1ra-35/2017 — art. 241 al. 2 lit. f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 241 al. 2 lit. f CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 12 CPP
1ra-35/2017 — art. 241 al. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr.1ra-35/2017
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
24 ianuarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Ursache Petru,
Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Nicolaev Ghenadie, Moraru
Petru,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie
2016, în cauza penală privind-o pe
„CONTINENT-SERVICE” S.A., înregistrată în
Registrul de Stat al persoanelor juridice la 17
decembrie 1993, IDNO - 1002600026210, cu sediul
în mun. Chișinău, str. Calea Orheiului 125.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
29.08.2013 – 20.11.2014 (prima instanță);
23.03.2015 – 24.06.2016 (instanța de apel);
04.08.2016 – 24.01.2017 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 20 noiembrie 2014,
persoana juridică „CONTINENT-SERVICE” S.A, a fost recunoscută vinovată de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 241 alin. (2) lit. f) Cod penal și în baza art.
60 Cod penal, a fost liberată de răspundere penală cu încetarea procesului în privința
„CONTINENT-SERVICE” S.A., în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la
răspundere penală.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Societatea pe
Acțiuni „CONTINENT-SERVICE” S.A., cu sediul în mun. Chișinău, str. Calea
Orheiului 125, înregistrată la 17 decembrie 1993, având ca genuri de activitate -
întreținerea și repararea autovehiculelor, comerțul cu piese și accesorii pentru
autovehicule, închirierea bunurilor imobiliare proprii, contrar prevederilor pct. 7 din
Hotărârea Guvernului nr. 672 din 19 iunie 1998 cu privire la parcările auto cu plată
pe teritoriul Republicii Moldova, nedispunând de autorizația de funcționare a
parcării auto cu plată eliberată de către Direcția Generală transport și căi de
comunicații a Primăriei mun. Chișinău, pentru prestarea unui astfel gen de activitate,
în perioada anilor 2007 – 2012, a oferit locuri de parcare, cu capacitatea de a circa
1
50 locuri, fiind achitate lunar pentru parcare 300 lei, respectiv pentru fiecare 24 ore
câte 10 lei, obținând astfel un venit ilicit, în proporții deosebit de mari, în sumă totală
de 137450 lei.
Corpurile delicte - 7 registre de evidență a mijloacelor de transport parcate pe
teritoriul „CONTINENT-SERVICE” S.A., 20 file de format A4, cu lista
automobilelor, 2 file format A4, cu graficul de serviciu, s-a dispus a fi păstrate la
materialele dosarului penal.
Acțiunile „CONTINENT-SERVICE” S.A., au fost calificate de prima instanță
în baza art. 241 alin. (2) lit. f) Cod penal, - practicarea ilegală a activității de
întreprinzător, soldată cu obținerea unui profit în proporții deosebit de mari.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către reprezentantul
„CONTINENT-SERVICE” S.A., Borovic Vladimir, solicitând casarea sentinței și
pronunțarea unei noi hotărâri prin care persoana juridică „CONTINENT-SERVICE”
S.A., să fie achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 241
alin. (2) lit. f) Cod penal, invocând că:
- declarațiile martorilor, care afirmă caracterul oneros al staționării vehiculelor
sale, urmează a fi apreciate critic, deoarece nu s-a constatat subiectul care beneficia
din respectivele încasări;
- este combătută ipoteza încasării unui venit de către „CONTINENT-
SERVICE” S.A., derivat din staționarea neautorizată a vehiculelor persoanelor terțe.
Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.10.2012, prin care a fost examinat
teritoriul amplasat pe str. Calea Orheiului 125, mun. Chișinău, ce aparține
„CONTINENT-SERVICE” S.A., stabilește doar faptul prezenței multiplelor
automobile staționate și existența locurilor special adaptate pentru staționare, însă
sub nici o formă nu e probat faptul încasării de venituri din aceste acte. Or, faptul
dat este specific activității „CONTINENT-SERVICE” S.A. și locatarilor săi,
deoarece pe teritoriul care aparține lui „CONTINENT-SERVICE” S.A., sunt
amplasate mai multe firme care se ocupă cu repararea automobilelor și vânzarea lor;
- față de „CONTINENT-SERVICE” S.A., sunt imputate fapte de prestare a
serviciilor de parcare oneroase, în lipsa unei autorizații respective, emise de
autoritățile publice locale. Pe cale de consecință, nici una din situațiile descrise de
art. 125 Cod penal, nu se aplică față de circumstanțele de învinuire ale
„CONTINENT-SERVICE” S.A., or, în mod particular art. 125 lit. b) Cod penal,
presupune o activitate prohibită de lege în orice condiții. Prestările servicii de
parcare reprezintă activități permise de a fi desfășurate, însă efectuarea acestor
activități trebuie însoțite de o autorizație specială din partea autorităților locale;
- prezenta cauză penală, a fost clasată de multiple ori, fapt ce demonstrează
lipsa probelor care ar permite recunoașterea inculpatului drept vinovat. Mai mult ca
atât prima instanță a reținut că infracțiunea a fost comisă în perioada anilor 2007- 01
octombrie 2012, însă nu s-a ținut cont că la 24.12.2007 de către primăria
Municipiului Chișinău a fost eliberată autorizația pentru amplasarea și funcționarea
2
unităților de prestări servicii sociale cu nr. 2839 care a fost valabilă până la
24.12.2012. Faptul dat a fost descris în raportul cu propunere pe cauza penală nr.
2009028132 emisă la 22.02.2011;
- examinând în ansamblu materialele cauzei penale nr. 2009028132 și
procesul - verbal de cercetare la fața locului din 21.09.2009, efectuată pe str. Calea
Orheiului 125, mun. Chișinău, și anume pe teritoriul ce aparține „CONTINENT-
SERVICE” S.A., ca urmare s-a constatat că în cadrul urmăririi penale, nu a fost
confirmat faptul practicării ilegale a activității de întreprinzător de către
„CONTINENT-SERVICE” S.A., și anume prestarea serviciilor de pază non stop a
automobilelor;
- sentința de condamnare a lui „CONTINENT-SERVICE” S.A. este bazată pe
depozițiile martorilor date în anii 2009, 2010, 2011, 2012 - deci nu pot fi invocate
fapte noi descoperite și ca urmare sentința urmează a fi casată cu achitarea
„CONTINENT-SERVICE” S.A.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2016,
a fost admis apelul declarat, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care persoana juridică „CONTINENT-
SERVICE” S.A., a fost achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunii
prevăzute de art. 241 alin. (2) lit. f) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența
faptei infracțiunii.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin rechizitoriu,
Societatea pe Acțiuni „Continent – Service”, cu sediul în mun. Chișinău, str. Calea
Orheiului 125, înregistrată la 17 decembrie 1993, având ca genuri de activitate –
întreținerea și repararea autovehiculelor, comerțul cu piese și accesorii pentru
autovehicule, închirierea bunurilor imobiliare proprii, a fost pusă sub învinuire pe
art. 241 alin. (2) lit. f) Cod penal și prin sentință a fost recunoscută vinovată, precum
că, contrar prevederilor pct. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 672 din 19 iunie 1998
cu privire la parcările auto cu plată pe teritoriul Republicii Moldova, nedispunând
de autorizația de funcționare a parcării auto cu plată eliberată de către Direcția
Generală transport și căi de comunicații a Primăriei mun. Chișinău, pentru prestarea
unui astfel gen de activitate, în perioada anilor 2007 – 2012, a oferit locuri de
parcare, cu capacitatea de a circa 50 locuri, fiind achitate lunar pentru parcare 300
lei, respectiv pentru fiecare 24 ore câte 10 lei, obținând astfel un venit ilicit, în
proporții deosebit de mari, în sumă totală de 137450 lei.
La fel, instanța de apel a menționat că reprezentantul „CONTINENT-
SERVICE” S.A., Borovic Vladimir, nu a recunoscut vinovăția.
Totodată, instanța de apel a relatat că în ședința instanței de apel au fost
verificate și cercetate declarațiile și probele materiale examinate în ședința de
judecată din prima instanță, cum ar fi:
- declarațiile martorilor Croitor Lilian, Fiodorov Vitali, Vrublevscki Victor,
Belicov Vitalie, Breguța Mina, Ursu Gheorghe, Dodu Iurie, Becciev Dumitru,
3
Stanilevici Valeriu, Meleșco Vasile, Maler Viorel, Pogrebniuc Olga, Ciorbă Diana,
Percemli Marina, Raețchii Victor, Domnișor Alexandru, Filipovici Sergiu, Gîrneț
Victor, Cebotari Ion, Filonenco Alexandr, Andrievschii Andrei;
- procesul – verbal de cercetare la fața locului din 04 octombrie 2012, prin
care a fost examinat teritoriul amplasat pe str. Calea Orheiului 125, mun. Chișinău,
ce aparține „CONTINENT-SERVICE” S.A., stabilindu-se faptul prezenței
multiplelor automobile parcate și existența locurilor special adaptate pentru parcare
sub acoperiș. De asemenea, de la fața locului, din încăperea paznicilor au fost
ridicate 7 registre ( f. d. 165 -174, vol. I);
- procesul – verbal de examinare a registrelor din 24 ianuarie 2013, prin care
s-a stabilit că automobilele au fost parcate la parcarea de pe str. Calea Orheiului 125,
mun. Chișinău (f. d. 79. vol. II);
- procesul – verbal de ridicare din 19 mai 2013, prin care au fost ridicate acte
(f. d. 86, vol. II);
- comunicatul nr. 06-2-356 din 20 februarie 2013, prin care Direcția Generală
transport de comunicații a Consiliului mun. Chișinău, a comunicat că
„CONTINENT-SERVICE” S.A., nu dispune de autorizație de funcționare a parcării
auto cu plată pe str. Calea Orheiului 125 (f. d. 84. vol. II);
Corpurile delicte – 7 registre de evidență a mijloacelor de transport parcate pe
teritoriul „CONTINENT-SERVICE” S.A., 20 file de format A4, cu lista
automobilelor.
Astfel, instanța de apel analizând probele prezentate de acuzator, a constatat
că în acțiunile „CONTINENT – SERVICE” S.A., nu există fapta infracțiunii
prevăzută de art. 241 alin. (2) lit. f) Cod penal.
În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că declarațiile martorilor
audiați în cauza dată, confirmă că ei, fiind proprietari ai automobilelor parcate pe
teritoriul „CONTINENT-SERVICE” S.A., au achitat taxe unor persoane – paznici,
care consemnau ceva în registru, fără să le elibereze bon de casă. Astfel, instanța de
apel a notat că nu există un act, care ar confirma că pe contul „CONTINENT-
SERVICE” S.A. ar fi fost virate careva sume bănești în contul acordării serviciilor
de parcare.
La fel, instanța de apel a reținut că nu au fost prezentate nici alte probe, care
ar confirma că paznicii, care încasau taxele de la proprietarii automobilelor parcate,
ar fi avut indicații despre solicitarea unor astfel de taxe de la proprietari, ori de
transmitere a banilor adunați în contul Societății pe Acțiuni „CONTINENT-
SERVICE”, pentru servicii de parcare a automobilelor. Un singur paznic a fost
audiat în cazul dat – martorul Fiodorov Vitali, care a declarat că el a colectat bani
pentru parcarea automobilelor și ducea evidența lor în legătură cu reparația și
procurarea pieselor de schimb, însă, pentru care perioadă concretă a făcut evidență
acest paznic, cîte mașini concret au fost parcate, cîți bani au fost colectați și în ce
scopuri, nu au fost prezentate probe concludente și pertinente.
4
Instanța de apel a conchis că persoana juridică „CONTINENT-SERVICE”
S.A., a fost condamnată pe o învinuire bazată pe presupuneri, iar în cazul dat nu s-a
constatat existența faptei infracțiunii.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul
în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, indicând temeiul
pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care
solicită casarea parțială a acesteia, cu remiterea cauzei penale la rejudecare,
invocând că:
- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;
- decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată;
- analizând probele pe dosar, în acest caz, instanța de apel le-a dat o apreciere
greșită, cu derogarea de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând
accentul doar pe poziția și versiunea inculpatului, care nu coroborează cu celelalte
probe administrate pe caz;
- în fond, instanța de apel, în mod incorect a concluzionat asupra ilegalității
sentinței de condamnare adoptate în prezenta cauză de către prima instanță în
privința „CONTINENT-SERVICE” S.A., fapt în temeiul căruia greșit a casat
sentința;
- în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de
către procuror și a ajuns la concluzia achitării „CONTINENT-SERVICE” S.A. de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 241 alin. (2) lit. f) Cod penal, urma să
dezvăluie această concluzie expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei
probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de achitare, fapt care pe
caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a
probelor și circumstanțelor cauzei penale;
- în cazul dat, instanța de apel a acționat în derogarea de la prevederile
procesual – penale, precum și nu s-a condus de recomandările Plenului Curții
Supreme de Justiție expuse în pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12.12.2005 cu privire la
practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, conform căreia nerespectarea
acestor cerințe ale legii echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage
după sine casarea deciziei pronunțate;
- instanța de apel nu era în drept să dispună o altă hotărâre în baza acelorași
probe fără să le fi cercetat nemijlocit și în instanța de apel, or modalitatea de
apreciere diferă de modalitatea de apreciere a acelorași probe efectuată pe caz de
către prima instanță, situație care nu poate fi admisă întru respectarea unui proces
echitabil și contradictorial;
- instanța de apel, nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce
dovedesc vinovăția persoanei juridice „CONTINENT-SERVICE” S.A., care au fost
considerate ca admisibile, iar ulterior apreciate în mod superficial, fără a fi
5
evidențiate acele derogări evidente, prin care s-a reușit a induce în eroare instanțele
de judecată;
- vinovăția persoanei juridice „CONTINENT-SERVICE” S.A., este dovedită
prin declarațiile martorilor Croitor Lilian, Fiodorov Vitali, Vrublevscki Victor,
Belicov Vitalie, Breguța Mina, Ursu Gheorghe, Dodu Iurie, Becciev Dumitru,
Stanilevici Serghei, Meleșco Vasile, Maler Viorel, Pogrebnic Olga, Percemli
Marina, Raețchii Victor, Domnișor Alexandru, Filipovici Sergiu, Gîrneț Victor,
Cebotari Ion, Filonenco Alexandr, precum și prin materialele dosarului, procesul
verbal de cercetare la fața locului din 21.04.2009, comunicatul primăriei nr. 06-2-
3208 din 08.12.2011, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04 octombrie
2012, 7 registre ridicate de la paznici, procesul-verbal de examinare a registrelor din
24.01.2013, comunicatul nr. 06-2-356 din 20 februarie 2013, procesul-verbal de
ridicare din 19 mai 2013;
- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că activitatea de parcare a
autoturismelor la locul indicat în actul de învinuire era o activitate bine organizată
și dirijată de către întreprinderea „CONTINENT-SERVICE” S.A. și se exclude în
mod repetat asigurarea parcării autoturismelor în mod întâmplător de careva
persoane terțe, care nu au atribuție la această persoană juridică;
- instanța de apel nu a ținut cont de procesul - verbal de cercetare la fața locului
și planșa fotografică anexă, prin care atît în anul 2009 cît și în 2012, se dovedește că
locurile pentru parcare sunt special amenajate, unele chiar sunt amenajate și prin
plasarea acoperișului locului de parcare, fapt care în mod incontestabil dovedește
activitatea întreprinsă de „CONTINENT-SERVICE” S.A.;
- nu a ținut cont instanța de apel nici de acea informație prezentată de către
Direcția Generală transport de comunicații a Consiliului mun. Chișinău, conform
căreia s-a comunicat că „CONTINENT-SERVICE” S.A. nu dispune de autorizație
de funcționare a parcării auto cu plată pe str. Calea Orheiului 125, probă care în
viziunea acuzării în mod repetat și incontestabil dovedește caracterul ilicit al
activității prestate de persoana juridică inculpată;
- probele cercetate au dovedit că autovehiculele pe care proprietarii (martorii
audiați în ședința de judecată) le staționau pe noapte în parcarea din str. Calea
Orheiului 125, mun. Chișinău, se dețineau într-un teritoriu amenajat, care din
descrierile efectuate de ultimii, cade sub incidența pct. 2 din Regulamentul cu privire
la parcările auto cu plată pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea
Guvernului cu privire la parcările auto cu plată pe teritoriul Republicii Moldova nr.
672 din 19 iunie 1998, parcările auto reprezintă un teritoriu special sau o construcție
specială, destinate pentru gararea și păstrarea mijloacelor de transport și prestarea
serviciilor aferente contra plată;
- martorul Fiodorov Vitali în cadrul cercetării judecătorești nu a renunțat la
declarațiile date în cadrul urmăririi penale, confirmă că semnătura și manuscrisul din
fila dosarului 180 vol. I, îi aparține lui, astfel încât acesta a indicat că este paznic la
6
„Continent Service” S.A. și colecta banii pentru parcare, ducea evidența
automobilelor și înregistra automobilele care vin la reparație în registru de evidență;
- neînțeleasă este concluzia instanței de apel despre faptul că „nu există un act
care ar confirma că pe contul „CONTINENT-SERVICE” S.A. ar fi fost virate careva
sume bănești în contul acordării serviciilor de parcare” odată ce acesteia i se
incriminează realizarea unor acțiuni ilegale, or în caz contrar, în situația „virării”
cărorva sume de bani pentru acordarea serviciilor de parcare în contul întreprinderii,
aceasta ar dovedi legalitatea activității practicate și ar fi exclus înaintarea învinuirii
în baza art. 241 Cod penal;
- instanța de apel nu a intrat în esența speței cercetate, nu a raportat
circumstanțele faptei săvârșite la norma materială și în mod eronat a interpretat
componența laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 241 Cod penal.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună
rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de
procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că
hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate
da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută
ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce
împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului
de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a
fost individualizată și aplicată just; dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,
dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată
să conțină răspuns la toate motivele invocate.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate
de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în
7
corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic
superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se
avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau
motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.
Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temei pentru
declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, sub aspectul că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”, temei ce
în urma verificării legalității hotărârii atacate și-a găsit confirmarea în parte, în sensul
că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, totodată,
fiind indentificată de instanța de recurs ordinar și prezența temeiului pentru recurs
prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, ce prevede cazul
când „faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.
În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit invocă că la examinarea cauzei,
nici prima instanță, nici instanța de apel nu au reținut că fapta persoanei jurdice
„CONTINENT-SERVICE” S.A., incriminată în rechizitoriu și constatată de prima
instanță, calificată de aceasta în baza art. 241 alin. (2) lit. f) Cod penal, faptă ce a
fost indicată în decizia de achitare a instanței de apel ca fiind constatată de organul
de urmărire penală, nu constituie infracțiunea de practicare ilegală a activității de
întreprinzător cu obținerea unui profit în proporții deosebit de mari, prevăzută în art.
241 alin. (2) lit. f) Cod penal, or încălcările incriminate persoanei juridice
„CONTINENT-SERVICE” S.A., se cuprind în contravenția prevăzută în art. 263
alin. (4) Cod contravențional, care prevede aplicarea sancțiunii contravenționale în
cazul desfășurării unei activități de întreprinzător fără autorizație, licență sau
certificat, eliberate de autoritatea competentă în temeiul legii.
În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că ambele instanțe nu au luat în
considerare că prin rechizitoriu (f.d. 164, vol. II), apoi prin ordonanța din 05 mai
2014 de modificare a învinuirii în sensul agravării (f.d. 245, vol. II) persoana juridică
„CONTINENT-SERVICE” S.A., situată în mun. Chișinău, str. Calea Orheiului 125,
fiind înregistrată la 17 decembrie 1993, a fost învinuită că aceasta având ca genuri
de activitate - întreținerea și repararea autovehiculelor, comerțul cu piese și accesorii
pentru autovehicule, închirierea bunurilor imobiliare proprii, contrar prevederilor
pct. 7) din Hotărârea Guvernului nr. 672 din 19 iunie 1998 cu privire la parcările
auto cu plată pe teritoriul Republicii Moldova, nedispunând de autorizația de
funcționare a parcării auto cu plată eliberată de către Direcția Generală transport și
căi de comunicații a Primăriei mun. Chișinău, pentru prestarea unui astfel gen de
activitate, în perioada anilor 2007 – 2012, a oferit locuri de parcare, cu capacitatea
de a circa 50 locuri, fiind achitate lunar pentru parcare 300 lei, respectiv pentru
fiecare 24 ore câte 10 lei, obținând astfel un venit ilicit, în proporții deosebit de mari,
în sumă totală de 137450 lei. Acțiunile lui „CONTINENT-SERVICE” S.A., au fost
calificate de către organul de urmărire penală în baza art. 241 alin. (2) lit. f) Cod
8
penal, adică practicarea ilegală a activității de întreprinzător, soldată cu obținerea
unui profit în proporții deosebit de mari.
În acest context, Colegiul penal lărgit reține că conform art. 125 Cod penal,
(care este o normă accesorie la art. 241 Cod penal), prin desfășurarea ilegală a
activității de întreprinzător se înțelege:
„a) desfășurarea activității de întreprinzător fără înregistrarea
(reînregistrarea) la organele autorizate;
b) desfășurarea unor genuri de activitate interzise de legislație;
c) desfășurarea activității de întreprinzător prin intermediul filialelor,
reprezentanțelor, sucursalelor, secțiilor, magazinelor, depozitelor, unităților
comerciale și altor unități neînregistrate în modul stabilit de legislație;
d) desfășurarea activității de întreprinzător fără utilizarea mărcilor
comerciale și de fabrică și fără indicarea în documente a codurilor fiscale, în cazul
cînd folosirea sau indicarea lor este prevăzută de legislație, ori desfășurarea acestei
activități cu utilizarea unor coduri fiscale străine sau plastografiate”.
Astfel, Colegiul penal lărgit stabilește că din materialele cauzei rezultă cert că
în fapta incriminată persoanei juridice „CONTINENT-SERVICE” S.A. de
desfășurarea activității de întreprinzător fără autorizație, nu este prezentă nici o
modalitate de comitere a infracțiunii de desfășurare a activității ilegale de
întreprinzător, în sensul în care aceasta este prevăzută de legea penală în dispozițiile
art. 241 Cod penal, descrisă în partea generală a Codului penal, în art. 125.
Prin urmare, se subliniază că organul de urmărire penală și instanțele ierarhic
inferioare nu au ținut cont de faptul că desfășurarea unei activități de întreprinzător
fără autorizație (ce constituie o activitate permisă, dar care se defășoară în condițiile
legii), nu cade sub incidența prevederilor art. 125 Cod penal, ce enumeră exhaustiv
și descrie modalitățile infracțiunii de desfășurare ilegală a activității de
întreprinzător, incriminată în art. 241 Cod penal, dar în esență constituie componența
contravenției prevăzute de art. 263 alin. (4) Cod contravențional, în care este
sancționată contravențional fapta de desfășurare a unei activități de întreprinzător
fără autorizație, licență sau certificat, eliberate de autoritatea competentă în temeiul
legii.
La fel, Colegiul penal lărgit în urma analizei deciziei instanței de apel, notează
că deși instanța de apel indică în decizia sa (f.d. 88-92, vol. III), că în ședința instanței
de apel au fost verificate și cercetate declarațiile și probele examinate în ședința de
judecată în fond, ulterior întemeindu-și concluziile în baza acestor probe, cum ar fi
declarațiile martorilor Fiodorov Vitali, Meleșco Vasile, Raețchii Victor, Domnișor
Alexandru, Filipovici Sergiu, Cebotari Ion, Filonenco Alexandr, Adrievschii Andrei,
din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 76-
81, vol. III), se atestă că lipsesc careva consemnări care ar confirma că aceste probe
ar fi fost verificate de către instanța de apel, fapt ce contravine cerințelor stipulate în
art. 414 alin. (2), (6) Cod de procedură penală, ce prevăd că instanța de apel verifică
9
declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința
de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și că instanța de apel nu este în drept
să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au
fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în
procesul-verbal.
Totodată, instanța de apel s-a expus superficial și nu a luat în considerare în
ansamblu declarațiile martorilor Croitor Lilian, Vrubelski Victor, Belicov Vitalie,
Breguța Mina, Ursu Gheorghe, Dodu Iurie, Becciev Dumitru, Stanilevici Valeriu,
Maler Viorel, Progrebnic Oleg, Ciorbă Dina, Percemli Marina, Gîrneț Victor,
precum și procesul – verbal de cercetare la fața locului din 04 octombrie 2012, prin
care a fost examinat teritoriul amplasat pe str. Calea Orheiului 125, mun. Chișinău,
ce aparține „CONTINENT-SERVICE” S.A., stabilindu-se faptul prezenței
multiplelor automobile parcate și existența locurilor special adaptate pentru parcare
sub acoperiș. De asemenea, de la fața locului, din încăperea paznicilor au fost
ridicate 7 registre (f. d. 165 -174, vol. I); procesul – verbal de examinare a registrelor
din 24 ianuarie 2013, prin care s-a stabilit că automobilele au fost parcate la parcarea
de pe str. Calea Orheiului 125, mun. Chișinău (f. d. 79. vol. II); procesul – verbal de
ridicare din 19 mai 2013, prin care au fost ridicate acte (f. d. 86, vol. II); comunicatul
nr. 06-2-356 din 20 februarie 2013, prin care Direcția Generală transport de
comunicații a Consiliului mun. Chișinău, a comunicat că „CONTINENT-
SERVICE” S.A., nu dispune de autorizație de funcționare a parcării auto ca plată pe
str. Calea Orheiului 125 (f. d. 84. vol. II), fără a aprecia corespunzător aceste probe
prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct
de vedere al coroborării lor.
În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o
decizie de achitare a persoanei juridice „CONTINENT-SERVICE” S.A. de sub
învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 241 alin. (2) lit. f) Cod penal,
printr-o motivare superficială, fără a lua în considerare în ansamblu cumulul de
probe administrat la cauza penală, fără a ține cont în deplină măsură la încadrarea
juridică a faptei de prevederile legii penale și contravenționale, prin ce a fost afectată
soluția adoptată, eroare ce nu poate fi corectată de instanța de recurs ordinar și astfel
decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei
în instanța de apel.
7.1. Totodată, instanța de apel nu a motivat încheierea protocolară de admitere
a demersului procurorului (f.d. 77, vol. III), de a examina prezenta cauză în ordine
de apel și nu de recurs, ce la fel urmează a fi motivat la rejudecarea cauzei.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de
dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare
și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu
prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea
10
de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat,
nominalizate și în prezenta decizie, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii
înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în
instanță, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu
argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să
analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii imputate, să
elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-
și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în partea încadrării
juridice a faptei, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară
în acest domeniu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu
prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2016, în cauza penală privind-o pe
„CONTINENT-SERVICE” S.A., cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea
de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată pronunțată la 16 februarie 2017.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
Nicolaev Ghenadie
Moraru Petru
11