1ra-1943/2016 — Art. 145 alin. 1 CP

1ra-1943/2016 — Art. 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1943/2016

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Popa Serghei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 19 mai 2016, în cauza penală privindu-l pe

Popa Serghei Gheorghi, născut la 05 aprilie 1976,

originar s. Budăi, r-nul Taraclia, domiciliat în mun.

Chișinău, str. Vlad Țepeș, 42.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Serghei Gheorghi a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (1) Cod penal și condamnat în baza acestei legi prin stabilirea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 11 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

20 ianuarie 2014, în jurul orelor 19:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se pe

adresa mun. Chișinău, str. Vlad Țepeș, 42, acționând cu intenție directă, a inițiat un

conflict cu Comarova Liubovi Vladimir, fiica concubinei sale Comarova Liudmila Victor

și având intenția de a o omorî pe Comarova Liubovi anul nașterii 1991, i-a aplicat o

lovitură cu cuțitul în piept, în urma căreia a survenit decesul acesteia, care conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 20/166 din 28 ianuarie 2014 a survenit în

rezultatul hemoragiei interne, manifestată prin hemopericard și hemotorax pe stânga, ca

1

rezultat al lezării ventriculului drept al cordului, cauzat de plagă înțepat-tăiată a toracelui

– ce se confirmă prin modificările patologice depistate la examinarea medico-legală a

cadavrului și adeverite prin examenul histopatologic de laborator.

Aceste acțiuni ale inculpatului Popa Serghei au fost încadrate în baza art. 145

alin. (1) Cod penal, după semnele calificative – omorul intenționat al unei persoane.

3.1. inculpatul Popa Serghei, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare;

3.2. avocatul Harghel Andrei , prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței

cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale avocatul Harghel Andrei a invocat următoarele aspecte:

- nici un martor interogat în cadrul ședințelor de judecată și în cadrul urmăririi penale

și nici una dintre probe nu confirmă vinovăția lui Popa Serghei;

- momentul comiterii infracțiunii nu a fost pe deplin elucidat de către instanță,

deoarece nu s-a constatat cine a fost lângă victimă în momentul decesului, nu este clar

dacă victima și Popa Serghei erau singuri, sau era prezentă și mama victimei. Constatarea

instanței a vinovăției lui Popa Serghei, s-a făcut doar pe baza prezenței fizice a

inculpatului lingă victimă;

- instanța de fond nu motivează din care motiv a ajuns la această concluzie și a

respins posibilitatea lipsirii de viață din imprudență, nu motivează din care motiv a ajuns

la această concluzie și a respins posibilitatea survenirii decesului în rezultatul altercației

fizice dintre victimă și mama acesteia, ca rezultat al căderii mamei peste fiica acesteia, în

timp ce aceasta din urmă amenința inculpatul cu cuțitul. Instanța de fond menționează ca

această versiune este combătută de rapoartele de expertiză medico-legale nr. 70 din

28 ianuarie 2014, nr. 32Q/D din 20 ianuarie 2014, nr. 319/D din 20 ianuarie 2014, însă

aceste rapoarte se referă la apartenența de grup a sângelui depistat pe 2 cuțite din casă și

de pe un pachet de țigări și în nici într-un mod nu combat versiunea inculpatului;

- constatând vinovăția inculpatului, instanța nu a stabilit care a fost motivul și scopul

infracțiunii;

- versiunea inculpatului este mai plauzibilă decât versiunea acceptată de instanță și

oferă răspunsuri la care instanța nu s-a expus, în special, din start reiese și este clar

motivul și scopul infracțiunii. Versiunea inculpatului explică din care motiv mama

victimei de câteva ori și-a schimbat depozițiile sale, explică frica acesteia de a fi învinuită

de săvârșirea infracțiunii;

- nu există arma infracțiunii, nu s-a constatat care este obiectul săvârșirii infracțiunii,

respectiv nu s-au constatat careva amprente ale inculpatului pe „cuțitul” menționat în

sentință;

- în rest, probele menționate în sentință confirmă decesul victimei și în nici un caz nu

confirmă vinovăția lui Popa Serghei;

2

- partea acuzării careva probe concludente, care nu ar pune la îndoială vina

inculpatului, nu a prezentat, vina inculpatului Popa Serghei nefiind dovedită prin probele

acumulate.

respins ca depus peste termen apelul declarat de inculpatul Popa Serghei și respins ca

nefondat apelul declarat de avocatul Harghel Andrei în numele inculpatului Popa

Serghei, fiind menținută sentința fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că la data de 12 februarie

2016 a fost pronunțată sentința motivată a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău prin care

Popa Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (1) Cod penal și condamnat în baza acestei legi prin stabilirea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 11 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Menționează că inculpatul Popa Serghei a fost prezent la pronunțarea sentinței, a fost

asistat de un traducător, căruia i-a fost explicată esența soluției primei instanțe (f. d. 48,

vol. VI). Totodată, Popa Serghei a primit copia sentinței traduse în limba rusă la data de

16 februarie 2016, fapt confirmat prin avizul de recepție, anexat la materialele dosarului

(f. d. 85, vol. VI), însă a depus apelul la data de 09 martie 2016.

Instanța de apel a reținut că în baza prevederilor legii procesual penale, termenul de

declarare a apelului este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu

dispune altfel. În ședința Curții de Apel s-a constatat cu certitudine că Popa Serghei a fost

prezent la pronunțarea sentinței pe 12 ianuarie 2016, iar la data de 16 februarie 2016 a

primit o copie a sentinței tradusă în limba rusă, unde se indică expres care este termenul

de atac al sentinței pronunțate la data de 12 ianuarie 2016. Deși sentința Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău a fost pronunțată la 12 ianuarie 2016, copia sentinței traduse a

primit-o inculpatul la 16 februarie 2016, inculpatul a înaintat cererea de apel abia la data

de 09 martie 2016, adică peste termenul de 15 zile prevăzut de legislația procesuală

pentru declararea apelului.

Mai indică că apelantul nu a solicitat repunerea în termen a apelului în conformitate

cu prevederile art. 403 Cod de procedură penală. În ședința instanței de apel nu au fost

constatate circumstanțe noi, care ar da temei pentru repunerea în termen a apelului

declarat de inculpat.

4.2. Instanța de apel examinând în fond apelul avocatului Harghel Andrei în numele

inculpatului Popa Serghei, a constatat că instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și

de drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, instanța de fond

încadrând just acțiunile inculpatului Popa Serghei în baza dispozițiilor art. 145 alin. (1)

Cod penal - omorul intenționat al unei persoane.

A mai indicat instanța de apel că instanța de fond a conchis în mod justificat că

totalitatea probelor cercetate demonstrează cert vina inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal și în mod întemeiat a apreciat critic declarațiile

3

lui Popa Serghei ca fiind o versiune ce reflectă tendința inculpatului de a se apăra și

eschiva de la răspunderea penală.

A menționat că prima instanță corect a statuat că faptele inculpatului care la data de

20 ianuarie 2014, în jurul orei 19.00, a omorât-o pe fiica concubinei sale, Comarova

Liubovi, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor a unei persoane.

Indică că prima instanță a ajuns la concluzia justă că versiunea inculpatului expusă în

ședința de judecată, precum că nu el ar fi comis cele imputate este neveridică,

contradictorie, neconsolidată pe suport probatoriu și are drept scop eludarea răspunderii

penale. Or, însuși inculpatul a solicitat, inter alia, aplicarea art. 149 Cod penal care

prevede răspunderea penală pentru lipsirea de viață din imprudență. De aici, se deduce că

inculpatul nu este de acord cu forma de vinovăție, însă, în ședința de judecată în mod

constant nu a recunoscut vinovăția. Ulterior, în ședința de judecată, a solicitat să fie

aplicate - prevederile art. 38, adică extrema necesitate. Din aceste motive, urmează a fi

respinsă ipoteza avansată de inculpat, or, prin schimbarea poziției sale pe parcursul

procesului penal vizavi de culpabilitatea sa, Popa Serghei demonstrează că anume el a

omorât-o pe Comarova Liubovi, iar toate declarațiile sale sunt îndreptate exclusiv spre

evitarea răspunderii penale și nicidecum spre stabilirea adevărului.

Consideră instanța de apel că instanța de fond în mod corect a dat o apreciere critică

declarațiilor succesorului legal al părții vătămate decedate, Comarova Liudmila, care

fiind audiată în ședința de judecată a făcut declarații neconsecvente, evazive și presupuse.

Astfel, expunerea acesteia precum că după cearta în familie, a ieșit afară la WC, unde a

auzit portița și când s-a întors inculpatul i-a comunicat că au fost două persoane și că

Liuba este moartă, instanța de apel nu a reținut-o, or, această ipoteză în ședința de

judecată a fost respinsă și de însăși inculpat, care a infirmat versiunea cet. Comarova

Liudmila, precizând în declarațiile suplimentare că nici o persoană străină nu a intrat în

ogradă.

La fel, instanța de apel a reținut că Comarova Liudmila și-a schimbat declarațiile în

ședința de judecată. Această schimbare este determinată pe fundalul relațiilor stabilite

între Comarova Liudmila și inculpat, întrucât aceștia se află în relație de concubinaj. În

această ordine de idei, a accentuat că din declarațiile martorilor Sanicov Anatolie,

Capustin Iurii și Capustin Vladimir, care au indicat că anume Comarova Liudmila, îndată

după ce a fost comis omorul fiicei sale, le-a comunicat că anume Popa Serghei a

omorât-o pe partea vătămată Comarova Liubovi.

A mai menționat că în mod justificat s-a exclus versiunea precum că omorul s-ar fi

produs la căderea succesorului legal al părții vătămate decedate, Comarova Liudmila, pe

pat împreună cu cet. Comarova Liubovi (decedată), care avea cuțitul în mână și posibil

decesul părții vătămate ar fi survenit de la străpungerea acesteia la cădere a mamei sale

peste sau lângă ea. Această versiune este combătută de rezultatele expertizelor efectuate

și anume prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 70 din 28 ianuarie 2014 a două

4

cuțite, pachet de la țigări, potrivit căruia „în petele și mânjiturile de culoare cafenie de pe

cuțitul pentru bucătărie (ob.l- 3), cuțitul de buzunar (ob. 4,5) și pachetul de la țigări

(ob. 6) a fost depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup în

ob.1-3 (cuțitul pentru bucătărie a fost constatat numai antigenul „A” - aglutininele n-au

fost determinate, ce nu exclude provenirea acestui sânge de la Popa Serghei și nu putea

proveni de la cad. Comarova Liubovi și cet. Comarova Liudmila. În ob.6 (cuțitul de

buzunar, pachetul de la țigări) au fost constatați antigenii „A” și „B”, aglutininele n-au

fost determinate. Sângele depistat în aceste pete, putea proveni de la o persoană cu grupa

de sânge ABo sau de la persoane în sângele cărora se conțin factorii constatați. Așadar,

acest sânge a putut proveni de la cad. Comarova Liubovi, fără sau cu adaos de sânge de

la cet. Comarova Liudmila sau (și) Serghei Popa - în caz dacă ei însuși au avut careva

leziuni corporale la momentul infracțiunii cu hemoragii externe” (f.d.180-181. vol. I).

Totodată, instanța de apel a subliniat că conform Rapoartelor de expertiză medico-

legală nr. 320/D din 20 ianuarie 2014 a documentelor medicale pe numele cet. Comarova

Ludmila, a.n. 1964, la ultima careva leziuni corporale cu hemoragii externe nu s-au

constatat, fiind depistate doar excoriații la nivelul nasului, care au fost cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, se califică ca vătămare neînsemnată. Producerea leziunilor

corporale depistate în rezultatul căderii corpului din poziție verticală se exclude

(f. d. 176, vol. I), iar conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 319/D din 20

ianuarie 2014 a documentelor medicale pe numele lui Popa Serghei, la ultimul s-a

constatat: plagă tăiată la nivelul degetului II mâina dreaptă, care a fost cauzată în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor, excoriație la nivelul degetului IV

mâna dreaptă, care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea

sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară.

Producerea leziunilor corporale depistate în rezultatul căderii corpului din poziție

verticală se exclude (f. d. 175, vol. I).

Instanța de apel a considerat că s-a dovedit cu certitudine vinovăția inculpatului Popa

Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, fiind stabilită

atât latura obiectivă, manifestată prin fapta prejudiciabilă, constând în acțiunea de lipsire

ilegală de viață a cet. Comarova Liubovi prin aplicarea loviturii de cuțit, urmările

prejudiciabile, manifestate prin decesul părții vătămate, cât și legătura cauzală dintre

fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, demonstrată indubitabil prin rapoartele de

expertiză nominalizate mai sus.

Mai relatează instanța de apel că instanța de fond a determinat corect vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal,

argumentul avocatului precum că probele care au fost puse la baza sentinței de

condamnare sunt contradictorii, nu sunt pertinente, concludente și utile și nu

5

demonstrează vinovăția inculpatului fiind pur declarativ, fără suport probatoriu. Astfel, a

fost dovedită incontestabil atât existența faptei infracțiunii, existența în acțiunile

inculpatului a semnelor infracțiunii, cât și legătura cauzală directă dintre fapta lui Popa

Serghei, și prejudiciul cauzat relațiilor sociale cu privire la lipsirea ilegală și intenționată

de viață a victimei Comarova Liubovi.

Totodată, instanța de apel a respins argumentul avocatului precum că nu s-a

demonstrat care este scopul și motivul lui Popa Serghei, deoarece omorul neagravat,

prevăzut la alin. (1) art. 145 Cod penal, poate fi săvârșit din următoarele motive:

răzbunare, gelozie, ură, invidie, vanitate, lașitate, compătimire, motive huliganice etc.

În ședința de judecată s-a stabilit că în seara comiterii infracțiunii între Popa Serghei

și Comarova Liubovi a avut loc un conflict, iar răzbunarea este unul din cele mai

frecvente motive ale infracțiunilor de omor, la baza acesteia se află supărarea și

nemulțumirea de faptele victimei, însoțite de năzuința de a primi satisfacție pentru

prejudiciile pricinuite și intenționat a lovit-o cu cuțitul.

Consideră că prima instanță corect a respins solicitarea părții apărării privind

recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 149 Cod penal, care stabilește

răspunderea penală pentru lipsirea de viață din imprudență. Or, în acord cu art. 17 Cod

penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție dacă persoana care a

săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a

prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea

acestor urmări. Iar, conform art. 18 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost

săvârșită din imprudență dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar

considera în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate ori nu își dădea seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor

ei prejudiciabile, deși trebuia și putea să le prevadă.

Astfel, a reținut instanța de apel că inculpatul a fost ghidat de intenție (directă) la

comiterea faptei imputate. Acesta își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii

sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile și le-a dorit.

În același context, instanța de judecată justificat nu a reținut în speță incidența normei

statuate la art. 38 Cod penal, invocate de către inculpat, care reglementează starea de

extremă necesitate, drept cauză care înlătură caracterul penal al faptei, or, potrivit art. 38

alin. (2) Cod penal, este în stare de extremă necesitate persoana care săvârșește fapta

pentru a salva viața, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei persoane ori un interes

public de la un pericol iminent care nu poate fi înlăturat altfel. În speța dată, nu s-a

stabilit că inculpatul a aplicat o lovitură cu cuțitul în pieptul cet. Comarova Liubovi,

pentru a salva viața, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei persoane ori un interes

public de la un pericol iminent care nu poate fi înlăturat altfel. Mai mult ca atât, nu s-a

6

adeverit existența unui pericol iminent care ar fi servit drept catalizator pentru

declanșarea acțiunii infracționale a inculpatului.

A specificat instanța de apel că instanța de fond corect nu a reținut argumentul

inculpatului, precum că acesta a fost supus torturii la faza de urmărire penală când a fost

audiat în legătură cu prezenta cauză penală. Prima instanță a statuat just că acest

argument a fost verificat și s-a decis prin ordonanța procurorului în Procuratura

sec. Centru, mun. Chișinău, Gore Eugeniu, din 07 mai 2014 s-a refuzat începerea

urmăririi penale din motiv că nu există faptul infracțiunii (f. d. 109, vol. II). De

asemenea, plângerile repetate pe aceleași acțiuni fiind verificate, concluzia fiind expusă

în ordonanța procurorului Procuraturii sec. Centru, mun. Chișinău, Căuș Ala, prin care s-

a refuzat începerea urmăririi penale pe marginea pretinselor acțiuni ilegale a

colaboratorilor de poliție și a procurorului, procesul penal fiind clasat (f. d. 190, vol. IV).

Instanța de apel a mai reținut că prima instanță la stabilirea și individualizarea

pedepsei inculpatului a ținut cont de prevederile art. 3, 6-7, 61-62, 75-76 Cod penal, de

caracterul prejudiciabil și gradul de pericol social al faptei comise, infracțiunea comisă de

inculpat făcând parte din categoria celor deosebit de grave, de personalitatea inculpatului,

care este celibatar, persoane la întreținere nu are, fără antecedente penale, anterior

condamnat prin sentința Judecătoriei Taraclia din 24 aprilie 2007 în baza art. 195 alin. (2)

Cod penal la 10 ani închisoare, iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 04 martie

2008, au fost recalificate acțiunile în baza art. 186 alin. (2) Cod penal și s-a stabilit

pedeapsa închisorii pe un termen de 2 ani și 6 luni, la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, se caracterizează negativ (f. d. 71, vol. I) și în mod constant nu a

recunoscut vinovăția în fapta incriminată.

Circumstanțe atenuante și circumstanțe agravante conform art. 76 și 77 Cod penal,

instanța de judecată nu a reținut.

Serghei, prin care a solicitat casarea deciziei atacate și a sentinței primei instanțe cu

dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- instanța de apel s-a limitat doar la motivarea dată de prima instanță, neluând în

considerație că cauza penală în privința sa a fost fabricată intenționat.

La 26 mai 2016, inculpatul Popa Serghei, a depus recurs suplimentar prin care a

solicitat casarea sentinței primei instanțe cu dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- judecătorul primei instanțe Maxim Irina, a încălcat grav Legea nr. 982 XIV din

11 mai 2000, Legea nr. 190 XII, art. art. 7, 8, 9, 10, 25, 93, 94, 95, 96, 97, 99, 100, 101,

113, 115, 117, 120, 148, 142, 143, 147, 327, 458 Cod de procedură penală, art. art. 4, 7,

8, 6, 16, 20, 21, 24, 25, 26, 30, 34, 52, 53, 55, 60, 114, 116, 117 din Constituție, art. art.

166, 1661 Cod de procedură penală, art. art. 1, 3, 5, 6, 10, 14, 17 din Convenția

7

Europeană a Drepturilor Omului, întreaga Declarație Universală a Drepturilor Omului, la

fel, a fost încălcată și Rezoluția nr. 217 A (III) a ONU și anume art. art. 2, 3, 5, 7, 8, 10,

11, 19, 30;

- atât prima instanță, cât și instanța de apel intenționat nu au atras-o la răspundere

pe Camarova Liudmila, deoarece anume ea se face vinovată de uciderea fiicei sale

Camarova Liubovi;

- la urmărirea penală a fost maltratat de colaboratorii de poliție;

La 02 iunie 2016, inculpatul Popa Serghei a mai depus un recurs suplimentar, prin

care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu

dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- prima instanță a emis o sentință ilegală, ilegal lipsindu-l de liberate, deoarece

anume Camarova Liudmila, a omorât-o pe Camarova Liubovi;

- instanța de apel s-a limitat doar la motivarea dată de prima instanță;

- instanțele de judecată au dat o apreciere eronată probelor acumulate la dosar;

- martorii au dat declarații false, mai mult ca atât aceștia au fost audiați doar peste 11

ședințe de judecată;

- în timpul comiterii infracțiunii nu se afla în casă, astfel este imposibil să fi comis

omorul cet. Camarova Liubovi;

- martorul Camarova Liudmila, a dat declarații false când a indicat că la 20 ianuarie

2014, au fost doi bărbați necunoscuți, or, astfel de persoane în acea zi nu au fost la ei

acasă;

La 14 iunie 2016, inculpatul Popa Serghei a mai depus un recurs suplimentar, prin

care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu

dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- anume Camarova Liudmila a omorât-o pe fiica sa Camarova Liubovi, în urma

conflictului iscat la baza căruia stătea averea, și anume casa de locuit;

La 15 iunie 2016, inculpatul Popa Serghei a mai depus un recurs suplimentar, prin

care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu

dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- între Camarova Liudmila și Camarova Liubovi a avut loc un conflict, în timpul

căruia acestea s-au bătut, faptul dat se confirmă prin aceea că ambele au leziuni pe față,

iar hainele sunt rupte;

- dacă ar fi omorât-o anume el, pe corpul și hainele părții vătămate Camarova

Liubovi ar fi rămas urme de sânge de al său, însă nu au fost depistate astfel de urme de

sânge;

- la fel, nici pe cuțitul cu care a fost omorâtă Camarova Liubovi, nu persistă.

8

La aceiași dată de 15 iunie 2016, inculpatul Popa Serghei a mai depus un recurs

suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- pe cazul dat va fi obligat să se adreseze la CEDO pentru a stabili adevărul.

La aceiași dată de 15 iunie 2016, inculpatul Popa Serghei a mai depus un recurs

suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- Camarova Liudmila s-a bătut cu fiica sa Camarova Liubovi, iar pe cuțitul cu care a

fost omorâtă ultima, au fost depistate anume amprentele digitale ale cet. Camarova

Liudmila;

- bătaia ce a avut loc între Camarova Liudmila și cu fiica sa Camarova Liubovi, se

confirmă prin faptul că la ambele au fost depistate leziuni corporale.

La 16 noiembrie 2016, inculpatul Popa Serghei a mai depus un recurs suplimentar,

prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu

dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- este deținut ilegal în penitenciar, astfel fiind încălcată Convenția Europeană a

Drepturilor Omului și Codul de procedură penală, iar adevăratul ucigaș la moment este la

libertate.

La aceiași dată de 16 noiembrie 2016, inculpatul Popa Serghei a mai depus un recurs

suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- de către Curtea Supremă de Justiție s-a încălcat termenul de 3 luni de examinare a

unor astfel de cauze, dat fiind faptul că este deținut, prin urmare fiindu-i încălcate

drepturile sale.

La aceiași dată de 16 noiembrie 2016, inculpatul Popa Serghei a mai depus un recurs

suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- de comiterea infracțiunii se face vinovată anume Camarova Liudmila, care nu și-a

recunoscut vina, fapt pentru ce sentința și decizia urmează a fi casate, cu dispunerea

achitării lui.

La aceiași dată de 16 noiembrie 2016, inculpatul Popa Serghei a mai depus un recurs

suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

9

- a fost rănit cu cuțitul de bucătărie în regiunea mâinii de către decedata Camarova

Liubovi, iar pentru a opri sângele a luat un pachet de țigări „Astra” și l-a strâns în pumn,

astfel pe acele 5 tampoane este doar sângele său.

La aceiași dată de 16 noiembrie 2016, inculpatul Popa Serghei a mai depus un recurs

suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- potrivit expertizei medico-legale Camarova Liubovi, înaintea decesului s-a luptat,

însă el nu s-a bătut nici cu ultima și nici cu Camarova Liudmila, deoarece el era tăiat la

mână și dacă ar fi atins pe cineva ar fi rămas urmele sale de sânge pe acele persoane;

- anume Camarova Liudmila în urma altercației cu fiica sa Camarova Liubovi a și

ucis-o.

La aceiași dată de 16 noiembrie 2016, inculpatul Popa Serghei a mai depus un recurs

suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- nu el a comis infracțiunea de care este învinuit, mai mult ca atât el niciodată nu a

încălcat legea;

- Camarova Liudmila a omorât-o pe Camarova Liubovi în urma bătăii ce a avut loc

între ele din cauza bunului imobil, iar el a fost victima, fiind rânit la mână de către

Camarova Liubovi, cu cuțitul.

La aceiași dată de 16 noiembrie 2016, inculpatul Popa Serghei a mai depus un recurs

suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- judecătorul primei instanțe Maxim Irina, intenționat a fabricat cauza dată și pe

nedrept l-a condamnat la închisoare, deoarece nu el a săvârșit infracțiunea de omor.

La 16 decembrie 2016, inculpatul Popa Serghei a depus trei cererii, prin care a

solicitat remiterea cauzei spre rejudecare.

procurorul Ghervas Iurie, a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând declararea inadmisibilității acestuia, din motiv că recursul nu îndeplinește

cerințele de formă și conținut, prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală.

Contrar cerințelor obligatorii stipulate în art. 430 alin. (1) Cod de procedură penală,

recurentul nu a argumentat ilegalitățile hotărârii atacate și nu a invocat în ce constă

problema de drept de importanță generală abordată pe cauza în speță.

materialele cauzei și motivele invocate, ținând seama de opinia procurorului expusă în

referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

10

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziei

pronunțate de instanța de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Din conținutul recursului declarat rezultă că inculpatul nu invocă nici un temei din

cele expres stipulate în alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, dar critică decizia

instanței de apel din motiv că eronat s-a dispus condamnarea lui în baza art. 145 alin. (1)

Cod penal, nefiind demonstrată vinovăția lui, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal constată că argumentele recurentului vizează și aprecierea,

de către instanțele de fond și apel, a probelor puse la baza condamnării sale, critici pe

care instanța de recurs le consideră neîntemeiate, din următoarele considerente.

Astfel, examinând motivele invocate de recurent, Colegiul penal menționează că

critica aprecierii probelor, care în mod implicit presupune o solicitare de reapreciere a

acestora, nu poate constitui temei pentru a interveni în soluția adoptată de către instanța

de apel, în sensul casării deciziei atacate, or, reaprecierea probelor nu constituie temei

pentru recurs, nefiind prevăzută în conținutul art. 427 Cod de procedură penală, care

stabilește o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs.

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevede că la această etapă instanța de recurs verifică erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma

respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță.

Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente specifică că, pentru a

constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi

influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea

gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute

de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs.

În același context, temeiul pentru recurs invocat de recurent, prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, sub aspectul neîntrunirii elementelor

11

infracțiunii, este unul neîntemeiat în opinia instanței de recurs, deoarece este invocat în

mod subsidiar criticii aprecierii probelor, pe care Colegiul penal, după cum s-a

menționat, o consideră inadmisibilă de jure.

În susținerea poziției respective, Colegiul penal reține ca fiind întemeiate și

convingătoare concluziile instanței de apel, referitoare la vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii incriminate. Astfel, Colegiul penal constată că instanța de apel a

respins argumentat invocările apărării, potrivit cărora nu Popa Serghei, a omorât-o pe

Camarova Liubovi, ci mama acesteia Camarova Liudmila, or, aceste alegații vin în

contradicție cu toate materialele cauzei, inclusiv și cu cele indicate de însuși inculpat în

instanța de fond, care a solicitat, inter alia, aplicarea art. 149 Cod penal, care prevede

răspunderea penală pentru lipsirea de viață din imprudență.

Prin urmare, corect s-a constatat de către instanțele ierarhic inferioare că anume

inculpatul Popa Serghei, a lipsit-o ilegal și intenționat de viață pe Camarova Liubovi,

manifestată prin acțiune, și anume: prin aplicarea unei lovituri cu cuțitul în piept, în urma

căreia a survenit decesul acesteia, care conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 20/166 din 28 ianuarie 2014 (f. d. 190 – 191, vol. I) a survenit în rezultatul hemoragiei

interne, manifestată prin hemipericard și hemotorax pe stânga, ca rezultat al lezării

ventriculului drept al cordului, cauzat pe plagă înțepată-tăiată a toracelui, ce se confirmă

prin modificările patologice depistate la examinarea medico-legală a cadavrului și

adeverite prin examenul histopatologic de laborator. Astfel, între fapta inculpatului și

rezultatul survenit (decesul cet. Camarova Liubovi) persistă o legătură de cauzalitate sine

qua non.

În opinia instanțelor inferioare, la care se raliază și instanța de recurs, versiunea

inculpatului precum că nu el ar fi comis cele imputate este neveridică, contradictorie,

neconsolidată pe suport probatoriu și are drept scop eludarea răspunderii penale, or, s-a

dovedit cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (1) Cod penal, fiind stabilită atât latura obiectivă, manifestată prin fapta

prejudiciabilă, constând în acțiunea de lipsire ilegală de viață a cet. Camarova Liubovi,

prin aplicarea loviturii de cuțit, urmările prejudiciabile, manifestate prin decesul părții

vătămate, cât și legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile,

demonstrată indubitabil prin rapoartele de expertiză.

Totodată, instanța de recurs va respinge argumentele recurentului precum că „anume

Camarova Liudmila a omorât-o pe fiica sa Camarova Liubovi, în urma conflictului

iscat”, or, această versiune este combătută de rezultatele expertizelor efectuate și anume

prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 70 din 28 ianuarie 2014 a două cuțite, pachet

de la țigări, potrivit căruia „în petele și mânjiturile de culoare cafenie de pe cuțitul pentru

bucătărie (ob. 1-3), cuțit de buzunar (ob. 4,5) și pachetul de la țigări (ob. 6) a fost depistat

sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup în ob. 1-3 (cuțitul pentru

bucătărie) a fost constatat numai antigenul „A”, aglutininele n-au fost determinate, ce nu

12

exclude provenirea acestui sânge de la Popa Serghei și nu putea proveni de la cad.

Camarova Liubovi și cet. Camarova Liudmila. În ob. 6 (cuțitul de buzunar, pachetul de la

țigări) au fost constatați antigenii „A” și „B”, aglutininele n-au fost determinare. Sângele

depistat în aceste pete, putea proveni de la o persoană cu grupa de sânge ABo sau de la

persoane în sângele cărora se conțin factori constanți. Așadar, acest sânge a putut proveni

de la cad. Camarova Liubovi, fără sau cu adaos de sânge de la cet. Camarova Liudmila

sau (și ) cet. Popa Serghei – în caz dacă ei însuși au avut careva leziuni corporale la

momentul comiterii infracțiunii cu hemoragii externe (f. d. 180 – 181, vol. I).

În același context, Colegiul penal reține că conform Raportului de expertiză medico-

legală nr. 320/D din 20 ianuarie 2014 a documentelor medicale pe numele cet. Camarova

Liudmila, a.n. 1964, la ultima careva leziuni corporale cu hemoragii externe nu s-au

constatat, fiind depistate doar excoriații la nivelul nasului, care au fost cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, se califică ca vătămare neînsemnată. Producerea leziunilor

corporale depistate în rezultatul căderii corpului din poziție verticală se exclude

(f. d. 176, vol. I), iar conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 319/D din

20 ianuarie 2014 a documentelor medicale pe numele lui Popa Serghei, la ultimul s-a

constatat: plagă tăiată la nivelul degetului II mâna dreaptă, care a fost cauzată în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor, excoriație la nivelul degetului IV mâna

dreaptă, care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă

durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Producerea leziunilor

corporale depistate în rezultatul căderii corpului din poziție verticală se exclude

(f. d. 175, vol. I).

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține că corect au remarcat instanțele ierarhic

inferioare că vinovăția inculpatului se demonstrează și prin declarațiile succesorului legal

al părții vătămate decedate Camarova Liudmila, care a menționat „când a ieșit la WC,

Camarova Liubovi era în viață, iar când a revenit, Serghei i-a zis că Liuba este moartă,

și s-o verifice dacă într-adevăr a decedat” (f. d. 40, vol. I), la fel, și prin declarațiile

martorului Sanicov Anatolie, care a declarat „la un moment dat, a intrat mama sa în

cameră și i-a spus că Popa Serghei a omorât-o pe Liuba. El a ieșit din odaia sa și a

plecat să verifice. S-a apropiat de sora sa și a văzut că este moartă. La acel moment,

Popa Serghei se afla acolo și i-a spus că a chemat poliția, după care s-a adeverit că el a

mințit, nu a chemat poliția …După ceva timp, un prieten, Capustin Vladimir l-a telefonat

și i-a comunicat că Serghei fuge” (f. d. 39, vol. I); aceste declarații coroborează și cu

depozițiile martorilor Capustin Iurii (f. d. 38, vol. I) și Capustin Vladimir (f. d. 35, vol. I),

care au indicat „a întrebat-o pe Camarova Liudmila ce s-a întâmplat și ea i-a spus că

Serghei a omorât-o pe Liuba; … atunci l-a telefonat pe Tolea, care i-a spus să-l rețină pe

Serghei și că cunoaște că el a omorât-o pe Liuba… Când au ajuns la casa cet. Camarova

13

Liudmila, inculpatul a vrut să-și șteargă mâinile de zăpadă pentru că erau de sânge, dar

un polițist nu i-a permis”.

Astfel, în baza unei analize temeinice a tuturor probelor enumerate mai sus Colegiul

penal statuează că fapta reținută în sarcina inculpatului corespunde încadrării juridice a

normei în baza căreia ultimul a fost condamnat.

Prin urmare, instanța de recurs constată că probele administrate în cauză coroborează

în ansamblu între ele, instanțele ierarhic inferioare le-au apreciat prin prisma pertinenței,

concludenții și utilităților lor, astfel încât se consideră că acestea dovedesc indubitabil

faptul săvârșirii de către inculpatul Popa Serghei, a infracțiunii de omor intenționat.

Totodată, urmează de reținut că în seara comiterii infracțiunii între Popa Serghei și

Camarova Liubovi a avut loc un conflict, iar răzbunarea este unul din cele mai frecvente

motive ale infracțiunilor de omor, la baza acesteia se află supărarea și nemulțumirea de

faptele victimei, însoțite de năzuința de a primi satisfacție pentru prejudiciile pricinuite și

intenționat a lovit-o cu cuțitul pe ultima.

În această ordine de idei, instanța de recurs apreciază critic invocările recurentului

precum că judecătorul din cadrul primei instanțe Maxim Irina, a încălcat legislația, cât și

a fabricat dosarul, or, aceste argumente au drept scop ducerea instanței de recurs în eroare

întru eschivarea de la răspundere penală.

Nu poate fi reținut nici argumentul precum că „la urmărirea penală a fost maltratat

de colaboratorii de poliție”, or, instanțele ierarhic inferioare au dat o apreciere cuvenită

acestui motiv, menționând că acest argument a fost verificat și s-a decis prin ordonanța

Procurorului în Procuratura sec. Centru, mun. Chișinău, Gore Eugen, din 07 mai 2014 de

refuzat începerea urmării penale din motiv că nu există faptul infracțiunii (f. d. 109,

vol. II). De asemenea, plângerile repetate pe aceleași acțiuni fiind verificate, concluzia

fiind expusă în ordonanța Procurorului Procuraturii sec. Centru, Căuș Ala, prin care s-a

refuzat începerea urmării penale pe marginea pretinselor acțiuni ilegale a colaboratorilor

de poliție și a procurorului, procesul penal fiind clasat (f. d. 190, vol. IV).

Mai mult ca atât, recurentul nu s-a folosit de drepturile sale procesuale pentru a

contesta ordonanțele sus menționate, în caz dacă considera că într-adevăr a fost maltratat

de către colaboratorii de poliție, iar ordonanțele fiind ilegale.

La stabilirea cuantumului pedepsei, instanța de recurs menționează că instanțele

ierarhic inferioare i-au aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă, în raport cu fapta

săvârșită și urmările provocate. Tot în același context, Colegiul penal menționează că

pedeapsa se consideră echitabilă când aceasta impune infractorului lipsuri și restricții ale

drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiunea săvârșită.

La fel, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

14

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte

persoane.

Contrar susținerilor recurentului, se apreciază că vinovăția acestuia în săvârșirea

infracțiunii de omor intenționat prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod penal, este dovedită

integral reieșind din probatoriul administrat și amplu analizat în hotărârile atacate.

Astfel, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea

acestuia de vreme ce din materialul probator al cauzei rezultă vinovăția lui în săvârșirea

infracțiunii imputate.

recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este

inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Popa Serghei, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016, în cauza penală

privindu-l pe Popa Serghei Gheorghi, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 19 ianuarie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

15