1ra-100/2017 — art. 145 alin. 2 lit. o CP

1ra-100/2017 — art. 145 alin. 2 lit. o CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-100/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 august

2016, declarate de către inculpatul

Tuluc Andrei XXXX, născut la XX XXX

XXXX, originar și domiciliat în s. XXXXXXXXX,

r-nul XXXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 15.04.2016 - 11.15.2016;

instanța de apel: 23.06.2016 - 17.08.2016;

instanța de recurs: 24.10.2016 - 07.02.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză

în baza actelor din dosar,

CONSTATĂ :

procedură simplificată conform art. 3641 Cod procedură penală, Tuluc Andrei a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod

penal și cu aplicarea art. 82 alin. (2) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

inculpatul Tuluc Andrei, la 07 februarie 2016, în jurul orelor 15:00, aflându-se la

domiciliul cet. Druță Ion, în urma unui conflict apărut între ei, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, intenționat cu scopul de a-1 omorî pe ultimul, având la dispoziție

o bârnă din lemn, i-a aplicat multiple lovituri în regiunea organului vital - cap, în

rezultat la ce, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 49 din 26.02.2016, la

1

Druță Ion s-a constatat vătămări corporale grave sub formă de plăgi contuze pe cap,

hemoragii în țesuturile moi pericraniene regiunea parietal occipitală stânga, traumă

închisă a gâtului, hemoragii în țesuturile moi peri laringiene și a osului hioid pe

dreapta, fractura cornului mic a osului hioid pe dreapta, fractura cartilajului

laringelui, plăgi contuze pe față, echimoze pe torace, abdomen, spate și membrele

inferioare, care au legătură cauzală directă cu pricina morții.

În cadrul urmăririi penale, fiind verificată personalitatea lui Tuluc Andrei, s-a

constatat că, în anul 1986, acesta a fost condamnat pentru omor intenționat de către

Judecătoria Supremă MSSR, la 15 ani privațiune de libertate.

De către organul de urmărire penală acțiunile inculpatului Tuluc Andrei, au fost

calificate în baza art. 145 alin. (2) lit. o) Cod penal, omor intenționat, adică omorul

unei persoane, săvârșit de către o persoană care anterior a săvârșit un omor

intenționat.

Acțiunile incriminate inculpatului Tuluc Andrei, au fost recalificate de către

instanța de fond în baza art. 145 alin. (1) Cod penal - omor intenționat, adică omorul

unei persoane.

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care a-l recunoaște pe

Tuluc Andrei vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod

penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, în

penitenciar de tip închis, cu încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 3 762 lei.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- instanța de fond corect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept calificând

acțiunile infracționale ale inculpatului în baza art. 145 alin. (1) Cod penal. În pofida

acestui fapt, instanța de judecată nu a avut dreptul de a modifica încadrarea juridică,

din moment ce a admis cererea inculpatului de a examina cauza în procedură

simplificată;

- circumstanțele enumerate de către instanța de judecată au fost insuficiente

pentru stabilirea pedepsei de 9 ani închisoare, în coraport cu împrejurările cauzei

(omorul intenționat a persoanei). În consecință, măsura de pedeapsă aplicată de

instanța de judecată nu este adecvată faptei și pericolului social a omorului, pedeapsa

fiind prea blândă;

- instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor judiciare în sumă de

3 762 lei, pentru efectuarea expertizelor medico-legale.

2

a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința și încheierea

protocolară din 05 mai 2016 și a pronunțat hotărârea, după cum urmează:

- Tuluc Andrei Ilia a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

145 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă în formă de închisoare pe termen de 14 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

A fost dispusă încasarea de la inculpatul Tuluc Andrei cheltuielile judiciare în sumă de

3 762 lei, care urmează să fie trecute în contul statului.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, în cadrul ședinței de

judecată în instanța de fond, inculpatul Tuluc Andrei, a depus cerere prin care a

solicitat examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod procedură

penală, indicând că, recunoaște în totalitate faptele, probele acumulate la urmărirea

penală și indicate în rechizitoriu, le cunoaște, nu are obiecții asupra lor, nu dorește

administrarea de noi probe (f.d. 134).

Prin încheierea protocolară din 05.05.2016, instanța de fond a admis demersul

apărătorului și a dispus examinarea cauzei penale în procedura art. 3641 Cod

procedură penală (f.d. 136).

Instanța de apel a menționat că, judecata se face în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, doar dacă inculpatul recunoaște faptele așa cum sunt

menționate în rechizitoriu.

Din prevederile art. 3641 alin. (4) Cod procedură penală, rezultă că, procedura

simplificată este aplicabilă doar dacă din probele administrate în cursul urmăririi

penale reiese că, faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la

persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse. Din conținutul acestei norme

se desprinde că aplicarea procedurii simplificate este posibilă numai atunci când din

probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că, fapta există, constituie

infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Astfel, instanța de apel a menționat faptul că, atunci când în cadrul examinării

cauzei conform procedurii simplificate după audierea inculpatului și/sau în timpul

dezbaterilor au apărut circumstanțe care exclud aplicarea dispozițiilor art. 3641 Cod

de procedură penală, instanța de judecată, deliberând în conformitate cu prevederile

art. 383 Cod de procedură penală, prin o nouă încheiere motivată, va relua judecarea

cauzei și va judeca cauza în procedura generală.

Astfel, în cazul în care instanța de judecată, cu ocazia deliberării, nu este lămurită

asupra împrejurărilor de fapt ale cauzei sau fapta imputată inculpatului nu a fost

3

încadrată corect, dacă se constată că, există vreo încălcare a normelor imperative din

Codul de procedură penală, se impune soluția privind reluarea judecării cauzei și,

respectiv, judecarea cauzei în procedura generală.

Instanța de apel a menționat că, conform actului de învinuire inculpatului Tuluc

Andrei i s-a incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. o) Cod

Penal - omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de către o persoană

care anterior a săvârșit un omor intenționat, însă, instanța de fond a recalificat

acțiunile inculpatului în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative -

omor intenționat, adică omorul unei persoane.

În acest context, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond, deși a

examinat cauza penală în ordinea procedurii simplificate a reținut o altă încadrare

juridică a acțiunilor inculpatului Tuluc Andrei decât cea stabilită în actul de învinuire,

ceea ce contravine condițiilor privind examinarea cauzei penale în baza probelor

administrate la faza urmăririi penale.

Așadar, instanța de apel a reținut faptul că, instanța de fond a admis o eroare de

drept la judecarea cauzei penale în privința inculpatului Tuluc Andrei, deoarece la

examinarea cauzei penale în ordine simplificată, instanța de fond nu poate reține o

altă încadrare juridică decât cea constată (stabilită) în rechizitoriu, or, în cazul în care

instanța de fond a constatat că, fapta inculpatului nu a fost încadrată în conformitate

cu dispozițiile prevăzute de Codul penal, urma să respingă cererea inculpatului

privind examinarea cauzei în procedură simplificată și să examineze cauza în

procedură generală.

Ca urmare, instanța de apel a casat încheierea protocolară a instanței de fond din

05 mai 2016, prin care s-a admis cererea inculpatului Tuluc Andrei, privind

examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod procedură penală.

Instanța de apel a indicat că, în cazul în care prima instanță, pronunțând sentința

în procedura simplificată, reține o altă situație și/sau o altă încadrare juridică decât

cea constatată (stabilită) în rechizitoriu, instanța de apel, din oficiu, conducându-se

de prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, casează sentința primei

instanțe și pronunță o nouă hotărâre, prin care se constată situația de fapt și

încadrează această faptă așa cum au fost formulate în rechizitoriu.

Cât privește legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de instanța de fond, instanța de apel a constatat că, inculpatul Tuluc Andrei, la 07

februarie 2016 în jurul orelor 15:00, aflându-se la domiciliul cet. Druță Ion, în urma

unui conflict apărut între ei, fiind în stare de ebrietate alcoolică, intenționat cu scopul

4

de a-l omorî pe Druță Ion, având la dispoziție o bârnă din lemn, i-a aplicat multiple

lovituri în regiunea organului vital - cap, în rezultat la ce, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 49 din 26.02.2016, la Druță Ion s-a constatat vătămări

corporale grave sub formă de plăgi contuze pe cap, hemoragii în țesuturile moi

pericraniene regiunea parietal occipitală stânga, traumă închisă a gâtului, hemoragii

în țesuturile moi peri laringiene și osului hioid pe dreapta, fractura cornului mic a

osului hioid pe dreapta, fractura cartilajului laringelui, plăgi contuze pe față,

echimoze pe torace, abdomen, spate și membrele inferioare, care au legătură cauzală

directă cu pricina morții.

Necătând la faptul că, inculpatul Tuluc Andrei vina pe învinuirea adusă a

recunoscut-o integral, faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate ultimului au

fost dovedite prin următoarele mijloace de probă:

- declarațiile inculpatului (f.d. 140);

- declarațiile succesorului legal al părții vătămate Druță Andrei (f.d. 4);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08.02.2016 (f.d. 13);

- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 10.02.2016 (f.d. 26);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 49 din 26.02.2016 (f.d. 54);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 102 din 16.03.2016 (f.d. 60);

- raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 160 a-2016 din 01.03.2016 (f.d. 68);

Astfel, instanța de apel a menționat că, prin actul de învinuire inculpatului Tuluc

Andrei i s-a incriminat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. o) Cod

penal - omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de către o persoană

care anterior a săvârșit un omor intenționat, însă, instanța de fond a recalificat

acțiunile inculpatului în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative -

omor intenționat, adică omorul unei persoane.

Cu referire la problema de drept privind încadrarea juridico-penală a acțiunilor

inculpatului Tuluc Andrei, instanța de apel a concluzionat că, circumstanța agravantă

prevăzută la lit. o) alin. (2) art. 145 Cod penal „omorul săvârșit de către o persoană

care anterior a săvârșit un omor intenționat prevăzut la alin. (1)”, se referă la un

antecedent al făptuitorului - săvârșirea anterioară a unui alt omor, împrejurare care

demonstrează persistența autorului în ceea ce privește săvârșirea faptei și care îl

caracterizează ca deosebit de periculos. Astfel, agravanta se justifică prin

periculozitatea deosebită a făptuitorului care, după un anumit interval de timp de la

săvârșirea unui omor, săvârșește o nouă infracțiune de acest fel.

5

Pentru a fi aplicată circumstanță agravantă specificată la lit. o) alin. (2) art. 145

Cod penal, sunt necesare întrunirea următoarelor condiții: 1) omorul este săvârșit de

o persoană care a comis anterior o infracțiune prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod

penal; 2) făptuitorul nu a fost condamnat anterior pentru niciuna din faptele de omor

care se repetă; 3) nu a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală,

stabilit la art. 60 Cod penal..

Din materialele cauzei penale se atestă că, prin Decizia Curții Supreme a MSSR

din 22.06.1987, inculpatul Tuluc Andrei a fost condamnat în baza art. 88 pct. 6) (omor,

în redacția veche a Codului penal), art. 147 alin. (1), 182 alin. (2), 200 alin. (1), 225/5

alin. (1) (Cod penal, redacția veche) fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 15 ani.

Raportând condițiile care urmează a fi îndeplinite pentru a fi aplicabilă

agravanta prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. o) Cod penal, la circumstanțele reale ale

cauzei penale, instanța de apel a constatat că, circumstanța agravantă care a fost

reținută de către organul de urmărire penală nu și-a găsit confirmarea, deoarece

inculpatul Tuluc Andrei a fost anterior condamnat pentru infracțiunea de omor, însă

pentru aplicarea agravantei omorul săvârșit de către o persoană care anterior a

săvârșit un omor intenționat prevăzut la alin. (1) urma ca făptuitorul să nu fi fost

condamnat anterior pentru niciuna din faptele de omor care se repetă.

În acest context, instanța de apel a menționat că, organul de urmărire penală

greșit a calificat acțiunile infracționale ale inculpatului Tuluc Andrei în baza art. 145

alin. (2), lit. o) Cod penal, iar instanța de fond corect a reținut faptul că, acțiunile

inculpatului urmau a fi recalificate și încadrate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal,

însă, după cum a fost menționat în cuprinsul prezentei decizii, eroarea de drept a

instanței de fond a constat în faptul că, a admis cererea inculpatului Tuluc Andrei de

examinare a cauzei penale în ordinea art. 3641 Cod procedură penală și a examinat

cauza în procedură simplificată, deși fapta inculpatului nu a fost încadrată în

conformitate cu dispozițiile prevăzute în Codul penal.

Analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul

cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în instanța de apel, prin prisma

pertinenții, concludenții, utilități și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor, instanța de apel a conchis că, acțiunile infracționale ale inculpatului

Tuluc Andrei urmează a fi recalificate și încadrate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal

- omor intenționat, adică omorul unei persoane.

6

Cu referire la suportul probatoriu în baza căruia se stabilește vinovăția

inculpatului Tuluc Andrei în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod

penal, instanța de apel a constatat că, sunt pertinente și concludente declarațiile

inculpatului Tuluc Andrei, care a recunoscut integral vina în comiterea infracțiuni de

omor, indicând că anume dânsul i-a aplicat părții vătămate mai multe lovituri în

regiunea capului cu o coadă de topor. De la aceste lovituri victima a căzut jos. A

indicat că, i-a aplicat victimei circa 5-6 lovituri în cap. Pe la orele 02:00 în noaptea spre

08.02.2016 s-a trezit și a văzut că Druță Ion este mort.

Relevante sub aspect probatoriu sunt și declarațiile succesorului părții vătămate,

Druță Andrei, care a indicat că, tatăl său Druță Ion se afla în conflict cu Tuluc Andrei,

care l-a amenințat în instanța de judecată cu omor. La data de 08.02.2016, în a doua

parte a zilei a fost telefonat de către primarul s. XXXXXXX, r-nul XXXXXX care i-a

comunicat că, tatăl lui, Druță Ion, a fost omorât de către Tuluc Andrei.

Astfel, instanța de apel a constatat că, în baza probelor administrate la cauza

penală, acțiunile inculpatului Tuluc Andrei întrunesc semnele laturii obiective și

subiective a infracțiuni de omor, realizată prin acțiunea intenționată îndreptată spre

lipsirea ilegală de viață a victimei, prin aplicarea mai multor lovituri in regiunea

organului vital, și anume a capului victimei, cu un obiect dur contondent, în

rezultatul cărora partea vătămată Druță Ion a decedat.

Totodată, ținând cont de faptul că, motivele și metodele omorului au o

importanță deosebită pentru aprecierea corectă a celor săvârșite instanța de apel

conchide că, omorul victimei Druță Ion, a fost săvârșit de către inculpatul Tuluc

Andrei cu intenție directă, dat fiind faptul că, dânsul își dădea seama că pune în

pericol viața unei alte persoane, a prevăzut că această faptă poate duce la moartea

altei persoane și în mod conștient o admitea.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului Tuluc Andrei, instanța de

apel a menționat că, prima instanță a reținut în sarcina inculpatului Tuluc Andrei,

circumstanța agravantă - comiterea infracțiunii în stare de ebrietate.

Potrivit rechizitoriului, careva circumstanțe agravante în privința inculpatului

Tuluc Andrei nu au fost reținute.

Astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță incorect a reținut în sarcina

inculpatului Tuluc Andrei, circumstanța agravantă prevăzută la art. 77 alin. (1) lit. j)

Cod penal, deoarece pot fi recunoscute drept circumstanțe agravante numai acele

împrejurări, care sunt strict prevăzute de lege, stabilite de organele de urmărire

penală și incluse în conținutul rechizitoriului.

7

Astfel, cu referire la prevederile art. 76 Cod penal în privința inculpatului Tuluc

Andrei, se reține circumstanța atenuantă ca „autodenunțarea”, iar cu referire la

prevederile art. 77 Cod penal, circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

Instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului Tuluc Andrei întrunesc

elementele constitutive ale infracțiuni prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, pentru

care legea penală prevede sancțiunea sub formă de închisoare de la 10 la 15 ani, iar în

conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal, infracțiunea respectivă se

califică ca infracțiune deosebit de gravă.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, din caracteristica

eliberată de Primăria s. XXXXXXXXX se atestă că, Tuluc Andrei cea mai mare parte

vieții s-a aflat în detenție pe termene diferite. În scurtele perioade de aflare în

teritoriul satului nu a avut un loc stabil de trai, a dus un mod de viață parazitar,

consumând băuturi alcoolice, comițând încălcări de ordine publică și infracțiuni (f.d.

76).

Din revendicarea eliberată pe numele lui Tuluc Andrei se atestă că, dânsul

anterior a fost atras la răspundere penală (f.d. 78).

Astfel, instanța de apel ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiuni săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală, reținând faptul că, inculpatul Tuluc

Andrei a recunoscut vina în comiterea faptelor infracționale incriminate acestuia că,

dânsului i se impută săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave, că în privința

acestuia a fost stabilită circumstanța atenuantă - autodenunțarea, iar careva

circumstanțe agravante nu au fost reținute, însă inculpatul Tuluc Andrei, anterior, în

repetate rânduri a fost atras la răspundere penală, inclusiv pentru comiterea

infracțiuni de omor, ceea ce caracterizează negativ personalitatea inculpatului și

denotă incapacitatea acestuia de a se corecta și reeduca, respectiv, a comis

infracțiunea în starea de recidivă deosebit de periculoasă, instanța de apel va aplica

inculpatului Tuluc Andrei, pentru comiterea infracțiuni prevăzute de art. 145 alin. (1)

Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 14 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, ceea ce va constitui o pedeapsă echitabilă, de

natură să aducă atingere scopului pedepsei penale.

Mai mult, instanța de apel a indicat că, conform materialelor cauzei penale se

atestă că, pentru efectuarea expertizelor medico-legale din contul statului a fost

suportată suma în cuantum de 3 762 lei.

8

În conformitate cu art. 227 alin. (1) Cod procedură penală, cheltuieli judiciare

sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal.

Potrivit art. 229 alin. (1) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare sunt

suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Ținând cont de faptul că, instanța de fond a omis să soluționeze chestiunea

privind cheltuielile judiciare, instanța de apel, cu referire la prevederile art. 227 alin.

(1), 229 alin. (1) Cod procedură penală, a dispus încasarea de la Tuluc Andrei suma

de 3 762 lei, care urmează a fi trecute în contul statului, cu titlu de cheltuieli judiciare

pentru efectuarea expertizelor medico-legale.

Tuluc Andrei, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală, prin care

solicită casarea hotărârii instanței de apel, cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului declarat, inculpatul menționează că, nu este de acord cu

pedeapsa aplicată acestuia de către instanța de apel, deoarece acesta și-a recunoscut

vina și sincer se căiește de cele comise.

Mai mult, inculpatul indică că instanța de apel incorect a casat încheierea

instanței de fond din 05 mai 2016, prin care a fost admisă cererea inculpatului de a

examina cauza penală în procedură simplificată și a judecat cauza în procedură

generală.

Totodată, acesta susține că instanța de apel nu și-a motivat decizia în partea ce

ține de cheltuielile judiciare.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul și succesorul părții vătămate, Druță Andrei, au depus referințe

privind opinia lor asupra recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Tuluc

Andrei, solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărârii contestate,

menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent, deoarece recurentul

solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în prevederile

art. 427 Cod de procedură penală.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că, acestea urmează a fi respinse

din următoarele considerente.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

9

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților.

Raportând prevederile normelor citate la circumstanțele cauzei, Colegiul penal

lărgit reține, că la caz, inculpatul Tuluc Andrei își întemeiază recursurile ordinare

declarate pe temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

care pot fi divizate în mod convențional în următoarele părți componente:

1) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

2) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar;

3) instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția.

Prima parte componentă nu poate fi reținută spre examinare luând în

considerare faptul că, decizia instanței de apel nu a fost atacată cu apel de către

inculpat.

Cu referire la a doua parte componentă, Colegiul penal lărgit menționează că,

decizia recurată a fost motivată plenar și consecvent în baza materialelor cauzei prin

prisma legislației pertinente. Motivarea deciziei indică concret concluzia instanței de

apel și susține soluția condamnării inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin. (1) Cod penal, fapt reflectat clar în dispozitivul deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 17 august 2016. Inculpatul invocă totodată că,

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul de stabilirea eronată a faptelor,

în existenta sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le

confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu

reprezintă o apreciere greșită a probelor. Eroarea gravă de fapt trebuie să rezulte din

situația dosarului, privită ca o stare de fapt.

Cercetarea judecătorească efectuată de instanța de apel a identificat la adoptarea

hotărârii Judecătoriei Orhei din 11 mai 2016, deficiențe vis-à-vis de aplicarea eronată

a prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, deoarece instanța de fond deși a

10

examinat cauza penală în ordinea procedurii simplificate, a reținut o altă încadrare

juridică în privința acțiunilor comise de către inculpat, ceia ce contravine condițiilor

privind examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza urmării

penale.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel corect a menționat că,

atunci când în cadrul examinării cauzei conform procedurii simplificate după

audierea inculpatului și/sau în timpul dezbaterilor au apărut circumstanțe care

exclud aplicarea dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de judecată,

deliberând în conformitate cu prevederile art. 383 Cod de procedură penală, prin o

nouă încheiere motivată, va relua judecarea cauzei și va judeca cauza în procedura

generală.

În urma celor expuse, instanța de apel întemeiat a casat încheierea protocolară a

instanței de fond din 05 mai 2016, prin care a fost admisă cererea inculpatului de a

examina cauza penală în procedură simplificată.

Din textul recursurilor se evidențiază că, recurentul critică faptul că instanța de

apel a respins examinarea cauzei penale în procedură simplificată prevăzută de art.

3641 Cod de procedură penală, însă, nu argumentează ilegalitatea hotărârii

judecătorești din punct de vedere al erorii de drept admise la judecarea cauzei, astfel,

instanța de recurs constată că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont în deplină

măsură de prevederile art. art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat probele

sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și, întemeiat a casat încheierea protocolară a instanței de fond din 05

mai 2016, prin care a fost admisă cererea inculpatului de a examina cauza penală în

procedură simplificată.

Instanța de apel a stabilit că, instanța de fond a admis o eroare de drept la

judecarea cauzei respective, deoarece la examinarea cauzei în ordine simplificată,

instanța nu poate reține o altă încadrare decât cea constatată prin rechizitoriu. În

cazul în care prima instanță a constatat că, fapta inculpatului incorect a fost încadrată,

aceasta trebuie să respingă cererea inculpatului și să examineze cauza în procedură

generală.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, dacă în cadrul examinării conform

procedurii simplificate după audierea inculpatului și/sau în timpul dezbaterilor au

apărut circumstanțe care exclud aplicarea dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură

penală, instanța de judecată, deliberând în conformitate cu prevederile art. 383 Cod

11

de procedură penală, prin o nouă încheiere motivată, va relua judecarea cauzei și va

judeca cauza în procedură generală.

Cât privește argumentul recurentului precum că instanța de fond nu și-a motivat

decizia în partea ce ține de cheltuielile judiciare, Colegiul penal lărgit îl respinge ca

fiind neîntemeiat, deoarece instanța de apel și-a motivat soluția în această parte, care

a fost expusă pe larg la pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție, pe care instanța de recurs

și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune.

Astfel, Colegiul penal lărgit concluzionează că, motivele indicate mai sus stau la

baza creării unei stări de incertitudine pentru peroanele care sunt supuse acestor

acțiuni procesuale.

Față de considerentele relatate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că nu

există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Tuluc Andrei și, potrivit legii, se impune respingerea acestora, ca

inadmisibile, cu menținerea hotărârii atacate.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 august 2016, de către inculpatul

Tuluc Andrei în propria cauza penală, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 07 martie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

12