1ra-1320/2016 — art.145 alin.2 lit.j Cod penal

1ra-1320/2016 — art.145 alin.2 lit.j Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-1320/16

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 22 martie 2016, în cauza penală în privința lui

Tuchiluș Serghei Anatolii,

născut la 18 noiembrie 1987, originar și domiciliat

până la reținere în r-nul Ialoveni, s. Puhoi.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

2015 (instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

pronunțată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Tuchiluș

Serghei a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal la 10 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Serghei, la 19 iulie 2015, aproximativ la ora 1750, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, având scopul comiterii omorului, aflându-se pe un câmp, în

apropierea traseului Țipala – Horăști, r-nul Ialoveni, a inițiat o ceartă cu

Gîrleanu Nicolae care era văcar la cireada de vaci din s. Țipala, r-nul Ialoveni,

din motiv că ultimul nu a supravegheat vitele, care au intrat într-un lan de

porumb, unde, i-a aplicat câteva lovituri cu pumnul în regiunea feței, apoi cu

o bâtă i-a aplicat câteva lovituri în regiunea capului, în rezultatul cărora

victima a decedat.

1

numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, cu stabilirea pedepsei în baza art. 79 Cod

penal și 385 alin. (4) Cod de procedură penală și anume de 7 ani și 6 luni

închisoare.

În argumentarea apelului a invocat că cauza penală a fost judecată în

temeiul art. 3641 CPP, inculpatul recunoscând faptele indicate în rechizitoriu,

astfel urmează să fie stabilită pedeapsa în baza art. 79 CP și anume de faptul

că Tuchiluș S. a căutat să acorde ajutor victimei, oprind un automobil și a

rugat să telefoneze, comunicând rudelor să vină la locul faptei, prin urmare

cele indicate urmează a fi considerate ca circumstanțe excepționale.

La fel, a menționat că ținând cont de faptul că instanța de fond a

recalificat din oficiu acțiunile inculpatului din art. 145 alin.(2) lit. j) Cod penal

în cele ale art. 145 alin.(2) lit.a) Cod penal, aplicându-i pedeapsa pentru omor

premeditat, calificare care nu a fost solicitată nici de acuzatorul de stat,

precum și nici de inculpat, consideră că prin aceasta au fost încălcate

drepturile inculpatului, iar în temeiul art. 385 alin. (4) CPP, instanța urmează

să-i reducă pedeapsa, drept recompensă pentru aceste încălcări.

martie 2016, a fost admis apelul avocatului Popescu M. în numele lui

Tuchiluș S., casată sentința contestată în latura penală și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

- Tuchiluș Serghei a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Cod

penal la 10 ani închisoare, iar în conformitate cu art. 385 alin. (4) Cod de

procedură penală, pedeapsa i-a fost redusă cu 1 an, fiindu-i stabilită

pedeapsa de 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. În rest,

sentința contestată a fost menținută.

fond incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept ale infracțiunii

săvârșite, nefiind apreciate corect probele prezentate, astfel, neîntemeiat a

recalificat acțiunile lui Tuchiluș S. de la art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal la art.

145 alin.(2) lit. a) Cod penal, și drept urmare, nejustificat a aplicat în privința

inculpatului pedeapsa penală.

Astfel, instanța de apel în decizia adoptată a constatat fapta stabilită

prin rechizitoriu și circumstanțele comiterii de către Tuchiluș S. a infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin.(2) lit. j) Cod penal, omorul intenționat a unei persoane,

săvârșit cu deosebită cruzime, concluzionând totodată că, vinovăția lui Tuchiluș

2

S. este dovedită prin declarațiile inculpatului care a recunoscut vina pe deplin,

declarațiile martorilor Rusu N., Balan M., Topala I., Cîrlan S., Rusu L., precum

și materialele cauzei: - procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea

infracțiunii din 20.07.2015, - procesul-verbal de cercetare la fața locului din

19.07.2015 cu fototabel, - rapoartele de constatare medico-legală nr. 1561 din

19 iulie 2015 și de expertiză medico-legală nr. 125D/1561 din 24 iulie 2015,

potrivit cărora decesul cet. Gîrleanu N. a survenit ca urmare a insuficienței

cardiace acute, cu contuzia cordului pe fondalul traumei închise a toracelui cu

fracturi bilaterale a coastelor și sternului, hemoragie masivă retrosternală și

mediastinul anterior și contuzie a cordului. Între traumă închisă a toracelui cu

lezarea cordului și cauza decesului există legătură cauzală directă, astfel

leziunile nominalizate se atribuie la categoria vătămărilor corporale grave

periculoase pentru viață, - raportul de expertiză medico-legală trasologică nr.

214 din 29.09.2015, - procesul-verbal de constatare a stării de ebrietate efectuat

la 19.07.2015, conform căruia la Tuchiluș S., s-a constatat 0,97 mg/l alcool în

aerul expirat.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 7,61,75, 77 CP și celor de la art. 3641 alin.(8) CPP, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de toate

circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și având

în vedere că instanța de fond eronat a recalificat acțiunile lui Tuchiluș S. de la

art. 145 alin.(2) lit.j) la art. 145 alin.(2) lit.a) Cod penal, reținând acestea drept

încălcări ale drepturilor inculpatului, considerând necesar a aplica art. 385

alin.(4) CPP, reducând pedeapsa și stabilind inculpatului închisoare pe un

termen de 9 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Cît privește argumentele avocatului că inculpatul a recunoscut faptele

indicate în rechizitoriu, astfel acestuia urmează să-i fie stabilită pedeapsa de 7

ani 6 luni închisoare, în baza art. 79 Cod penal, instanța de apel a constatat că

nu există motive pentru aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea

prevăzută de lege, întrucât în cauză nu s-au constatat circumstanțe

excepționale care ar justifica aplicarea prevederilor normei date.

care, invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6) și 10) CPP,

solicită casarea deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel, deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

3

în apel.

În argumentarea recursului a invocat că decizia contestată este

neîntemeiată în partea stabilirii pedepsei, deoarece instanța eronat a aplicat

prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală.

Astfel, corect instanța de apel a constatat că prima instanță greșit a

calificat acțiunile inculpatului în baza art. 145 alin.(2) lit.a) Cod penal,

corectând eroarea ce ține de calificarea faptei și încadrând acțiunile potrivit

învinuirii aduse conform art. 145 alin. (2) lit.j) Cod penal, însă la stabilirea

pedepsei, greșit a aplicat norma art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală,

deoarece în partea descriptivă a deciziei lipsesc careva constatări legate de

faptul că, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei s-ar fi produs careva

încălcări ale drepturilor inculpatului.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod

de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul în care instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau când hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazise dispozitivul hotărârii și s-

au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurent nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele

erori de drept invocate de autor.

Însă, în raport cu textul hotărârii contestate, se relevă că instanța de apel

și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin.(1) pct.8) Cod

de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept

care au dus, la caz, la admiterea apelului declarat de avocat în numele

inculpatului Tuchiluș S.

4

Astfel, instanța de recurs reține că, în conformitate cu prevederile art.

414 Cod de procedură penală, instanța de apel, examinând apelul avocatului,

a supus unei cercetări suplimentare și minuțioase toate probele administrate

la dosar, inclusiv a audiat inculpatul, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și conform

materialelor din dosar, au permis instanței de apel de a casa sentința și a

pronunța o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

încadrând corect acțiunile inculpatului Tuchiluș S. în baza art. 145 alin. (2) lit.

j) Cod penal, fapt care în speță nici nu se contestă.

Totodată, acuzatorul de stat și-a întemeiat recursul în baza pct. 10) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, criticând hotărârea contestată în partea

pedepsei.

Reieșind din temeiurile reflectate mai sus, instanța conchide că, autorul

recursului contestă decizia instanței de apel și în partea stabilirii pedepsei,

considerând că la soluționarea chestiunii privind reducerea pedepsei greșit au

fost aplicate prevederile art. 385 alin. (4) CPP.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul

penal reține că acest temei nu și-a găsit confirmarea în speța dată.

Astfel, instanța de recurs consideră legală soluția instanței de apel care

corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

pedeapsa aplicată inculpatului Tuchiluș S., fiind în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material,

ținând cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform cărora persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii, iar la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de toate

circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Lui Tuchiluș Serghei în baza art. 145 alin.(2) lit.j) Cod penal, i-a fost

stabilită pedeapsa de 10 ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 385 alin.

(4) CPP, micșorându-i pedeapsa inculpatului cu 1 an, adică stabilindu-i 9 ani

închisoare.

Pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,

care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și

5

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților, cît și a altor

persoane. Or, ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lîngă scopul său

represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Astfel, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc în baza probelor

administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și cu respectarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul potrivit alin. (8)

al aceleiași norme a beneficiat de reducere a limitelor de pedeapsă.

Cît privește argumentul acuzatorului de stat că în privința lui Tuchiluș

S. greșit au fost aplicate prevederile art.385 alin. (4) Cod de procedură penală,

Colegiul menționează că, potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală,

dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări

ale drepturilor inculpatului, precum și s-a stabilit din vina cui au fost comise

aceste încălcări, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei

inculpatului drept recompensă pentru aceste încălcări.

Astfel, instanța de apel, constatând încălcările comise de prima instanță

și anume, că eronat au fost recalificate acțiunile lui Tuchiluș S. de la art. 145

alin. (2) lit. j) în cele ale alin.(2) lit. a) art. 145 CP, a considerat posibil de a

reduce pedeapsa inculpatului, aplicând față de ultimul prevederile art. 385

alin. (4) Cod de procedură penală.

Recurentul critică măsura de pedeapsă aplicată considerând că greșit s-a

redus pedeapsa inculpatului cu aplicarea prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de

procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, astfel, în opinia acestuia, s-a comis o eroare de drept ce

ar genera casarea hotărârii atacate, însă eroarea stipulată în pct. 6) și 10) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, la care se face referire în recurs, nu

persistă în speță, deoarece decizia instanței de apel corespunde prevederilor

legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, ori instanța de apel a

dat răspuns la toate argumentele invocate de apelant, specificând motivele pe

6

care și-a întemeiat soluția adoptată, precum și a făcut o individualizare a

pedepsei în concordanță cu prevederile legii.

În temeiul celor expuse, instanța de recurs nu constată prezența erorilor

de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate sub aspectele invocate,

dispunând inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2016, în cauza

penală în privința lui Tuchiluș Serghei Anatolii, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 noiembrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

7