1ra-2043/2016 — art. 145 al. 2 lit. j CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 12 martie 2016, Vîrlanovici Stanislav a fost recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal și condamnat la 17 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constata că, Vîrlanovici Stanislav Alexandr, la 17 martie 2015 aproximativ la ora 07:00, aflîndu-se în domiciliu său din satul Trebujeni, r-nul Orhei, în timpul unui conflict iscat spontan între el și fiul Vîrlanovici Serghei, urmărind intenția de a-1 omorî pe acesta, i-a aplicat multiple lovituri cu un obiect tăietor-despicător în regiunea frontală a capului, după care l-a incendiat, acțiuni intenționate, soldate cu vătămarea gravă a integrității corporale a cet. Vîrlanovici Serghei, sub formă de traumă cranio-cerebrală deschisă, plăgi tăiat-despicate pe cap, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, fractură cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, hemoragii epidurale, subdurale (70 ml) și subarahnoidiene totale, sînge fluid și cheaguri ventriculele cerebrale, edem cerebral, plăgi tăiat- despicate pe față și gît, arsuri termice gr. I și III a tegumentelor pe toată suprafața, în rezultat la ce a survenit decesul cet. Vîrlanovici Serghei.

Împotriva sentinței, a depus apel apărătorul Bordian Marcela în numele inculpatului Vîrlanovici Stanislav, în care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei hotărâri prin care Vîrlanovici Stanislav să fie achitat și eliberat imediat din sala de judecată. Apărătorul a considerat că acuzarea nu a prezentat careva probe pertinente și concludente prin care s-ar demonstra vinovăția în comiterea acestei infracțiuni de către inculpat, iar instanța eronat a constatat vinovăția inculpatului, fără a se expune asupra fiecărei probe administrate în instanța de judecată. Astfel, atât la urmărirea penală cît și în instanța de judecată acesta vina în comiterea acestei infracțiuni nu a recunoscut-o. Nici unul din 1 martorii audiați în această cauză penală nu au indicat la circumstanțe importante cauzei, or nici unul dintre aceștia nu au fost martori oculari la incidentul din casa inculpatului. Nici unul dintre ei nu au indicat asupra faptului că inculpatul s-ar alia în relații de conflict sau ar fi avut careva neînțelegeri cu partea vătămată, deci careva un motiv de a comite o așa crimă gravă tatăl nu a avut. Pe cînd inculpatul în ședința de judecată a indicat la conflictele pe care le-a avut decedatul cu persoane străine în legătură cu o datorie mai veche ce urma a fi rambursată, dar pe care feciorul său nu a achitase, motiv destul de veridic pentru a comite o asemenea infracțiune, care nu a fost cercetat de organele de drept. Un alt argument invocat de apelant este că, potrivit raportului de expertiză medico- legală, Vîrlanovici Serghei a decedat de la traumatismele provocate cu 1-2 ore după cauzarea acestor traumatisme, traumatisme care se califică ca vătămare gravă, în aceste condiții nu este clar de ce a fost calificat acest deces ca un omor, dar nu ca o vătămare corporală gravă, în condițiile în care după aceste traumatisme inculpatul a mai supraviețuit 1-2 ore. Consideră ca pe lîngă faptul să nu a fost demonstrat că fapta a fost săvîrșită de inculpat, nici intenția de a omorî nu a fost demonstrată. Totodată, conform învinuirii, inculpatul i-a aplicat feciorului său mai multe lovituri cu un obiect tăietor despicător. Deși au fost ridicate 2 din aceste obiecte, un topor și un cuțit, nici asupra unuia nu s-a stabilit amprentele digitale a inculpatului pe aceste obiecte. De asemenea, inculpatul Vîrlanovici Stanislav este învinuit că a incendiat corpul feciorului său, însă nu a fost adusă nici o probă privind săvîrșirea acestei fapte de inculpat. Nu a fost prezentat cel puțin care a fost modalitatea de incendiere a cadavrului acestuia, care a fost combustibilul folosit sau în general dacă a existat așa ceva. Nu a fost efectuată expertiza de a stabili dacă putea să aibă loc incendierea acestui cadavru din propria neglijență a lui Vîrlanovici Stanislav și anume care era starea tehnică a sobei și dacă se putea aprinde acele materiale ușor inflamabile pe care dormea feciorul inculpatului. Un alt argument invocat de apelant este faptul că, inculpatul este învinuit că el la 17.03.2015 la ora 07.00, în timpul unui conflict iscat cu feciorul său, urmărind scopul de a-1 omorî pe ultimul, l-a lovit și apoi l-a incendiat. Conform depozițiilor martorilor, în special a lui Vîrlanovici Ivan, s-a stabilit cu certitudine că inculpatul la ora 06 la acea dată se află la ei, iar cadavrul a fost depistat peste o oră jumătate de Morari Anastasia. Ținînd cont de faptul că cadavrul a fost depistat în jurul orelor 7.30 și coroborând cu raportul de expertiză medico-legală reiese că decesul nu putea surveni la 07.00, precum a stabilit și indica partea acuzării.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2016, a fost respins, ca nefondat, apelul apărătorului Bordian Marcela în numele inculpatului Vîrlanovici Stanislav Alexandr, cu menținerea sentinței. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de afond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Vîrlanovici Stanislav Alexandr a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, 2 utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, necătând la faptul că inculpatul Vîrlanovici Stanislav nu-și recunoaște vina, vinovăția lui în comiterea omorului încriminat, este dovedită prin următoarea sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorilor Morari Anastasia, Morari Gheorghe, Terenti Maria, Gușin Vladimir, precum și: - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17.03.2015, la domiciliul cet. Vîrlanovici Stanislav, prin care de la fața locului a fost ridicat un cuțit de bucătărie cu minerul din masă plastică și cauciuc și un topor cu minerul din lemn.(f. d. 5-6); - procesul-verbal de reținere din 17.03.2015, prin care de la cet. Vîrlanovici Stanislav a fost ridicat un palton personal de culoare sură, pe mânicile căruia se observă pete de culoare brună-roșietică asemănătoare sângelui.(f .d. 25); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 17.03.2015, prin care a fost examinat cuțitul cu minerul de masă plastică și cauciuc și toporul cu minerul din lemn, care au fost ridicate prin procesul verbal de cercetare la fața locului din 17.03.2015 precum și paltonul care a fost ridicat prin procesul verbal de ridicare din 17.03.2015 de la Vîrlanovici Stanislav.(f. d. 34); - procesul-verbal de ridicare a mostrelor de comparare din 18.03.2015, prin care de la Vîrlanovici Stanislav, au fost colectate mostre de comparație, sînge și salivă (f.d.42); - raportul de expertiză medico-legală nr. 58 din 18.03.2015 care a stabilit la Vîrlanovici Serghei, vătămarea gravă a integrității corporale, sub formă de traumă craneo-cerebrală deschisă, plăgi tăiat-despicate pe cap, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, fractură cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, hemoragii epidurale, subdurale (70 ml) și subarahnoidiene totale, sânge fluid și cheaguri roșii în ventriculele cerebrale, edem cerebral, plăgi tăiat- depistate pe față și gât, arsuri termice gr. I și III a tegumentelor pe toată suprafața, în rezultat la ce a survenit decesul cet. Vîrlanovici Serghei (f. d. 66- 68); - raportul de expertiză medico-legală nr. 229 din 01.04.2015, prin care s-a constatat că sângele cet. Vîrlanovici Serghei se referă la grupă -O-alfa beta (I), iar sângele cet. Vîrlanovici Stanislav se referă la grupa -A-beta (II), cu antigenul asociat „H”. In petele de culoare cafenie de pe cuțit (m/ob. 1), (m/ob. 2), (m/ob. 3), prezentat la examinare, a fost găsit sânge de origine umană. La determinarea aparentei de grup (prin metoda RAE), în petele examinate de pe cuțit (m/ob. 1), (m/ob. 2), (m/ob. 3), s-a stabilit antigenul „H”, conform rezultatelor primite sângele depistat în petele investigate (m/ob. 1), (m/ob. 2), (m/ob. 3), a provenit de la orișice persoană cu grupa sanguină O-alfa beta (I), ce nu exclude proveniența acestui sânge de la cet. Vîrlanovici Serghei; - proveniența sângelui în petele investigate de pe cuțit, prezentat la examinare, de la cet. Vîrlanovici Stanislav se exclude.(f. d. 52-58); - raportul de expertiză medico-legală nr. 231 din 01.04.2015, prin care s-a constatat că sîngele cet. Vîrlanovici Serghei se referă la grupă -O-alfa beta (I), iar sîngele cet. Vîrlanovici Stanislav se referă la grupa -A-beta (II), cu antigenul asociat în fragmentele din pete de pe mîneca dreaptă a paltonului, petele de culoare cafenie de pe cuțit (m/ob. 1), prezentat la examinare, a fost găsit sînge 3 de origine umană. La determinarea aparenței de grup (prin metoda RAE), în petele examinate de pe palton (m/ob. 1), s-a stabilit antigenul „H”, conform rezultatelor primite sîngele depistat în petele investigate (m/ob.l), a provenit de la orișice persoană cu grupa sanguină O-alfa beta (I), ce nu exclude proveniența acestui sînge de la cet. Vîrlanovici Serghei. Proveniența sîngelui în petele investigate de pe palton, prezentat la examinare, de la cet. Vîrlanovici Stanislav se exclude, (f. d. 60-61); - raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr.550 a - 2015, prin care Vîrlanovici Stanislav a fost recunoscut RESPONSABIL de faptă ce i se impută, însă a fost diagnosticat „Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului” (f. d. 76-78). Instanța de apel a conchis că aceste probe, documente, coroborează cu declarațiile martorilor sus-indicați și confirmă, cu certitudine, vina inculpatului Vîrlanovici Stanislav în comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin. (2), lit. j) Codul penal, după indicii - omorul intenționat al unei persoane, săvârșit cu deosebită cruzime. Cât privește calificativul „deosebită cruzime”, este de menționat că aplicarea unui șir de lovituri cu un obiect tăietor-despicător în regiunea frontală a capului, după care și incendierea victimei, provoacă victimei suferințe deosebite și inculpatul le-a provocat cu bună-știință, leziuni care sunt în legătură cauzală directă cu survenirea morții lui Vîrlanovici Serghei, iar conform criteriului pericolului pentru viață, în comun, se califică ca vătămare corporală gravă. Astfel, acțiunile inculpatului au fost îndreptate spre lipsirea de viață a victimei Vîrlanovici Serghei, au fost săvârșite cu deosebită cruzime, care i-a aplicat un șir de lovituri cu un obiect tăietor-despicător în regiunea frontală a capului, după care l-a incendiat, acțiuni intenționate soldate cu vătămarea gravă a integrității corporale a cet. Vîrlanovici Serghei, sub formă de traumă craneo- cerebrală deschisă, plăgi tăiat-despicate pe cap, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, fractură cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, hemoragii epidurale, subdurale (70 ml) și subarahnoidiene totale, sînge fluid și cheaguri roșii în ventriculele cerebrale, edem cerebral, plăgi tăiat-despicate pe față și gît, arsuri termice gr. I și III a tegumentelor pe toată suprafața, cu scopul de a duce până la capăt intenția de a-1 lipsi de viață, în rezultat la ce și a survenit decesul lui Vîrlanovici Serghei. Ca latură subiectivă a omorului săvârșit de Vîrlanovici Stanislav s-a stabilit intenția directă a inculpatului față de moartea victimei, precum și conștientizarea lui că cauzează victimei dureri intense, inutile și deosebit de chinuitoare pentru a-1 lipsi pe Vîrlanovici Serghei de viață, circumstanțe care atestă prezența „deosebitei cruzimi”. Metoda aleasă de Vîrlanovici Stanislav, deosebit de chinuitoare în procesul lipsirii de viață a lui Vîrlanovici Serghei, localizarea loviturilor pe corpul victimei, demonstrează intenția directă a inculpatului de a comite omorul cu deosebită cruzime. Astfel, reieșind din probele administrate, respectiv din declarațiile martorilor Morari Gheorghe și Morari Anastasia, inclusiv și prin declarațiile celorlalți martori audiați pe caz, rezultă că pe fondalul consumului de alcool, relațiile dintre victimă și inculpat erau tensionate. 4 Totodată, din declarațiile acestor martori rezultă că în noaptea de 16 spre 17 martie 2015 în casa în care s-a produs fapta, se aflau exclusiv doar victima și inculpatul Conform raportului de expertiză medico-legal efectuat nr. 58 din 18.03.2015, s-a constatat că moartea lui Vîrlanovici Serghei a fost violentă și s-a datorat traumei cranio-cerebrale. Se concluzionează că leziunile s-au putut produce prin lovire cu un obiect tăietor-despicător în regiunea frontală a capului. Reieșind din localizarea leziunilor, posibil victima și agresorul se aflau față în față. Între leziunile constatate și deces, se arată în raport că, există legătură de cauzalitate. Deci, starea de fapt în care s-a comis infracțiunea, se confirmă prin procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșetele foto de la fața locului și rapoartele de expertiză medico-legală prin care se atestă prezența petelor de sînge pe haina ridicată de la inculpat, a cărei apartenență nu se exclude a fi victimei. În raport cu situația de fapt expusă, instanța de apel a reținut că fapta inculpatului Vîrlanovici Stanislav constă în aceea că el la data de 17.03.2015 în propriul său domiciliu din s. Trebujeni raionul Orhei, urmărind intenția de a-1 omorî pe feciorul său Vîrlanovici Serghei, i-a aplicat acestuia un șir de lovituri cu un obiect tăietor-despicător în regiunea frontală a capului, cauzându-i leziuni în urma cărora aceasta a decedat, după care a încercat să incendieze cadavrul. Cu referire la argumentul apelanților precum că, pe cauza dată nu este nici un martor ocular, adică lipsesc probele directe, Colegiul menționează, că analiza și verificarea probelor prezentate de către organul de urmărire penală, cercetate în cadrul ședinței instanței de fond și celei de apel prin prisma art. 101 Cod Procedură Penală, care coroborează între ele, duc la o concluzie unică și exclud o altă versiune posibilă care ar putea fi tratată în favoarea inculpatului. Instanța de apel a constatat că, la stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut cont de toate circumstanțe, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social a infracțiunii săvârșite, care conform prevederilor art. 16 Cod penal, se clasifică ca infracțiuni excepțional de grave, de personalitatea infractorului, care este fără antecedente penale. Circumstanțe ce agravează vina inculpatului, Vîrlanovici Stanislav, conform art. 77 din Codul penal, s-a reținut săvîrșirea infracțiunii în stare de ebrietate. Circumstanță ce atenuează vina inculpatului, Vîrlanovici Stanislav, conform art. 76 din Codul penal, nu au fost stabilite.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Vîrlanovici Stanislav, fără a invoca unul din temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui Vîrlanovici Stanislav. Recurentul invocă că, ,,nici un martor nu a văzut săvîrșirea infracțiunii. Mai mult, cauza menționată întrunește toate condițiile prevăzute de art. 49 Cod penal, deoarece o condiție esențială a favorizării constă în faptul că ajutorul acordat unui infractor să nu fie o aducere la îndeplinirea unei înțelegeri anterioare intervenite înainte sau după săvîrșirea infracțiunii”. 5 5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Vîrlanovici Stanislav, prin care a menționat că, este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și detailat asupra apelului declarat, corect constatînd vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Din textul deciziei rezultă că aceasta a analizat obiectiv probele administrate și hotărîrea cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare și această hotărîre corespunde prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în baza celor invocate în recurs și în raport cu materialele dosarului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță. În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei menționate. Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârilor recurate, ca fiind ilegale. În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil. Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de avocat nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. 6 În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Vîrlanovici Stanislav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe Vîrlanovici Stanislav Alexandr, deoarece nu corespunde cerințelor de conținut prevăzute de art. 429 și 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 18 ianuarie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 7