1ra-1892/2016 — art.186 alin.2 lit.c, d CP

1ra-1892/2016 — art.186 alin.2 lit.c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1892/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

06 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de avocatul

Lavric Andrei în numele inculpatului Cebotari Serghei, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 iulie 2016, în cauza penală în

privința lui

Cebotari Serghei Valerii, născut la

26 septembrie 1984, originar și domiciliat în

r-nul Briceni, or. Lipcani, str. Libertății, 47.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

Valerii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. c) Cod

penal la muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 240 (două sute

patruzeci) ore.

Părții civile Caraion Victor i s-a explicat că este în drept să se adreseze cu

acțiune civilă privind încasarea prejudiciului cauzat în sumă de 6000 lei în ordinea

procedurii civile.

Serghei în perioada 01.01.2015 - 06.02.2015, având intenția de a sustrage bunurile

altei persoane, a pătruns în gospodăria lui Caraion Victor, situată în or. Lipcani,

str. Cicalova, 18, de unde a sustras pe ascuns bunuri în sumă totală de 6422 lei,

cauzând părții vătămate Caraion Victor o daună în proporții considerabile.

1

Acțiunile inculpatului Cebotari Serghei Valerii au fost încadrate de către

organul de urmărire penală în baza art. 186 alin.(2) lit. c) Cod penal cu indicii

calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin

pătrundere în alt loc pentru depozitare cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Prima instanță a exclus din învinuire indicele calificativ lit. d) alin.(2) al art.186

Cod penal – cauzarea de daune în proporții considerabile, deoarece partea vătămată

nu a prezentat instanței probe, care ar confirma că suma prejudiciului cauzat pentru

el este considerabilă.

procuror prin apel suplimentar.

3.1. În motivarea apelului partea vătămată Caraion Victor a indicat, că nu este

de acord cu hotărârea pronunțată, considerând că pedeapsa stabilită inculpatului

este prea blândă pentru acțiunile comise, fiindcă nu s-a ținut cont de faptul, că

inculpatul anterior a fost condamnat, antecedente penale nu sunt stinse, vina nu a

recunoscut, la locul de trai se caracterizează negativ, nu a fost restituit prejudiciul

cauzat, iar infracțiunea în cauza dată a săvârșit-o în perioada executării pedepsei

aplicate prin sentința Judecătoriei Briceni din 11 martie 2011.

La fel, apelantul a considerat, că este incorectă soluția instanței, prin care nu a

fost încasat prejudiciul material cauzat în sumă de 6000 lei, indicând că partea

vătămată nu a prezentat în instanță careva probe care ar confirma că acest

prejudiciu este considerabil pentru el. A menționat, că suma de 6000 lei este pentru

el considerabilă, fiindcă la acel moment nu lucra, avea la întreținere doi copii minori.

A solicitat casarea hotărârii primei instanțe pentru blândețea neîntemeiată a

pedepsei cu stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse mai aspre.

La cererea de apel partea vătămată a depus acțiune civilă, prin care a solicitat

încasarea sumei de 2440 lei de la inculpatul Cebotari Serghei în beneficiul său,

reieșind din faptul, că inculpatul i-a cauzat un prejudiciu în sumă de 6000 lei,

din care o parte i-a fost restituit. Nu i s-a restituit o cutie de transfer cu costul de

1000 lei și scânduri de lemn în volum de 0,4 m.p., foste în folosință, cu costul de

1440 lei, în total în sumă de 2440 lei, suma pe care a solicitat-o să fie încasată de la

inculpat.

3.2. În motivarea apelului suplimentar procurorul a invocat blândețea

pedepsei, fiind solicitat condamnarea lui Cebotari Serghei la o pedeapsă mai aspră,

ținându-se cont de sentința Judecătoriei Briceni din 11 martie 2011, prin care

inculpatul a fost condamnat la 4 ani închisoare cu suspendarea condiționată a

pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal, cu stabilirea unui termen de probă de 4 ani.

Astfel, la data de 12 martie 2015 expira termenul de probă de 4 ani stabilit prin

sentință, însă acesta în perioada 01.01.2015-06.02.2015 săvârșește o nouă

infracțiune. Potrivit informației prezentate de Biroul Probațiune Briceni, la data de

28 martie 2015 Cebotari Serghei a fost exclus de la evidență.

2

În atare situație instanța de judecată la aplicarea pedepsei urma să aplice

prevederile art. 85 alin.(1) Cod penal, deoarece înainte de executarea completă a

pedepsei stabilite prin sentința anterioară, condamnatul a săvârșit o altă infracțiune.

Totodată, a considerat incorectă soluția instanței de fond privind excluderea

calificativului „cu cauzarea de daune în proporții considerabile”, fiind invocat faptul,

că partea vătămată nu a prezentat probe, precum că suma de 6000 lei pentru el este

considerabilă, cu toate că în partea descriptivă fapta este reținută și cu acest

calificativ. Făcând referire la prevederile art.126 alin.(2) Cod penal, în datele de

identitate a părții vătămate este indicat că nu are un loc de muncă, are la întreținere

doi copii minori, iar la audieri a declarat că prejudiciul de 6000 lei pentru el este

unul considerabil.

Procurorul a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin

care Cebotari Serghei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(2)

lit. c), d) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare. Conform art. 85 Cod penal să fie adăugat

parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a sentinței din

11 martie 2011, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip semiînchis.

admise apelul declarat de partea vătămată și apelul suplimentar declarat de

procuror, casată hotărârea atacată și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță, prin care Cebotari Serghei Valerii a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal la 1 (un) an

închisoare.

Conform art. 85 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial de sentințe, s-a adăugat

la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin

sentința Judecătoriei Briceni din 11 martie 2011, stabilindu-i pedeapsa definitivă de

4 (patru) ani 1 (una) lună închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Măsura preventivă - obligațiunea de nepărăsire a localității în privința

inculpatului Cebotari Serghei Valerii a fost schimbată în arest, fiind luat imediat din

sala de ședință.

Termenul de executare a pedepsei, calculându-se din data de 06 iulie 2016.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Caraion Victor a fost admisă,

dispunându-se încasarea din contul lui Cebotari Serghei Valerii în beneficiul părții

vătămate Caraion Victor prejudiciul cauzat în mărime de 2440 (două mii patru sute

patruzeci) lei.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul

de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând

asupra vinovăției inculpatului Cebotari Serghei Valerii de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal.

3

Deși inculpatul nu a recunoscut vina sa în săvârșirea infracțiunii imputate,

instanța de apel a indicat, că vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin cumulul

de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către

instanța de fond și verificate de către instanța de apel, precum ar fi:

 declarațiile părții vătămate Caraion V., a martorilor Gladun Gh., Carpenco

Gh., Caraion F.;

 procesul-verbal de confruntare din 30.03.2015 între inculpatul Cebotari

Serghei și martorul Carpenco Gh. (f. d. 63);

 procesul-verbal de verificare la fața locului din 10.03.2015, conform

căruia martorul Carpenco Gh. a arătat locul aflării cutiei de transfer de la

autocamionul ZIL 157;

 procesul-verbal de audiere a învinuitului din 11.06.2015, conform căruia

Cebotari Serghei, fiind audiat în calitate de învinuit, vina a recunoscut pe deplin și a

declarat că, a sustras din ograda lui Caraion V. situată în orașul Lipcani, str. Cicalova,

18, scânduri de lemn foste în folosințe, deoarece nu avea cu ce face focul; metal,

prin care era și cutia de transfer de la autocamionul ZIL și alte piese foste în

folosință (f. d. 99).

Verificând legalitatea pedepsei stabilite, instanța de apel a menționat, că prima

instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, astfel,

incorect i-a stabilit pedeapsă sub formă de muncă neremunerată, deoarece nu a

ținut cont de faptul, că inculpatul anterior a fost condamnat prin sentința

Judecătoriei Briceni din 11 martie 2011 la 4 ani închisoare cu suspendarea

executării pedepsei pe un termen de probă și la data săvârșirii infracțiunii pe cauza

dată – 01.01.2015 – 06.02.2015, nu era executată pedeapsa anterioară, care urma să

expire la 12 martie 2015. Astfel, prima instanță urma să aplice prevederile art.85

alin.(1) Cod penal.

În temeiul menționat, instanța de apel a conchis, că aplicarea față de inculpatul

Cebotari Serghei a unei pedepse reale cu închisoarea va fi atins scopul pedepsei

penale, prin restabilirea echității, corectarea și reeducarea inculpatului, fiind ajutat

să se corecteze și făcut să înțeleagă că trebuie să respecte legile și normele de

conviețuire socială, având, totodată, și îndatoriri față de colectivitate și sunt supuși

numai îngrădirilor stabilite de lege în scopul exclusiv al asigurării recunoașterii și

respectului drepturilor și libertăților celorlalți și în vederea satisfacerii cerințelor

juste ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică.

Totodată, instanța de apel a reținut, că prima instanță prin sentința adoptată

nejustificat nu s-a expus în latura acțiunii civile înaintate de către partea vătămată

privind încasarea prejudiciului material.

În susținerea celor enunțate, instanța de apel a menționat și jurisprudența

CEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că

„atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal,

aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri. Chiar dacă ea nu a cerut,

în mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte

4

civilă în procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului

infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”.

Astfel, la cererea de apel, partea vătămată Caraion Victor a depus acțiune

civilă, solicitând admiterea acesteia, cu încasarea prejudiciului cauzat în mărime de

2440 lei, reieșind din faptul că inculpatul Cebotari Serghei i-a cauzat un prejudiciu

în sumă de 6422 lei, din care o parte i-a fost restituit, totodată, indicând bunurile

nerestituite, precum: o cutie de transfer cu costul de 1000 lei și scânduri de lemn în

volum de 0,4 m.p., foste în folosință, cu costul de 1440 lei, în total în sumă de

2440 lei, suma pe care o solicită să fie încasată de la inculpat.

Instanța de apel a considerat, că suma de 2440 lei este prejudiciul cauzat în

rezultatul comiterii infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal de

către inculpatul Cebotari Serghei, fapt pe care instanța de judecată urma să-l

încaseze fără a fi necesar de a fi dovedit, deoarece în calificativul infracțiunii este

dispusă suma prejudiciului, pe care inculpatul l-a recunoscut în declarațiile sale în

calitate de învinuit.

Instanța de apel, în cumulul circumstanțelor și anume, că inculpatul a comis o

infracțiune intenționată, poziția părții vătămate, care solicită stabilirea unei pedepse

mai aspre, prezența unei lipse de respect a inculpatului față de partea vătămată, prin

faptul că nu și-a cerut scuze sincere de la ea și nu a fost achitat prejudiciu cauzat,

precum și scopul pedepsei pentru restabilirea echității sociale, corectarea

inculpatului, a considerat că, stabilirea inculpatului a unei pedepse sub formă de

închisoare va fi una echitabilă.

Lavric Andrei în numele inculpatului, solicită casarea acesteia, cu adoptarea unei noi

hotărâri, prin care să se dispună respingerea apelului și acțiunii civile declarat de

partea vătămată Caraion Victor, și apelul suplimentar declarat de procuror, ca fiind

tardiv și neîntemeiat.

În susținerea solicitării sale invocă ilegalitatea hotărârii, prin faptul că instanța

de apel a judecat apelurile părții vătămate și a procurorului, deși acestea au fost

depuse peste termenul legal de 15 zile, cu toate că avocatul inculpatului a invocat

tardivitatea acestora, însă instanța de apel nu s-a expus asupra acestui fapt. Mai

mult ca atât, partea vătămată nici nu a solicitat repunerea în termen a apelului.

La fel, își exprimă dezacordul său cu soluționarea acțiunii civile de către

instanța de apel și menționează, că acțiunea civilă a fost depusă de către partea

vătămată în instanța de apel și suma încasată de 2400 lei constă din scândurile foste

în folosință – 1440 lei și cutia de transfer în sumă de 1000 lei, care nu i-au fost

restituite, și totodată, instanța constată că acestea au fost restituite părții vătămate.

În opinia recurentului, instanța de apel contrar prevederilor legale a admis

acțiunea civilă care a fost depusă odată cu cererea de apel.

La data de 19 august 2016 depune cerere, indicând că la data pronunțării

deciziei de către instanța de apel, pedeapsa stabilită prin hotărârea primei instanțe

sub formă de muncă neremunerată a fost executată la data de 22 iunie 2016, când a

5

fost exclus de la evidență în legătură cu executarea pedepsei, fiind anexat certificatul

eliberat de Biroul de Probațiune Briceni.

declarat de avocatul în numele inculpatului, solicitând respingerea acestuia, cu

menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și întemeiată.

invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea

atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația

condamnatului.

De asemenea, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze parțial, atunci când se constată comiterea unei erori de drept,

care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale.

Instanța de recurs reiterează că potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și

(5) al aceleiași norme, prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor, pronunțându-se asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin

apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual,

penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata

încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează

a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Din materialele cauzei, Colegiul lărgit constată, că inculpatul Cebotari Serghei

Valerii a fost pus sub învinuire în baza art. 186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, însă

prima instanță l-a recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. c)

Cod penal la muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 240 (două

sute patruzeci) ore.

6

Ulterior, instanța de apel, judecând cauza la apelul declarat de partea vătămată

și apelul suplimentar declarat de procuror, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și a conchis că, prima instanță corect a ajuns la

concluzia că inculpatul Cebotari Serghei Valerii este vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, deoarece potrivit

cumulului de probe administrate în cauză, cercetate și verificate în instanța de apel

s-a constatat că vina acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită pe

deplin, însă a considerat că prima instanță nu a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, astfel, incorect i-a stabilit pedeapsă sub formă

de muncă neremunerată, deoarece nu a ținut cont de faptul că inculpatul anterior a

fost condamnat prin sentința Judecătoriei Briceni din 11 martie 2011 la 4 ani

închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă și la data

săvârșirii infracțiunii pe cauza dată – 01.01.2015 – 06.02.2015, nu era executată

pedeapsa anterioară, care urma să expire la 12 martie 2015.

Instanța de recurs consideră, că instanța de apel corect a ajuns la concluzia, că

la stabilirea pedepsei inculpatului urma a fi aplicate prevederile art. 85 alin.(1) Cod

penal.

Astfel că, argumentele recurentului referitor la faptul, că la pronunțarea

deciziei instanței de apel inculpatul a executat pedeapsa stabilită, în speța dată, de

prima instanță, sunt neîntemeiate, deoarece certificatul a fost eliberat de către

Inspectoratul Național de Probațiune, Biroul de Probațiune Briceni la data de

07 iulie 2016, iar decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de 06 iulie 2016

(f. d. 43, vol. II).

Totodată, Colegiul lărgit menționează și faptul că, potrivit hotărârii primei

instanțe părții civile Caraion Victor i s-a explicat, că este în drept să se adreseze cu

acțiune civilă privind încasarea prejudiciului cauzat în sumă de 6000 lei în ordinea

procedurii civile, soluție casată de instanța de apel, care a considerat, că prima

instanță nejustificat nu s-a expus în latura acțiunii civile înaintate de către partea

vătămată privind încasarea prejudiciului material, deoarece prejudiciul cauzat în

rezultatul comiterii infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal de

către inculpatul Cebotari Serghei, urma să-l încaseze fără a fi necesar de a fi dovedit,

fiindcă în calificativul infracțiunii este dispusă suma prejudiciului.

La fel, se reține, că instanța de apel a dispus încasarea doar a sumei de 2440 lei,

care se constituie din bunurile nerestituite - o cutie de transfer cu costul de 1000 lei

și scânduri de lemn în volum de 0,4 m.p., foste în folosință, cu costul de 1440 lei,

indicând că din prejudiciul cauzat în sumă de 6422 lei, o parte a fost restituită părții

vătămate.

Colegiul lărgit menționează, că în conformitate cu prevederile art. 219

alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată

la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii

materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale

7

nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în

legătură cu săvârșirea acesteia.

Potrivit dispoziției art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală acțiunea civilă în

procesul penal se înaintează în baza cererii scrise a părții civile sau a

reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului penal până la

terminarea cercetării judecătorești.

Aliniatul 2 al aceleiași norme procesual-penale prevede că acțiunea civilă se

înaintează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o persoană necunoscută care

urmează să fie trasă la răspundere sau față de persoana care poate fi responsabilă

de acțiunile învinuitului, inculpatului.

Totodată, Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 385 alin. (1)

pct. 11) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată

soluționează și chestiunea, dacă trebuie reparată paguba materială atunci când nu a

fost intentată acțiunea civilă.

Potrivit jurisprudenței CtEDO (cauza Moreira de Azevedo c. Portugal,

23.10.1990) Curtea a decis, că atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte

civilă în procesul penal, aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri,

chiar dacă ea nu a cerut, în mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin

dobândirea calității de parte civilă în procesul penal, ea are în vedere nu numai

condamnarea penală a autorului infracțiunii, ci și repararea pecuniară a

prejudiciului pe care l-a suferit.

În așa mod Colegiul lărgit atestă, că concluziile instanțelor ierarhic inferioare,

ce țin de soluționarea acțiunii civile în speță sunt neîntemeiate, deoarece instanța de

apel, casând hotărârea primei instanțe a dispus încasarea din contul inculpatului

Cebotari Serghei în beneficiul părții vătămate prejudiciul cauzat în mărime de

2440 lei, adică suma bunurilor nerestituite, dar, totodată, se contrazice, indicând în

dispozitiv: „Corpurile delicte - o cutie de transfer de la autocamion „Zil 157” și

11 bucăți de scândură de lemn, transmise părții-vătămate spre păstrare, a considera

ca fiind restituite lui Caraion Victor” (f. d. 14, vol. II.)

Concluziile instanței de apel în partea admiterii acțiunii civile, Colegiul penal o

consideră nefondată, deoarece instanța de apel nu a ținut cont de faptul, că prin

ordonanța de recunoaștere și atașare la dosar a mijloacelor materialele din

10 martie 2015 au fost recunoscute în calitate de corp delict și anexate la dosar –

cutia de transfer de la de la autocamionul „ZIL 157” și 11 bucăți de scândură de

lemn (f. d. 37, vol. I), iar prin cererea din aceiași dată partea vătămată Caraion Victor

a solicitat restituirea corpurilor delicte menționate mai sus (f. d. 38-39, vol. I), care a

fost admisă și în baza ordonanței din 10 martie 2015 corpurile delicte: cutia de

transfer de la de la autocamionul „ZIL 157” și 11 bucăți de scândură de lemn, au fost

restituite părții vătămată Caraion Victor (f. d. 40, vol. I).

Instanța de recurs consideră, că în asemenea circumstanțe nu este posibilă

admiterea pretențiilor înaintate de către partea vătămată, de aceea Colegiul ajunge

la concluzia de a lăsa fără soluționare pretențiile părții vătămate Caraion Victor

referitor la încasarea prejudiciului material.

8

Cu referire la alegațiile recurentului privind tardivitatea apelurilor declarate de

partea vătămată și procuror, Colegiul lărgit menționează, că potrivit prevederilor

art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la

data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel, iar alin. (4) al

aceleiași norme, prevede, că dacă procurorul, care a participat la judecarea cauzei

sau partea vătămată a declarat în termen apel în defavoarea inculpatului, procurorul

participant în instanța de apel, în termen de 15 zile de la data primirii de către parte

a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar, în care poate invoca

motive adăugătoare de apel.

La fel, se notifică și art. 403 alin.(1) Cod de procedură penală, potrivit căruia

apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind

făcut în termen, dacă instanța de apel constată, că întârzierea a fost determinată de

motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea

executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

Din materialele cauzei, Colegiul lărgit constată, că sentința Judecătoriei Briceni

a fost pronunțată la data de 02 martie 2016, fiind primită și luată spre executare de

către Biroul de probațiune Briceni la 28 martie 2016 (f. d. 211, vol. I), iar apelul

declarat de către partea vătămată Caraion Victor a fost expediat în adresa Curții de

Apel Bălți la 06 aprilie 2016, ținând cont de faptul că la solicitarea acestuia din

18 martie 2016, Judecătoria Briceni i-a expediat copia sentinței la data de 25 martie

2016 (f. d. 216, vol. II).

Mai mult decât atât, Colegiul reține faptul, că pe parcursul examinării cauzei

penale în prima instanță, partea vătămată a beneficiat de serviciile interpretului,

astfel, că instanța urma să expedieze în adresa acesteia traducerea sentinței, ceia ce

nu a fost efectuat (f. d. 158; 162; 163-170, vol. I.)

Ulterior, la data de 24 mai 2016 procurorul declară apel suplimentar,

considerând că este depus în termen, deoarece la data de 29 aprilie 2016 de către

instanța de apel a fost expediată comunicare în adresa Procuraturii de nivelul Curții

de Apel Bălți privind examinarea cauzei penale în privința lui Cebotari Serghei în

ordine de apel la data de 25 mai 2016 ora 11:40 (f. d. 227, vol. II), însă nu a fost

expediată copia apelului declarat de către partea vătămată Caraion Victor.

Astfel, în viziunea instanței de recurs instanța de apel corect a primit spre

examinare apelul declarat de partea vătămată și apelul suplimentar declarat de

procuror, deoarece erorile instanțelor de judecată nu trebuie puse în sarcina

participanților la proces.

Reieșind din cele enunțate supra, Colegiul lărgit conchide, că instanța de apel

incorect a soluționat pretențiile părții vătămate Caraion Victor referitor la încasarea

prejudiciului material, astfel, ajunge la concluzia, că decizia instanței de apel

urmează a fi casată parțial, în latura civilă, rejudecată cauza în această parte și

pronunțată o nouă hotărâre, prin care pretențiile părții vătămate Caraion Victor

referitor la încasarea prejudiciului material se lasă fără soluționare.

În conformitate cu art. 434, art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, Colegiul lărgit,

9

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de avocatul Lavric Andrei în numele

inculpatului Cebotari Serghei, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 06 iulie 2016, în latura civilă, se rejudecă cauza în această parte și se

pronunță o nouă hotărâre, prin care pretențiile părții vătămate Caraion Victor

referitor la încasarea prejudiciului material se lasă fără soluționare.

În rest, celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 19 ianuarie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Nicolaev Ghenadie

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Alerguș Constantin

10