-se pe banda sa de circulație în direcția

punctului vamal Tudora, observând că pe banda sa, în întâmpinare se deplasa

autoturismul model ,,Mazda 323”, n/î SV AJ 637, care era condus de Sergiu

Osipov, născut la 09 iulie 1971, deținător al permisului de conducere

nr. 035500699, pentru categoriile „A”, „B” și „C”, nu a respectat prevederile

pct. pct. 11 alin. (1), 43 alin. (3), 45 alin. (1) lit. b), d), 45 alin. (2) al

Regulamentului circulației rutiere, a ieșit pe banda opusă de circulație și în timp ce

efectua manevra de schimbare a benzii de circulație a observat, că conducătorul

autoturismului model ,,Mazda 323”, n/î SV AJ 637 a revenit pe banda sa de

1

circulație și din cauza că ambele mijloace de transport se aflau unul față de altul la

distanțe mici pe aceeași bandă de circulație, a încercat să se deplaseze spre

acostamentul aflat pe partea stângă, în direcția sa de deplasare, însă nu a reușit și ca

rezultat s-a tamponat frontal cu autoturismul model ,,Mazda 323”, n/î SV AJ 637,

în rezultatul căreia conducătorul autoturismului model ,,Mazda 323”,

n/î SV AJ 637, Sergiu Osipov a decedat la fața locului, iar pasagerului aflat în

autoturismul model ,,Mazda 323”, n/î SV AJ 637, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 162/D din 17 decembrie 2014, i-au fost cauzate leziuni corporale

ușoare.

sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare,

invocând că inculpatul a acționat în stare de extremă necesitate.

02 octombrie 2015, a fost admisă cererea inculpatului privind retragerea apelului și

încetată procedura de judecare în apel a cauzei penale în privința lui Ilie Untila.

apelului și casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei complementare, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care să fie exclusă

pedeapsa complementară.

În motivarea apelului a invocat că, abia la 28 octombrie 2015 a primit

sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 04 iunie 2015 tradusă în limba rusă.

A indicat că, atât acuzarea, cât și prima instanță au dat apreciere eronată

faptelor petrecute la 18 noiembrie 2014.

Pe parcursul examinării cauzei s-a creat o atmosferă de compătimire a

șoferului decedat, fără a se lua în considerație faptul că și partea vătămată, la

momentul producerii accidentului rutier a încălcat prevederile Regulamentului

circulației rutiere, or la 18 noiembrie 2014 acesta s-a urcat la volan în stare de

ebrietate și pe timp de ceață densă executa virajuri pe toată lățimea carosabilului,

nu avea cuplată centura de siguranță, ce esențial a influențat la gravitatea urmărilor

accidentului rutier.

A menționat apelantul că, prima instanță a pus la baza sentinței de

condamnare probele acuzării, fără a lua în considerație faptul că în urma

accidentului rutier inculpatului i-au fost cauzate vătămări corporale medii.

Subsidiar inculpatul a invocat că, benevol a contribuit material la achitarea

serviciilor funerarii, iar privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

termen de 2 ani îl lipsește de sursa de existență.

2015, a fost respins ca inadmisibil apelul.

La adoptarea soluției, instanța de apel a constatat că, din materialele cauzei

rezultă că în baza cererii depuse de inculpatul Ilie Untila la 02 octombrie 2015

(f.d.171), semnată și de avocatul său Alexandru Bulat, a fost retrasă cererea de apel

declarată de avocatul Alexandru Bulat în numele inculpatului la 19 iunie 2015

(f.d.160) împotriva sentinței Judecătoriei Ștefan Vodă din 04 iunie 2015.

Conform încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

02 octombrie 2015, a fost admisă cererea formulată de inculpat privind retragerea

apelului declarat de avocatul Alexandru Bulat în numele inculpatului și încetată

procedura de judecare în apel a cauzei penale privindu-l pe Ilie Untila

2

(f.d.176-178).

Instanța de apel nu a reținut ca fiind justificat argumentul inculpatului

privind faptul necunoașterii limbii de stat și necunoașterii conținutului cererii de

retragere a apelului, și a indicat că, potrivit materialelor dosarului acesta fiind

audiat la 24 februarie 2015 în calitate de învinuit (f.d.100-verso) la întrebarea

procurorului în ce limbă dorește să facă declarații a comunicat că „declarațiile

doresc să le fac în limba de stat”, declarațiile fiind semnate personal de învinuitul

Ilie Untila.

În cadrul cercetării judecătorești, în prima instanță, inculpatul a depus cerere

personal, în limba de stat, scrisă cu grafie latină prin care a invocat că: „…prin

prezenta cerere recunosc probele existente și anexate la cauza penală

nr. 2014340561 și solicit examinarea acesteia într-o procedură simplificată, în

conformitate cu art. 364/1 CPP RM. Cu respect, Untila Ilie semnătura

21.04.2015” (f.d.125), iar în cadrul ședinței instanței de apel, la întrebarea

judecătorului raportor, inculpatul Ilie Untila a confirmat aceste circumstanțe.

procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea

acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare din lipsa componenței de

infracțiune.

În motivare a invocat că, avocatul Alexandru Bulat din numele său a

contestat sentința cu apel și tot avocatul l-a convins să retragă apelul.

Susține inculpatul că, din lipsa cunoștinței aprofundate a limbii de stat, nu a

înțeles urmările procesuale a retragerii apelului.

Toate documentele procesuale din dosar semnate de inculpat nu au fost

întocmite de el, însă instanța de apel neîntemeiat a reținut ca fiind nejustificat

argumentul privind faptul necunoașterii conținutului cererii de retragere a apelului,

or, dânsul într-adevăr nu cunoaște în profunzime limba de stat și normele Codului

de procedură penală, pentru a percepe urmările retragerii apelului.

Indică recurentul că, instanța de apel a respins ca inadmisibil apelul, fără a

ține cont de faptul că, atât în prima instanță cât și în instanța de apel Ilie Untila a

fost asigurat cu interpret, la solicitarea acestuia prima instanță i-a eliberat sentința

tradusă în limba rusă din care a înțeles că incorect a fost lipsit de sursă de existență

a sa și a familiei sale, precum și posibilitatea de a restitui prejudiciul moral în sumă

de 15000 lei.

Menționează că, atât acuzarea, cât și prima instanță au dat apreciere eronată

faptelor petrecute la 18 noiembrie 2014.

Mai mult, pe parcursul examinării cauzei s-a creat o atmosferă de

compătimire a șoferului decedat, fără a se lua în considerație faptul că și partea

vătămată, la momentul producerii accidentului rutier a încălcat prevederile

Regulamentului circulației rutiere, or la 18 noiembrie 2014, acesta s-a urcat la

volan în stare de ebrietate și pe timp de ceață densă executa virajuri pe toată

lățimea carosabilului, nu avea cuplată centura de siguranță, ce esențial a influențat

la gravitatea urmărilor accidentului rutier.

Menționează recurentul că, prima instanță a pus la baza sentinței de

condamnare probele acuzării fără a lua în considerație faptul că în urma

accidentului rutier inculpatului i-au fost cauzate vătămări corporale medii.

Consideră că, tamponarea frontală cu autovehiculul model ,,Mazda 323”, în

3

momentul când prin ceață s-a arătat la o distanță de 10-15 m pe banda de sens

opus, era inevitabilă și cu urmări mai grave, doar manevra inculpatului la stânga a

părții carosabile și reducerea vitezei au evitat acest fapt.

Efectuarea unei expertize traseologice ar fi constatat inevitabilitatea

tamponării frontale a ambelor vehicule implicate în accidental rutier în cazul

frânării bruște a automobilului condus de inculpat.

Subsidiar inculpatul a invocat că, benevol a contribuit material la achitarea

serviciilor funerarii, iar privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

termen de 2 ani îl lipsește de orice sursă de existență.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 401 Cod de procedură penală, pot declara apel: procurorul, în ce

privește latura penală și latura civilă, inculpatul, în ce privește latura penală și

latura civilă. Sentințele de achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate

și în ce privește temeiurile achitării sau încetării procesului penal, partea vătămată,

în ce privește latura penală, partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce

privește latura civilă, martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în

ce privește cheltuielile judiciare cuvenite acestora, orice persoană ale cărei interese

legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței.

Apelul poate fi declarat în numele inculpatului, părții vătămate, părții civile

și părții civilmente responsabile și de către apărător sau reprezentantul lor legal.

Conform art. 407 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, până la începerea

cercetării judecătorești la instanța de apel, oricare dintre părți își poate retrage

apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută de apelant.

În cazul retragerii apelului, instanța de apel încetează procedura de apel.

Totodată, potrivit practicii unitare relevante speței, retragerea apelului

presupune refuzul de a utiliza calea de atac.

În cazul retragerii apelului instanța de apel va pronunța o încheiere prin care

va înceta procedura apelului.

Dacă apelantul și-a retras apelul, iar instanța încetează procedura, un nou

apel introdus ulterior de aceeași parte sau de apărătorul său în aceeași cauză trebuie

respins ca inadmisibil.

Totodată, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate

cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 nu au folosit

calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac.

Colegiul penal reține că, din materialele cauzei rezultă că la 19 iunie 2015

avocatul Alexandru Bulat în numele inculpatului a contestat cu apel sentința

Judecătoriei Ștefan Vodă din 04 iunie 2015.

În baza cererii depuse de inculpatul Ilie Untila la 02 octombrie 2015

(f.d.171), semnată și de avocatul său Alexandru Bulat, a fost retrasă cererea de apel

declarată de avocatul Alexandru Bulat în numele inculpatului (f.d.160), iar prin

încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2015, a

4

fost admisă cererea privind retragerea apelului declarat de avocatul Alexandru

Bulat în numele inculpatului și încetată procedura de judecare în apel a cauzei

penale privindu-l pe Ilie Untila (f.d.176-178).

Astfel, Colegiul penal stabilește că instanța de apel prin decizia sa corect a

respins ca inadmisibil apelului inculpatului, din motiv că anterior acesta și-a retras

apelul, ori prin retragerea apelului se presupune refuzul inculpatului de a utiliza

această cale de atac.

Din aceste motive, Colegiul penal consideră că recursul este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Untila Ilie Xxxxx,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie

2015, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 07 martie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-02-02
0,94
1ra-2/2016 — art.264 al.3 lit.a, 266 CP
Dosarul nr. 1ra-2/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 02 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte: Ursache Petru Judecători: Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Timofti Vladimir şi Moraru Petr
CSJ 2018-12-20
0,94
1ra-1829/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1829/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 27 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Ţur
CSJ 2015-04-22
0,93
1ra-393/2015 — art.264 alin.3 lit.a CP
Dosarul nr. 1ra- 393/2015 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 22 aprilie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Nicolaev Ghenadie examinînd admisibilitatea în princi
CSJ 2016-12-07
0,93
1ra-1580/2016 — art. 264 alin. 1 Cod penal
Dosarul nr. 1ra-1580/2016 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 07 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir şi Alerguş Constantin, examin
CSJ 2016-03-02
0,93
1ra-268/16 — art. 264 alin 3 lit b CP
Dosarul nr.1ra-268/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 02 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Petru Ursache, Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev, examinînd admisibilitatea în
Sursă