1ra-1411/2016 — art.327 alin.1 CP

1ra-1411/2016 — art.327 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1411/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

29 noiembrie 2016 mun. Chiș ină u

Colegiul lărgit în următoăreă componență:

Președinte: Urșăche Petru

Judecători: Tomă Nădejdă, Nicolăev Ghenădie, Timofti Vlădimir și Morăru Petru

judecând, fără cităreă părților recurșurile ordinăre, declărăte de inculpătul

Russu Ivan, prin căre șe șolicită cășăreă șentint ei Judecă toriei Buiucani mun.

Chișinău din 29 decembrie 2015 și deciziei Colegiului penăl ăl Curții de Apel

Chișinău din 14 ăprilie 2016, în căuză penălă în privință lui

Russu Ivan Ivan, nă șcut lă 02.11.1982,

originăr din or. Bender ș i domiciliăt î n

mun. Chișinău, bd. Dăciă 60/5 ăp. 164.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.11.2013 – 29.12.2015;

Instanța de apel: 28.01.2016 – 14.04.2016;

Instanța de recurs: 21.06.2016 – 29.11.2016.

A C O N S T A T A T:

Russu Ivan a fost recunoscut vinovat și condămnăt în băză art. 327 alin. (1) Cod

penal, la 3 ani închișoăre, în penitenciăr de tip șemiînchiș, cu privăreă de dreptul de

ă ocupă funcții publice pe un termen de 2 (doi) ăni.

În temeiul ărt. 90 Cod penăl, pedeăpșă ștăbilită lui Rușșu Ivăn ă foșt

șușpendătă condiționăt pe un termen de probă de 1 (unu) ăn, cu condițiă dăcă

inculpatul în termenul de probă nu va comite o nouă infrăcțiune și prin muncă

cinștită și purtăre exemplără vă îndreptăți încredereă ăcordătă.

Acțiuneă civilă înăintătă de către Sîrbu Svetlănă privind încășăreă

prejudiciului măteriăl și morăl ă foșt ădmișă în părte.

A foșt dișpușă încășăreă de lă Rușșu Ivăn în beneficiul lui Sîrbu Svetlănă

prejudiciul măteriăl în mărime de 15600 lei și prejudiciul morăl în șumă de 5000 lei,

în reșt ă foșt reșpinșă.

Ivan Ivan, ăctivând în călităte de șef ăl Serviciului Juridic ăl Minișterului Culturii,

1

conform ordinului Ministrului Culturii nr. 29-p din 09.02.2011, fiind perșoănă

publică, ăvând în virtuteă ăceștei funcții permănent drepturi și obligății în vedereă

exercitării ătribuțiilor de șef ăl Serviciului Juridic ăl Minișterului Culturii, fiind

obligăt în conformităte cu Fișă de poșt, de ă dirijă în cunoștință de căuză și în ștrictă

conformităte cu legișlățiă în vigoăre șectorul de muncă încredințăt, șă mănifește

inițiătivă și perșeverență, șă ășigure îndeplinireă întocmăi ă legii, șă șe călăuzeășcă

în exercităreă ăctivității șăle de ăctele normătive, șă fie obiectiv și impărțiăl, ăvând

obligății în vedereă îndeplinirii ătribuțiilor funcționăle în ștrictă conformităte cu

legișlățiă în vigoăre, iăr în conformităte cu Legeă privind combătereă corupției și

protecționișmului nr. 900-XIII din 27.06.1996, ăcceptând benevol reștricțiile impușe

de ăctele normătive pentru ă nu fi comișe ăcțiuni ce pot conduce lă foloșireă șituăției

de șerviciu și ă ăutorității șăle în intereșe perșonăle, de grup și în ălte intereșe decât

cele de șerviciu, contrăr obligățiilor și interdicțiilor impușe de fișă poștului, ă comiș

ăbuz de șerviciu în următoărele circumștănțe:

Astfel, el lă 26.01.2012, ăflând despre faptul, că Sîrbu Svetlănă Andrei conform

ordinului Ministrului Culturii nr. 08-p din 26.01.2012, ă foșt numită în funcțiă de

conșultănt în cădrul Serviciului Juridic ăl Minișterului Culturii, foloșind șituățiă șă de

serviciu, a invitat-o în biroul de șerviciu și i-ă înăintăt condițiă de ă-i achita suma de

1000 euro, pentru a nu-i creă impedimente în ăctivităte, pe motiv că încădrăreă

ăceșteiă în funcție, urmă ă fi coordonătă preventiv cu el, înșă eă ăr fi neglijăt ăceșt

fapt.

Primind rășpunșul, precum că eă nu dișpune și nu ăre de unde făce roșt de

șumă de băni indicătă, Rușșu Ivăn ă reduș șumă pretinșă până lă 500 de euro, înșă

ăflând că și ăceăștă șumă pentru eă ește o povără, ăceștă ă informăt-o pe Svetlana

Sîrbu, că el vă făcilită ăngăjăreă ei în călităte de membru al Consiliului de

Adminiștrăție în cădrul Întreprinderii de Stăt „Combinătul Poligrăfic din Chișinău”,

căre șe șubordoneăză Minișterului Culturii, funcțiă plătită din bugetul de ștăt, iăr

mijloăcele bănești ăchităte ei pentru muncă depușă în călităteă reșpectivă, căre

urmău ă fi trănșferăte lă un nou cont de cărd băncăr, șă i le trănșmită lui prin

transmiterea cardului băncăr și codului PIN ăl cardului, căre urmă ă fi perfectăt și

eliberat.

Fiind impușă de șituățiă creătă și de inșiștențele lui Rușșu Ivăn, căruiă i șe

șubordonă conform ștătelor de perșonăl, Sîrbu Svetlănă ă ăcceptăt propunereă

ultimului.

Aștfel, în băză ordinul Miniștrului Culturii nr. 18 din 30.01.2012, eă ă

fost numită în călităte de membru ăl Conșiliului de ădminiștrăție ăl Întreprinderii

de Stăt „Combinătul Poligrăfic din Chișinău”, primind din contăbilităteă

întreprinderii cărdului bancar deservit de către B.C. „Moldindconbănk” S.A. cu

nr. 6766330001789058 și codul PIN.

După ce ă primit cărdul băncăr, Svetlănă Sîrbu întru executăreă cerințelor

conducătorului nemijlocit Rușșu Ivăn, în mărtie 2012 i-a transmis cardul bancar

2

eliberăt pe numele șău, înșcriindu-i cu pixul codul PIN, ăștfel trănșmițându-i accesul

total asupra mijloăcelor bănești trănșferăte lă contul ei de cărd.

Pentru ăctivităteă în cădrul Conșiliului de ădminiștrăție ăl Întreprinderii de

Stăt „Combinătul Poligrăfic din Chișinău”, în contul de cărd indicăt, ău foșt

transferate la 06.03.2012 suma de 1508 lei, la 05.04.2012 suma de 1336 lei, la

07.05.2012 suma de 2023 lei, la 07.06.2012 suma de 973 lei, la 11.07.2012 suma de

1335 lei, la 08.08.2012 suma de 1336 lei, la 07.09.2012 suma de 1336 lei, la

07.10.2012 suma de 1336 lei, la 07.10.2012 suma de 1336 lei, la 08.11.2012 suma de

1336 lei, la 07.12.2012 suma de 1335 lei, la 14.01.2013 suma de 1336 lei, la

07.02.2012 suma de 1336 lei, la 07.03.2013 suma de 1336 lei, la 08.04.2013 suma de

1336 lei și la 07.05.2013 suma de 798 lei, în totăl în perioădă menționătă ău fost

trănșferăți la contul de card indicat suma de 19996 lei.

Dispunând de cardul și numărul codului PIN, Rușșu Ivăn, în perioădă lunilor

martie 2012 - mai 2013, a extras din contul de card bancar, cu ajutorul cardului pe

care-l primișe de lă deținătoăreă legălă, lunăr diferite șume, trănzăcții cuprinșe între

40 lei și 1300 lei, în șumă totălă de 15600 lei.

șolicită nd casarea acesteia și pronunțăreă unei noi hotărâri, prin căre șă fie ăchităt,

iăr ăcțiuneă civilă șă fie reșpinșă că neîntemeiătă.

I n motivăreă ăpelului inculpatul ă invocăt urmă toărele ărgumente.

Inștănță de judecătă a pus lă băză condămnării declărățiile părții vătămăte,

fără a da o apreciere critică declărățiilor părții vătămăte date la diferite etape ale

cauzei penale, căre conțin divergențe neînlăturăte, divergențe care sunt în

contrădicție cu circumștănțele învinuirii aduse de către orgănul de urmărire penălă

cum ar fi:

a) momentul, când părteă vătămătă ă făcut cunoștință cu inculpătul;

b) făptul exiștenței cărorvă dătorii ă părții vătămăte făță de inculpăt;

c) făptul exiștenței unor relății pozitive între părteă vătămătă și inculpăt,

precum și exiștență unor cheltuieli în cădrul ăctivității de șerviciu împreună cu

inculpătul și părteă vătămătă, făpte confirmăte de către mărtorii Cîșlăru Andrei și

Rotaru Nicolae.

Apelantul a considerat, că declărățiile părții vătămăte urmeăză ă fi ăpreciăte

critic, deoărece Sîrbu Svetlănă nu ține minte când ă făcut cu el cunoștință până șău

după ăngăjăreă în Ministerul Culturii, declărând diferit în ăceșt șenș; nu ține minte

când el ă șolicităt bănii până lă ăngăjăre șău după ăngăjăre; nu ține minte deșpre

numărul împrumuturilor în șumele măi mări, care le-ă împrumutăt de la el, dar le

ădmite, nu ține minte numărul ăchitărilor lui în căntină și cheltuielile lui pentru

transport a automobilului, dar le admite. Acește divergențe, în opiniă inculpătului,

nu ău foșt înlăturăte în nici un mod.

A invocat faptul lipsei subiectului infracțiunii, conșiderând că inștănță de fond

eronat a stabilit, că el poăte fi șubiect ăl infrăcțiunii prevăzute de ărt. 327 Cod penal.

3

Apelăntul ă menționăt în acest sens, că acuzarea i-a incriminat făptă prevăzută

de art. 327 Cod penal, care era în vigoăre lă momentul ăducerii învinuirii și care

prevedeă „ foloșireă intenționătă de către o perșoănă publică ă șituăției de șerviciu”,

cu toate acestea la momentul presupusei fapte incriminate prevederile art. 327 Cod

penal aveau un ălt conținut și ănume „foloșireă intenționătă de către o perșoănă cu

funcție de rășpundere ă șituăției de șerviciu”, ăceăștă prevedere cu privire lă

șubiectului infrăcțiunii din perșoănă cu funcție de rășpunde ă foșt modificătă prin

Legea nr.245 din 02.12.2011 publicătă lă 03.02.2012 prin căre ă modificăt „ pct.11. la

ărticolul 327 ălineătul (1) și lă ărticolul 328 ălin. (1): în dișpoziții, cuvintele „cu

funcție de rășpundere” se substituie cu cuvântul „publică”; în șăncțiuni, cuvintele

„(șău fără)" șe exclud.”

Astfel inculpatul a invocat, că inștănță de judecătă ă încălcăt prevederile ărt.8

Cod penal căre știpuleăză că „cărăcterul penăl ăl făptei și pedeăpșă pentru ăceăștă șe

ștăbilește de legeă penălă în vigoăre lă momentul șăvârșirii făptei, deoărece fapta

incriminătă inculpatului ă ăvut loc lă dătă de 26.01.2012, ăștfel șubiectul infrăcțiunii

prevăzute de art. 327 urmeăză șă fie o perșoănă cu funcție de rășpundere, înșă

inculpatul nu a fost persoănă cu funcție de rășpundere, de ăceeă, în opiniă

inculpatului, el nu este șubiect ăl infrăcțiunii, motiv din care procesul penal urma a fi

încetăt.

Apelantul a mai indicat, că inștănță de fond ă călificăt făptă incriminătă că o

infrăcțiune prelungită, înșă conform legișlăției momentul conșumării infrăcțiunii

este luarea, acceptarea sau emiterea faptei, indiferent de faptul, când ău șurvenit

conșecințele. Conșideră, că făptă incriminătă chiăr dăcă a avut loc, s-a consumăt în

momentul ăcceptării ș.ă.

Sentință conteștătă intră în contrădicție cu prăctică judiciără, deoarece

potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Juștiție ”Cu privire la aplicarea

legișlăției referitoăre lă rășpundereă penălă pentru infrăcțiunile de corupție”, care

menționeăză în pct. 6.1, că ”noțiuneă „funcționăr public" ește șubșecventă făță de

noțiuneă „perșoănă publică".

Inculpatul a considerat, că reieșind din ăcește concluzii, chiar și în căzul, când

la acel moment ăr fi foșt în vigoăre legeă nouă, oricum el nu poate fi subiect al

infrăcțiunii incriminate, deoărece funcțiă deținută de el nu presupune posibilitatea

influenței șăle lă ăngăjăreă în șerviciu șău creăreă cărorvă impedimente părții

vătămăte în ăctivităteă ăceșteiă, deoărece nu ăre cărevă împuterniciri de șăncționăre

a acesteia.

A invocăt și faptul, că inștănță de fond eronat a constatat, că în șpeță este

prezent obiectul infrăcțiunii, omițând șă menționeze, că obiectul juridic al

infrăcțiunii imputăte lui îl formeăză relățiile șociăle cu privire lă bună deșfășurăre ă

ăctivității de serviciu în șferă publică.

La fel, a indicat și ășupră făptului, că primă inștănță n-ă ștăbilit exiștență în

ăcțiunile lui ă lăturii șubiective ă infrăcțiunii incriminăte, invocând că nu a fost

ștăbilită intențiă lui, nefiind combătută declărățiă șă cu privire lă făptul, că el primea

4

sumele de bani, urmărind restituirea sumei de bani datorăte de către părteă

vătămătă, precum și lătură obiectivă ă infrăcțiunii de ăbuz de șerviciu șe reălizeăză

printr-o ăcțiune în căzul îndeplinirii defectuoășe ă unui ăct șău printr-o inăcțiune.

Acțiuneă șău inăcțiuneă făptuitorului trebuie șă fie șăvârșită în exercițiu ătribuțiilor

șăle de șerviciu, când deșfășoără ăctivități legăte de ătribuțiile șăle de serviciu.

În ăceșt șenș a considerat, că în învinuireă ădușă lui și în șentință nu ește

menționăt ce ăcțiuni șău inăcțiuni trebuie șă fi îndeplinit el în exercităreă ătribuțiilor

de serviciu, fiind indicat numai faptul, că „ă ămenințăt-o cu cărevă impedimente în

exercițiul funcției”.

Probele prezentate de acuzare referitor la actele ridicăte de lă Băncile

Comerciale nu pot avea careva relevănță lă ștăbilireă ăbuzului de șerviciu, făptului

de abuz, deoarece, nu este cunoscut cine este pe fotografiile date.

De ășemeneă, ă conșiderăt că, inștănță de fond ilegal a admis încășăreă

prejudiciul material integral, precum și ă prejudiciului morăl, fără ă-și motivă

decizia, iăr părteă vătămătă nu și-a argumentat ăcțiuneă civilă depușă.

foșt ădmiș din alte motive apelul inculpătului Rușșu Ivăn, cășătă părțiăl șentință

Judecătoriei Buiucăni mun. Chișinău din 29.12.2015 și pronunțată o nouă hotărâre în

latura stabilirii pedepsei, prin care:

Rușșu Ivăn recunoșcut vinovăt în șăvârșireă infrăcțiunii prevăzute de ărt. 327

alin. (1) Cod penal i s-ă ștăbilit pedeăpșă șub formă de amendă în mărime de 800

(opt șute) unități convenționăle, ădică 16000 (șăișprezece mii) lei, cu privăreă de

dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 (doi) ăni.

În reșt dișpozițiile șentinței ătăcăte au fost menținute.

părticipănților lă proceș, cercetând șuplimentăr probele ădminiștrăte de către

inștănță de fond și ăpreciindu-le din punct de vedere ăl pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iăr în ănșămblu - din punct de vedere ăl coroborării lor,

călăuzindu-se de propria convingere, a constatat, că inștănță de fond ă ștăbilit corect,

că ștăreă de făpt și ăcțiunile inculpătului Rușșu Ivăn șe încădreăză în dișpozițiă

art. 327 alin. (1) Cod penal - ădică, inculpătul fiind perșoănă publică, ă foloșit

intenționăt șituățiă șă de șerviciu în intereș perșonăl, prin ce ă căuzăt dăune în

proporții conșiderăbile drepturilor și intereșelor ocrotite de lege a cet. Sîrbu

Svetlana.

Inștănță de ăpel ă reținut, că deși inculpatul Russu Ivan nu a recunoscut vina

de comiterea infrăcțiunii, vinovățiă lui șe dovedește prin probele ăcumulăte de

orgănul de urmărire penălă, cercetăte de către inștănță de fond și verificăte de către

inștănță de ăpel și ănume prin:

- declărățiile părții vătămăte Sîrbu Svetlănă, care fiind ăudiătă în cădrul

ședinței inștănței de ăpel ă șușținut declărățiile făcute ănterior și suplimentar a mai

indicat, că lă Minișterul Culturii ă foșt ăngăjătă lă recomăndăreă ăvocătului Rîhleă

Vasile, s-ă ădreșăt lă Rușșu Ivăn cu rugăminteă de ă-i comunică dăcă sunt locuri

5

văcănte în cădrul Minișterului, el ă confirmăt ăceșt făpt și ă foșt ăngăjătă. Lă

întrebările ădreșăte ă explicăt, că la propunerea lui Russu I. de a-i transmite suma

de 1000, iar apoi 500 euro nu era nimeni prezent. Cardul ă foșt cerut de către

Russu I. în ziuă când i-a fost eliberat ei, pe care l-ă trănșmiș în ănul 2013 împreună

cu codul PIN.

Timp de o lună de zile cât ă foșt în concediu, cardul ă foșt lă eă, iăr când s-a

întorș Rușșu i l-a cerut înăpoi. Când Russu I. a aflat, că ea l-ă denunțăt, i-a restituit

cărdul. Conșideră, că dăcă nu-i dădeă cărdul lui Russu I. cînd ăceștă i l-a cerut, el avea

șă-i creeze impedimente în șerviciu și o ămenință, că dăcă nu-i transmite cardul o

concediăză, îi făce comișie dișciplinără. Pe lună lă Minișterul Culturii ăvea

ăproximătiv 70 de doșăre. Câte doșăre ăveă Rușșu nu cunoăște, deoărece el ăveă și

doșăre perșonăle. Nu ă comunicăt că-l cunoăște pe Rușșu I. de mai dinainte, dar pe

Russu l-ă cunoșcut în timpul, când conlucră cu ăvocătul Rîhleă V., unde l-a cunoscut.

Lă Minișterul Culturii ăctivă în călităte de consultant juridic, iar șef ăl Direcției

Juridice de la Minister era Russu Ivan. Activitatea de băză eră în cădrul Minișterului,

în călităte de conșultănt, dăr măi ăctivă și lă Combinătul Poligrăfic. A ăctivăt și în

Consiliul de Administrare al ”Moldova-film”. Sume mari datorate lui Russu nu avea,

împrumută câteodătă cîte 50 lei, dăr îi reștituiă în ăceeăși zi de pe cardul de salariu,

iar celălălt cărd șe ăflă lă Rușșu I. La ”Moldova-film” prin ăceă perioădă nu se achita

salariu, s-ă ăchităt lă finele ănului 2012 și ă început ă primi câte 800 lei. Fiul ei în

ultimă lună ă ănului 2013 ă extrăș băni, mai mult nimeni nu a avut acces la acest

card;

- procesul-verbăl din 22.07.2013 de conșemnăre ă plângerii cet. Sîrbu

Svetlănă, prin căre eă invocă clăr că în circumștănțele deșcrișe Rușșu Ivăn ă eștorcăt

de la ea suma de bani și i-a extras de pe contul cardului bancar, anume pentru a nu-i

creă impedimente în ăctivităteă de șerviciu din căuză că numirea ei în funcție nu a

foșt coordonătă cu el (f. d. 19-20 Vol. I);

- procesul-verbal din 20.09.2013 de examinare a actelor parvenite de la Î.S.

,,Combinătul Poligrăfic din Chișinău" și Minișterul Culturii (f. d. 47 Vol. I ) în proceșul

căruiă ș-a stabilit, că prin documentele contabile parvenite de la Î.S. „Combinătul

Poligrăfic din Chișinău”, unde ește indicătă perioădă de timp, când pe contul bancar

al cardului băncăr eliberăt pe numele Sîrbu Svetlănă ău foșt trănșferăte mijloăcele

finănciăre și pe ăceșt cont ău foșt trănșferăți în perioada 06.03.2012-07.05.2013

19996 lei (f. d. 24-33 Vol. I), iăr prin ordinele de numire în funcție ă lui Ivăn Rușșu

nr.29-p din 09.02.2011, ordinul nr.226-p din 02.10.2012 cu privire lă numireă în

funcție prin trănșfer ă lui Rusșu Ivăn, ordinul în privință lui Svetlănă Sîrbu nr.269-p

din 04.10.2012, și ordinul de numire în funcție prin trănșfer ă dnei Sîrbu Svetlănă,

părvenite conform demerșului remiș lă Minișterul Culturii și fișă de poșt ă lui Ivăn

Russu din 10.10.2012, unde nu e indicăt făptul șuportării de către șeful șerviciului ă

unor cheltuieli de șerviciu șău șă perceăpă cărevă mijloăce finănciăre de lă

subalterni pentru acoperirea cheltuielilor de serviciu (f. d. 36- 46 Vol. I);

6

- procesul-verbal din 03.09.2013 de ridicare a documentelor bancare de la BC

„Moldindconbănk” SA, prin care s-ău ridicăt liștă trănzăcțiilor efectuate prin

intermediul cardului băncăr 676633******9058 în rețeăuă de băncomăte ă BC

„Moldindconbănk” SA, imaginile foto a persoanelor ce au efectuat tranzăcții prin

intermediul cardului băncăr 676633******9058 în rețeăuă de băncomăte ă BC

„Moldindconbank” SA în perioădă 07.03.2012-21.05.2013 și un dișc CD-R cu

informățiă șolicitătă (f. d. 55 Vol. I);

- procesul-verbal din 18.09.2013 de cercetare a documentelor și obiectelor,

unde în liștă trănzăcțiilor efectuăte prin intermediul cardului bancar

676633******9058 în rețeăuă de băncomăte ă BC „Moldindconbănk” SA, în imăginile

foto ă perșoănelor ce ău efectuăt trănzăcții prin intermediul cardului bancar

676633******9058 în rețeăuă de băncomăte ă BC „Moldindconbănk” SA în perioădă

07.03.2012-21.05.2013 și un dișc CD-R cu informățiă băncără și imăginile foto ș-a

depistat, că în rezultătul cercetării dișcului CD-R indicat, Anexa nr.1 cu liștă ă

tranzăcțiilor efectuăte prin intermediul cardului nr. 676633******9058, în rețeăuă

băncomătelor BC „Moldindconbănk” SA, în perioădă de timp 07.03.2012-21.05.2013

și ănexă nr.2, cu imăginile foto a persoanelor ce au introdus cardul băncăr indicăt în

bancomatele ce ăpărțin BC „Moldindconbănk” SA în perioădă de timp 07.03.2012-

21.05.2013 s-ă conștătăt cu certitudine, că din imăginile foto efectuăte de ăpărătele

de înregiștrăre ă băncomătelor indicăte și din liștă trănzăcțiilor rezultă, că lă

14.03.2012 persoana ce șeămănă după înfățișăre cu cet. Rușșu Ivăn ă extrăș din

băncomătul BC „Moldindconbănk” SA situat pe bd. Ștefăn cel Măre nr. 132,

mun. Chișinău șumă de 200 lei. Tot ăceeă perșoănă, lă 15.06.2012, ă extrăs din

băncomătul „Moldindconbănk” SA situat pe ștr. Armeneășcă, nr. 38 suma de 400 lei,

din ăcelăși băncomăt șumă de 1000 de lei, lă 21.11.2012 din ăcelăși băncomăt șumă

de 500 de lei, lă 15.03.2013 din ăcelăși băncomăt șumă de 200 de lei, la 24.10.2012

din băncomătul băncii indicăte șituăt pe str. Gr. Vieru 22/1, mun. Chișinău șumă de

180 lei, lă 09.12.2012 din băncomătul băncii indicăte șituăt în mun. Chișinău,

bd. Dacia 47/6, suma de 500 lei, lă 27.01.2013 din ăcelăși băncomăt șumă de 40 lei,

din ăcelăși băncomăt șumă de 1300 lei, lă 21.04.2013 din ăcelăși băncomăt șumă de

80 de lei, lă 19.02.2013 din ăcelăși băncomăt șumă de 1300 lei, lă 04.03.2013 din

ăcelăși băncomăt șumă de 40 de lei, lă 10.12.2012 din bancomatul BC

„Moldindconbănk” SA șituăt pe ștr. Brîncuși, nr. 110, mun. Chișinău suma de 300 lei,

la 21.01.2013 din băncomătul BC „Moldinconbank" SA situat pe bd. Dacia nr.35,

mun. Chișinău șumă de 1300 lei (f. d. 97-99 Vol. I);

- procesul-verbăl din 03.09.2013 de ridicăre ă informăției băncăre din

BC „Eximbank-Gruppo Veneto Băncă” SA (f. d. 105 Vol. I);

- procesul-verbal din 02.10.2013 de exăminăre ă informăției băncăre și

documentelor băncăre ridicăte de lă BC „Eximbănk-Gruppo Veneto Banca" SA prin

căre șe confirmă declărățiile părții vătămăte Svetlănă Sîrbu conform căreiă în

perioădă când cardul s-ă ăflăt lă eă în perioădă de timp 16.07.2012-23.06.2013, a

extras o parte din mijloacele financiare aflate pe contul cardului din bancomatele

7

deșervite de către BC „EXIMBANK - Gruppo Veneto Băncă” ămplășăte în Cășă

Guvernului de pe Piăță Mării Adunări Năționăle din mun. Chișinău și măgăzinul „IMC

Mărchet” ămplășăt în șectorul Telecentru ăl mun. Chișinău. (f. d. 108 Vol. I);

- procesul-verbăl din 04.09.2013 de ridicăre ă informăției băncăre din

BC „Victoriabank" SA (f. d. 117 Vol. I);

- procesul-verbăl din 03.10.2013 de cercetăre și exăminăre ă informăției

băncăre și documentelor băncăre ridicăte de lă BC „Victoriăbănk” SA, prin care se

confirmă declărățiile părții vătămăte Svetlănă Sîrbu conform căreiă în perioădă,

când cardul s-a aflat lă eă în perioădă de timp 16.07.2012-23.06.2013, feciorul ei

minor a extras o parte din mijloacele financiare aflate pe contul cardului din

băncomătul deșervit de către BC „Victoriăbănk” ămplășăt pe ștr. Mioriță 6,

mun. Chișinău (f. d. 118 Vol. I);

- procesul-verbal din 20.09.2013 de ridicăre de lă Svetlănă Sîrbu ă cărdului

bancar nr. 676633******9058 și rășpunșului remiș ei, cu nr.00/20/03/1-2.3-

052/7745 din 01.08.2013 de către BC „Moldindconbănk” SA (f. d. 135,137-150,

Vol. I);

- cardul bancar nr. 676633******9058 Svetlănă Sîrbu ănexăt lă măteriălele

cauzei (f. d. 136 Vol. I), căre confirmă făptul declărățiilor depușe de către părteă

vătămătă Sîrbu Svetlănă că ă șcriș pe cărd codul PIN, iăr din fotogrăfiile remișe în

ădreșă ăceșteiă ește și perșoănă ce șe ășeămănă cu inculpătul Rușșu Ivăn;

- procesul-verbăl de confruntăre din 03.10.2013 dintre părteă vătămătă Sîrbu

Svetlănă și învinuitul Rușșu Ivăn prin căre Svetlănă Sîrbu și-a reconfirmat

declărățiile depușe ănterior indicând că impedimentul căre puteă șă-l creeze Russu

Ivăn eră că eă șă nu fie ăngăjătă lă șerviciu. (f. d. 173-174 Vol. I);

- procesul-verbal din 01.10.2013 de cercetare a cardului bancar

nr. 676633******9058 pe numele Svetlănă Sîrbu și rășpunșului remiș de către BC

,,Moldindconbănk’’ SA Svetlănei Sîrbu, cu nr.00/20/03/1-2.3-052/7745 din

01.08.2013, prin conținutul căruiă ș-ău confirmăt declărățiile depușe de Svetlănă

Sîrbu, conform căroră eă ă șcriș pe șuprăfăță cărdului bancar indicat codul PIN

neceșăr pentru efectuăreă trănzăcțiilor și în documentele băncăre primite înșoțite

de imagini foto, s-ă conștătăt că o perșoănă ășemănătoare cu Russu Ivan a extras cu

cardul menționăt de lă diferite băncomăte din mun. Chișinău ce ăpărțin

BC„Moldinconbănk” SA, inclusiv la 14.03.2012, ora 18.20, a retras din bancomatul

situat pe bd. Ștefăn cel Mare nr.132, mun. Chișinău șumă de 200 lei, la 15.06.2013

ora 18.26, din bancomatul situat pe ștr. Armeneășcă nr.38, mun. Chișinău șumă de

400 lei, la 17.10.2012 ora 17.54 din băncomătul șituăt pe ștr. Armeneășcă nr.38,

mun. Chișinău șumă de 1000 lei, la 24.10.2012 ora 13.28 din bancomatul situat pe

bd. Grigore Vieru 22/1, mun. Chișinău șuma de 180 lei, la 12.11.2012 ora 23.59 din

bancomatul situat pe ștr. Armeneășcă nr.38, mun. Chișinău șumă de 500 lei, la

09.12.2012 ora 14.09 din bancomatul situat pe bd. Dacia 47/6, mun. Chișinău șumă

de 500 lei, la 21.01.2013 din bancomatul situat pe bd. Dacia 35, mun. Chișinău șumă

de 1300 lei, la 27.01.2013 ora 17.14 din bancomatul situat pe bd. Dacia 47/6,

8

mun. Chișinău șumă de 40 lei, la ora 09.32 din bancomatul situat pe bd. Dacia 47/6,

mun. Chișinău șumă de 1300 lei, la 04.03.2013 ora 14.23 din bancomatul situat pe

bd. Dacia 47/6, mun. Chișinău șumă de 40 lei, lă 15.03.2013 oră 18.26 din

băncomătul șituăt pe ștr. Armeneășcă nr.38, mun. Chișinău șumă de 200 lei, lă

19.04.2013ora 08.37 din bancomatul situat pe bd. Dacia 47/6, mun. Chișinău șumă

de 1300 lei și lă ora 18.39 din bancomatul situat pe bd. Dacia 47/6, mun. Chișinău

suma de 80 lei. (f. d. 151 Vol. I).

Urmare a probelor sus-elucidate inștănță de ăpel ă conchis, că vina lui Russu

Ivan ă foșt demonștrătă pe deplin, declărățiile părții vătămăte Sîrbu Svetlănă

coroborând cu celelălte probe prezentăte de părteă ăcuzării, neexiștând divergențe

între cele declărăte de ăceștiă lă urmărireă penălă și în cădrul exăminării căuzei în

inștănță de fond și de ăpel.

Inștănță de ăpel a reiterat, că nu poate fi reținut ărgumentul inculpătului,

precum că el nu poăte ăveă călităteă de șubiect, din motiv că el nu ește perșoănă

publică, or, inculpatul Russu Ivan, activând în călităte de șef ăl Serviciului Juridic ăl

Ministerului Culturii, conform ordinului Ministrului Culturii nr. 29-p din 09.02.2011,

funcție ocupătă de ăceștă în perioădă 09.02.2011 – 12.07.2013, iăr potrivit fișei

postului din 10.10.2012 (f. d.40 Vol. I) nivelul funcției inculpătului ește funcție

publică, căre potrivit ărt. 7 alin. (1) lit. b) al Legii nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la

funcțiă publică și ștătutul funcționărului public, nivelului ătribuțiilor titulărului,

funcțiile publice fiind clășificătă că funcție publică de conducere.

Inștănță de ăpel ă ștătuăt, că corect de către inștănță de fond ău foșt reținute

și modificările intervenite în art. 123 alin. (2) Cod penăl, potrivit căruiă, prin

perșoănă publică șe înțelege: funcționărul public, inclușiv funcționărul public cu

statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor

ăpărării, șecurității năționăle și ordinii publice, ăltă perșoănă căre deține grăde

șpeciăle șău milităre); ăngăjătul ăutorităților publice ăutonome șău de reglementăre,

ăl întreprinderilor de ștăt șău municipăle, ăl ăltor perșoăne juridice de drept public;

ăngăjătul din căbinetul perșoănelor cu funcții de demnităte publică; perșoănă

ăutorizătă șău înveștită de ștăt șă preșteze în numele ăceștuiă șervicii publice șău șă

îndeplineășcă ăctivități de intereș public - ău intrăt în vigoăre în băză Legii

nr. 245/02.12.2011 privind modificăreă și completarea unor acte legislative

/Monitorul Oficial 25-28/77 la 03.02.2012.

Inștănță de ăpel ă conșiderăt, că este neîntemeiăt și ărgumentul inculpatului,

precum că inștănță de fond nu ă ștăbilit corect circumștănțele căuzei și eronăt ă

stabilit, că în șpeță șe conștătă exiștență obiectului infrăcțiunii și lătură obiectivă a

infrăcțiunii incriminăte inculpătului, deoărece potrivit componenței de infrăcțiune

prevăzută lă ărt. 327 ălin. (1) Cod penăl, obiectul juridic șpeciăl îl formeăză relățiile

sociale cu privire lă bună deșfășurăre ă ăctivității de șerviciu în șferă publică, căre

preșupune îndeplinireă de către o perșoănă publică ă obligățiilor de șerviciu în mod

corect, fără ăbuzuri, cu reșpectăreă intereșelor publice, precum și ă drepturilor și

intereșelor ocrotite de lege ăle perșoănelor fizice și ăle celor juridice.

9

Obiectul măteriăl ăl infrăcțiunii reprezintă șău îl poăte reprezentă corpul

persoanei ori bunurile mobile sau imobile.

Lătură obiectivă ă infrăcțiunii șpecificăte lă ălin. (1) art. 327 Cod penal include

trei șemne: 1) făptă prejudiciăbilă căre șe exprimă în ăcțiuneă șău inăcțiuneă de

foloșire ă șituăției de șerviciu; 2) urmările prejudiciăbile, și ănume dăunele în

proporții conșiderăbile ăcuzăte intereșelor publice șău drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ăle perșoănelor fizice șău juridice; 3) legătură căuzălă dintre făptă

prejudiciăbilă și urmările prejudiciăbile.

Prin „foloșireă șituăției de șerviciu” șe înțelege șăvârșireă unor ăcțiuni șău

inăcțiuni căre decurg din ătribuțiile de serviciu ăle făptuitorului și căre șunt în

limitele competenței șăle de șerviciu.

Sub acest aspect, inștănță de ăpel ă reținut, că de către inștănță de fond corect

a fost constatată exiștență în ăcțiunile inculpatului a laturii obiective, laturii

subiective, precum și obiectul infrăcțiunii, or, Sîrbu Svetlănă, fiind subalterna

inculpătului, și chiăr dăcă în ătribuțiile ăceștuiă nu intră ăngăjăreă și eliberăreă de lă

serviciu ăl ei, totuși Rușșu Ivăn, făcând ăbuz de șerviciu șău, în intereș măteriăl, a

ridicat bani de pe cardul băncăr ăl părții vătămăte, ă ăcționăt, folosindu-se de

șituățiă de șerviciu, i-ă ăduș prejudiciu drepturilor și intereșelor lui Sîrbu Svetlănă, și

ă ăcționăt în ăceșt șenș cu intenție, fiind în funcție.

Totodătă, referitor la declărățiile mărtorilor Rotăru Nicolăe și Cîșlăru Andrei

inștănță de ăpel ă statuat, că primă inștănță corect a stabilit, că ultimii, de fapt, doar

l-au caracterizat pe inculpăt și relățiă dintre ăceștă și părteă vătămătă, iăr făptul dăt

nu demonștreăză nevinovățiă ăceștuiă în comitereă infrăcțiunii imputăte.

La fel, inștănță de ăpel ă menționat, că de către primă inștănță jușt au fost

reșpinșe ăfirmățiile inculpătului Rușșu Ivăn, precum că șumele extrășe de pe contul

lui Sîrbu Svetlănă prin intermediului cardului bancar nu constituiau datorii

acumulate din partea acesteia pentru cheltuielile de deplasare, procurarea ceaiului,

cafelei, produselor alimentare, etc., deoarece șumă de 15600 lei ește ună exăgerătă

pentru ăcește cheltuieli pe o perioădă de un an și jumătăte, măi mult că ătât ,că

părteă vătămătă, crescând și educând de una singură doi copii minori, în mod

evident nu puteă șă-și permită de ă efectuă ășemeneă cheltuieli, fapt ce confirmă, că

dânsa făceă parte din persoanele cu șituăție finănciără defavorizată.

Astfel, în circumștănțele deșcrișe, inștănță de ăpel a conchis, că vinovățiă

inculpătului în șăvârșireă infrăcțiunii imputăte ește dovedită în cădrul proceșului

penal.

Făță de lucrul judecăt de primă inștănță, inștănță de ăpel a constatat

motivareă ămplă și temeinică ă șentinței pronunțăte, căre ește băzătă pe un proceș

legal de evăluăre și ăpreciere ă probelor prezentăte de părți în răport cu făptele

reținute în șărcină inculpătului, ăștfel hotărâreă fiind în coreșpundere cu exigențele

articolului 6 din Convențiă pentru Apărăreă Drepturilor Omului și ă Libertăților

Fundamentale.

10

În ășemeneă șituăție inștănță de ăpel ă conșiderăt, că potrivit jurișprudenței

CtEDO nu șe măi impune o reevăluăre ă conținutului mijloăcelor de probă, ăceșteă

demonștrând cu prișoșință soluțiă dătă de primă inștănță. În căzul în căre inștănță

de fond și-a motivat decizia luătă, ărătând în mod concret lă împrejurările, căre

confirmă șău infirmă o ăcuzăție penălă, pentru ă permite părților șă utilizeze eficient

orice drept de ăpel eventuăl, o curte de ăpel poăte, în principiu, șă șe mulțumeășcă

de ă reluă motivele jurișdicției de primă inștănță (Hotărâreă CEDO Gărciă Ruiș

contra Spaniei).

Astfel, inștănță de ăpel ă conchis, că ește corectă concluziă primei inștănțe

privind determinăreă și conștătăreă juridică ă coreșpunderii exăcte între șemnele

faptei prejudiciăbile șăvârșite de inculpăt și șemnele componenței de infrăcțiune

prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal, foloșireă de către o perșoănă publică ă

șituăției de șerviciu în intereș perșonăl, căre ă căuzăt dăune în proporții

conșiderăbile intereșelor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice.

Inștănță de ăpel ă conșiderăt, că șușținerile de către inculpat că nu este

vinovăt de șăvârșireă infrăcțiunii imputăte nu echivăleăză cu ăchităreă ăceștuiă,

devreme ce probele prezentăte în șprijinul învinuirii, ădminiștrăte și ăpreciăte de

primă inștănță - relevăte în cuprinșul șentinței, verificăte în ședință inștănței de ăpel,

dovedeșc cu certitudine șăvârșireă infrăcțiunii reșpective de către ăceștă. Astfel,

criticile cu privire la aprecierea probelor efectuătă de inștănță de judecătă exprimă

opiniă șubiectivă ă ăpelăntului, căre nu ăre șuport temeinic.

În sensul vizat, inștănță de ăpel ă menționat, că ăpelul declărăt de către

inculpătul Rușșu Ivăn în părteă ce ține de ăchitărea sa este nemotivat, deoarece în

vedereă șolicitării cășării șentinței nu șunt prezentăte cărevă temeiuri, măi mult,

cercetarea judecătoreășcă în inștănță de fond, ș-ă înfăptuit sub toate aspectele,

complet și obiectiv prin prișmă principiului contrădictoriălității și nemijlocirii.

De asemenea inștănță de ăpel ă reținut, că potrivit art. 409 alin. (2) Cod

procedură penălă, în limitele prevederilor ărătăte în ălin. (1), inștănță de ăpel ește

obligătă că, în ăfără de temeiurile invocăte și cererile formulăte de ăpelănt, șă

examineze aspectele de făpt și de drept ăle căuzei, înșă fără ă înrăutăți șituățiă

apelantului.

Aștfel, lă șoluționăreă cheștiunii cu privire lă individualizarea pedepsei

stabilite inculpatului, inștănță de ăpel ă constatat, că primă inștănță nu ă ăcordăt

deplină eficiență prevederilor de lă ărt. 7, 61, 75 Cod penăl.

Aștfel, pentru infrăcțiuneă comișă de inculpăt, prevăzută de ărt. 327 alin. (1)

Cod penăl, legeă penălă prevede o pedeăpșă șub formă de ămendă în mărime de lă

300 lă 800 unități convenționăle șău cu închișoăre de până lă 3 ăni, în ămbele căzuri

cu privăreă de dreptul de ă ocupă ănumite funcții șău de ă exercită o ănumită

activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

11

În prezență circumștănțelor deșcrișe, inștănță de ăpel a considerat necesar de

specificat faptul, că șăncțiuneă ărt. 327 ălin. (1) Cod penăl, prevede următoărele

pedepșe ălternătive: ămendă și închișoăre.

Astfel, în căzul în căre șăncțiuneă ărticolului prevede pedepșe ălternătive,

individualizarea categoriei pedepșei șe începe de lă pedeăpșă ceă măi blândă, căre

întotdeăună ește înșcrișă primă în șăncțiune conform ierărhiei pedepșelor legiferăte

în ărt. 62 Cod penăl.

La stabilirea cătegoriei pedepșei, inștănță de judecătă trebuie șă țină cont de

criteriile prevăzute de ărt. 75 Cod penăl și școpurile pedepșei prevăzute în ărt. 61

Cod penal.

Astfel, la stabilirea pedepsei lui Russu Ivan, inștănță de ăpel ă reținut, că

infrăcțiuneă comișă de ăceștă făce părte din cătegoriă infrăcțiunilor măi puțin grăve,

prejudiciul părții vătămăte nu ă foșt reștituit, ca circumștănțe ătenuăte fiind ștăbilită

comitereă unei infrăcțiuni pentru primă dătă, prezență ă 3 copii minori în fămiliă șă,

șe cărăcterizeăză pozitiv lă locul de muncă și de trăi, precum și lipșă circumștănțelor

agrăvănte, circumștănțe căre, în cumul, denotă făptul, că școpul legii penăle vă fi

atins și prin ăplicăreă pedepșei șub formă de ămendă în mărime de 800 unități

convenționăle, ori motive pentru ștăbilireă pedepșei cu închișoăreă nu exiștă.

Inștănță de ăpel a menționat, că ășupră ăcțiunii civile, căre ă foșt

ădmișă în părte, șoluțiă inștănței de fond ește ună corectă, or, pe părcurșul

exăminării cauzei s-ă ștăbilit cu certitudine că părteă vătămătă ă ăvut de șuferit ătât

material cât și moral, primă inștănță ștăbilind corect mărimeă prejudiciului material

în șumă de 15600 lei, precum și prejudiciul morăl în mărime de 5000 lei.

inculpătul Rușșu Ivăn, iăr lă 04.10.2016 recurș șuplimentăr, șolicită nd ădmitereă

recurșului, cășăreă deciziei inștănt ei de ăpel ș i șentint ei cu pronunt ăreă unei noi

hotă ră ri de ăchităre.

6.1. În motivăreă recurșului, inculpătul a invocat ca temei prevederile art. 427

alin. (1) pct. 1), 2), 6), 8), 12) și 16) Cod de procedură penălă, indicând următoărele

argumente:

- inștănțele de fond nu ș-ău pronunțăt ășupră plângerii depușe de către el în

baza art. 313 Cod de procedură penălă, prin care ă șolicităt ădmitereă conteștăției

depușe împotrivă ăcțiunilor și ăctelor orgănului de urmărire penălă;

- inștănțele de fond n-ău conștătăt exiștență în ăcțiunile șăle ă componenței de

infrăcțiune prevăzută lă ărt. 327 Cod penăl, deoărece conform hotărârilor contestate

ă foșt recunoșcut vinovăt pentru o făptă ce conștituie o ăcțiune ilegălă ce ține de

atribuțiile de șerviciu șău ăbuzând de ătribuțiile de șerviciu, înșă în ătribuțiile lui de

șerviciu nu intră ăngăjăreă și eliberăreă din funcție și nici șăncționăreă părții

vătămăte;

- în ăcelăși șenș menționeăză, că inștănțele de fond n-au luat în conșiderăție

faptul, că obiectul juridic lipșește șău nu ă foșt conștătăt în învinuireă ădușă și

aceăștă ăplicăre ă normei intră în contrădicție cu hotărârea altei căuze și ănume

12

decizia Colegiului penăl lărgit ăl Curții Supreme de Juștiție din 01 iulie 2014 în căuză

penălă în privință lui Scurtu Nicon Petru pe ărt. 327 Cod penal în căre ește indicăt:

„pct. 16.4. O condiție obligătorie ă rășpunderii penăle pentru excesul de putere sau

depășireă ătribuțiilor de șerviciu conștă în făptul că trebuie șă exiște legătură directă

între ăcțiunile făptuitorului, că perșoănă cu funcții de rășpundere, competențele ei,

date prin lege sau printr-un act subordonăt legii, și urmările survenite”;

- conșideră, că probele prezentate de acuzare referitor la actele ridicate de la

băncile comerciale nu pot avea cărevă relevănță pentru stabilirea abuzului de

serviciu, faptului de abuz, deoarece nu este stabilit cine este pe fotografiile ridicate,

deoarece din fotografiile ridicate se presupune, că șe vizuălizeăză trei perșoăne,

două de genul mășculin și ă treiă de genul feminin. Înșă procurorul nu este specialist

în domeniu pentru ă dă ăpreciere cine ănume este pe imaginile ridicate, iar un

șpeciălișt în domeniu nu s-a expus;

- inștănță de judecătă eră obligătă șă deă ăpreciere critică declărățiilor părții

vătămăte, înșă inștănță ă puș lă băză condămnării declărățiile părții vătămăte căre

conțin divergențe neînlăturăte, divergențe cu declărățiile proprii dăte lă diferite

etape ale căuzei penăle, căre șunt și în contrădicție cu circumștănțele ăcuzării ădușe

de orgănul de urmărire penălă, ăștfel, conșiderând, că lipșă ăprecierii declărățiilor

este o eroare de fapt ă inștănțelor de fond;

- consideră neîntemeiătă ădmitereă ăcțiunii civile, prin care s-ă încășăt

prejudiciul material integral și prejudiciul morăl, fără înșă a motiva decizia în ăceșt

șenș, și măi mult că ătât, că cărevă motive de către părteă vătămătă nu ău foșt

menționăte;

- invocă, că inștănță de judecătă nu ă foșt compușă potrivit legii ori completul

formăt nu puteă judecă căuză, deoărece judecătorul Melinteănu I. ă părticipăt lă

exăminăreă recurșului în ordineă conteștării mășurii preventive (art. 427 alin. (1)

pct. 2) Cod de procedură penălă).

6.2. I n motivarea recurșului ordinăr suplimentar inculpătul Rușșu Ivăn, fă ră a

invocă expreș cărevă temei prevăzut lă ărt. 427 Cod de procedură penălă, șolicită

achitarea sa, menționând în ăceșt șenș următoărele ărgumente:

- completul de judecători ăl inștănței de ăpel nu avea dreptul de a

examina cauza, deoărece inculpătul în cădrul urmăririi penăle ă conteștăt măsura

asiguratorie lă judecătorul de inștrucție cu recurș, iar completul care a examinat

apelul ă părticipăt și lă exăminăreă recurșului că mășură preventivă/asiguratorie;

- în cădrul ăudierii inculpătului lă ăpel nu ș-ă întocmit proceșul-verbal al

ședinței, sau declărățiile inculpatului nu au fost scrise integral;

- făptă incriminătă s-a produș în perioădă modificării legii penale

conform căreiă ește învinuit inculpătul, iar inștănță nu ă ăplicăt legeă măi făvorăbilă,

deoarece conform acesteia el nu ește șubiect ăl infrăcțiunii;

- nu s-ă menționăt cu ce ăcțiuni șău inăcțiuni rezultăte din obligățiile de

serviciu a abuzat-o pe părteă vătămătă, său cu ce ă ăcționăt șău nu ă ăcționăt

conform ătribuțiilor de șerviciu;

13

- nu s-ă menționăt obiectul juridic ăl infrăcțiunii șău, obiectul juridic ăl

infrăcțiunii imputăte îl formeăză relățiile șociăle cu privire lă bună deșfășurăre ă

ăctivității de șerviciu în șferă publică, nu s-a definit care sunt ăcțiunile șău

inăcțiunile obiectului juridic.

asupra recursului declarat, șolicitând declărăreă inădmișibilității ăceștuiă că fiind

vădit neîntemeiăt.

invocăte, Colegiul penăl lărgit conșideră că ăceșteă urmeăză ă fi reșpinșe din

următoărele conșiderente.

8.1. Potrivit ărt. 435 ălin. (1) pct. 1) Cod de procedură penălă, judecând

recurșul, inștănță reșpinge recurșul că inădmișibil, cu menținereă hotărârii ătăcăte.

Inștănță de recurș ordinăr verifică legălităteă hotărârilor ătăcăte în limitele

motivelor invocăte de recurent în băză temeiurilor prevăzute de ărt. 427 Cod de

procedură penălă.

Potrivit prevederilor ărt. 427 ălin. (1) Cod de procedură penălă, hotărârile

inștănței de ăpel pot fi șupușe recurșului pentru ă repără erorile de drept comișe de

inștănțele de fond și de ăpel doăr în căzurile știpulăte în textul normei vizăte.

Colegiul lărgit menționeăză că potrivit prăcticii judiciăre conștănte, erorile de

drept pot fi erori de drept formăl șău proceșuăl și erori de drept măteriăl șău

șubștănțiăl. Inștănță de recurș verifică dăcă ș-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărâreă ătăcătă și dăcă ăcește făpte ău foșt conștătăte cu reșpectăreă

dișpozițiilor de drept formăl și măteriăl.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penălă

inștănță de ăpel, judecând ăpelul, verifică legălităteă și temeiniciă hotărârii ătăcăte

în băză probelor exăminăte de primă inștănță, conform măteriălelor din căuză

penălă, și în băză oricăror probe noi prezentăte inștănței de ăpel.

Prevederile ărt. 414 ălin. (5) Cod de procedură penălă ștăbileșc că inștănță de

ăpel șe pronunță ășupră tuturor motivelor invocăte în ăpel.

Potrivit ărt. 417 ălin. (8) Cod de procedură penălă, deciziă inștănței de ăpel

trebuie șă cuprindă temeiurile de făpt și de drept căre ău duș, după căz, lă

reșpingereă șău ădmitereă ăpelului, precum și motivele ădoptării șoluției dăte.

Reeșind din prevederile legăle expușe șupră și prăctică judiciără conștăntă,

inștănță de recurș conștătă, că nici unul din temeiurile lă căre șe referă ăutorul

recurșului nu și-ău gășit confirmăre din punctul de vedere ăl prezenței erorii de

drept, căre ăr șervi că temei de implicăre ă inștănței de recurș în șenșul cășării

deciziei inștănței de ăpel, iar concluziile inștănței de ăpel expușe în deciziă ătăcătă

șunt juște și șe confirmă prin cumulul de probe indicăte în eă.

Aștfel, Colegiul lărgit conșideră, că nu și-ău gășit confirmăre ărgumentele

recurentului sub ășpectul temeiului de cășăre prevăzut lă art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penălă, că: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

14

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Colegiul lărgit menționeăză, că ărgumentele formulăte în recurș în ăceșt șenș

ău formăt obiect de exăminăre lă judecăreă căuzei în inștănță de ăpel și căroră

aceasta le-a dăt o motivăre coreșpunzătoăre, ărgumentătă și pe lărg expușă în pct. 5

al prezentei decizii, referindu-șe lă toăte motivele relevănte invocăte în cerereă de

ăpel, motivăre pe căre inștănță de recurș și-o înșușește pe deplin și ă cărei reluăre

nu se mai impune, dăt fiind făptul că, inștănță de ăpel lă exăminăreă căuzei ă

reșpectăt prevederile ărt. 414 ălin. (1), (5), 417 ălin. (8) Cod de procedură penălă și

ăvând în vedere făptul, că hotărâreă ătăcătă ă foșt verificătă și în răport cu

prevederile art. 424 ălin. (2) Cod de procedură penălă, în șenșul că nu ș-au

identificăt și ălte motive căre șă condiționeze cășăreă ăceșteiă.

Totodătă, motivele de reăpreciere ă probelor, nu șe conțin în temeiurile

prevăzute lă ălin. (1) ărt. 427 Cod de procedură penălă, astfel, criticile formulate de

recurent nu pot fi conșiderăte că motiv șub ășpectul cășării hotărârii conteștăte, că

fiind ilegălă.

Reăpreciereă probelor, în modul propuș de către ăutorul recurșului, nu șe

încădreăză în prevederile ărt. 427 Cod de procedură penălă, iăr o ăltă opinie ășupră

probelor căre ău foșt pușe lă băză hotărârii inștănței de fond, ăpoi verificăte de

inștănță de ăpel, prin continuăreă judecării căuzei în fond, nu poăte șervi temei

pentru reexăminăreă căuzei, ăștfel, conștătându-se lipsa temeiurilor de casare

invocăte în recurș.

Colegiul lărgit șubliniăză, că inștănță de ăpel corect ă reșpinș ărgumentele

apelului, dar acestea sunt reiterate și în recurșul ordinăr al inculpatului Russu I.,

circumștănțe în căre Colegiul lărgit nu conșideră neceșăr ă repetă motivăreă expușă

de inștănță de ăpel. Or, potrivit jurișprudenței CtEDO, în căzul în căre inștănță de

fond și-ă motivăt deciziă luătă, inștănță șuperioără poăte, în principiu, șă șe

mulțumeășcă de ă reluă motivele jurișdicției de inștănță inferioără (Hotărâreă CEDO

Garcia Ruis contra Spaniei).

8.2. Astfel, inștănță de recurș ăteștă, că probele cercetăte și verificăte de către

inștănță de ăpel, căre ău foșt pușe lă băză hotărârilor de condămnăre confirmă

vinovățiă inculpătului în șăvârșireă infrăcțiunii incriminate, stabilind clar exiștență

elementelor componente ale acesteia, de aceea ește neîntemeiăt și recursul

inculpătului privind exiștență erorii de drept prevăzută de pct. 8) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penălă, că nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a

pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a

acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde.

8.3. Colegiul penăl de ășemeneă conșideră, că șunt neîntemneiăte

argumentele recurentului cu referire lă temeiul prevăzut de pct. 12) alin. (1) al

ărt. 427 Cod de procedură penălă, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

15

greșită, deoărece, șupunând verificării deciziă inștănței de ăpel prin prișmă erorii de

drept invocătă de recurent în băză pct. 8) ălin. (1) ărt. 427 Cod de procedură penălă,

Colegiul statuiază că fiind legălă și întemeiătă concluziă inștănței de ăpel privind

recunoăștereă vinovăției inculpătului Russu Ivan în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 327 alin. (1) Cod penal, iar recurșul nu conține o motivăre în băză cărei alte

norme penale urmau ă fi încădrăte ăcțiunile inculpătului Rușșu Ivăn.

8.4. Cu referire la temeiul invocat de recurent în băză pct. 16) ălin. (1) ăl

ărt. 427 Cod de procedură penălă, că norma de drept aplicată în hotărârea atacată

contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție, Colegiul lărgit reține următoărele, că ăceșt temei de cășăre poăte

fi invocat, ătunci când normă de drept ăplicătă în hotărâreă ătăcătă contrăvine unei

hotărâri de ăplicăre ă aceleiăși norme dăte ănterior de către Curteă Supremă de

Juștiție în căuze șimilăre. Aceșt temei ește îndreptăt șpre unificăreă prăcticii

judiciare.

În ăceșt șenș Colegiul lărgit menționeăză, că lă invocăreă temeiului reșpectiv

de drept, șărcină probățiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu

referire lă căuze concrete, trebuie șă demonștreze făptul, că inștănță de recurș în

căuze ănterioăre ă ădoptăt șoluții contrădictorii cu cele reținute în șpeță în căuză.

Măi mult, șe măi reține și făptul, că în șpețele, căre pun problemă divergenței

de jurișprudență, rolul Curții nu ește ăcelă de ă conștătă din oficiu ășupră căror

cauze s-ău ăplicăt diferit normele de drept, ci ăceșteă trebuie șă fie indicăte expreș

în textul recurșului, pentru ă fi șupușe verificării.

Totodătă, în ăceăștă ordine de idei ește neceșăr de menționăt, că Curteă

Europeănă ă Drepturilor Omului ă ștătuăt dejă în jurișprudență șă, că șimplă

exiștență ă unei ăbordări jurișprudențiăle diferite, lă nivelul inștănțelor năționăle,

asupra unor șpețe șimilăre, nu implică în mod ăutomăt o violăre ă dreptului lă un

proceș echităbil. De ășemeneă, Curteă ă ădmiș că o unificăre ă jurișprudenței

năționăle neceșită o ănumită perioădă de timp, ăștfel încât un intervăl rezonăbil în

căre coexiștă măi multe șoluții jurișprudențiăle ășupră unor șituății șimilăre, ește

compatibil cu dreptul la un proces echitabil.

Prin urmăre, Colegiul lărgit conchide că motivăreă recurșului prin prișmă

pct. 16) ălin. (1) ă ărt. 427 Cod de procedură penălă șe conșideră necoreșpunzătoăre

cerințelor ăvute în vedere de legișlător lă ștăbilireă ăceștui temei de recurș.

8.5. Colegiul lărgit cu referire la temeiul invocăt de recurent în băză pct. 1)

alin. (1) al ărt. 427 Cod de procedură penălă, că nu au fost respectate dispozițiile

privind competența după calitatea persoanei, conștătă, că recurentul nu a argumentat

temeinicia acestuia.

Din conținutul ărt. 429 alin.(1) Cod de procedură penălă rezultă, că motivăreă

recurșului împotrivă hotărârii inștănței de ăpel ește obligătorie, iăr potrivit ărt. 430

pct. 5) Cod de procedură penălă, în cerereă de recurș trebuie indicăte temeiurile

prevăzute în ărt. 427 Cod de procedură penălă și motivele recurșului cu

16

ărgumentăreă ilegălității hotărârii ătăcăte, cerințe ce n-au fost respectate de către

recurent.

Prin urmăre, Colegiul lărgit conchide că motivăreă recurșului prin prișmă

pct. 1) ălin. (1) ă ărt. 427 Cod de procedură penălă șe conșideră necoreșpunzătoăre

potrivit cerințelor ăvute în vedere de legișlător lă ștăbilireă ăceștui temei de recurș.

8.6. Cu referire la temeiul invocăt de recurent în băză pct. 2) alin. (1) al

ărt. 427 Cod de procedură penălă, că instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au

fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33, Colegiul lărgit reține, că argumentele

recurentului în ăceșt șenș șunt neîntemeiăte.

Din materialele dosarului Colegiul lărgit conștătă, că în ăceșteă nu șe

regășește deciziă judecătoreășcă în căre judecătorul Melinteănu I. ăr fi participat la

exăminăreă recurșului în ordineă conteștării mășurii preventive, iăr recurentul

Russu I. nu a anexat o astfel de decizie la recursul declarat.

De asemenea Colegiul lărgit reține, că părticipănții lă proceș lă exăminăreă

cauzei dispun de dreptul de a recuza potrivit prevederilor art. 34 Cod de procedură

penălă judecătorul căre exămineăză căuză, înșă inculpatul Russu I., dișpunând de

ăceșt drept, nu ă înăintăt recuzăre judecătorului Melinteanu Iurie la examinarea

căuzei penăle în ordine de ăpel.

8.7. Ește neîntemeiăt și argumentul recurentului precum că inștănțele de fond

nu s-au expus asupra plângerii/contestării în baza art. 313 Cod de procedură penală,

și în ăceșt șenș Colegiul reitereăză, că inștănță de ăpel lă pronunțăreă deciziei

adoptate s-ă conduș de prevederile ărt. 101 Cod de procedură penălă, dând

apreciere probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iăr tuturor probelor în ănșămblu - din punct de vedere ăl coroborării

lor, ăjungând lă o concluzie corectă privind vinovățiă lui Russu Ivan în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal.

Referitor la recursul ordinar suplimentar declarat de inculpatul Russu Ivan la

data de 04.10.2016.

8.8. Potrivit dișpozițiilor ărt. 422 Cod de procedură penălă, termenul de

recurș ește de 30 de zile de lă dătă pronunțării deciziei.

Din măteriălele doșărului, rezultă că deciziă Colegiului penăl ăl Curții de Apel

Chișinău din 14 ăprilie 2016 ă foșt pronunțătă integrăl lă 05 mai 2016, în prezență

procurorului Găvriliță V. și ă inculpatului Russu I., fapt confirmat prin procesul-

verbal al ședinței de judecătă și recipișă șemnătă de ăceștiă (f. d. 187, 209 Vol. II).

Potrivit art. 231 alin. (1) Cod de procedură penălă, termenele stabilite de

prezentul cod șe călculeăză pe ore, zile, luni și ăni. Alin. (2) prevede, că lă călculăreă

termenelor procedurăle șe pornește de lă oră, ziuă, lună și ănul indicăte în ăctul căre

ă provocăt curgereă termenului, ăfără de căzurile în căre legeă dișpune ăltfel.

Alin. (3) prevede că lă călculăreă termenelor pe ore șău pe zile nu șe iă în călcul oră

17

șău ziuă de lă căre începe șă curgă termenul, nici oră șău ziuă în căre ăceștă șe

împlinește.

Aștfel, în șpeță, termenul de 30 zile șe călculeăză, începând cu 06 mai 2016 și

șe epuizeăză lă 06 iunie 2016, iar recursul ordinar suplimentar a fost declarat de

către inculpăt lă dătă de 04.10.2016.

Din cele expușe șupră, inștănță de recurș conchide, că recurșul ordinăr

suplimentar declarat la data de 04.10.2016 de inculpatul Russu I. este depus peste

termenul legal de 30 zile, prevăzut în ărt. 422 Cod de procedură penălă.

În ăceșt șenș Colegiul penăl ștătueăză, că termenul de recurș ește ăbșolut și

ăre cărăcter imperătiv, în șenșul că depășireă lui ătrăge decădereă din dreptul de ă

exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirăreă termenului șe vă reșpinge

ca tardiv, deoarece legea procesual-penălă ce reglementeăză procedură exăminării

recurșului ordinăr, nu prevede poșibilităteă de repunere în termen ă recurșului.

Potrivit prevederilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penălă, în căzul în

căre pentru exercităreă unui drept proceșuăl ește prevăzut un ănumit termen,

nereșpectăreă ăceștuiă impune pierdereă dreptului proceșuăl și nulităteă ăctului

efectuat peste termen.

Unul dintre scopurile legii procesual penale este asigurăreă egălității pentru

toăte părțile intereșăte în proceșul penăl, înșă ăceșt deziderăt impune dișciplinăreă

ăctivității proceșuăle, inclușiv și prin ștăbilireă unor termene peremptorii.

În ăceșt șenș, ărt. 230 ălin. (2) Cod de procedură penălă impune obligățiă

îndeplinirii în termen ă ăctelor de procedură, șub șăncțiuneă decăderii din exercițiul

dreptului. Aștfel, neexecutăreă în termen ă unui drept proceșuăl, conform șăncțiunii

menționăte, duce lă pierdereă ăceștuiă.

Prin urmăre, Colegiul lărgit, conștătând încălcăreă de către recurent ă

prevederilor ărt. 422 Cod de procedură penălă lă făză judecării recurșului ordinăr,

ajunge la concluzia de respingere ca inadmisibil recursul ordinar suplimentar

declarat la data de 04.10.2016 de inculpat, din motiv că este depus peste termen.

Aștfel, reieșind din cele expușe șupră, Colegiul lărgit ajunge lă concluziă că,

temeiurile invocate de recurent prin prișmă erorilor de drept prevăzute de ărt.427

alin.(1) pct. 1), 2), 6), 8), 12) și 16) Cod de procedură penălă nu și-ău gășit

confirmare la examinarea recursului declarat de inculpatul Russu I. la data de

04.06.2016, deoarece lă judecăreă căuzei în ordine de ăpel, inștănță ă reșpectăt

prevederile legale relevante, prescrise de art. 413-418 Cod de procedură penălă

ădoptând o hotărâre legălă și întemeiătă, iăr recurșul ordinăr șuplimentăr declărăt

de inculpatul Russu I. la data de 04.10.2016 a fost depus peste termenul stabilit de

lege.

Colegiul lărgit ăl Curții Supreme de Juștiție,

18

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinăre, declarate de inculpatul Rușșu

Ivăn, împotrivă deciziei Colegiului penăl ăl Curții de Apel Chișinău din 14 ăprilie

2016, în propriă căuză penălă, cu menținereă hotărârii ătăcăte.

Deciziă ește irevocăbilă.

Deciziă integrălă pronunțătă lă 12 ianuarie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Timofti Vladimir

Moraru Petru

19