ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 13.12.2016

1ra-1880/2016 — art. 201/1 alin. 3 lit. c CP

HOTĂRÂRE
13.12.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 201/1 alin. 3 lit. c CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1880/2016 — art. 201/1 alin. 3 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1880/2016

Curtea Supremă de Justiție

13 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Olga Mihailenco,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 19 aprilie 2016, în privința

inculpatului

Raia Nicolai Gheorghi, născut la

18 iulie 1983, originar și locuitor al r-nului Comrat, s.

Dezghinja, str. Suvorov 2, cetățean al R. Moldova,

anterior condamnat prin:

1) sentința Judecătoriei Comrat din 27.11.2007, în

baza art. 187 alin. (2) lit. b), c), d), e), f), 79, 80 Cod

penal, la 1 an închisoare;

2) sentința Judecătoriei Comrat din 03.06.2011, în

baza art. 186 alin. (2) lit. d), e), 82 Cod penal, la 1 an

închisoare. Conform deciziei Curții de Apel Comrat din

15.09.2011, procesul penal a fost încetat, în legătură cu

împăcarea părților.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 04.08.2015 – 19.02.2016,

instanța de apel: 19.04.2016 – 08.07.2016,

instanța de recurs: 12.09.2016 – 13.12.2016.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal

fost condamnat în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 82 Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de

tip închis, începând din 10 iunie 2015.

1

inculpatul Raia Nicolai, aflându-se pe str. Lenin, mun. Comrat, în raionul lacului

de acumulare, intenționat a lovit-o pe maica sa, Raia Elena, de câteva ori cu pumnii

și picioare în diferite părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale în forma de

comoție cranio-cerebrală închisă cu infiltrarea de sânge în țesutul moale al capului,

hemoragie în țesutul cerebral și ventriculele cerebrale, hematom subdural cu două

sensuri cu 30 ml de sânge, fractura sternalului, coastelor a 4, 5, 6 din dreapta cu

infiltrarea de sânge în țesuturi moi adiacente, multiple vânătăi pe cap, gât, membre

superioare, spate, excoriații pe membrele inferioare, care în cumul sunt calificate

ca periculoase pentru viață în momentul cauzării și se referă la leziuni corporale

grave, de la care ultima ulterior a decedat.

Instanța a reținut că inculpatul a refuzat să dea declarații, folosindu-se de

dreptul prevăzut la art. 66 Cod de procedură penală.

Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită prin probele administrate.

Astfel, martorul Diulgher P. a declarat că lucrează paramedic de chemare la

serviciul Ambulanței Comrat. La 30 mai 2015, orele 17:30, a fost în s. Dezghingea

la pacienta Raia E., care ar fi avut slăbiciuni, amețeli. El a examinat-o, însă nu a

găsit indicații pentru spitalizare. Alături de ea era un tânăr, care insista la

spitalizare. I-a făcut o injecție și, la insistarea tânărului, a spitalizat femeia în

spitalul or. Comrat. La spitalul din Comrat venise și acel tânăr cu o femeie.

Martorul Dolapciu A. a relatat că este medic în secția de internare a

Spitalului raional Comrat. La 30 mai 2015 a fost adusă o femeie Raia, împreună cu

fiul ei. În diagnoză era indicată starea de ebrietatea alcoolică, și probabil încă

encefalopatie discirculatoarie. Fiul ei se comporta agresiv, scandaliza, amenința că

va chema colaboratorii de poliție. După ce el s-a liniștit, mama lui a fost examinată

privind starea ei generală. Nu s-au depistat semne de bătaie, tensiunea era în

normă. Apoi le-a spus ambilor să plece acasă, încât starea femeii nu era gravă.

Martorul Topal Maria a indicat că inculpatul este nepotul ei de pe soră. În

acea zi, ea a fost cu Nicolai și Raia Elena la spitalul din în or. Comrat. Din Comrat

venise ambulanța, i-au făcut Elenei o injecție și au luat-o la spital, însă aici nu au

primit-o, întrucât medicul a înțeles că ea a consumat alcool. S-au întors în sat.

Elena cu greu mergea și se simțea rău. Atunci, Nicolai a lovit-o pe Elena, ea a

căzut pe jos. Lângă lac, Nicolai a lovit-o pe Elena cu picioarele peste spinare,

striga că o v-a arunca în lac, apoi a ridicat-o și a aruncat-o în drum, iar Elena s-a

lovit la cap de pământ.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 141D din 02.06.2015,

moartea Elenei Raia a survenit în urma comoției cranio-cerebrale închisă cu

hemoragie în țesutul cerebral și ventriculele cerebrale, hematom subdural. În afară

de aceasta, la cercetare medico-legală a cadavrului au fost depistate leziuni

corporale în formă de comoție cranio-cerebrală închisă cu scurgere de sânge în

țesutul moale al capului, cu hemoragie în piamater, în țesutul cerebral si

ventriculele cerebrale, hematom subdural cu două sensuri cu volumul total de 30

ml, fractura sternalului, a coastelor 4, 5, 6 din stânga cu infiltrarea de sânge în

țesuturi moi adiacente; multiple vânătăi pe cap, gât, membre superioare, spate,

excoriații pe membrele inferioare, care au fost cauzate în urma acțiunii obiectelor

2

tocite, dure, posibil și de pumnii, picioare, conform cercetării histologice au fost

cauzate aproximativ cu 4 ore înainte de survenirea decesului, periculoase pentru

viață în momentul cauzării și conform criteriului dat sunt calificate ca leziuni

corporale grave, cu legătura directă de survenirea decesului. Cauzarea tuturor

leziunilor corporale din poziția ortostatică și lovirea de un obiect tocit, dur e

imposibilă, ce se confirmă de multiple leziuni corporale depistate, de localizarea

lor în multe domenii și pe mai multe suprafețe ale corpului.

Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrice nr. 522 din

23.06.2015, inculpatul a fost diagnosticat cu „retardare mentală ușoară”, însă în

perioada comiterii infracțiunii a fost responsabil.

Argumentele apărării, privind nevinovăția inculpatului, nu pot fi luate în

considerare, deoarece sunt combătute prin declarațiile martorului Topal M., care în

momentul comiterii acțiunilor ilegale față de Raia Elena de către inculpat, se afla

nemijlocit alăturea. Ea a relatat clar și consecvent că în timp ce ei veneau în trei de

la spital, în apropierea lacului Raia Elena s-a așezat, întrucât era slabă. Inculpatul a

început să strige la ea, s-a înfuriat și a început s-o lovească cu picioarele pe spinare,

striga că o s-o arunce în lac, apoi a aruncat-o în drum și Elena s-a lovit cu capul de

pământ.

La fel, martorii Diulgher P. și Dolapciu A. au declarat că, până ca Raia E. cu

fiul ei să plece din secția de internare, au examinat starea ei generală, gâtul, inima,

plămânii, i-au măsurat tensiunea, i-au făcut cardiogramă. Pe corpul ei nu erau

vânătăi și leziuni corporale.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 201 alin. (3) Cod penal,

ca violență în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic, comisă de un

membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat decesul

victimei.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul este caracterizat

negativ, se află la evidența medicului-psihiatru cu diagnoză „retardare mentală

ușoară”, însă în perioada comiterii infracțiunii imputate a fost responsabil, că a

comis o infracțiune deosebit de gravă, anterior a fost condamnat de două ori.

Potrivit sentinței judecătoriei Comrat din 03.06.2011, în privința inculpatului

a fost constatată prezența recidivei, conform art. 34 alin. (1) Cod penal.

Astfel, față de inculpat urmează a fi aplicate prevederile art. 34 alin. (2) lit.

a) și 82 Cod penal, fiind prezentă în acțiunile lui recidiva periculoasă.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelantul a indicat că probele administrate denotă că inculpatul nu avea

motive să săvârșească infracțiunea incriminată.

Probele prezentate de acuzare nu dovedesc vinovăția inculpatului, iar

instanța de fond eronat a apreciat probele administrate.

Pe lângă aceasta, prin decizia Curții de Apel Comrat din 15.09.2011 a fost

casată sentința Judecătoriei Comrat din 03.06.2011 și încetat procesul penal pe art.

186 alin. (2) lit. d) Cod penal în privința inculpatului, în legătură cu împăcarea

părților.

3

În așa fel, antecedentul penal în urma condamnării inculpatului prin sentința

Judecătoriei Comrat din 27.11.2007, a fost stins la 27.11.2014.

admis parțial, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă

hotărâre în partea vizată.

Lui Raia Nicolai i-a fost stabilită pedeapsa, pe art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod

penal, de 5 ani închisoare.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că prima instanță a dat apreciere cuvenită

circumstanțelor cauzei și probelor administrate.

Acuzarea a prezentat suficiente probe, ce demonstrează că inculpatul a

comis infracțiunea incriminată.

Astfel, martorul Topal M. a declarat că lângă lacul Comrat, Elena s-a simțit

rău, și ea s-a așezat puțin. Văzând aceasta, inculpatul a început a striga la mama

lui. Elena zicea că se simte rău și nu poate să se deplaseze. Atunci, Nicolai a lovit-

o de câteva ori cu piciorul peste spinare, apoi i-a aplicat câteva lovituri cu palma

peste față. Elena s-a rezemat pe mâna dreaptă. Nicolai continua să strige la ea,

spunea că o va arunca în lac, a ridicat-o și brusc a aruncat-o în drum. Elena a căzut

cu capul în jos, adică a căzut pe cap.

Confirm raportului de expertiză medico-legală nr. 141D din 02.06.2015,

decesul lui Raia Elena a survenit în urma traumei cranio-cerebrală închisă cu

hemoragie în piamater în țesuturile și ventriculele creierului, hematomă subdurală.

De asemenea, la examinarea medico-legală au fost depistate numeroase echimoze

pe cap, gât, membre superioare, spinare; excoriații pe membre inferioare, care au

fost cauzate în urma acțiunii cu obiecte dure, contondente, posibil cu pumni și

picioare, conform examinării histologice au fost cauzate în perioada aproximativ

cu 24 ore înainte de deces, periculoase pentru viață la momentul cauzării și

conform acestui criteriu sunt calificate ca leziuni corporale grave cu legătură

directă cu moartea survenită. Cauzarea tuturor leziunilor corporale cu poziția

ortostatică și a loviturii cu obiect contondent dur este imposibilă, ce se confirmă

prin numeroase leziuni corporale depistate, localizarea lor în mai multe regiuni și

pe mai multe suprafețe ale corpului.

Instanța a respectat cerințele art. 101 Cod de procedură penală și just a

concluzionat că inculpatul este vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2011 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Totodată, din materialele cauzei rezultă inculpatul a fost condamnat prin

sentința Judecătoriei Comrat din 03.06.2011 în baza art. 186 alin. (2) lit. d), 82 Cod

penal la 2 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis.

Apărarea, în ședința de judecată a instanței de apel, a prezentat copia

autentificată a deciziei Curții de Apel Comrat din 15.09.2011, prin care a fost

casată parțial sentința judecătoriei Comrat din 03.06.2011 și încetat procesul penal

pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, în legătură cu împăcarea inculpatului cu

partea vătămată.

4

În conformitate cu art. 109 alin. (1) Cod penal, împăcarea este actul de

înlăturare a răspunderii penale, prin urmare antecedentul penal este stins, nefiind

prezentă starea de recidivă în acțiunile inculpatului.

Pedeapsa stabilită de prima instanță este prea aspră, dat fiind că inculpatul

suferă de deficiența mentală, astfel urmează a-i fi aplicată o pedeapsă mai blândă.

recurs ordinar, în care solicită casarea parțială a acestei decizii, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă

de 10 ani închisoare, cu executare.

Recurentul a invocat că instanța de apel nu a luat în considerație că

infracțiunea săvârșită de inculpat este una deosebit de gravă, care prevede

pedeapsa cu închisoare de la 5 la 15 ani, că el a cauzat victimei (mamei sale, care

era o persoană în etate) vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață, care a

provocat decesul ei, că lângă lac inculpatul a început să strige la mama lui, a

început să o bată în spate cu picioarele, a strigat că o va arunca în lac, după care a

ridicat-o și a aruncat-o la pământ, în urma la ce ultima s-a lovit la cap, acestea

indică cruzimea inculpatului față de mama lui, iar instanța i-a stabilit inculpatului

pedeapsă minimă prevăzută de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Totodată, instanța de apel nu a ținut cont că inculpatul anterior a fost judecat,

însă careva concluzii nu a făcut și iarăși a comis o infracțiune, de data aceasta

soldată cu moartea persoanei, prin urmare pedeapsa aplicată nu corespunde

personalității inculpatului, nu va fi suficientă pentru corectarea acestuia și nu va

restabili echitatea socială.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta este pasibil

admiterii din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, în temeiul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat se constată că instanța de apel a comis următoarele erori de

drept.

Conform art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță. Decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date. Potrivit art. 6 Cod penal, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

5

condamnaților, cât și a altor persoane. În corespundere cu art. 75 alin. (1) Cod

penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia. Conform art. 78 alin. (1) lit. a) Cod penal, doar în

cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea

infracțiunii, dacă minimul pedepsei cu închisoare prevăzut la articolul

corespunzător din Partea specială a prezentului cod este mai mic de 10 ani,

pedeapsa poate fi redusă până la acest minim.

Aceste prevederi legale nu au fost respectate de către instanța de apel,

deoarece, potrivit descriptivului deciziei adoptate, corect statuând că instanța de

fond a respectat cerințele art. 101 Cod de procedură penală și just a concluzionat că

inculpatul este vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit.

c) Cod penal, în cadrul individualizării pedepsei aplicate inculpatului (pct. 4. din

decizie):

a) nejustificat și absolut neargumentat a redus ultimului pedeapsa până la

minimul prevăzut de art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal. Or, nici nu a constatat

circumstanțe atenuante (în exclusivitate) la săvârșirea infracțiunii;

b) nu a luat în considerare gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul acesteia,

modul în care a fost săvârșită, persoana inculpatului, circumstanțele cauzei care

agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

lui, și i-a stabilit o pedeapsă blândă, inechitabilă și neproporțională infracțiunii

comise, zădărnicind, astfel, scopul restabilirii echității sociale, corectării

inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel a

individualizat pedeapsa aplicată inculpatului contrar prevederilor legale, și că

recursul de pe rol este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Deoarece, încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a

deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, deoarece în

Curtea de Apel Comrat actualmente nu există un număr suficient de judecători

compatibili să judece cauza.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

6

legea, în corespundere cu prescripțiile din art. 436 Cod de procedură penală, să

adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, Olga Mihailenco, casează decizia Curții de Apel Comrat din 19 aprilie

2016 în partea privind admiterea parțială a apelului avocatului Victor Cîlcic și

stabilirii pedepsei inculpatului Raia Nicolai Gheorghi pe art. 2011 alin. (3) lit. c)

Cod penal, de 5 ani închisoare, și dispune rejudecarea cauzei în această parte de

către Curtea de Apel Cahul.

În rest, decizia contestată se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 10 ianuarie

2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-02-23
0,95
1ra-199/2016 — art. 217 al.2, 219 al.1, 325 al.1 CP
Dosarul nr. 1ra-199/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Lili
CSJ 2016-12-20
0,95
1ra-1570/2016 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1570/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 22 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Ca
CSJ 2017-07-13
0,94
1ra-1016/2017 — art. 152 alin. 1; 287 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-1016/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 28 iunie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinînd admisib
CSJ 2016-07-19
0,94
1ra-1312/16 — art. 27,151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1312/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 19 iulie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu Elena Covalenco Ion Guzun a jud
CSJ 2016-11-10
0,94
1ra-1126/2016 — art. 186 al. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-1126/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 octombrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Tom
Sursă