1ra-207/17 — art. 190 alin.2 lit. b,c CP

1ra-207/17 — art. 190 alin.2 lit. b,c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.1ra-207/17

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpatul Ursu Radu, avocatul acestuia Druță Boris și avocatul Istrate Angela în

numele inculpatei Tronciu Tatiana prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 26 iulie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui

Ursu Radu Vasile, născut la 16.04.1988, originar

din sat. Șendreni, r-nul Nisporeni, domiciliat

mun. Chișinău, str. I. Pruncul 44,

și

Tronciu Tatiana Constantin, născută la

11.10.1990, originară din r-nul Cahul, sat. Roșu,

domiciliată sat. Vărzărești, r-nul Nisporeni,

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 07.02.2014 - 26.07.2016;

Instanța de apel: 22.08.2016 - 25.10.2016;

Instanța de recurs: 06.12.2016 - 18.01.2017.

C O N S T A T Ă

Radu și Tronciu Tatiana au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 190

alin.(2) lit. b), c) Cod penal stabilindu-li-se pedeapsa:

lui Ursu Radu - 5 (cinci) ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

de conducere în întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de forma organizatorico-

juridică și de tipul de proprietate, pe termen de 3 (trei) ani.

În baza art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, s-a adăugat parțial la pedeapsa

stabilită prin prezenta sentință pedeapsa neispășită stabilită prin sentința judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 07.09.2015, numindu-i-se pedeapsa definitivă de 8 (opt) ani

închisoare în penitenciar de tip închis.

1

lui Tronciu Tatiana - 4 (patru) ani închisoare în penitenciar pentru femei de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în întreprinderi,

instituții, organizații, indiferent de forma organizatorico-juridică și de tipul de

proprietate, pe un termen de 3 (trei) ani.

Acțiunea civilă a fost admisă și s-a încasat, în mod solidar, de la Ursu Radu,

Tronciu Tatiana și Cebotari Vitalie în beneficiul lui Țurcan Larisa prejudiciul material

în mărime de 33 517,50 (treizeci și trei mii cinci sute șaptesprezece, 50) lei.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Cebotari Vitalie în privința căruia

hotărârile nu se contestă cu recurs ordinar.

deținut în Penitenciarul 9, Pruncul din mun. Chișinău, pe parcursul lunii mai 2013,

împreună și de comun acord cu Cebotari Vitalie și soția sa Tronciu Tatiana, acționând

cu intenție în scopul dobândirii prin înșelăciune a bunurilor altei persoane, în baza unui

plan bine organizat și rolurile împărțite din timp, sub pretextul că este avocatul cu

numele „Andrei”, care reprezintă interesele lui „Alex Romanenco”, a dobândit prin

înșelăciune de la Țurcan Larisa bani și bunuri materiale, pentru a fi transmise

eventualului „Alex Romanenco”, identitatea adevărată a acestuia fiind Cebotari Vitalie,

care la fel este deținut în Penitenciarul 9, Pruncul și ispășește pedeapsa împreună cu el

și intenționat a mințit-o pe Țurcan Larisa, prezentându-i-se cu o identitate falsă în scopul

obținerii ilicite a bunurilor acesteia, după cum urmează:

La 09 mai 2013, aflându-se în Penitenciarul 9, Pruncul din mun. Chișinău, a fost

telefonat de partea vătămată Țurcan Larisa, la indicația lui Vitalie Cebotari cu care era

în înțelegere prealabilă, astfel că în vederea realizării planului criminal, acesta i s-a

prezentat ca avocatul lui Cebotari Vitalie pe nume ,,Andrei„ și comunicându-i că

cunoaște despre faptul transmiterii banilor, i-a cerut deja, ca în vederea transmiterii lor,

să o contacteze telefonic pe secretara sa cu numele „Tatiana”, care în realitate este soția

acestuia. În continuare, Țurcan Larisa, fiind dusă în eroare și fiindu-i camuflat pretextul

și scopul real al transmiterii banilor, datorită informațiilor false ce i-au fost comunicate,

precum și acțiunilor întreprinse de către Cebotari Vitalie și Ursu Radu, a contactat-o la

telefon și ulterior, s-a întâlnit în fața circului de pe bd. Grigore Vieru din mun. Chișinău

cu Tronciu Tatiana, care fiind la curent și cunoscând despre caracterul acțiunilor

săvârșite de către Cebotari Vitalie și Ursu Radu și circumstanțele veridice în care

urmează a fi transmiși banii ceruți de la partea vătămată, conștientizând în mod tacit

caracterul acțiunilor sale, a primit de la Țurcan Larisa banii în sumă de 350 euro, ceea

ce conform cursului oficial stabilit de BNM pentru ziua respectivă constituia

echivalentul a 5617 lei și 50 bani, pe care împreună cu ceilalți participanți la comiterea

infracțiunii, i-au însușit.

Tot el, Ursu Radu acționând cu intenție, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor

altei persoane, împreună cu Cebotari Vitalie și Tronciu Tatiana, în baza unei intenții

2

comune unice determinată de planul criminal menționat mai sus, în vederea atingerii

unui scop final comun, având aceleași roluri și în aceleași circumstanțe a dobândit ilicit

la 15 mai 2013, prin intermediul cet. Tronciu Tatiana, bani în sumă de 400 euro, ceea

ce conform cursului oficial stabilit de BNM pentru ziua respectivă constituia

echivalentul a 6 340 lei, pe care împreună cu ceilalți participanți la comiterea

infracțiunii, i-a însușit.

Tot el, Ursu Radu acționând împreună cu Cebotari Vitalie și Tronciu Tatiana, în

baza unei intenții comune unice determinată de planul criminal menționat mai sus, în

vederea atingerii unui scop final comun de dobândire ilicită a bunurilor altor persoane,

având aceleași roluri și în aceleași circumstanțe a dobândit la 28 mai 2013, prin

intermediul Tatianei Tronciu, bani în sumă de 1000 euro, ceea ce conform cursului

oficial stabilit de BNM pentru ziua respectivă constituia echivalentul a 16 210 lei, pe

care împreună cu ceilalți participanți la comiterea infracțiunii, i-au însușit.

Tot el, Ursu Radu acționând împreună cu Cebotari Vitalie și Tronciu Tatiana, în

baza unei intenții comune unice determinată de planul criminal menționat mai sus, în

vederea atingerii unui scop final comun, având aceleași roluri și în aceleași circumstanțe

au dobândit la 19 mai 2013, un telefon mobil de marca „Huawei Wi„ în valoare de 5

000 lei și ulterior, în perioada lunii iunie produse alimentare în sumă totală de 350 lei,

pe care împreună cu ceilalți participanți la comiterea infracțiunii, le-a însușit.

Inculpata Tronciu Tatiana, pe parcursul lunii mai 2013, împreună și de comun

acord cu soțul său Ursu Radu și Cebotari Vitalie, acționând cu intenție în scopul

dobândirii prin înșelăciune a bunurilor altei persoane, în baza unui plan bine organizat

și rolurile împărțite din timp, sub pretextul că este secretara avocatului „Andrei”, care

de facto era soțul său Ursu Radu, deținut în Penitenciarul 9, Pruncul din mun. Chișinău,

a dobândit prin înșelăciune de la Țurcan Larisa bani și bunuri materiale, pentru a fi

transmise eventualului „Alex Romanenco”, identitatea adevărată a acestuia fiind

Cebotari Vitalie, care la fel este deținut în Penitenciarul 9, Pruncul și ispășește pedeapsa

împreună cu Ursu Radu și intenționat a mințit-o pe Țurcan Larisa, prezentându-i-se cu

o identitate falsă.

Astfel, la 09 mai 2013, aflându-se pe bd. Grigore Vieru, mun. Chișinău, în

apropierea Circului, fiind în înțelegere prealabilă cu Cebotari Vitalie și Ursu Radu,

prezentându-se ca secretara avocatului „Andrei”, care apără interesele clientului Alex

Romanenco, prin înșelăciune a dobândit de la Țurcan Larisa bani în sumă de 350 euro,

pentru a-i transmite acestuia întru soluționarea situației neexistente, care i-a fost descrisă

telefonic părții vătămate de către Ursu Radu și Cebotari Vitalie.

Tot, ea Tronciu Tatiana la 15 mai 2013, aflându-se pe bd. Grigore Vieru, mun.

Chișinău, în apropierea Circului, acționând cu intenție directă în vederea dobândirii

bunurilor altei persoane, înșelând-o pe Țurcan Larisa că este secretara avocatului

„Andrei”, care apără interesele lui „Alex Romanenco”, a primit de la aceasta bani în

3

sumă de 400 euro, ceruți telefonic de Cebotari Vitalie, pentru eventuala soluționare a

situațiilor neexistente ale acestuia.

Tot ea, Tronciu Tatiana la 19 mai 2013, acționând cu intenție directă în vederea

dobândirii bunurilor altei persoane, înșelând-o pe Țurcan Larisa că este secretara

avocatului „Andrei”, care apără interesele lui „Alex Romanenco”, a primit de la partea

vătămată un telefon mobil de model „Huawei Wi” în valoare de 5 000 lei.

Tot ea, Tronciu Tatiana la 28 mai 2013 aflându-se pe bd. Grigore Vieru, mun.

Chișinău, în apropierea Circului, acționând cu intenție directă în vederea dobândirii

bunurilor altei persoane, în aceleași circumstanțe, a primit de la aceasta bani în sumă de

1000 euro, care urmau a fi transmiși lui Cebotari Vitalie, pentru eventuala soluționare a

situațiilor neexistente ale acestuia.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, manifestate prin dobândirea bunurilor altei

persoane prin prezentarea cu o identitate falsă, inculpații Ursu Radu, Tronciu Tatiana și

Cebotari Vitalie au comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal,

adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, săvârșită de două

sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile în sumă totală

de 33 517,50 lei.

3.1. Avocatul Istrate Angela în numele inculpatei Tronciu Tatiana, care a solicitat

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată din

lipsa faptei infracționale.

În argumentarea apelului avocatul a invocat că instanța de fond nu și-a motivat

soluția de condamnare a inculpatei, nu a apreciat fiecare probă separat și în coroborare,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, adoptând astfel

o sentință nemotivată și ilegală.

Instanța de judecată nu a argumentat elementul de înșelăciune reținut în acțiunile

lui Tronciu Tatiana, apelantul considerând că, nici una din metodele, procedeele sau

tehnicile de operare ale persoanei care comit un act de înșelăciune, nu se regăsesc în

acțiunile inculpatei. Faptul că aceasta ar fi denaturat informația despre sine nu are

suport probant, în cadrul cercetării nefiind demonstrat nici abuzul de încredere, necesar

incriminării escrocheriei. De asemenea, instanța nu a stabilit care sunt acele acțiuni ale

inculpatei care au dus partea vătămată în eroare, în conținutul sentinței fiind copiat doar

textul rechizitoriului.

Totodată, avocatul a considerat pedeapsa stabilită inculpatei prea aspră, în

circumstanțele în care anterior aceasta nu a fost condamnată, partea vătămată careva

pretenții față de ea nu a avut, la momentul săvârșirii infracțiunii era studentă, în acest

sens instanța de judecată nu a explicat din care motive nu poate fi aplicată categoria de

pedeapsă non privativă de libertate.

Nefiind de acord cu mandatul de arest emis pe termen de 30 de zile în privința

4

inculpatei Tronciu Tatiana, avocatul Istrate Angela a declarat recurs prin care a solicitat

anularea acestuia.

În cadrul examinării cauzei în instanța de apel, inculpata Tronciu Tatiana a depus

cerere prin care a solicitat aplicarea în privința sa a Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova pe motiv că se căiește sincer de cele comise.

De asemenea, avocatul Istrate Angela a depus cerere prin care a retras recursul

declarat asupra mandatului de arest eliberat pe numele Tatianei Tronciu.

3.2. Inculpatul Ursu Radu, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit căreia să fie achitat din motiv că fapta lui nu întrunește elementele

infracțiunii.

Consideră că vinovăția în comiterea infracțiunii încriminate nu a fost demonstrată,

iar toate probele acumulate de procuror, sunt presupuneri, cu atât mai mult că partea

vătămată a declarat instanței că nu-1 cunoaște pe Ursu Radu și careva pretenții față de

el nu are.

au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului Istrate Angela în numele inculpatei

Tronciu Tatiana și inculpatului Ursu Radu declarate împotriva sentinței cu menținerea

acesteia în această parte fără modificări.

Totodată, s-a admis cererea avocatului Istrate Angela de retragere a recursului

declarat împotriva mandatului de arest eliberat pe numele Tatianei Tronciu cu încetarea

procedurii de recurs.

4.1. În motivarea soluției adoptate, Colegiul a constatat că la pronunțarea sentinței

instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că inculpații Ursu Radu și Tronciu Tatiana au săvârșit infracțiunea imputată

lor.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauză și

care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

Pe numele inculpatei Tronciu Tatiana, instanța de fond a emis mandat de arest pe

termen de 30 zile (f.d. 94, vol. III), iar potrivi informației IP Cahul (f.d. 109, vol. III),

în privința acesteia se petrec măsuri speciale de investigație cu scopul stabilirii locului

aflării și reținerii ei, motiv din care Colegiul a examinat cauza în lipsa inculpatei dar cu

participarea apărătorului ei Istrate Angela considerând că dânsa se sustrage de la

judecată.

Cu toate că inculpații vina în comiterea escrocheriei încriminate n-au recunoscut-

o, Colegiul a conchis că vina lor se dovedește integral de probe care sunt pertinente,

concludente, utile, veridice și coroborează între ele cum ar fi, declarațiile părții

5

vătămate Țurcan Larisa, martorului Cernobrovciuc Ion și materialele cauzei, inclusiv:

- procesul verbal de prezentare spre recunoaștere după fotografie din 18.09.2013,

din care rezultă că partea vătămată a recunoscut-o pe cet. Tronciu Tatiana, ca fiind

persoana care s-a prezentat ca secretara avocatului pe nume ”Andrei,, și căreia în

regiunea circului din mun. Chișinău, în perioada lunii mai 2013, i-a transmis sumele

bănești însușite. Tot ea a primit de la ea și telefonul mobil de marca „Huawei Wi” care

i-a fost cerut de către persoana pe nume „alex romanenco” (f. d. 46);

- ordonanța și procesul verbal de ridicare de la Garabajiu Veronica, precum și

procesul verbal de examinare a unei bucăți de hârtie, pe care este înscris numărul de

telefon 078689854, din care rezultă că acest număr de telefon într-adevăr a fost utilizat

de către Cebotari Vitalie în perioada în care au fost dobândiți ilicit banii de la cet.

Țurcan Larisa (f.d. 144-145);

procesul verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice din

-

19.12.2013, purtate de către utilizatorul cu nr.06846560 și 060204491 care conform

materialelor cauzei a fost utilizate de către persoana cu numele Andrei” (f.d. 65-67);

”

procesul verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice din

-

19.12.2013, purtate de către utilizatorul cu nr.060436957 care conform materialelor

cauzei a fost utilizat de Tronciu Tatiana (f.d. 55-58);

procesul verbal de examinare a informației despre convorbirile telefonice din

-

26.12.2013, purtate de către utilizatorul cu nr. 078689854, care conform materialelor

cauzei penale este numărul de telefon utilizat de către persoana care i s-a prezentat părții

vătămate, cu numele „alex romanenco” și din care rezultă că numărul de telefon

respectiv este înregistrat după cet. Garabajiu Veronica - mama condamnatului Cebotari

Vitalie. Totodată din procesul verbal de examinare respectiv rezultă că între partea

vătămată și utilizatorul acestui număr de telefon pe perioada lunilor mai - iulie 2013,

adică perioada de timp indicată de către partea vătămată au fost purtate numeroase

discuții telefonice. În cele din urmă prin examinarea acestei descifrări a convorbirilor

telefonice se constată de legătură cu numerele de telefon utilizate de către Ursu Radu

Vasile și Tronciu Tatiana (f.d. 75-81);

procesul verbal de examinare a informației privind descifrarea convorbirilor

-

telefonice din 19.09.2013, purtate de către partea vătămată la numărul de telefon

078610648, din care rezultă că dânsa a fost telefonată de către utilizatorul cu nr.

078689854 și totodată într-adevăr a purtat discuții telefonice cu utilizatorii numerelor

de telefoane ale companiei „Orange”, care erau utilizate, conform materialelor cauzei

penale de către Ursu Radu și Tronciu Tatiana (f.d. 89-91);

ordonanța și procesul verbal de ridicare de la partea vătămată a documentelor și

-

bonurilor de plată în legătură cu achiziționarea telefonului mobil de model „Huawei”;

ordonanța și procesul verbal de ridicare a listei întrevederilor condamnatului în

-

Penitenciarul 9, Pruncul, Ceban Alexandru, conform cărora s-a constatat că Țurcan

6

Larisa a transmis pe numele acestuia la indicația lui Cebotari Vitalie, un colet. (f.d. 92-

93);

copia listei de întrevederi și cererea părții vătămate (f.d. 94-95);

-

ordonanța și procesul verbal de ridicare din 13.12.2013 din cauza penală cu nr.

-

2013790082 a documentelor care au tangență cu cazul în speță. (f.d. 96-97);

actele care au fost ridicate din cauza penală cu nr. 2013790082 (f.d. 98-124);

-

procesul verbal de percheziție din 19.12.2013, efectuată la locul de deținere a

-

condamnatului Cebotari Vitalie, conform căruia au fost depistate un încărcător de la

telefon mobil „Alcatel”, un capac de telefon Samsung și căști audio (f.d. 129-130);

procesul verbal de examinare a obiectelor ridicate în cadrul percheziției din

-

19.12.2013, efectuată la locul de deținere a condamnatului Cebotari Vitalie, conform

căruia au fost depistate un încărcător de la telefon mobil „Alcatel”, un capac de telefon

Samsung și căști audio (f.d. 131);

ordonanța de recunoaștere în calitate de corpuri delicte și transmitere a acestora

-

în camera de păstrare a corpurilor delicte (f.d. 132-133);

ordonanța de recunoaștere și anexare în calitate de corp delict la cauza penală a

-

bucății de hârtie cu înscrisuri ridicată de la Garabajiu Veronica - într-un plic sigilat (f.d.

148);

chitanța de primire a corpurilor delicte (f.d. 134);

-

procesul verbal de ridicare și examinare a fișei personale a cet. Garabajiu

-

Veronica, mama condamnatului Cebotari Vitalie (f.d. 136-139);

ordonanța de recunoaștere și anexare în calitate de document a fișei personale a

-

Veronicăi Garabajiu (f.d. 140);

procesul verbal de confruntare din 20.12.2013, conform căruia partea vătămată

-

Țurcan Larisa a recunoscut vocea lui Cebotari Vitalie ca cea a persoanei care i s-a

prezentat cu numele „alex romanenco” (f.d. 193194);

fișele de evidență ale întrevederilor condamnatului Cebotari Vitalie.

-

Colegiul a conchis că întreaga sistemă de probe analizată demonstrează cu

certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate și combat

argumentele apelurilor declarate.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile inculpaților Tronciu

Tatiana și Ursu Radu precum că nu au avut intenția de a dobândi ilicit careva bunuri a

părții vătămate și nu a existat între ei nici o înțelegere prealabilă de a o deposeda prin

înșelăciune pe aceasta de bani și telefon și că Tronciu Tatiana n-a cunoscut despre

faptele de escrocherie, deoarece ele nu corespund adevărului și sunt date de către

inculpați în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală, fiind combătute de probele

analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

demonstrând astfel vinovăția lor în cele comise.

Colegiul, a stipulat că componența de infracțiune a escrocheriei constituie o

7

modalitate a sustragerii bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere.

Astfel, pentru existența escrocheriei, în modalitatea în care este incriminată inculpaților

conform rechizitoriului, s-a constatat trecerea unor mijloace bănești din proprietatea sau

posesia victimei în proprietatea inculpaților. De asemenea, s-a reținut și prezența

diminuării reale a patrimoniului părții vătămate ca element obligatoriu al sustragerii,

ceea ce în cazul escrocheriei urmează ca partea vătămată să transmită bunurile în mod

aparent benevol făptuitorului.

Totodată s-a reținut că mijloacele bănești, în a căror sustragere sunt recunoscuți

vinovați inculpații, au fost transmise de către Țurcan Larisa benevol acestora prin

înșelăciune și abuz de încredere, partea vătămată a fost indusă în eroare, iar inculpații,

având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane cu însușirea lor ulterioară,

acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord, sub pretextul eliberării lui

Cebotari Vitalie de sub arestare preventivă, comunicându-i informații false, precum că

acesta a fost reținut recent de către organele de drept pentru comiterea unui accident

rutier și că urmează să fie eliberat în scurt timp, totodată mai comunicându-i că deține

un automobil, în urma vânzării căruia, va avea posibilitatea să-i restituie datoria

bănească, intrând în încrederea ei, în scopul sustragerii mijloacelor bănești, abuzând de

încrederea acordată, i-a cerut să-i transmită bani în sumă totală de 33 517,50 lei.

Astfel, a fost determinată intenția prelungită de comitere a infracțiunii incriminate,

or, în aceste cazuri, intenția inculpaților a fost unică prin multiple acțiuni infracționale

identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune - să însușească,

prin înșelăciune, bunurile părții vătămate în proporțiile stabilite mai sus.

Totodată, Colegiul a menționat și faptul că, deși inculpații nu-și recunosc vina în

comiterea escrocheriei incriminate, totuși au recuperat părții vătămate prejudiciul

cauzat prin infracțiune.

Cu referire la cererea inculpatei Tronciu Tatiana de aplicare în privința ei a Legii

nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova și de a înceta procesul penal, Colegiul

a considerat că aceasta este nefondată și urmează a fi respinsă din următoarele

considerente.

Art.(1) alin.(1-3) din Legea menționată prevede că aceasta se aplică condiționat și

exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în

cadrul procesului penal și celor condamnate care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul

executării pedepsei, perioadei de probațiune sau termenului de probă și sunt evaluate

psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă aceste persoane cad

sub incidența prevederilor art.2-9,11 și 12.

Căința activă a persoanei se determină în conformitate cu criteriile stabilite la art.

57 Cod penal nr. 985-XV din 18.04.2002, fără a ține cont de criteriul gravității faptei

comise.

8

Aplicarea oricărei modalități de liberare de pedeapsă penală, prevăzute de

prezenta lege, poate avea loc doar în condițiile în care organul de urmărire penală,

instanța de judecată sau judecătorul de instrucție constată întrunirea cerințelor stipulate

la alin.(l).

Conform art. 57 alin.(l) Cod penal persoana care pentru prima oară a săvârșit o

infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală dacă

ea, după săvârșirea infracțiunii, s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la

descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt mod,

a reparat prejudiciul pricinuit de infracțiune.

În asemenea circumstanțe s-a menționat că infracțiunea imputată inculpatei

Tronciu Tatiana se atribuie la categoria celor grave, aceasta nu a recunoscut vina și de

asemenea nu s-a autodenunțat și n-a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, ba mai

mult, se sustrage de la judecarea cauzei, nu se prezintă în ședințele de judecată, ascunde

locul aflării ei, fapt ce a dat motiv să fie anunțată în căutare și în prezent de către

Inspectoratul de Poliție se efectuează investigații în vederea căutării și găsirii ei.

Faptul că Tronciu Tatiana în cererea sa indică că se căiește sincer de cele comise,

nu poate constitui temei de aplicare a actului de amnistie, or, de facto dânsa nu se căiește

de cele comise, n-a recunoscut vina, nu se prezintă în fața instanței de judecată, se

ascunde de organele de urmărire penală și de judecată.

De asemenea, instanța a constatat că prin sentință, prejudiciul material cauzat părții

vătămate s-a încasat, în mod solidar de la inculpați, însă potrivit materialelor cauzei,

părții vătămate i-a fost recuperat prejudiciul doar de către avocatul inculpatului Cebotari

Vitalie, Kebeș Alexei, (f.d. 172, vol. III), motiv din care Colegiul a conchis că în speță

nu sunt întrunite condițiile obligatorii de aplicare a Legii privind amnistia în privința

Tatianei Tronciu, și anume nu este întrunită condiția căinței active a acesteia, nu a

existat autodenunțul ei, nu este reparat integral prejudiciul pricinuit prin infracțiune,

astfel s-a considerat necesar de a respinge cererea înaintată.

În altă ordine de idei, Colegiul a considerat necesar de a admite cererea

apărătorului Istrate Angela de retragere a recursului declarat în numele inculpatei

Tronciu Tatiana, asupra mandatului de arest eliberat și de a înceta procedura de recurs,

or aceasta nu încalcă drepturile și libertățile legale ale părților la proces.

Privitor la categoria și măsura de pedeapsă aplicată inculpaților, Colegiul a

considerat-o legală, la stabilirea căreia s-a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil

al infracțiunii săvârșite, că aceasta face parte din categoria celor grave, de persoana celor

vinovați, de rolul lor la săvârșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Circumstanțe atenuante în privința inculpaților nu au fost stabilite, iar drept

circumstanță agravantă în privința lui Ursu Radu, s-a reținut săvârșirea infracțiunii de

9

către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară.

Totodată, Colegiul a considerat că nu poate fi reținută ca circumstanță agravantă

în privința inculpaților - săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, or

potrivit art. 77 alin.(2) Cod penal ”dacă circumstanțele menționate la alin.(1) sunt

prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a prezentului cod în

calitate de semne ale acestor componențe de infracțiuni, ele nu pot fi concomitent

considerate drept circumstanțe agravante.”

În speță inculpații au fost condamnați în baza art. 190 alin.(2) lit. b) și c) Cod

penal, după indicii dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune,

săvârșită de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, de aceea circumstanța agravantă „săvârșirea infracțiunii prin orice formă

de participație”, în privința inculpaților nu poate fi concomitent considerată drept

circumstanță agravantă.

5.1. Avocatul Druță Boris în numele inculpatului Ursu Radu, care invocând

prevederile art. 427 alin.(1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor emise în privința lui Ursu Radu cu emiterea unei decizii prin care ultimul

să fie achitat.

În motivarea recursului a indicat:

instanțele de judecată, pronunțând hotărârile de condamnare în privința

-

lui Ursu Radu nu au ținut cont de faptul că atât la urmărirea penală cât și în

ședința de judecată, partea vătămată Țurcan Larisa a declarat că nu-1 cunoaște

pe acesta și careva pretenții față de el nu are, totodată menționând că nu-i

cunoaște nici vocea;

instanța de apel eronat a dedus că anume declarațiile martorului Ion

-

Cernobrovciuc au fost corect puse la baza sentinței primei instanțe, or doar

faptul că în locul unde ei trăiau, în urma percheziției s-a ridicat un telefon

mobil, nu poate fi pus la baza menținerii sentinței deoarece sunt niște deducții

și nicidecum probe directe;

instanțele de fond nu au avut destule temeiuri a-l declara culpabil pe Ursu Radu,

-

iar în cazul când l-au recunoscut vinovat nu au făcut trimitere la Legea 210 din 29 iulie

2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței R Moldova.

5.2. inculpatul Ursu Radu, solicitând casarea deciziei instanței de apel și emiterea

unei hotărâri prin care să fie achitat pe motiv că nu a comis infracțiunea imputată lui.

Menționează că din declarațiile părții vătămate reiese că nu-l cunoaște și nici vocea nu

i-o cunoaște. Faptul că se cunoaște cu Cebotari Vitalie este firesc deoarece ispășesc

pedeapsa în același penitenciar, iar de telefonul ridicat în urma percheziției s-a folosit

10

nu doar el dar și ceilalți deținuți care sunt vre-o 70-80 la număr, astfel considerând că

vina sa în cele incriminate nu este dovedită.

5.3. avocatul Istrate Angela în numele inculpatei Tronciu Tatiana, care invocând

prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor emise cu pronunțarea unei decizii prin care Tatianei Tronciu să-i fie stabilită

o pedeapsă mai blândă, de altă categorie și încetarea procesului penal conform

prevederilor art. 1 și 2 al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia, în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R Moldova.

În motivare recurenta a indicat:

stabilind pedeapsa inculpatei, instanța de judecată nu a ținut cont de criteriile

-

de individualizare a acesteia, a negat circumstanțe importante care caracterizează

personalitatea condamnatei și anume faptul că Tronciu Tatiana anterior nu a fost supusă

răspunderii penale, prejudiciul cauzat părții vătămate a fost restituit, aceasta neavând

careva pretenții față de inculpați;

pentru restabilirea echității sociale perturbate prin infracțiunea comisă de

-

Tronciu Tatiana, ar fi fost echitabilă aplicarea pedepsei sub formă de amendă;

instanța de apel, refuzând cererea privind aplicarea față de Tronciu Tatiana a

-

Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia, a reținut că ultima se eschivează de la

urmărirea penală și nu se prezintă în instanța de judecată, însă aceste argumente nu pot

servi temei de respingere a cererii menționate deoarece nu sunt prevăzute drept

interdicții prevăzute de lege.

5.4. Procurorul a depus referință asupra recursurilor depuse solicitând declararea

inadmisibilității acestora deoarece din textul recursurilor declarate de inculpatul Ursu

Radu și avocatul acestuia, Druță Boris, reiese dezacordul cu modalitatea de apreciere

a probelor, motiv ce nu se conține în temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) Cod de

procedură penală.

Cât ține de recursul avocatului Istrate Angela în numele inculpatei Tronciu

Tatiana, procurorul consideră că instanța de apel, menținând pedeapsa stabilită de

instanța de fond, și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite,

ținând cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei precum și

de criteriile generale de individualizare a acesteia.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora,

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

11

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal evidențiază că Ursu

Radu în recursul său nu invocă nici un temei de casare, iar avocatul Druță Boris invocă

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, însă potrivit

solicitărilor de achitare a inculpatului Ursu Radu, Colegiul va deduce că motivele

recursurilor se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală și anume că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, dar de fapt recurenții se referă la dezacordul cu

aprecierea probelor și a vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii imputate.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul reține că

temeiurile invocate nu și-au găsit confirmarea în cauza dată. Starea de fapt reținută și

de drept apreciată de către instanțele de fond, concordă cu circumstanțele stabilite și

probele administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărârii atacate.

Deși se menționează că Ursu Radu nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii

incriminate, instanța de apel întemeiat a conchis că aceasta nu generează achitarea

acestuia precum s-a solicitat în cererile de apel și recurs, or în cursul judecării cauzei

în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice dubiu judiciar și dovedesc

cu certitudine vinovăția lui Ursu Radu în cele imputate. Versiunea recurenților este

combătută prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, iar pe parcursul

examinării cauzei în instanțele de judecată a fost stabilit cu certitudine că acțiunile

acestuia întrunesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de

art. 190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal.

Din textul recursurilor declarate rezultă dezacordul cu aprecierea probelor care

denotă nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. În acest context

Colegiul atenționează că la etapa judecării recursului, instanța nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o

altă situație de fapt, acestea fiind atributul exclusiv al instanței de fond și al instanței

de apel.

Relevant este și faptul că, regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar

instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o

reapreciere a stării de fapt reținută în speță.

Criticile formulate de recurenți și enunțate la pct. 5 al prezentei decizii prin care

12

se invocă aceleași motive ca și în apel, au format obiect de discuție la judecarea cauzei

în instanța de apel și ultima le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg

expusă în prezenta decizie la pct. 4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește

pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând

hotărârea judecătorească în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură

penală, nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la

casare, constatându-se astfel că recursurile declarate sunt inadmisibile.

Rezumând aceste constatări, Colegiul atestă corectitudinea concluziei instanței de

apel, care a examinat prezenta cauza penală fără careva abateri de la normele de

procedură și corect a apreciat probele cercetate sub toate aspectele, iar în hotărârea

adoptată a realizat o justă interpretare și aplicare a normelor de procedură penală,

decizia adoptată fiind legală, întemeiată și argumentată, faptelor comise de inculpat li

s-au dat o încadrare juridică corectă, motivarea soluției fiind bazată pe probele

administrate în cadrul procesului penal și verificate în ședința de judecată a instanței

de apel.

Referitor la aplicarea în privința inculpatului Ursu Radu a Legii nr. 210 din

29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, Colegiul menționează că prezenta lege se aplică

condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință

activă în cadrul procesului penal, iar în cazul din speță inculpatul atât pe parcursul

urmăririi penale cât și examinării cauzei în instanța de judecată, vina nu a recunoscut

și nu s-a căit sincer de cele comise.

Totodată, potrivit art. 2 alin.(2) din Legea sus menționată, încetarea procesului

penal are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate, acord care lipsește

la materialele cauzei. Mai mult ca atât, solicitarea avocatului Druță Boris contravine și

art. 10 alin.(1) lit. c), g) a Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia care stipulează

că nu poate fi absolvită de pedeapsă penală în legătură cu actul de amnistie persoana

bănuită, învinuită, inculpată sau condamnată pentru săvârșirea cu intenție a unei

infracțiuni în locurile de detenție precum și cea care a fost condamnată anterior pentru

săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de

grave, executând în tot sau în parte pedeapsa cu închisoare, or Ursu Radu la momentul

comiterii infracțiunii incriminate ispășea pedeapsa penală pentru comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 188 alin. (5) Cod penal, care este una deosebit de gravă.

Referitor la recursul declarat de avocatul Istrate Angela în numele inculpatei

Tronciu Tatiana, Colegiul stipulează că recurentul a invocat în textul acestuia toate cele

5 temeiuri conținute în pct. 6) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală însă nu a

motivat prin ce se confirmă fiecare temei în parte. Cu toate acestea, Colegiul penal

constată că acesta nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat

fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

13

alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată

corect a menținut sentința atacată.

Cât ține de pedeapsa stabilită Tatianei Tronciu, Colegiul relatează că așa cum se

reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este

singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei

pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în

vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii

alăturate și distincte, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia

cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

Menținând sentința, instanța de apel corect a stabilit că la aprecierea categoriei și

mărimii pedepsei instanța de fond a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celei vinovate, de circumstanțele cauzei care atenuează

sau agravează răspunderea, precum și atingerea scopului pedepsei penale privind

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

În aceiași ordine de idei, Colegiul susține poziția instanței de apel referitor la

respingerea ca nefondată a cererii Tatianei Tronciu de aplicare în privința sa a Legii nr.

210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, or aplicarea oricărei modalități de liberare de

pedeapsă penală, prevăzute de prezenta lege, poate avea loc doar în condițiile în care

organul de urmărire penală, instanța de judecată sau judecătorul de instrucție constată

întrunirea cerințelor stipulate la alin.(l).

Astfel, instanța de apel just s-a referit la prevederile art. 1-3 ale Legii menționate

supra, constatându-se că potrivit materialelor cauzei, Tatiana Tronciu nu poate fi

absolvită de pedeapsa penală în legătură cu amnistia deoarece nu și-a recunoscut vina

integral și nu s-a căit sincer pentru fapta comisă. Studiind materialele cauzei prin prisma

prevederilor art. 57 Cod penal, se constată că inculpata după comiterea infracțiunii, nu

s-a prezentat din proprie inițiativă la organele de drept pentru ași recunoaște vina, nu a

prezentat informații, date, acte precum și alte probe, care nu au fost cunoscute organelor

de urmărire penală, dar care sunt pertinente în cauza respectivă. Datele pot să se refere

14

atât la activitatea persoanei care se denunță cât și la activitatea altor persoane

participante la săvârșirea infracțiunii. Dimpotrivă, aceasta s-a sustras de la judecarea

cauzei, nu s-a prezentat in ședințele de judecată, ascunde locul aflării ei, fapt ce a dat

motiv să fie anunțată în căutare și în prezent, totodată de către aceasta nefiind reparat

nici prejudiciul material pricinuit părții vătămate încasat în mod solidar din contul

inculpaților.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze

asupra inadmisibilității recursurilor declarate pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Ursu Radu,

avocatul acestuia Druță Boris și avocatul Istrate Angela în numele inculpatei Tronciu

Tatiana împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25

octombrie 2016, în cauza penală în privința lui Ursu Radu și Tronciu Tatiana, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 februarie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

15