1ra-1318/16 — Art. 287 alin 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 17 decembrie 2015, Lupu Ion, Lupu (Panțîru) Vitalia, Harabari Ion, Cebotaru Daniela, Carp Ion, au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. Prin aceeași sentință a fost achitată și inculpata Carabeț Cezara, în privința căreia hotărîrile judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.

De către organul de urmărire penală, Lupu Ion, Lupu (Panțîru) Vitalia, Harabari Ion, Cebotaru Daniela, Carp Ion au fost învinuiți pentru faptul că, la 09 august 2014, aproximativ la ora 16:00, aflându-se în preajma iazului amplasat în s. Răzeni, r-nul Ialoveni, ce aparține SRL „Roneab”, toți fiind în stare ebrietate, având scopul săvârșirii unui act de huliganism, încălcând grosolan ordinea publica și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, din motive huliganice, au început să se scalde în locul interzis pentru scăldatul persoanelor, unde tot în acel moment se aflau și alte persoane la pescuit, intenționat scăldându-se în apropierea uneltelor de pescuit speriind peștele și îngrădindu-le accesul la odihnă. De asemenea, ordinea publică a fost încălcată și în următoarele circumstanțe: la solicitarea persoanelor care se aflau la odihnă, s-a apropiat paznicul iazului Maranda Iurie împreună cu Nepotu Iulia care se afla la volanul microbuzului model „Mercedes-Benz Sprinter”, prezentându-se lui Lupu Ion, Lupu (Panțîru) Vitalia, Harabari Ion, Cebotaru Daniela, Carp Ion ca agent de pază și explicându-le că scăldatul în locul dat este interzis, arătându-le indicatorul respectiv, tot în acel moment Lupu Ion, Carp Ion și Harabari Ion au fost învinuiți că au început să-l numească cu cuvinte necenzurate ignorând cerințele sale, amenințându-l că îl vor arunca în iaz. Carp Ion a fost învinuit de asemenea că, continuându-și acțiunile sale criminale la lovit pe paznicul Maranda Iurie cu piciorul în partea pieptului și cu pumnul în față, în rezultatul căruia a căzut la sol. Văzând conflictul iscat, șoferul Nepotu Iulia cu ajutorul camerei de luat vederi a început să filmeze cele întâmplate, din care motiv tot în acel moment, Lupu (Panțîru) Vitalia, Cebotaru Daniela și Carabeț Cezara, forțat au deschis ușa microbuzului în care se afla Nepotu Iulia și filma cele întâmplate, unde i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, după care au apucat-o de gât și forțat au scos-o afară din microbuz lovind-o cu capul de caroseria microbuzului. În apărarea lui Nepotu Iulia a intervenit paznicul Maranda Iurie căruia tot în acel moment i-au fost aplicate lovituri cu picioarele în partea cutiei toracice. Ulterior a fost contactat la telefonul mobil paznicul Nepotu Andrei de către paznicul Maranda Iurie, care i-a cerut să se prezinte la fața locului, deoarece împreună cu Nepotu Iulia au fost agresați fizic, iar persoanele date sunt agresive. Tot inculpații au fost învinuiți de către organul de urmărire penală că aceștia, continuându-și acțiunile sale huliganice, în timpul discuției cu paznicul Nepotu Andrei, care s-a prezentat la fața locului, unde a fost numit cu cuvinte necenzurate, iar Lupu Ion i-a aplicat o lovitură cu piciorul în partea pieptului și o lovitură cu pumnul în față și tot atunci paznicul Nepotu Andrei la cuprins pe Lupu Ion de corp și ambii au căzut jos la sol, unde Lupu (Panțîru) Vitalia, Cebotaru 2 Daniela, Carabeț Cezara, Carp Ion și Harabari Ion au sărit asupra lui Nepotu Andrei dorind să-i aplice lovituri, acțiuni care au fost curmate de către persoanele care se aflau la odihnă pe malul iazului. În urma acțiunilor presupus huliganice a lui Lupu Ion, Lupu (Panțîru) Vitalia, Cebotaru Daniela, Carp Ion și Harabari Ion, a fost întreruptă activitatea întreprinderii SRL „Roneab”, lui Nepotu Iulia i-au fost cauzate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2325 /D din 29 septembrie 2014, vătămări corporale neînsemnate, iar lui Maranda Iurie și Nepotu Andrei dureri fizice.

Procurorul, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care , Lupu Ion, Lupu (Panțîru) Vitalia, Harabari Ion și Cebotaru Daniela, să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei să le fie suspendată condiționat pentru perioada probațiunii de 2 ani, iar Carp Ion să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În susținerea cerințelor, procurorul a invocat că, la examinarea cauzei, prima instanță a dat dovadă de parțialitate apreciind critic probele acuzării dând apreciere greșită probelor apărării. Astfel, faptul încălcării grosolane a ordinii publice prin acțiuni intenționate însoțite prin aplicarea violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, însoțite de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților și a altor persoane care curmă actele huliganice, se confirmă prin depozițiile inculpatei Lupu Vitalia care a comunicat că, aproximativ peste 5 minute a apărut un microbuz de culoare albă care era condus de o femeie, din care a coborât un bărbat care a început să strige la dânșii reproșându-le faptul de ce se scaldă în lac fără permisiune, iar locul dat are un stăpân și scăldatul este interzis, cerându-le să părăsească locul acesta. Doamna care era în microbuz filma cu o cameră video ceea ce se întâmpla în acel loc, din care motiv s-a ridicat și a mers spre femeia cu scopul de a o speria, reproșându-i faptul că îi filmează; inculpatului Harabari Ion care a comunicat că, la o distantă de 30 metri se afla un pescar care a început să-i înjure și toți au ieșit din apă, împreună cu Carp Ion s-a apropiat de pescar și și-a cerut scuze pentru deranj, iar după 3 minute de ei s-a apropiat un microbuz de culoare albă, din care a coborât paznicul Maranda Iu., care a început să vorbească vulgar și le-a cerut să plece; inculpatei Cebotaru Daniela care a comunicat că, cineva dintre dânșii când au venit de la scăldat i-a comunicat că un pescar i-a înjurat și și-au făcut schimb de replici, careva conflict dintre pescarii din preajmă și dânșii nu a văzut și nici nu a auzit, iar la scurt timp, s-a apropiat un microbuz alb, condus de o doamnă, din care a coborât un bărbat care le reproșa, exprimându-se cu cuvinte necenzurate, faptul că băieții s-au scăldat în lac, lucru ce este interzis, apoi Vitalia s-a apropiat de acea doamnă și a avut un conflict cu dânsa; depozițiile inculpatei Cabareț Cezara care a comunicat că, împreună cu Harabari Ion, Panțîru Cristina, Carp Ion s-au scăldat în iaz, iar un pescar care se afla pe mal a început a-i înjura. Băieții s-au apropiat de pescar pentru a clarifica situația, iar fetele au continuat să sărbătorească. 3 La scurt timp a venit o doamnă cu paznicul, care s-a adeverit a fi Nepotu Iulia și fără nici o explicație a început a-i filma, după ce s-a iscat o discuție aprinsă între Vitalia și doamna Nepotu, a luat-o pe Vitalia într-o parte pentru a aplana conflictul. Mai mult, acuzarea a menționat că, faptul inițierii conflictului de către inculpați și nu de către părțile vătămate se demonstrează prin aceea că, pescarul Brînza Lilian a comunicat referitor la încălcarea ordinii publice de către aceștia, prin înregistrările video efectuate de către partea vătămată Nepotu Iulia care au purces la efectuarea acestora pentru a încerca să-i liniștească pe inculpați prin filmare, prin faptul că paznicul Maranda Iurie le-a înaintat acestora cerințe legale de a nu încălca ordinea publică și de a nu se scălda în locul interzis (confirmat prin indicatorul din planșa ilustrativă din cadrul cercetării de la fața locului), prin depozițiile șefului de post al IP Ialoveni, Postolachi Oleg, care a comunicat că părțile vătămate Nepotu Ion, Nepotu Andrei, Nepotu Iulia și Maranda Iurie au solicitat intervenirea poliției. Procurorul a considerat că, prima instanță eronat a dat apreciere critică depozițiilor martorului Brînza Lilian că acesta nu s-a adresat cu plângere firmei „Roneab” SRL sau altor instituții, însă de facto anume acest martor a alertat conducerea „Roneab” SRL cât și paznicii lacului despre încălcarea ordinii publice, dealtfel, toți inculpații, părțile vătămate și martorii în unanimitate susțin că apariția paznicului Maranda Iurii și Nepotu Iulia a avut loc anume ca rezultat al reproșurilor lui Brînza Lilian, mai mult, consideră că motivarea primei instanței precum că iazul cât și terenul în imediata lui apropiere este un loc public cu acces nelimitat, nefiind prezentate probe referitor la apartenența firmei „Roneab” SRL față de acesta, este una neargumentată, fiind ignorate prevederile art. 131 Cod penal. Astfel, ținând cont de norma enunțată, instanța de judecată fără careva motive legale ce ar indica că inculpații se află într-un loc privat care după părerea lor ar fi legat de viața lor privată și având depozițiile părților vătămate care au indicat la gestionarea de către aceștia a bazinului acvatic respectiv, eronat a motivat că acțiunile părții vătămate Nepotu Iulia ce ție de filmarea faptelor incidentului sunt ilegale, cu toate că acestea s-au petrecut într-un loc public. În așa mod, procurorul a considerat că, prima instanță la adoptarea sentinței nu a ținut cont de probele nominalizate dând apreciere subiectivă declarațiilor părților vătămate și probelor examinate atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești, dând apreciere și bazându-se pe declarațiile inculpaților care au fost contradictorii atât în instanța de judecată, cât și în cadrul urmăririi penale, fapt ce pune la îndoială veridicitatea declarațiilor acestora și care având statut de inculpați, pot declara orice în apărarea lor, declarațiile acestora urmând a fi interpretate ca o poziție de apărare pentru evitarea răspunderii și pedepsei penale. Totodată, declarațiile inculpaților sunt combătute de cumulul de probe pertinente și concludente administrate atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, acuzarea a considerat că acțiunile inculpaților urmează a fi încadrate juridic în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiind stabilită pe deplin vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii imputate, prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală, respectându-se prevederile art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. 4

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2016, a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Lupu Ion, Lupu (Panțîru) Vitalia, Harabari Ion, Cebotaru Daniela, Carp Ion au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de cîte 400 unități convenționale, în sumă de 8000 lei fiecare. Prin aceeași decizie a fost condamnată și inculpata Carabeț Cezara, hotărârile judecătorești în privința căreia cu recurs ordinar nu se contestă. La adoptarea soluției date, instanța de apel a constatat în fapt că, Lupu Ion, Lupu (Panțîru) Vitalia, Harabari Ion, Cebotaru Daniela, Carp Ion la 09 august 2014, aproximativ la ora 16:00, aflându-se pe teritoriul iazului amplasat în s. Răzeni, r-nul Ialoveni, ce aparține la SRL „Roneab”, toți fiind în stare de ebrietate, având scopul săvârșirii unui act de huliganism, încălcând grosolan ordinea publica și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, din motive huliganice, au început să se scalde în locul interzis pentru scăldatul persoanelor, unde tot în acel moment se aflau și alte persoane la pescuit, intenționat scăldându-se în apropierea uneltelor de pescuit speriind peștele și îngrădindu-le accesul la odihnă. De asemenea, ordinea publică a fost încălcată și în următoarele circumstanțe: la solicitarea persoanelor care se aflau la odihnă, s-a apropiat paznicul iazului Maranda Iurie împreună cu Nepotu Iulia care se afla la volanul microbuzului model „Mercedes-Benz Sprinter”, prezentându-se lui Lupu Ion, Lupu (Panțîru) Vitalia, Harabari Ion, Cebotaru Daniela, Carp Ion ca agent de pază și explicându-le că scăldatul în locul dat este interzis, arătându-le indicatorul respectiv, tot în acel moment, Lupu Ion, Carp Ion și Harabari Ion au început să-l numească cu cuvinte necenzurate ignorând cerințele sale, amenințându-l că îl vor arunca în iaz. Carp Ion de asemenea, continuându-și acțiunile sale criminale l-a lovit pe paznicul Maranda Iurie cu piciorul în partea pieptului și cu pumnul în față, în rezultatul căruia a căzut la sol. Văzând conflictul iscat, șoferul Nepotu Iulia cu ajutorul camerei de luat vederi a început să filmeze cele întâmplate, din care motiv tot în acel moment, Lupu (Panțîru) Vitalia, Cebotaru Daniela, Carabeț Cezara, forțat au deschis ușa microbuzului în care se afla Nepotu Iulia și filma cele întâmplate, unde i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, după care au apucat-o de gât și forțat au scos-o afară din microbuz lovind-o cu capul de caroseria microbuzului. În apărarea lui Nepotu Iulia a intervenit paznicul Maranda Iurie căruia tot în acel moment iarăși i-au fost aplicate lovituri cu picioarele în partea cutiei toracice. Ulterior a fost contactat la telefonul mobil paznicul Nepotu Andrei de către paznicul Maranda Iurie, care i-a cerut să se prezinte la fața locului, deoarece împreună cu Nepotu Iulia au fost agresați fizic, iar persoanele date sunt agresive. Tot inculpații, continuându-și acțiunile sale huliganice, în timpul discuției cu paznicul Nepotu Andrei, care s-a prezentat la fața locului, unde a fost numit cu cuvinte necenzurate, iar Lupu Ion i-a aplicat o lovitură cu piciorul în partea pieptului și o lovitură cu pumnul în față și tot atunci paznicul Nepotu Andrei la cuprins pe Lupu Ion de corp și ambii au căzut jos la sol, unde Lupu (Panțîru) Vitalia, Cebotaru Daniela, Carabeț Cezara, Carp Ion și Harabari Ion au sărit asupra lui Nepotu Andrei 5 dorind să-i aplice lovituri, acțiuni care au fost curmate de către persoanele care se aflau la odihnă pe malul lacului. În urma acțiunilor huliganice a lui Lupu Ion, Lupu (Panțîru) Vitalia, Cebotaru Daniela, Carp Ion și Harabari Ion, a fost întreruptă activitatea întreprinderii SRL „Roneab”, lui Nepotu Iulia i-au fost cauzate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2325/D din 29 septembrie 2014, vătămare corporală neînsemnată, iar lui Maranda Iurie și Nepotu Andrei dureri fizice. Astfel, necătînd la faptul că, inculpații vina în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu au recunoscut, vinovăția acestora a fost confirmată prin următoarele probe: declarațiile părților vătămate Maranda Iurii, Nepotu Andrei, Nepotu Iulia; martorilor Brînza Lilian, Postolache Oleg, Arnaut Serghei, Prepeliță Semion; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06 octombrie 2014 cu planșa ilustrativă (f.d. 8-10, vol. I); demersul părții vătămate Nepotu Ion (f.d. 12, vol. I); plângerile depuse de către părțile vătămate Maranda Iurii, Nepotu Iulia, Nepotu Andrei (f.d. 13-15, vol. I), procesul-verbal de ridicare din 09 septembrie 2014 (f.d. 81, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 23 septembrie 2014 (f.d. 82, vol. I); raportul de constatare medico-legală nr. 3954 din 11 august 2014 (f.d. 84, vol. I); raportul de expertiză medico-legală (f.d. 85, vol. I); caracteristica inculpatei Cebotaru Daniela din 24 septembrie 2014 (f.d. 138, vol. I); cererile de înaintare a acțiunilor civile din 11 decembrie 2015 (f.d. 49-54, 55-59, 60-65, vol. II). La compartimentul individualizării pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal.

Avocatul Bodean Ina în numele inculpatului Lupu Ion, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței fără modificări. În susținerea recursului apărarea a invocat dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, menționând că, instanța de apel la etapa aprecierii probelor nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, prin prisma analizei conținutului lor, dând probelor o apreciere injustă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, fără stabilirea neechivocă a tuturor aspectelor de fapt și de drept, formulând o concluzie greșită referitor la vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii incriminate. În viziunea apărării, instanța de apel greșit și contrar art. 6§1 din CțEDO, a acordat prioritate declarațiilor martorilor acuzării și a părților vătămate care au fost date sub jurământ în coraport cu declarațiile inculpaților, mai mult, instanța de apel nu a indicat în decizia de condamnare temeiurile de reapreciere a probelor, care au distorsionat concluzia primei instanțe referitor la achitarea inculpaților. De asemenea apărarea a invocat că, învinuirea formulată lui Lupu Ion, așa cum a fost reținută și de instanța de apel, este neclară, iar fapta constatată ca fiind dovedită nu corespunde materialelor cauzei, astfel învinuirea înaintată este generică, fără specificarea acțiunilor fiecărui inculpat, care s-ar încadra în elementele infracțiunii de huliganism, mai mult, este incertă, fără a fi formulată cu maximă precizie și claritate. Astfel, recurentul a opinat că, cu referire la modul de formulare a învinuirii expuse în textul rechizitoriului și reținută în instanța de apel, se constată că lui Lupu 6 Ion i-au fost incriminate câteva acțiuni care au avut loc la 09 august 2014, săvârșite împreună cu alți inculpați și încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal: scăldatul în loc public, adresarea cuvintelor necenzurate părții vătămate Maranda Iurii cu amenințarea acestuia că îl va arunca în iaz; aplicarea loviturii cu piciorul în partea pieptului și o lovitură cu pumnul în față părții vătămate Nepotu Andrei, însă, nici una din aceste acțiuni nu au fost săvârșită de către Lupu Ion, fapt confirmat prin aceea că procurorul nu a prezentat probe în acest sens, ori din declarațiile inculpatului Lupu Ion nu rezultă că acesta s-ar fi scăldat în iaz, fapt confirmat și de ceilalți inculpați, mai mult, apărarea a susținut că, învinuirea înaintată inculpatului Lupu Ion este contrară prevederilor art. art. 281 alin. (2), 296 Cod de procedură penală Procurorul nu a determinat cu precizie suficientă, printr-o modalitate concretă de săvârșire a faptelor infracționale, acțiunile care ar fi trebuit să fie puse la baza învinuirii. Drept consecință, dispozițiile din ordonanța de punere sub învinuire și din rechizitoriu relatează la modul general, fără a fi concretizate și analizate episoadele de învinuire, cu determinarea și delimitarea acțiunilor concrete a inculpatului Lupu Ion, rolul și gradul lui de participare la săvârșirea faptei incriminate, inclusiv prin prisma probatoriului acumulat. În ceea ce privește episodul aplicării loviturii cu piciorul în partea pieptului și o lovitură cu pumnul în față paznicului Nepotu Andrei, apărarea a statuat că, la caz, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal și anume a laturii subiective. În speță, instanța de apel, a constatat că inculpatul i-a aplicat lovituri lui Nepotu Andrei din motive huliganice, fără a ține cont de faptul că conflictul a fost provocat de ultimul, deoarece, ajungând la locul incidentului, Nepotu Andrei a luat o bâtă și s-a îndreptat spre Lupu Ion, iar prin urmare, inițiatorul încăierării a fost Nepotu Andrei. În contextul dat, loviturile au fost aplicate de către Lupu Ion pentru a contracara acțiunile lui Nepotu Andrian, dar din motive huliganice, ele urmând a fi încadrate în baza art. 78 Cod contravențional. Subsecvent, apărarea a menționat că, instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului și conform indicelui calificativ „cu o deosebită obrăznicie”, însă nu a specificat prin ce se manifestă aceste acțiuni. Totodată, în decizie se constată că, toți inculpații au săvârșit actele de huliganism „fiind în stare de ebrietate”, cu toate acestea, la materialele cauzei nu este anexat careva act de constatare a stării de ebrietate a inculpaților. 5.1. Avocatul Creciun Natalia în numele inculpatului Harabari Ion, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu menținerea sentinței fără modificări. În susținerea recursului apărarea a invocat dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, menționând că, în rezultatul analizei probatoriului administrat în cauză, cu certitudine a fost dovedit faptul că, declarațiile inculpatului Harabari Ion sunt consecvente și similare celor declarate de restul inculpaților, care la fel au pledat nevinovați; nimeni dintre inculpații nu a declarat că Harabari Ion ar fi avut un comportament agresiv, ori i-ar fi aplicat lovituri cuiva dintre cei prezenți pe malul iazului, la fel, nu au menționat despre careva indicatoare care interzic scăldatul în 7 iazul respectiv, mai mult, în iaz se scăldau și copii; careva informații concrete că anume Harabari Ion ar fi avut comportament inadecvat, violent, că ar fi încălcat grosolan ordinea publică nu au comunicat nici părțile vătămate și nici martorii, unii din ei au dat declarații că toți au fost agresivi, toți au fost implicați în altercație, dar nu l-au vizat anume pe inculpatul Harabari Ion, mai mult, martorul Postolache Oleg și partea vătămată Nepotu Andrei nu au fost prezenți la locul incidentului, dând declarații exclusiv din cele auzite de alte persoane; nu putea fi reținut în învinuire faptul, că la 09 august 2013 pe malul iazului ar fi existat indicatorul privind interzicerea scăldatului, acest fapt fiind constatat la 06 octombrie 2014. Prin urmare, apărarea a menționat, că învinuirea înaintată inculpaților este una colectivă, nediferențiată, ori, acuzarea era obligată de a dovedi existența ori inexistența elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile fiecărei persoane vizate, cu indicarea acțiunilor sau inacțiunilor concrete care au fost apreciate drept fapte penale, iar prin urmare fiind afectată și individualizarea pedepsei. În final, apărarea cu referire la pct. 3 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006 „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism” a subliniat că, lipsește latura obiectivă în acțiunile lui Harabari Ion, ceea ce exclude posibilitatea aplicării răspunderii penale în privința acestuia. 5.2. Avocatul Șocurova Natalia în numele inculpatei Lupu (Panțîru) Vitalia, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței fără modificări. În susținerea recursului apărarea a invocat dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, susținând că motivarea soluției este expusă neclar. În acest sens, apărarea a supus criticii faptul că, instanța de apel nu a stabilit acțiunile fiecărui inculpat în parte reținând în acțiunile inculpaților că, „aceștia erau în stare de ebrietate, având scopul săvârșirii unui act de huliganism, …din motive huliganice au început să se scalde în locul interzis pentru scăldarea persoanelor, …tot în acel moment inculpații Lupu Ion, Carp Ion și Harabari Ion au început să-l numească cu cuvinte necenzurate, ignorând cerințele sale pe paznicul Maranda Iurie”. Astfel, apărarea a specificat că, starea de ebrietate a inculpaților nu a fost constatată printr-un act medico-legal, respectiv, instanța de apel nu era în drept să pună la baza deciziei circumstanța nominalizată; instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile inculpatului Lupu Ion din care rezultă că, la o distanță de 100 metri de la locul săvârșirii infracțiunii s-a scăldat o familie cu doi copii, identitate membrilor familiei nu a fost stabilită nici la etapa urmăririi penale, nici la etapa cercetării judecătorești aceștia nu au fost audiați, respectiv de către instanța de apel nu era constatat cu certitudine faptul, că locul unde s-au scăldat inculpații era interzis, iar în acest sens fiind neîntemeiat luate în considerație doar declarațiile părților vătămate; acțiunile inculpatelor Lupu (Panțîru) Vitalia, Cebotaru Daniela, Carabeț Cezara, nu au fost reflectate în decizie, prin care acestea au fost recunoscute culpabile; instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor inculpaților prin care se susține că inițiatorul acestui conflict a fost Brînza Lilian, care a participat ulterior în calitate de martor, astfel, martorul nominalizat s-a adresat către inculpați în mod grosolan, numindu-i cu cuvinte necenzurate și din acest motiv s-a iscat conflictul; dat 8 fiind faptul diferenței de vârstă a inculpaților și a părților vătămate, a generat acțiunea de apărare din partea inculpaților, mai mult, partea vătămată Nepotu Andrei avea în mână o bâtă din lemn; în cazul în care părții vătămate Nepotu Andrei i-a fost comunicat că soția sa a fost maltratată, acesta urma să sesizeze organele de drept competente să soluționeze conflictul în cauză, dar nu personal în semn provocator, să apară în fața inculpaților cu o bâtă în mănă. 5.3. Avocatul Goncear Vasile în numele inculpatului Carp Ion, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței fără modificări. În susținerea recursului apărarea a invocat dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, menționând că prima instanță a dat apreciere obiectivă materialului probator care reflectă în detaliu circumstanțele de fapt, ori declarațiile inculpatului Carp Ion confirmă indubitabil nevinovăția acestuia de săvârșirea infracțiunii incriminate, iar acțiunile părților vătămate în speță au fost ilegale și imorale, deoarece chiar dacă iazul vizat se afla în administrarea SRL „Roneab”, părțile vătămate nu aveau dreptul să intervină brutal la ceremonia inculpaților, inclusiv să țină în mână o bâtă din lemn, ori, iazul nominalizat poate fi folosit de întreaga comunitate, care are dreptul să se odihnească pe malul iazului și de a-și petrece timpul liber. La fel, în viziunea recurentului, acțiunile de scăldare în iaz nu pot întruni componența de infracțiune prevăzută de art. 287 Cod penal, și chiar dacă ar fi instalate panourile informative care interzic scăldatul în iaz, apărarea consideră că acestea ar încălca dreptul cetățenilor de folosire a bunurilor imobile după destinație, ori, pentru faptul că o persoană pescuiește la iaz, acest bun imobil nu poate fi interzis pentru scăldat altor persoane. Apărarea consideră, că incriminarea inculpaților a infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod penal, este neîntemeiată în momentul în care nu inculpații dar părțile vătămate au intervenit în relațiile personale sau familiale ale altor persoane brutal, inculpații fiind agresați verbal și fizic, mai mult, părțile vătămate au și înregistrat ceremonia inculpaților. În final apărarea a subliniat, că în cazul în care părțile vătămate au fost anunțați despre unele încălcări din partea inculpaților, aceștia din urmă urmau să sesizeze organele de drept în cazul în care erau lezați în anumite drepturi, dar nu să intervină personal pentru a soluționa problema. 5.4. Inculpata Cebotaru Daniela, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței fără modificări. În susținerea recursului, inculpata a invocat dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, menționând că, prima instanță corect a constatat lipsa în acțiunile inculpaților a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ori din materialele cauzei rezultă că, de fapt, între inculpați și părțile vătămate s-a iscat un conflict, care nu are caracter penal. Făcând referire la pct. 3 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006 „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism” precum și la art. 354 Cod contravențional, inculpata a menționat că, din declarațiile inculpaților rezultă că conflictul a apărut în urma unor neînțelegeri legate 9 de faptul că, băieții s-ar fi scăldat într-un loc interzis (inculpata Cebotaru Daniela nu s-a scăldat), iar ținând cont de faptul că, inculpații au servit băuturi spirtoase sărbătorind ziua de naștere a inculpatului Lupu Ion, conflictul iscat a degenerat, însă nicidecum nu s-a transformat în careva acțiuni cu caracter huliganic, intențiile acestora fiind de a aplana conflictul și de a pleca de acolo, mai mult, băieții s-au calmat, însă intervenind alți bărbați necunoscuți, la sunetul unei părți vătămate, au început conflictul. Recurentul susține, că secvențele video demonstrează nevinovăția inculpatei Cebotaru Daniela, acțiunile acesteia nu întrunesc nici componența infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, nici cele ale contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional. În ce privesc declarațiile părții vătămate Nepotu Iulia, recurentul a specificat că, din declarațiile inculpatului Cebotaru Daniela precum și din secvențele video se confirmă faptul că ultima nu a agresat partea vătămată Nepotu Iulia, deoarece filma cele întâmplate și acțiunile acesteia erau îndreptate doar spre aplanarea conflictului, ori, în opinia recurentului, Cebotaru Daniela urma să fie audiată în calitate de martor. La fel, recurentul a adăugat că, nici o parte vătămată și nici un martor din partea acuzării nu au indicat careva acțiuni inadecvate din partea lui Cebotaru Daniela (decât faptul că s-a aflat acolo), care au fost îndreptate împotriva părților vătămate sau care ar putea fi calificate drept acțiuni huliganice, mai ales cu caracter penal. Potrivit declarațiilor inculpatei Cebotaru Daniela, aceasta nu a aplicat violența față de nimeni și nimeni nu a aplicat-o față de ea, iar declarațiile sale în acest sens nu au fost combătute de nici o probă, ori, faptul că s-a aflat în acel moment acolo nu poate fi calificat ca participație la acțiuni huliganice cu caracter penal, Cebotaru Daniela a fost un simplu spectator. La compartimentul individualizării pedepsei, recurentul a invocat, că instanța de apel, s-a limitat doar la trimiterile făcute la art. art. 75-78 Cod penal, fără a argumenta în cuprinsul deciziei soluția adoptată și a individualiza pentru fiecare inculpat în parte pedeapsa stabilită, ori, inculpata nu a fost anterior judecată, se caracterizează pozitiv, nu are înclinări cu intenții huliganice, are o mamă care este invalid, iar la moment este fără loc de muncă și aplicarea unei sancțiuni penale ilegale sub formă de amendă pentru o infracțiune pe care nu a săvârșit-o, pe de o parte o derutează, o pune în situație de a nu avea grijă de mama bolnavă, ci de a achita amenda penală (instanța de apel nu a explicat posibilitatea achitării amenzii în 72 ore), iar pe de altă parte, crește neîncrederea în organele naționale de drept, în cazul dat - în instanțele de judecată. Luând în considerație cele menționate, precum și prevederile art. 21 din Constituția R. Moldova, art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, inculpata consideră că, instanța de apel a adoptat o decizie ilegală de condamnare a acesteia, bazată doar pe presupuneri, fără a avea careva suport juridic și fără a aprecia pentru fiecare inculpat în parte acțiunile și inacțiunile, care urmau a fi apreciate și individualizate corespunzător.

Asupra recursurilor declarate de apărare și de inculpata Cebotaru Daniela a depus referință procurorul, solicitând respingerea acestora, deoarece motivele invocate de recurenți nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală. 10

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în preîntâmpinarea și înlăturarea erorilor în domeniul justiției, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator al erorilor de drept admise de instanțele ierarhic inferioare. În acest context, revenind la textele recursurilor declarate de inculpata Cebotaru Daniela și de apărare, Colegiul constată că titularii acestora invocă de drept temeiurile stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora decizia instanței de apel poate fi atacată cu recurs în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În esență, recurenții critică hotărârea adoptată de instanța de apel sub aspectul modalității greșite de apreciere a probelor, instanța de apel nu a pătruns în esența cauzei deferită judecății și greșit a ajuns la concluzia vinovăției lui Lupu Ion, Lupu (Panțîru) Vitalia, Harabari Ion, Cebotaru Daniela și Carp Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Verificând alegațiile recurenților, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide că, acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției de admitere a apelului declarat de procuror, cu casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpaților nominalizați, a respectat prevederile art. art. 414-417 Cod de procedură penală, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Colegiul penal a statuat asupra acestei concluzii reieșind din următoarele considerente. În primul rând, relevant este de menționat că la această etapă a procedurilor instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, ori, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond, deci, Colegiul penal lărgit nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor 11 elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea condamnării inculpaților de cele imputate prin rechizitoriu. Totodată, în același context, se remarcă că în cadrul procesului penal aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Termenul „convingere intimă” exprimă atitudinea imparțială, independentă, fără prejudecăți față de o probă sau alta. Adică, judecătorul este independent la aprecierea probelor, nefiind legat de opiniile altor persoane sau instanțe. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența și utilitatea acestora, iar toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării. Raportând cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor efectuată de instanța de apel, Colegiul penal lărgit evidențiază că, instanța de apel corect a ajuns la concluzia despre vinovăția inculpaților de cele imputate prin rechizitoriu și just a apreciat probatoriul acumulat. Autorii recursurilor invocă că, instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate, însă, din actele cauzei se constată că instanța le-a creat părților condițiile necesare, cercetând probele așa cum au fost prezentate de părți și a conchis corect asupra circumstanțelor de fapt ale cauzei, efectuând o încadrare juridică corectă. Tot în acest context, Colegiul penal reține că, după cum rezultă din prevederile art. 314 Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată, în procesul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit și sub toate aspectele, probele prezentate de părți, creându-le acestora condiții necesare pentru cercetarea multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei. Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurenți, Colegiul penal lărgit verificând materialele dosarului, specifică că judecând apelul procurorului instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de casare a sentinței de achitare, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare, ori, soluția instanței de apel este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit cercetate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că inculpații au săvârșit infracțiunea incriminată în circumstanțele descrise în rechizitoriu. De altfel, corect instanța de apel a pus la baza condamnării lui Lupu Ion, Lupu (Panțîru) Vitalia, Harabari Ion, Cebotaru Daniela și Carp Ion următoarele probe: declarațiile părților vătămate Maranda Iurie, Nepotu Andrei, Nepotu Iulia; martorilor Brînza Lilian, Postolache Oleg, Arnaut Serghei, Prepeliță Semion; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06 octombrie 2014, cu planșa ilustrativă (f.d. 8-10, vol. I); demersul părții vătămate Nepotu Ion (f.d. 12, vol. I); 12 plângerile depuse de către părțile vătămate Maranda Iurii, Nepotu Iulia, Nepotu Andrei (f.d. 13-15, vol. I), procesul-verbal de ridicare din 09 septembrie 2014 (f.d. 81, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 23 septembrie 2014 (f.d. 82, vol. I); raportul de constatare medico-legală nr. 3954 din 11 august 2014 (f.d. 84, vol. I); raportul de expertiză medico-legală (f.d. 85, vol. I); caracteristica inculpatei Cebotaru Daniela din 24 septembrie 2014 (f.d. 138, vol. I); cererile de înaintare a acțiunilor civile din 11 decembrie 2015 (f.d. 49-54, 55-59, 60-65, vol. II). Așadar, instanța de recurs reiterează că, chestiunea de apreciere a probelor și temeinicia faptelor dovedite de ele, nu este obiect de cercetare la etapa judecării recursului, ori, pentru a constitui temei de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății, o atare eroare nu a fost reținută de către instanța de recurs și careva probe denaturate care ar răsturna soluția instanței de apel nu au fost constatate. În privința argumentelor invocate de recurenți referitor la necesitatea menținerii soluției primei instanțe de achitare a inculpaților de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, Colegiul penal lărgit consideră poziția respectivă nefondată, ori, corect a fost reținut de către instanța de apel că, din analiza materialelor cauzei rezultă că, cele menționate de către inculpați și anume că aceștia s-au asigurat mai întâi că nu este nici un indicator care să le interzică șederea și scăldatul și că, Prepeliță Semion, unchiul inculpatului Lupu Ion, nu a spus nimic despre careva interdicții, contravine probelor enunțate supra, mai mult, partea vătămată Nepotu Ion fiind administratorul „Roneab” SRL, suplimentar în ședința instanței de apel a comunicat că, în iazul dat nu se permite scăldatul, iar pescuitul este contra plată. În acest sens, instanța de apel corect a reținut drept plauzibile argumentele invocate de acuzare în apel precum că, prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă și deplină circumstanțelor de fapt și de drept redând unilateral prin sentință doar poziția inculpaților neglijând astfel contradicțiile identificate pe parcursul cercetării judecătorești. Astfel, instanța de apel corect a reținut că, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06 octombrie 2014, s-a constatat că, obiectul supus cercetării este situat pe malul lacului din s. Răzeni, r-nul Ialoveni. Bazinul acvatic este amplasat la o distanță de 100 metri de drumul ce duce spre s. Cărbuna, r-nul Ialoveni, iar pe malul drept al bazinului sunt sădiți copaci de nuci. Ajungând la fața locului s-au observat indicatoarele „Scăldatul interzis” și „Pescuitul interzis”, nefiind depistate obiecții la fața locului. Din pozele anexate la procesul-verbal este expres indicat că, indicatoarele sunt amplasate pe malul iazului, acestea fiind vizibile, iar în sensul dat, instanța de apel just nu a reținut poziția primei instanțe precum că, planșele ilustrative nu confirmă că indicatoarele au existat și la 09 august 2014, adică în ziua săvârșirii infracțiunii de 13 către inculpați, ori acestea contravin declarațiilor martorilor părții acuzării, care au fost audiați în ședință de judecată sub jurământ, depozițiile fiind consecvente și confirmate de probele materiale cercetate în cadrul primei instanțe, care au fost verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Subsidiar, instanța de recurs, menționează că temeiul invocat de recurenți - „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin urmare, temeiul, la care se face trimitere în recursuri, nu este aplicabil în speța examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării hotărârii pronunțate de către instanța de apel. Mai mult, temeiul invocat include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul căror s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În acest context, Colegiul penal va statua pe literatura juridică de specialitate, care corect a fost evidențiată în decizia instanței de apel și anume: Asigurarea ordinii publice, în sensul art. 287 Cod penal, este un atribut al vieții sociale în care relațiile dintre oameni, comportarea lor și, în genere, activitățile lor, atunci când participă la forme de viață în comun, în public, se desfășoară, de regulă, în mod pașnic, după norme de respect reciproc, de securitate personală, de încredere în atitudinea și faptele celorlalți oameni. Astfel, ordinea publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc. Prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente, abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.) Huliganismul însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violente constituie atât violența psihică, cât și cea fizică, ce se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de 14 vătămarea integrității corporale sau de leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului sănătății. Astfel, în speța dată acțiunile inculpaților au fost însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii publice și au exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, aceste acțiuni fiind calificate drept huliganism, ori, materialele cauzei și probele administrate denotă, că fapta a avut loc într-un loc public, deoarece locul concret - malul lacului din s. Răzeni, r-nul Ialoveni, era accesibil pentru toți, astfel inculpații au încălcat ordinea publică, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpați, nu echivalează cu achitarea acestora. Astfel, latura subiectivă este determinată de intenția directă a inculpaților, manifestată prin acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită săvârșită de două sau mai multe persoane. Cât privește obiectul material care reprezintă corpul victimei, în acest sens, instanța de apel corect a reținut raportul de constatare medico-legală nr. 3954 din 11 august 2014, prin care s-a confirmat că, lui Nepotu Iulia, i-au fost cauzate echimoze pe gât, excoriații pe cotul drept și antebrațul stâng, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, sau la lovire de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămări neînsemnate (f.d. 84, vol. I) și raportul de expertiză medico-legală nr. 2325 din 29 septembrie 2014, prin care s-a constatat că echimozele pe gât, excoriații pe cotul drept și antebrațul stâng a lui Nepotu Iulia, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare neînsemnată. Motivele invocate în recursurile ordinare, descrise în pct. 5., 5.1., 5.2., 5.3., 5.4. ale prezentei decizii, Colegiul penal lărgit nu le consideră relevante și ele urmează a fi respinse din motivele expuse supra, reieșind din faptul că există un cumul de probe legal administrate și cercetate de instanța de apel, care incontestabil confirmă vinovăția inculpaților Lupu Ion, Lupu (Panțîru) Vitalia, Harabari Ion, Cebotaru Daniela și Carp Ion în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar pedeapsa aplicată se încadrează în limitele legii penale. Tot aici, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel corect a constatat că în acțiunile inculpaților sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența și practica CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6§1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Prin urmare, Colegiul penal lărgit reiterează, că printre garanțiile unui proces echitabil, reglementat de art. 6 din CțEDO, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, ceea 15 ce a fost realizat și în prezenta cauză, fiind respectate drepturile inculpatului garantate atât de Constituția R. Moldova, CțEDO, cât și de Codul de procedură penală. Printre altele, Colegiul penal relevă că, recursului inculpatei Cebotaru Daniela în afara motivelor discutate supra, în care, cu toate că nu a fost indicat expres, este fondat și pe temeiul de drept prevăzut de pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală prin care recurentul și-a manifestat dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei și care de rând cu temeiurile invocate în recursurile vizate supra, la fel nu-și găsește confirmare în speța deferită judecării, deoarece instanța de apel la compartimentul individualizării pedepsei pe deplin a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal. Față de cele ce preced, instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză, nu se constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, la etapa judecării apelului. În consecință, Colegiul penal lărgit menționează că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. art. 414-417 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, astfel că nu există temei pentru admiterea recursurilor ordinare în sensurile declarate.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de inculpata Cebotaru Daniela, de avocații Bodean Ina în numele inculpatului Lupu Ion, Creciun Natalia în numele inculpatului Harabari Ion, Șocurova Natalia în numele inculpatei Lupu (Panțîru) Vitalia, Goncear Vasile în numele inculpatului Carp Ion, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2016, în cauza penală privindu-i pe Lupu Ion Vladimir, Lupu (Panțîru) Vitalia Vitalii, Harabari Ion Veaceslav, Cebotaru Daniela Aurel, Carp Ion Alexandru. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 decembrie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nadejda Toma 16