ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.05.2016

1ra-220/2016 — art. 48, 188 alin. 2 lit. b, e, 187 alin. 2 lit. b, e CP

HOTĂRÂRE
24.05.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 48, 188 alin. 2 lit. b, e, 187 alin. 2 lit. b, e CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-220/2016 — art. 48, 188 alin. 2 lit. b, e, 187 alin. 2 lit. b, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-220/2016

Curtea Supremă de Justiție

24 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Ghenadie Nicolaev,

judecătorii – Petru Moraru, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș și

Nadejda Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 15 decembrie 2014 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2015, declarate de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Oleg Popov și de

inculpatul Vladislav Pelepețchii, în cauza penală în privința lui

Pelepețchii Vladislav Serghei, născut la

21 noiembrie 1983, originar din mun. Chișinău,

fără domiciliu înregistrat, domiciliul anterior

mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa 20, ap. 50,

Olari Vladimir Valerii, născut la 20 iulie

1981, originar din mun. Chișinău, fără domiciliu

înregistrat, domiciliul anterior mun. Chișinău,

or. Cricova, str. Luceafărul 9,

și

Bodareva Anastasia Veaceslav, născută la

16 august 1992, originară și domiciliată

mun. Chișinău, str. N. Zelinski 10, ap. 113.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 08.04.2014 - 15.12.2014;

Instanța de apel: 19.03.2015 - 15.06.2015;

Instanța de recurs: 07.12.2015 - 24.05.2016.

2014, au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

- Vladislav Pelepețchii, în baza art. art. 48, 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal, la 8 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis;

- Vladimir Olari, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 6 ani

închisoare, fără amendă, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis;

- Anastasia Bodareva, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 5

ani închisoare, fără amendă, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar

conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un

termen de probă de 3 ani.

1

A fost dispusă încasarea, în mod solidar, de la Vladislav Pelepețchii,

Vladimir Olari și Anastasia Bodareva în beneficiul SRL ,,AVIFLOR-PROD”,

suma de 1250 lei, cu titlu de prejudiciu material.

și Anastasia Bodareva, la 19 februarie 2014, aproximativ la ora 18:15, împreună și

prin înțelegere prealabilă cu Vladislav Pelepețchii, aflîndu-se în ghereta ce aparține

SRL ,,AVIFLOR-PROD” amplasată pe adresa str. Titulescu 39, mun. Chișinău,

avînd intenția sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, repartizînd rolurile

între ei, și anume Anastasia Bodareva asigura înlăturarea obstacolelor în săvîrșirea

actului infracțional prin distragerea atenției vînzătoarei Axenia Cazacu, iar

Vladimir Olari a amenințat-o cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și

sănătate, în mod deschis i-au sustras bani în sumă de 1250 lei și un telefon mobil

model „Samsung” în valoare de 400 lei, astfel cauzîndu-le părților vătămate daune

materiale considerabile, în sumă totală de 1650 lei.

Vladislav Pelepețchii, în aceleași circumstanțe și acționînd de comun acord

cu inculpații Vladimir Olari și Anastasia Bodareva, avînd același rol prestabilit al

amenințării cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea părții

vătămate și sustragerea deschisă a bunurilor acesteia, a depășit acordul prealabil

avut cu ceilalți doi inculpați, și scoțînd un cuțit de bucătărie, a amenințat-o pe

partea vătămată, Axenia Cazacu, cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și

sănătatea ultimei, amenințare stopată de inculpatul Vladimir Olari.

Catarama în numele inculpatului Vladislav Pelepețchii, inculpatul Vladislav

Pelepețchii și de avocatul Veaceslav Ropot în numele inculpatei Anastasia

Bodareva, care au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Vladislav

Pelepețchi, Vladimir Olari și Anastasia Bodareva să fie recunoscuți vinovați și

condamnați în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 9 ani închisoare

fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar Anastasia Bodareva – de

tip semiînchis pentru femei.

În motivare a invocat că, vina inculpaților în săvîrșirea infracțiunii

incriminate a fost demonstrată prin declarațiile părții vătămate Axenia Cazacu din

care rezultă că Vladimir Olari și Anastasia Bodareva au avut posibilitate reală de a

observa toate acțiunile lui Vladislav Pelepețchi și în mod tacit au dat acordul la

participarea la săvîrșirea infracțiunii.

Vina inculpaților este dovedită și prin declarațiile reprezentantului părții

vătămate, Ion Negura, martorilor Tatiana Botnari, Stanislav Mariciuc, Tatiana

Rotari, cît și prin materiale cauzei cercetate în prima instanță.

Apelantul a considerat că, inculpatul Vladislav Pelepețchii a realizat în

întregime acțiunea infracțională (amenințarea cu aplicarea unei violențe

periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei), care a fost conștientizată,

acceptată și folosită de către coautori - Anastasia Bodareva și Vladimir Olari

pentru realizarea planului criminal - sustragerea bunurilor de la Axenia Cazacu,

care și a fost scopul infracțiunii, executînd direct fapta prevăzută de art. 188

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

După săvîrșirea infracțiunii, toți trei au părăsit locul săvîrșirii faptei, iar

2

ulterior inculpata Anastasia Bodareva a vîndut Tatianei Botnari telefonul mobil

model „Samsung”, care a fost sustras de la Axenia Cazacu.

Totodată în sentința instanței nu este clar apreciată calificarea acțiunilor

inculpatului Vladislav Pelepețchii conform art. art. 48, 188 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal, deoarece dacă se aplică art. 48 Cod penal, atunci acțiunile lui Vladislav

Pelepețchii nu întrunesc calificativul „săvîrșirea infracțiunii de mai multe

persoane”, care presupune săvîrșirea infracțiunii prin participație;

- avocatul Rodica Catarama în numele inculpatului Vladislav Pelepețchii,

casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care Vladislav Pelepețchii să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal,

cu stabilirea unei pedepse în limitele sancțiunii prevăzute de acest articol.

În motivare a invocat că, caracterul amenințării din partea lui Vladislav

Pelepețchii era doar demonstrativ și nicidecum real pentru viața și sănătatea părții

vătămate Axenia Cazacu.

În opinia avocatului, invocarea art. 48 Cod penal, în acțiunile lui Vladislav

Pelepețchii - exces de autor - este greșită, deoarece de la bun început toți trei

inculpați au ieșit din apartamentul concubinului Anastasiei Bodareva, au știut unde

se duc, au știut că Vladislav Pelepețchii a luat un cuțit, pe care urmau să-l

folosească numai pentru a speria partea vătămată, dat fiind că în realitate nimeni

din ei nu aveau în plan să-i aplice violență sau să o amenință în realitate cu

aplicarea violenței, deoarece este stabilit faptul, că ușa de la gheretă nu au închis-o

cu cheie, în gheretă au avut posibilitate să intre și alte persoane pentru a efectua

cumpărături.

Deci realizarea aplicării de către Vladislav Pelepețchii a cuțitului era

imposibilă, cuțitul a fost arătat de Vladislav Pelepețchii, pentru a-l ajuta pe

Vladimir Olari, doar să o sperie pe partea vătămată și să o determine pe aceasta să

execute imediat cerința lui Vladimir Olari de a-i transmite toți banii;

- avocatul Veaceslav Ropot în numele inculpatei Anastasia Bodareva,

casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărîri de achitare.

În motivare a invocat că, partea vătămată Axenia Cazacu, a afirmat că

Anastasia Bodareva nu a întreprins nici o acțiune în scopul sustragerii bunurilor

acesteia, adică a telefonului mobil sau a banilor angajatorului în sumă de 1250 lei.

Aceeași poziție o are și inculpata Anastasia Bodareva care a declarat că a

intrat în gheretă pentru a achiziționa carne de găină, la rugămintea concubinului

său Maxim Vieru și care a rămas nemișcată din loc atunci cînd brusc în magazin au

intrat Vladimir Olari și Vladislav Pelepețchii, care au cerut banii vînzătoarei.

Anastasia Bodareva nu a cauzat nici un prejudiciu Axeniei Cazacu sau

SRL ,,AVIFLOR-PROD”, prin faptul că a fost prezentă în gheretă atunci cînd

persoane terțe realizau un act infracțional.

Nici după săvîrșirea infracțiunii inculpatei nu i-au fost eliberate surse

financiare care anterior ar fi fost sustrase de alte persoane.

Nu au fost prezentate probe care ar confirma cu certitudine că fără inculpată

nu ar fi avut loc săvîrșirea infracțiunii și care a fost rolul presupusului gest al

Anastasiei Bodareva.

Vladimir Olari și Vladislav Pelepețchii au afirmat că Anastasiei Bodareva

nu i-au dat careva bani sau bunuri obținute de pe urma sustragerii din ghereta ce

3

aparține SRL ,,AVIFLOR-PROD”.

Mai mult, nici partea vătămată Axenia Cazacu nu a susținut că inculpata ar fi

jefuit-o sau ar fi amenințat-o, solicitîndu-i careva obiecte sau bani;

- inculpatul Vladislav Pelepețchii, casarea acesteia cu pronunțarea unei

hotărîri de achitare, invocînd că nu a săvîrșit infracțiunea incriminată.

2015, a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, admise parțial

apelurile declarate de avocatul Rodica Catarama în numele inculpatului Vladislav

Pelepețchii, de inculpatul Vladislav Pelepețchii și de avocatul Veaceslav Ropot în

numele inculpatei Anastasia Bodareva, casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, au fost

recunoscuți vinovați și condamnați:

- Vladislav Pelepețchii, în baza art. art. 48, 188 alin. (2) lit. b), e) Cod penal,

la 8 ani 3 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis;

- Vladimir Olari, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, la 5 ani 9 luni

închisoare, fără amendă, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis;

- Anastasia Bodareva, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e) Cod penal, la 5 ani

închisoare, fără amendă, iar conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost

suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, starea de fapt și de

drept constatată de prima instanță (săvîrșirea infracțiunii de jaf de către Vladimir

Olari și Anastasia Bodareva, precum și infracțiunea de tîlhărie săvîrșită de

Vladislav Pelepețchii, prin exces de autor) concordă cu circumstanțele stabilite și

probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței care cuprinde elementele

definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin. (1) Cod de procedură penală, iar

probele puse la baza sentinței au fost obținute legal, fiind admisibile și apreciate

conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Respingînd apelul procurorului, instanța a specificat că lipsa înțelegerii și

voinței concordate între inculpații Vladimir Olari și Anastasia Bodareva cu cea a

inculpatului Vladislav Pelepețchii, se constată din declarațiile părții vătămate

Axenia Cazacu care a indicat că anume inculpatul Vladimir Olari l-a oprit pe

inculpatul Vladislav Pelepețchii, cînd acesta amenințător a pornit spre partea

vătămată.

Instanța de apel a constatat divergențe în depozițiile inculpatului Vladislav

Pelepețchii, care au dus la concluzia, că le depune în scop de apărare, fără a motiva

schimbarea declarațiilor sale în ședința de judecată, iar prezența a tuturor celor trei

inculpați la locul infracțiunii se atestă și din declarațiile inculpatei Anastasia

Bodareva care pe parcursul procesului penal a indicat că la magazin au mers toți

trei: ea împreună cu Vladislav Pelepețchii și Vladimir Olari.

De către instanța de apel nu a fost reținută versiunea inculpatului Vladislav

Pelepețchii precum că nu a avut un cuțit la el, ori, potrivit declarațiilor părții

vătămate Axentia Cazacu, Vladislav Pelepețchii a deschis geaca, și i-a arătat un

cuțit de bucătărie cu mînerul de culoare neagră și care, potrivit procesului-verbal

de recunoaștere a persoanei din 21 februarie 2014, Axenia Cazacu l-a recunoscut

pe Vladislav Pelepețchii ca fiind persoana care la 19 februarie 2014 a amenințat-o

cu cuțitul, solicitînd să le dea mijloace bănești (f.d.111-112, vol.I).

4

Prezența cuțitului la momentul săvîrșirii infracțiunii este confirmată și prin

declarațiile inculpatei Anastasia Bodareva date în cadrul urmăririi penale care a

indicat că cineva din băieți avea un cutit.

Referitor la argumentul invocat de avocatul Rodica Catarama, în sensul

reținerii în sarcina inculpatului Vladislav Pelepețchii a infracțiunii de jaf deoarece

caracterul amenințării din partea ultimului era doar demonstrativ și nicidecum real

pentru viața și sănătatea părții vătămate Axenia Cazacu, instanța de apel l-a

respins, fiindcă, a constatat că Vladislav Pelepețchii, depășind acordul avut cu

Anastasia Bodareva și Vladimir Olari, a scos un cuțit de bucătărie și a amenințat-o

pe partea vătămată Axenia Cazacu cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și

sănătatea ultimei, amenințare stopată de inculpatul Vladimir Olari, care, într-o

formă clară a fost percepută de către partea vătămată ca fiind reală, creîndu-i

convingerea că, în caz dacă se va împotrivi, amenințarea va fi realizată îndată.

Totodată, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a admis o eroare

gravă de fapt, iar soluția de stabilire a vinovăției inculpatei Anastasia Bodareva

este în concordanță cu dovezile administrate, fără a se ajunge - pe baza acelorași

dovezi administrate - la o soluție contrară celei examinate, după cum a solicitat

avocatul Veaceslav Ropot.

Referitor la agravanta „cu cauzarea de daune în proporții considerabile”,

instanța de apel a menționat că, nu poate fi reținută în acțiunile inculpaților

Vladislav Pelepețchii, Vladimir Olari și Anastasia Bodareva, deoarece suma de

1250 lei, sustrasă de la SRL ,,AVIFLOR-PROD” nu diminuează considerabil

starea materială și venitul acesteia și nu împiedică desfășurarea normală a

activității societății comerciale.

4.2. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Vladislav

Pelepețchii, Vladimir Olari și Anastasia Bodareva, instanța de apel ținînd cont de

prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, luînd în considerație gradul pericolului

social al infracțiunii săvîrșite, că infracțiunea imputată inculpaților este gravă,

săvîrșită cu intenție, de motivul acesteia, ce constituie motiv material, de

persoanele celor vinovați, care nu figurează la evidența medicului narcolog și nu se

află la evidența medicului psihiatru, cu excepția inculpatului Vladislav Pelepețchii

care se află la evidență ca consumator de substanțe narcotice din anul 2011

(f.d.138, vol.I), nu au persoane la întreținere, inculpații Vladislav Pelepețchii și

Vladimir Olari au fost anterior condamnați pentru infracțiuni similare, dar

antecedentele acestora sunt stinse, aspecte care nu au fost luate în considerare la

aprecierea personalității lor, fără careva alte efecte juridice conform art. 111 Cod

penal, de circumstanțele cauzei, inclusiv de locul public la săvîrșirea faptei și de

modalitatea săvîrșirii acesteia, rolul și acțiunile fiecărui inculpat, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților, apreciind că scopul

pedepsei poate fi atins în privința inculpaților Vladislav Pelepețchii și Vladimir

Olari numai prin dispunerea executării pedepsei în regim de detenție, în limitele

sancțiunii prevăzute de normele incriminate, dar cu reducerea cuantumului

pedepsei, reieșind din circumstanțele stabilite.

În privința inculpatei Anastasia Bodareva, instanța de apel a fost solidară cu

soluția primei instanțe, considerînd că sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 90

Cod penal, dar reieșind din circumstanțele stabilite, instanța de apel a redus

termenul de probă, constatînd că funcția de reeducare a pedepsei va fi realizată.

5

penală, a contestat cu recurs decizia, solicitînd casarea acesteia cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivare a invocat că, instanța de apel supune examinării doar

argumentul procurorului cu privire la ilegalitatea calificării faptelor săvîrșite de

către inculpații Vladislav Pelepețchii, Vladimir Olari și Anastasia Bodareva și

omite a se pronunța argumentat asupra celorlalte motive indicate în cererea de apel

a procurorului, acesta în pofida faptului că procurorul a abordat problematica

speței în mod diferit și a urmărit în rezultatul declanșării căii de atac obținerea unei

noi soluții de caz.

Susține recurentul că, prima instanță cît și instanța de apel, corect au descris

probele cercetate nemijlocit, însă ambele instanțe nu au observat că facînd trimitere

la doctrina dreptului penal, în situația cînd încadrează fapta inculpatului Vladislav

Pelepețchii pe de o parte și fapta inculpaților Vladimir Olari și Anastasia Bodareva

pe de altă parte, se contrazic.

Deci, atunci cînd se expune asupra corectitudinii încadrării juridice a faptei

de jaf săvîrșită de către inculpații Vladimir Olari și Anastasia Bodareva, instanța de

apel indică că „împrejurarea că inculpata Anastasia Bodareva nu a sustras nimic,

nu a amenințat fizic sau verbal”, nu are relevanță asupra încadrării juridice a faptei,

deoarece atît doctrina cît și practica sunt unanime în sensul că există coautorat

atunci cînd persoanele, în baza unei legături subiective, au cooperat la săvîrșirea în

comun a aceleiași fapte prevăzute de legea penală.

În caz de coautorat, unul dintre coautori poate realiza numai o parte a

acțiunii infracționale (de exemplu, luarea bunului), iar altul - cealaltă parte a ei

(amenințare, lovire).

Consideră recurentul că, indiferent dacă conform intențiilor inculpaților

fapta urma a fi săvîrșită ca jaf sau ca tîlhărie, toți inculpații au cooperat la

săvîrșirea acesteia.

Astfel, inculpatul Vladislav Pelepețchii, urmare a gestului presupus a fi

surprinzător, a demonstrat un cuțit de bucătărie cu capătul ascuțit spre partea

vătămată Axenia Cazacu, prin ce i-a provocat ultimei un moment de ezitare

emoțională, gest care i-a înfrînt respectivei capacitatea de a gestiona adecvat o

situație de criză, ori, partea vătămată avea certitudinea că este supusă amenințării

cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea sa, iar realizarea acelei

amenințări era posibilă în cazul împotrivirii ei.

Totodată, inculpatul Vladimir Olari la rîndul său, a profitat de faptul că

partea vătămată Axenia Cazacu a dat dovadă necontrolat de un comportament

emoțional ezitant și a solicitat să i se predea toți banii din aparatul de casă, carne și

telefonul mobil.

Urmare a inhibării comportamentale a părții vătămate Axenia Cazacu,

inculpatul Vladimir Olari a sustras nestingherit banii din aparatul de casă și

telefonul mobil model ,,Samsung” care aparține părții vătămate Axenia Cazacu.

Faptul că Vladislav Pelepețchii a amenințat-o prin gest fizic pe partea

vătămată Axenia Cazacu cu cuțitul de bucătărie și a încercat să o atace, a fost

perceput în timp real de către inculpații Vladimir Olari și Anastasia Bodareva, ori,

inculpatul Vladimir Olari a intervenit activ în vederea influențării inculpatului

Vladislav Pelepețchii de a renunța la agresarea fizică a părții vătămate, aceasta deși

6

amenințarea cu utilizarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei

se realizaseră deja din momentul demonstrării gestului respectiv.

Cu toate acestea, fiind conștient că amenințarea cu utilizarea violenței

periculoase pentru viața și sănătatea persoanei se realizase deja, a sustras

patrimoniul care aparține SRL ,,AVIFLOR-PROD” și părții vătămate Axenia

Cazacu, realizînd astfel, latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii de tîlhărie,

asumîndu-și consecințele.

La rîndul ei, inculpata Anastasia Bodareva, a cunoscut că unul dintre cei doi

inculpați cu care dînsa a cooperat la săvîrșirea infracțiunii, avea asupra sa un cuțit

de bucătărie pe care îl luase cu puțin timp înainte din apartamentul concubinului

său Maxim Vieru.

Menționează recurentul că, inculpata Anastasia Bodareva cunoștea că

săvîrșirea infracțiunii presupunea aplicarea cuțitului de bucătărie, ultima a realizat

necondiționat partea sa din planul criminal, distrăgînd atenția părții vătămate

Axenia Cazacu, fapt care a făcut-o pe respectiva vulnerabilă într-o situație de criză

intervenită în scurt timp, iar faptul că inculpata Anastasia Bodareva, după

săvîrșirea infracțiunii, a plecat din ghereta ce aparține SRL ,,AVIFLOR-PROD”

fără a procura măcar careva dintre produsele de care întrebase inițial, dovedește

intenția ei de a realiza o parte a planului criminal întocmit în prealabil de către toți

inculpații - distragerea atenției părții vătămate, asigurarea că partea vătămată nu a

recunoscut pe agresori și eventual înlăturarea/ștergerea unor urme ale infracțiunii

etc.

Totodată, inculpata Anastasia Bodareva nu a renunțat nici la ideea de a

beneficia de rezultatele săvîrșirii infracțiunii, ori, dînsa a vîndut telefonul mobil

model ,,Samsung” care a fost sustras de la partea vătămată Axenia Cazacu, unei

terțe persoane, însușind banii proveniți din tranzacția ilegală.

Susține recurentul că, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt atunci

cînd semnele faptei prejudiciabile de tîlhărie le-a raportat la semnele componenței

infracțiunii de jaf, încadrînd efectiv atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu violență periculoasă pentru viața

sau sănătatea persoanei agresate ca infracțiune de jaf.

Soluția instanței de apel de a exclude din învinuire calificativul „cu cauzarea

de daune în proporții considerabile” nu poate fi reținută ca motivată, ori, instanța

de apel nu a luat în calcul faptul că suma de 1250 lei, nu reprezenta venitul obținut

de către întreprinderea respectivă în ziua săvîrșirii infracțiunii, dar reprezenta

încasările de numerar pentru ziua respectivă.

Deci, în circumstanțele respective, instanța de apel, fără a verifica probe

suplimentare, precum rulajele conturilor SRL „AVIFLOR-PROD”, dările de seamă

financiare etc., care ar releva întinderea veniturilor întreprinderii în cauză, a ajuns

la o concluzie greșită cu privire la caracterul/mărimea daunelor materiale cauzate

părții vătămate SRL „AVIFLOR-PROD”.

Conform procesului-verbal de consemnare a plîngerii verbale a cet. Axenia

Cazacu din 19 februarie 2014, dauna materială cauzată acesteia este una

considerabilă, fapt confirmat de ultima și în instanța de apel.

Specifică recurentul că, instanța de apel, la individualizarea pedepsei penale

urma a pune valoare pe datele care caracterizează persoana inculpaților Vladislav

Pelepețchii, Vladimir Olari și Anastasia Bodareva.

7

Nu urma a fi ignorat nici faptul că: inculpații au săvîrșit o infracțiune gravă,

acesta indiferent dacă instanțele de fond consideră ca jaf în cazul inculpaților

Vladimir Olari și Anastasia Bodareva și ca tîlhărie în cazul inculpatului Vladislav

Pelepețchii; inculpatul Vladislav Pelepețchii se află la evidența medicului

narcolog; influența unei pedepse mai aspre ar putea fi benefică pentru inculpați,

ori, urmare a condamnărilor anterioare la pedepse mai ușoare, scopul legii penale

nu a fost realizat; inculpații Vladislav Pelepețchii și Vladimir Olari duc un mod de

viață antisocial și săvîrșirea infracțiunii în stare de ebrietate.

5.1. Inculpatul Vladislav Pelepețchii, a contestat cu recurs hotărîrile

pronunțate, solicitînd casarea acestora cu pronunțarea unei hotărîri de achitare,

invocînd că nu a săvîrșit infracțiunea incriminată.

Veaceslav Ropot în numele inculpatei Anastasia Bodareva, care s-a expus pentru

respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrii contestate, menționînd că recurentul

solicită reaprecierea probelor, însă din materialele cauzei rezultă că s-a dat deplină

eficiență prevederilor art. art. 26-27, 93-101 Cod de procedură penală, și în baza

probelor acumulate just s-a reținut starea de fapt și de drept.

Recursul declarat de acuzare este unul formal, care nu abordează problemele

de drept care ar prezenta importanță pentru practica judiciară.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din

următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecînd recursul, admite recursul, casează hotărîrea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Procurorul invocă în recursul său temeiurile prevăzute de pct. 6), 12)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căror, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și apel atunci cînd instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Se reține că conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel

judecînd apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor

din dosar, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelurilor, precum și motivele adoptării soluției

respective.

În sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin

8

apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvîrșită ori nu, dacă fapta a fost săvîrșită de inculpat și, dacă da, în

ce împrejurări a fost săvîrșită, în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele

corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod

de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei.

Deci, statuînd asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul lărgit constată că, instanța de apel la adoptarea deciziei de respingere a

apelului declarat de procuror și admiterii apelurilor declarate de avocatul Rodica

Catarama în numele inculpatului Vladislav Pelepețchii, de inculpatul Vladislav

Pelepețchii și de avocatul Veaceslav Ropot în numele inculpatei Anastasia

Bodareva cu casarea parțială a sentinței primei instanțe, care a fost expusă pe larg

în pct. 4. din prezenta decizie, nu a respectat prevederile legale enunțate supra,

ignorînd exigențele legii penale și procesuale penale.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că în partea motivatorie, instanța de

apel face o referire superficială asupra argumentelor invocate în apelul declarat de

procuror, fiind omisă expunerea asupra argumentelor înaintate în cererea de apel,

autorul căreia a indicat expres că: ,,inculpata Anastasia Bodareva a declarat că,

…împreună cu Olari și Pelepețchii au mers la un magazin alimentar, amplasat pe

lîngă magazinul „Linela”, unde a intrat în magazin, iar Olari și Pelepețchii au

rămas afară să fumeze. Nu a reușit de a spune ceva vînzătoarei, cînd a fost

întoarsă cu fața la perete și a auzit cum Olari Vladimir s-a adresat la vînzătoare

„doamnă dați banii”…. din spusele lui Olari a aflat, că vînzătoarea i-a transmis

bani în sumă de 1000 lei și un telefon.

Din depozițiile părții vătămate Axenia Cazacu, rezultă că, …Pelepețchii a

deschis geaca și i-a arătat un cuțit de bucătărie cu mînerul de culoare neagră.

După care Olari a spus „doamnă fără gălăgie, nu strigați și ne dați

banii”… Pelepețchii a vrut să sară la dînsa cu cuțitul și Olari l-a oprit... Anastasia

Bodareva a stat acolo din partea dreaptă lîngă frigider și se uita la tot ce se

petrecea, dar nu a încercat să-i oprească.

Martorul Stanislav Marciuc, a declarat că, ...la 19 februarie 2014 seara a

fost telefonat de către vînzătoarea Axenia Cazacu, care activează la ghereta

amplasată pe adresa str. Titulescu, 39, mun. Chișinău și i-a comunicat, că trei

persoane necunoscute au amenințat-o cu un cuțit și au sustras bani din aparatul de

casă a magazinului și telefonul ei mobil.

În conformitate cu prevederile art. 48 Cod penal, se consideră exces de

autor săvîrșirea de către autor a unor acțiuni infracționale care nu au fost

cuprinse de intenția celorlalți participanți.

Potrivit art. 44 Cod penal, infracțiunea se consideră săvîrșită cu participație

9

simplă dacă la săvîrșirea ei au participat în comun, în calitate de coautori, două

sau mai multe persoane, fiecare realizînd latura obiectivă a infracțiunii.

În cazul de față Vladislav Pelepețchii a realizat în întregime acțiunea

infracțională (amenințarea cu aplicarea unei violențe periculoase pentru viața sau

sănătatea persoanei), care a fost conștientizată, acceptată, folosită de către

coautori - Anastasia Bodareva și Vladimir Olari pentru realizarea planului său

criminal - sustragerea bunurilor de la cet. Axenia Cazacu, care și a fost scopul

infracțiunii, executînd direct fapta prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal. După săvârșirea infracțiunii, toți trei împreună au părăsit locul săvârșirii

faptei, iar ulterior inculpata Anastasia Bodareva a vîndut Tatianei Botnari

telefonul mobil model „Samsung”, care a fost sustras de la Axenia Cazacu.

Totodată în sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 15 decembrie

2014 nu este clar apreciată calificarea acțiunilor inculpatului Vladislav

Pelepețchii conform art. art. 48, 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, deoarece

dacă se aplică art. 48 Cod penal, atunci acțiunile lui Vladislav Pelepețchii nu

întrunesc calificativul „săvîrșirea infracțiunii de mai multe persoane”, care

presupune săvârșirea infracțiunii prin participație”.

Reieșind din cele enunțate mai sus, se constată că instanța de apel în textul

deciziei adoptate nu s-a pronunțat motivat asupra argumentelor invocate, indicând

doar că: ,,Argumentul procurorului în vederea recalificării acțiunilor inculpaților

Vladimir Olari și Anastasia Bodareva în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal, precum că, Olari și Bodareva au avut posibilitate reală de a observa toate

acțiunile lui Vladislav Pelepețchii și în mod tacit au dat acordul la participarea

săvârșirii infracțiunii, nu poate fi admis și pus la baza casării sentinței.

Or, Colegiul penal reține în acest sens declarațiile părții vătămate Axenia

Cazacu, la care face referire și procurorul, potrivit cărora, inculpatul Vladislav

Pelipețchii a scos cuțitul dintr-un buzunar, adică care nu era vizibil în mod

normal, el aflîndu-se la spatele inculpatului Olari, ea doar presupune că

inculpatul Olari putea să vadă cuțitul dar nu poate confirma cu certitudine.

Lipsa înțelegerii și voinței concordate între inculpații Olari și Bodareva cu

cea a inculpatului Vladislav Pelipețchii se constată la fel din declarațiile părții

vătămate Axenia Cazacu care a indicat că anume inculpatul Olari l-a oprit pe

inculpatul Vladislav Pelepețchii, cînd acesta amenințător a pornit spre partea

vătămată.

În aceste circumstanțe instanța de fond întemeiat a constatat dubii în

privința faptului că inculpații Olari și Bodareva au știut și acceptat tacit un atac

tîlhăresc care presupune amenințarea cu violență periculoasă pentru viață și

sănătate.

Iar dubiile menționate, conform art. 8 Cod de procedură penală, întemeiat

au fost interpretate în favoarea inculpaților Vladimir Olari și Anastasia Bodareva,

reținîndu-se în acțiunile acestora coparticiparea la săvîrșirea jafului și respectiv

în acțiunile lui Vladislav Pelepețchii săvârșirea tîlhăriei prin exces de autor.

Motiv pentru care instanța de apel înlătură cerințele procurorului apelant în

sensul motivelor privind modificarea calificării faptelor săvârșite de inculpații

Vladimir Olari, Anastasia Bodareva și Vladislav Pelepețchii, apreciindu-le ca

neîntemeiate”.

10

Concluziile instanței de apel formulate mai sus poartă un caracter generic

asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, deoarece acestea pur formal

au fost transcrise din sentința primei instanțe, fără a se face vre-o mențiune sau

analiză asupra unei probe concrete. Iar așa cum examinarea probelor constituie

elementul-cheie la pronunțarea unei hotărîri corecte și legale, lăsarea fără apreciere

a probelor administrate pe cauză sau aprecierea abstractă a acestora duce la

pronunțarea unei hotărîri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de

incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție.

Or, potrivit prescripțiilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Totodată, Colegiul penal lărgit subliniază că amenințarea cu aplicarea

violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate de cele mai

multe ori se exprimă prin cuvinte, dar nu se exclude nici exteriorizarea prin gesturi

sau acțiuni concludente (pe baza cărora se poate trage o concluzie).

Este important ca amenințarea, expusă într-o formă evident clară victimei, să

fie percepută de aceasta ca fiind reală și imediată.

În virtutea acestui fapt, amenințarea trebuie să creeze convingerea că, în caz

dacă făptuitorul, în timpul săvîrșirii infracțiunii va întîmpina împotrivire din partea

victimei, amenințarea va fi realizată de îndată.

Tot în acest context, relevante sunt explicațiile date în Hotărîrea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 23 din 28 iunie 2004 „Cu privire la practica judiciară

în procesele penale despre sustragerea bunurilor” unde la pct. 7 este indicat:

„Pentru a se stabili gradul de violență - nepericuloasă sau periculoasă pentru

viață sau sănătate - cu care se amenință, trebuie analizate minuțios toate

circumstanțele celor săvîrșite: caracteristicile obiectelor vulnerante cu care

amenința făptuitorul; locul și timpul săvîrșirii infracțiunii; numărul făptuitorilor

raportat la numărul victimelor; forța fizică a făptuitorilor raportată la forța fizică

a victimelor etc.”

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit concluzionează că,

circumstanțele enunțate relevă trăsăturile unei decizii deficitar adoptate și prezența

temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, iar în asemenea caz, hotărîrea contestată nu poate fi menținută de către

instanța de recurs și întrucît erorile menționate în pct. 7 al prezentei decizii pot fi

corectate doar de către instanța de apel, se conchide asupra necesității admiterii

recursurilor ordinare, casării totale a hotărîrii atacate și dispunerii rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de

motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției

adoptate și, cu respectarea prevederilor art. art. 414, 419 Cod de procedură penală,

să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să examineze sub

toate aspectele circumstanțele de fapt ale cauzei și să decidă în mod argumentat

prezența tuturor elementelor componenței infracțiunii pentru care vor fi trași la

răspundere inculpații, și judecînd cauza să se pronunțe asupra tuturor motivelor

11

invocate în apeluri, să țină cont de cele din recurs, să aprecieze toate probele în

mod separat și ulterior în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, iar în

dependență de concluzia formată să adopte o hotărîre legală și întemeiată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

Ținînd cont de faptul că a fost admis recursul ordinar declarat de procuror,

Colegiul penal lărgit concluzionează și asupra admiterii recursului ordinar declarat

de inculpat.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Se admit recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Oleg Popov și de inculpatul Vladislav Pelepețchii,

în cauza penală în privința lui Pelepețchii Vladislav Serghei, Olari Vladimir

Valerii și Bodareva Anastasia Veaceslav, se casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2015 și se dispune rejudecarea cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 07 iulie 2016.

Președinte Ghenadie Nicolaev

Judecătorii Petru Moraru

Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

Nadejda Toma

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-06-06
0,95
1ra-962/2016 — art.151 alin.1, 155 CP
Dosarul nr.1ra-962/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 06 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte: Ursache Petru Judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir examinînd admisibilitatea în principi
CSJ 2017-01-19
0,94
1ra-1943/2016 — Art. 145 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1943/2016 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 21 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir şi Alerguş Constantin, examin
CSJ 2016-02-16
0,94
1ra-52/2016 — art. 362/1 alin. 3 lit. b Cod penal
Dosarul nr. 1ra-52/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: preşedinte - Petru Ursache, judecătorii - Constantin Aler
CSJ 2016-05-05
0,94
1ra-721/2016 — art. 191 al.5, 243 al.3, 335 al.1/1 CP
Dosarul nr. 1ra-721/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 06 aprilie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Petru Ursache, Judecătorii – Ghenadie Nicolaev și Petru Moraru, examinî
CSJ 2016-05-31
0,94
1ra-321/2016 — art. 152 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-321/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 31 mai 2016 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte – Petru Ursache, Judecătorii – Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti și Const
Sursă