1ra-188/2016 — Art. 328 alin. 2 lit. a, c CP

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 29 martie 2013, Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu au fost recunoscuți vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal (redacția legii din 08.11.2012) cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, pentru fiecare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani fiecăruia. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei numite lui Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani fiecăruia.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că inculpații Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu la 30 iulie 2006 în jurul orelor 01:30, toți, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în incinta barului Î.I. „Elen - Nic –Tănase” din or. Ialoveni, str. Moldova 14/1, contrar prevederilor art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertății fundamentale (adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, ratificată prin hotărîrea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997), conform căreia nimeni nu poate fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane, ori degradante, avînd intenția de a săvîrși acte, care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, s-au apropiat de masă din interiorului barului, unde se aflau cet. Condrea Vitalie, Patrașcu Igor și Postică Tudor, cărora contrar prevederilor art. 4 al Legii Republicii Moldova cu privire la poliție nr.416-XII din 18 decembrie 1990, care prevede că poliția nu intervine în drepturile și libertățile cetățenilor decît în cazul care nu își poate exercita atribuțiile și art. 15 al aceleiași Legi, care reglementează că colaboratorii de poliție aplică forța fizică, inclusiv procedeele speciale de luptă, pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse, cerințelor legale, dacă metodele non-violente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, sub un motiv inventat, precum că, ultimii refuză de a achita plata pentru produsele consumate, i-au numit cu cuvinte necenzurate ce înjosesc demnitatea de om, fără careva motive și temeiuri legale, Popanu Ion i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea capului lui Condrea Vitalie, apoi, implicându-se Marcov Sergiu și Erhan Andrei, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele lui Postică Tudor și Patrașcu Igor, în diferite părți ale corpului, ca rezultat al acțiunilor de violență și tortură emanate de 2 către colaboratorii de poliție Marcov Sergiu, Popanu Ion și Erhan Andrei, ultimii au părăsit incinta barului. Astfel, în urma acțiunilor inculpaților lui Postică Tudor și Condrea Vitalie le-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală, vătămări corporale ușoare, cauzîndu-le daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege, încălcîndu- se drepturile lor fundamentale, prevăzute de art. 24 și 25 din Constituția RM, care prevăd că statul generează și garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile. Tot ei, la aceeași dată, în același loc, continuîndu-și acțiunile lor infracționale, avînd aceeași intenție, încălcînd aceleași prevederi legale, sus- menționate, în jurul orelor 02:30, după ce Popanu Ion a provocat un conflict, fără careva motive întemeiate cu cet. Grecu Viorel, Galațan Sergiu, Neculai Stanislav, Țernă Vadislav și Țernă Igor, care în acel moment se aflau în incinta barului, apropiindu-se de ultimul, i-a provocat o lovitură cu pumnul în regiunea feței. Implicîndu-se, Erhan Andrei și Marcov Sergiu le-au provocat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului, doborîndu-i la podea, le provocau lovituri cu picioarele în regiunea capului și abdomenului. Implicîndu-se în cazul dat cet. Neculai Stanislav, pentru curmarea acțiunilor colaboratorilor de poliție, a fost lovit de către ultimii cu multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului. Ulterior cet. Neculai Stanislav, împreună cu Țernă Vladislav, au părăsit incinta barului, deplasîndu-se cu automobilul de model ,,Mercedes-Benz” cu n/î ILVN 001, în direcția mun. Chișinău. La stația de alimentare cu combustibil din apropierea s. Băcioi, mun. Chișinău au fost stopați de către 5 colaboratori de poliție printre care se afla și Popanu Ion, care aplicînd forța fizică, exprimîndu-se cu cuvinte necenzurate, cu scopul de a intimida și a face presiuni asupra lor, aplicînd acțiuni de violență și tortură, care înjosesc demnitatea de om, doborîndu-l la pămînt pe Țernă Vladislav și Neculai Stanislav, le-au provocat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului. Fiind transportați în incinta CPR Ialoveni, Grecu Viorel, Galațan Sergiu, Neculai Stanislav, Țernă Vladislav și Țernă Igor, colaboratorii CPR Ialoveni, Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu, continuînd acțiunile lor infracționale, acționînd prin metode ilegale, urmărind scopul de a le provoca ultimilor dureri și suferințe fizice și psihice, exprimînd amenințări ce intimidează persoana, le-au provocat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului. Astfel, în urma acestor acțiuni, cet. Grecu Viorel, i-au fost provocate 3 conform raportului de expertiză medico-legală nr.664/D din 23.03.2007, traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, excoriații a pavilionului urechii stîngi, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Lui Galațan Sergiu, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr.668/D din 12.04.2007, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, edem și echimoze pe față, cap, echimoze pe torace, plăgi pe mucoasa obrazului drept, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Lui Țernă Igor, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 670/D din 06.04.2007, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, contuzie renală pe dreapta, multiple echimoze și excoriații pe corp, edemul post-traumatic ale țesuturilor moi și echimoze pe față și cap, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Lui Neculai Stanislav, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr.669/D din 12.04.2007, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, edemul cu excoriații pe frunte, edemul de pe hemitoracele drept, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Lui Țernă Vladislav, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr.666/D din 12.04.2007, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, edem post-traumatic ale țesuturilor moi ale nasului, echimoză și excoriații pe față care se califică ca vătămare corporală ușoară. În așa mod, cetățenilor Grecu Viorel, Galațan Sergiu, Neculai Stanislav, Țernă Vladislav și Țernă Igor, le-au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege, fiind încălcate drepturilor fundamentale prevăzute de art. 24 și art. 25 din Constituția RM, care prevăd ca statul generează și garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile. Prima instanța a calificat acțiunile inculpaților Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu în baza art. 1661 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal.

Împotriva sentinței au declarat apeluri procurorul în Procuratura r. Ialoveni, David Larisa, partea vătămată Grecu Viorel, avocatul Valah Alina în interesele inculpatului Popanu Ion și avocatul Vizdoga Ion în interesele inculpaților Erhan Andrei și Marcov Sergiu. 3.1 În apelul său, procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu să fie 4 recunoscuți culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal și condamnați la 5 ani închisoare fiecăruia, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate în cadrul MAI pe termen de 5 ani. În argumentarea apelului, procurorul a invocat că: - instanța de fond în sentința contestată a motivat că acțiunile inculpaților Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu au fost încadrate în baza art. 328 alin. (3) lit. a) Cod penal, însă conform modificărilor operate la Codul penal în vigoare din 24 mai 2009, lit. a) din alin. (3) art. 328 Cod penal, a fost exclusă, astfel, acțiunile inculpaților căzînd sub incidența art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal. Totodată, prin modificările operate la Codul penal din 21 decembrie 2012, la art. 328 alin. (2) literele a), c) Cod penal au fost abrogate, concomitent fiind introdus în Codul penal un articol nou - 1661 - „tortura, tratamentul inuman sau degradant”, acțiunile inculpaților urmând a fi recalificate în baza acestor norme - art. 1661 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal, fiind aplicabil principiul retroactivității legii penale prevăzut de art. 10 Cod penal, deoarece norma nouă ușurează pedeapsa, astfel, sancțiunea art. 1661 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal, stabilește pedeapsa alternativă, mai ușoară decît închisoarea, amenda penală; - instanța de fond corect a constatat vinovăția inculpaților Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu în săvîrșirea infracțiunii, condamnîndu-i la pedeapsă cu închisoare, însă la stabilirea pedepsei instanța de judecată nemotivat și neîntemeiat a aplicat în privința inculpaților prevederile art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea pedepsei cu închisoarea; - instanța de judecată, deși a făcut referire în sentință la prevederile art. 61, 75 Cod penal, specificînd că la stabilirea pedepsei va ține cont de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, de motivul acestora, de rolul fiecărui inculpat la comiterea infracțiunii, de fapt nu a ținut cont de ele; - instanța de fond nu a ținut cont de faptul că infracțiunea comisă se atribuie la categoria celor grave, circumstanțele cazului și anume numărul persoanelor pătimite, faptul că, inculpații nu au recunoscut vina în săvîrșirea infracțiunii, astfel nu au conștientizat caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și nu au regretat fapta comisă; - instanța de judecată prin sentință a aplicat în privința inculpaților pedeapsa complimentară privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de 5 ani pentru fiecare inculpat, însă nu a indicat în cadrul cărui organ inculpaților li se stabilesc interdicții de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, deși acuzatorul 5 de stat a orientat instanța la aplicarea interdicției inculpaților de a ocupa anumite funcții de a exercita o anumită activitate în cadrul MAI. 3.2 Partea vătămată Grecu Viorel, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care inculpații să fie recunoscuți culpabil de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal și în conformitatea cu sancțiunea articolului de a le stabili inculpaților pedeapse mai aspre. Totodată a solicitat încasarea în mod solidar de la inculpați a sumei de 50.000 lei în calitate de prejudiciu material și a sumei de 50.000 lei în calitate de prejudiciu moral. În motivarea apelului partea vătămată Grecu Viorel a invocat că au fost prezentate probe incontestabile, suficiente care demonstrează vinovăția inculpaților, deoarece sunt descrise detailat în discursul procurorului, anexate la dosar și că anume în rezultatul acțiunilor lor au fost cauzate leziunile corporale sus-nominalizate și concomitent cauzate daune considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege. 3.3. Avocatul Valah Alina în interesele inculpatului Popanu Ion, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri de achitare din motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii. În motivarea apelului avocatul Valah Alina a invocat că: - învinuirea înaintată de acuzatorul de stat și susținută în fața instanței judiciare nu are nici un suport probant din următoarele considerente: Popanu Ion este învinuit că a acționat ilegal în calitate de colaborator de poliție atentînd asupra integrității sănătății părților vătămate. Fiind audiați în ședința de judecată, nici un martor și nici o parte vătămată nu a declarat că Marcov Sergiu, Erhan Andrei sau Popanu Ion în acea seară s-au prezentat ca colaboratori de poliție al CPR Ialoveni și au acționat în calitate de polițiști; - decade învinuirea susținută de acuzatorul de stat, deoarece Marcov S., Erhan A. și Popanu I. nu au acționat în calitate de persoane oficiale, acestea au acționat ca simpli cetățeni, care au încercat să combată acțiunile ilegale, adică huliganice de încălcare a ordinii publice din partea unor indivizi agresivi în locuri publice; - acuzarea a încercat să convingă instanța, că inculpații au fost inițiatorii conflictului, deși anume părțile vătămate au provocat conflictul, iar inculpații au acționat pentru a-l salva pe Popanu Ion de la atacul asupra sa, deoarece în acele momente, persista un pericol real la viața acestuia prin aplicarea de către atacatori a mai multor lovituri; - punerea sub învinuire a inculpaților este o răzbunare pentru faptul că inculpații au pornit urmărirea penală împotriva părților vătămate; 6 - consideră că instanța de judecată a dat o apreciere incorectă probelor acumulate la dosar, fără a respecta prevederile art. 101 Cod de procedură penală, omițînd să dea apreciere declarațiilor martorilor apărării, Mereacre Aurica, Melnic L., Bînzari Victor, Leucă Viorica, care nu sunt rude cu inculpații sau părțile vătămate și care confirmă declarațiile inculpaților, instanța punînd la baza sentinței de condamnare declarațiile părților vătămate și a rudelor lor apropiate; - consideră că acțiunile celor trei inculpați erau legale, fapt ce generează constatarea lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile acestora; - lipsa probatoriului în confirmarea culpabilității în mod indubitabil generează achitarea acestora; - nu s-a constatat existența laturii subiective în acțiunile inculpatului Popanu Ion, fapt ce impune de a solicita emiterea în acest sens a unei hotărîri de achitare din motivul lipsei elementelor infracțiunii; - acțiunea civilă urmează a fi respinsă din motivul achitării inculpaților, mai mult ca atît ea nu corespunde după formă și conținut și nu poate fi recunoscută de fapt ca o acțiune civilă în cadrul unui proces penal. 3.

Avocatul Vizdoga Ion în numele inculpaților Erhan Andrei și Marcov Sergiu, care a solicitat casarea sentinței, reexaminarea cauzei și pronunțarea unei decizii de achitare a inculpaților. În motivarea apelului acesta a invocat că: - în cadrul ședinței instanței de fond, în susținerile verbale acuzatorul de stat a solicitat reîncadrarea juridică a acțiunilor inculpaților de pe art. 328 alin.(3) lit. a) Cod penal, adică exces de putere, săvîrșit de către o persoana cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cu aplicarea violenței și acțiunilor de tortură care înjosesc demnitatea părților vătămate, care au cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, acțiuni însoțite de aplicarea violenței pe art.1661 alin. (2), lit. b), c) și e) Cod penal, adică tortura, tratament inuman și degradant, soluție acceptată de către instanța de judecată; - poziția acuzatorului de stat și a instanței de fond privind reîncadrarea juridică a acțiunilor inculpaților conform noii legi penale, adică prevederilor art. 1661 alin. (2) Cod penal, contravine în mod direct principiului efectului retroactiv al legii penale stipulat în art.10 Cod penal; - deși formal acțiunile inculpaților întrunesc elementele unei infracțiuni, însă această faptă nu constituie o infracțiune, din motivul acționării din start a inculpaților în legitimă apărare, iar ulterior în scopul reținerii persoanelor 7 care au comis o infracțiune și al predării oficiale organelor de drept, inculpații urmau a fi achitați, deoarece sunt prezente cauzele care înlătură caracterul penal al faptei; - consideră că învinuirea imputată nu are nici un suport probant, deoarece instanța de judecată în mod eronat a constatat că inițiatorii conflictului au fost inculpații, deși martorii oculari, angajații barului, au afirmat că anume părțile vătămate au provocat scandalul prin comportamentul său, iar ulterior la observațiile inculpatului Popanu I. au început să-i aplice ultimului lovituri, inculpații reacționînd în legitimă apărare împotriva părților vătămate; - învinuire aduse inculpaților sunt o răzbunare pentru faptul că în privința părților vătămate au fost pornită urmărirea penală; - instanța de judecată n-a dat nici o apreciere declarațiilor martorilor apărării Mereacre A., Melnic L., Bînzari V. și Leucă V., care au confirmat declarațiile inculpaților; - instanța de judecată n-a dat apreciere declarațiilor martorilor, care au relatat despre aplicarea în cadrul conflictului a armei, prin efectuarea împușcăturilor țintite în direcția inculpaților, care erau trei la număr, iar părțile vătămate – șapte; - instanța de judecată n-a dat o apreciere critică declarațiilor părților vătămate, care conțin multiple divergențe, ci dimpotrivă le-a pus la baza sentinței de condamnare; - deși părțile vătămate neagă ilegalitatea acțiunilor sale în privința inculpaților, acestea se confirmă prin rapoartele de constatarea-medico legală potrivit cărora la Erhan A. și Marcov S. au fost depistate vătămări corporale. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2014, au fost admise apelurile procurorului, a părții vătămate și a avocaților în numele inculpaților Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu, casată sentința inclusiv din alte motive și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care. Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal și în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a fost încetat procesul penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Acțiunea civilă a fost admisă cu încasarea în mod solidar de la Erhan Andrei, Popanu Ion, Marcov Sergiu în beneficiul părții vătămate Grecu Viorel, prejudiciul moral în mărime de 10000 lei. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Grecu Viorel, către Erhan 8 Andrei, Popanu Ion, Marcov Sergiu, privind încasarea prejudiciului material, a fost admisă în principiu, însă asupra cuantumului despăgubirilor urmează să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2014 a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. procurorul, care invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpaților Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu să fie încadrate în baza art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, cu excluderea aplicării art. 90 Cod penal, motivînd că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 5.2. Partea vătămată Grecu Viorel, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunile inculpaților să fie încadrate în baza art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, cu excluderea aplicării art. 90 Cod penal, motivînd că inculpații nu și-au recunoscut vina și nu au achitat paguba integral.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2014 au fost admise recursurile declarate, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2014 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2015, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul Valah Alina în numele inculpatului Popanu Ion și de către avocatul Vizdoga Ion în numele inculpaților Erhan Andrei și Marcov Sergiu, și admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura Ialoveni, David Larisa și de către partea vătămată Grecu Viorel, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal (în redacția Legii nr.277 din 18.12.2008 în vigoare de la 24.02.2009) cu stabilirea următoarelor pedepse: - lui Marcov Sergiu - 5 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept și administrative pe un termen de 3 ani; - lui Erhan Andrei - 4 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de 9 drept și administrative pe un termen de 3 ani; - lui Popanu Ion - 4 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept și administrative pe un termen de 3 ani. A fost admisă parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu în beneficiul părții vătămate Grecu Viorel a prejudiciului moral în mărime de cîte 10 000 lei de la fiecare. Acțiunea civilă înaintată de Grecu Viorel privind recuperarea prejudiciului material s-a admis în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inculpații Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu la 30 iulie 2006 în jurul orelor 01:30, toți, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în incinta barului Î.I. „Elen - Nic –Tănase” din or. Ialoveni, str. Moldova 14/l, contrar prevederilor art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertății fundamentale (adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, ratificată prin hotărîrea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997), conform căreia nimeni nu poate fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane, ori degradante, avînd intenția de a săvîrși acte, care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, s-au apropiat de masa din interiorului barului, unde se aflau cet. Condrea Vitalie, Patrașcu Igor și Postică Tudor, cărora contrar prevederilor art. 4 al Legii Republicii Moldova cu privire la poliție nr.416-XII din 18 decembrie 1990, care prevede că poliția nu intervine în drepturile și libertățile cetățenilor decît în cazul care nu își poate exercita atribuțiile și art. 15 al aceleiași Legi, care reglementează că colaboratorii de poliție aplică forța fizică, inclusiv procedeele speciale de luptă, pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse, cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, sub un motiv inventat, precum că, ultimii refuză de a achita plata pentru produsele consumate, i-au numit cu cuvinte necenzurate ce înjosesc demnitatea de om, fără careva motive și temeiuri legale, Popanu Ion i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea capului lui Condrea Vitalie, apoi, implicându-se Marcov Sergiu și Erhan Andrei, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele lui Postică Tudor și Patrașcu Igor, în diferite părți ale corpului, ca rezultat al acțiunilor de violență și tortură emanate de către colaboratorii de poliție Marcov Sergiu, Popanu Ion și Erhan Andrei, ultimii au părăsit incinta barului. Astfel, în urma acțiunilor inculpaților lui Postică Tudor i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr.667/D din 10 05.04.2007, traumatism cranio - cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală, echimoze pe brațul stâng și la nivelul raportului costal median, edem post traumatic al părții piloase a capului, care se califică că vătămare corporală ușoară, iar lui Condrea Vitalie, i-au fost provocate conform raportului nr.665/D din 05.04.2007, mobilitatea patologică gr. 1 dinților 2,3, pe mandibula pe stânga cu elementele de microhemoragie la acest nivel, edem post- traumatic al țesuturilor moi ale nasului, excoriații pe nas și articulații talocrurală pe dreapta, edem cu echimoză pe partea piloasă a capului, echimoză retroauricular pe stânga și mucoasa buzei inferioare pe stânga, care se califică ca vătămare corporală ușoară, cauzându-le daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale cet. Postică Tudor și Condrea Vitalie, încâlcîndu-se drepturile lor fundamentale, prevăzute de art. 24 și 25 din Constituția RM, care prevăd ca statul generează și garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, libertate individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile. Tot ei, inculpații Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu la aceeași dată, în același loc continuîndu-și acțiunile lor infracționale, avînd aceeași intenție, încălcînd aceleași prevederi legale, sus-menționate, în jurul orelor 02:30, după ce Popanu Ion a provocat un conflict, fără careva motive întemeiate cu cet. Grecu Viorel, Galațan Sergiu, Neculai Stanislav, Țernă Vadislav și Țernă Igor, care în acel moment se aflau în incinta barului, apropiindu-se de ultimul, i- a provocat o lovitură cu pumnul în regiunea feței. Implicîndu-se, Erhan Andrei și Marcov Sergiu le-au provocat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului, doborîndu-i la podea, le provocau lovituri cu picioarele în regiunea capului și abdomenului. Implicîndu-se în cazul dat cet. Neculai Stanislav, pentru curmarea acțiunilor colaboratorilor de poliție, a fost lovit de către ultimii cu multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului. Ulterior cet. Neculai Stanislav, împreună cu Țernă Vladislav, au părăsit incinta barului, deplasîndu-se cu automobilul de model ,,Mercedes- Benz” cu n/î ILVN 001, în direcția mun. Chișinău. La stația de alimentare cu combustibil din apropierea s. Băcioi, mun. Chișinău au fost stopați de către 5 colaboratori de poliție printre care se afla și Popanu Ion, care aplicînd forța fizică, exprimîndu-se cu cuvinte necenzurate, cu scopul de a intimida și a face presiuni asupra lor, aplicînd acțiuni de violență și tortură, care înjosesc demnitatea de om, doborîndu-i la pămînt pe Țernă Vladislav și Neculai Stanislav, le-au provocat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului. 11 Fiind escortați în incinta CPR Ialoveni, Grecu Viorel, Galațan Sergiu, Neculai Stanislav, Țernă Vladislav și Țernă Igor, colaboratorii CPR Ialoveni, Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu, continuînd acțiunile lor infracționale, acționînd prin metode ilegale, urmărind scopul de a le provoca ultimilor dureri și suferințe fizice și psihice, exprimînd amenințări ce intimidează persoana, le-au provocat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului. Astfel, în urma acestor acțiuni, cet. Grecu Viorel, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr.664/D din 23.03.2007, traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, excoriații a pavilionului urechii stîngi, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Lui Galațan Sergiu, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr.668/D din 12.04.2007, traumatism cranio - cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, edem și echimoze pe față, cap, echimoze pe torace, plăgi pe mucoasa obrazului drept, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Lui Țernă Igor, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 670/D din 06.04.2007, traumatism cranio - cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, contuzie renală pe dreapta, multiple echimoze și excoriații pe corp, edemul post-traumatic ale țesuturilor moi și echimoze pe față și cap, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Lui Neculai Stanislav, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr.669/D din 12.04.2007, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, edemul cu excoriații pe frunte, edemul de pe hemitoracele drept, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Lui Țernă Vladislav, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr.666/D din 12.04.2007, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, edem post-traumatic ale țesuturilor moi ale nasului, echimoză și excoriații pe față care se califică ca vătămare corporală ușoară. În așa mod, cetățenilor Grecu Viorel, Galațan Sergiu, Neculai Stanislav, Țernă Vladislav și Țernă Igor, le-au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege, fiind încălcate drepturile fundamentale prevăzute de art. 24 și art. 25 din Constituția RM, care prevăd ca statul generează și garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile. 12 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, deși conform rechizitoriului Marcov Sergiu, Erhan Andrei și Popanu Ion au fost învinuiți în baza art. 328 alin. (3) lit. a) Cod penal, instanța de fond în mod eronat și nemotivat a admis recalificarea acțiunilor inculpaților în baza art. 1661 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal - adică tortura, tratament inuman și degradant, deoarece conform modificărilor operate la Codul penal în vigoare din 24 mai 2009 lit. a) din alin. (3) art. 328 Cod penal, a fost exclusă, astfel, acțiunile inculpaților căzînd sub incidența art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal. Instanța de apel a menționat că prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012, în vigoare din 21 decembrie 2012 a fost abrogată litera a) și c) a alin. (2) al art. 328 Cod penal, concomitent fiind introdus în Codul penal un articol nou 1661 - tortura, tratamentul inuman sau degradant. De asemenea, instanța de apel a menționat că alin. (2) al art. 123 Cod penal a fost modificat cu următorul cuprins: „(2) prin persoană publică se înțelege: funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securității naționale și ordinii publice, altă persoană care deține grade speciale sau militare); angajatul autorităților publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public’’. Prin urmare, fapta de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu de către un polițist, precum este cauza dată, după modificările operate în Codul penal prin Legea nr. 252 nu a fost decriminalizată, dar în continuare fiind pasibile de pedeapsă penală faptele prejudiciabile comise de către un colaborator de poliție, în baza art. 1661 Cod penal. În acest sens, instanța de apel a reiterat că Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012 nu conține careva prevederi, care ar înlătura caracterul infracțional al faptei, care ar ușura pedeapsa ori în alt mod ar ameliora situația persoanei care a comis infracțiunea, aceasta nu are efect retroactiv în cauza dată, și acțiunile inculpaților Marcov Sergiu, Erhan Andrei și Popanu Ion care cad sub incidența legii în cauză, urmează a fi calificate, potrivit prevederilor art. 8 Cod penal, în baza legii penale în vigoare la data săvîrșirii infracțiunii. Astfel, la momentul comiterii infracțiunii, sancțiunea prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal (red. I din 18.12.2008), prevedea о pedeapsă cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita о anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, pe cînd 13 sancțiunea art. 1661 alin. (2) lit. e) (red. 08.11.2012) în care ar urma reîncadrarea corectă a faptelor comise de inculpați prevede о pedeapsă cu închisoare de la 3 la 8 ani sau cu amendă în mărime de la 800 la 1000 de unități convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita о anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani. Astfel, instanța de apel a constatat că acțiunile inculpaților urmează a fi calificate conform art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal (red. Legii nr. 277 din 18.12.2008 în vigoare la 24.02.2009). Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpaților Marcov Sergiu, Erhan Andrei și Popanu Ion „în săvîrșirea faptelor prejudiciabile stabilite … se dovedește cu certitudine prin probele administrate și analizate în cursul procesului penal”, în continuare instanța de apel a expunînd în textul deciziei declarațiile inculpaților, părților vătămate și a martorilor. De asemenea instanța de apel a indicat că vinovăția inculpaților se mai dovedește „ și prin materialele cauzei cercetate în cadrul instanței de fond și în instanța de apel”, enumerînd în continuare pe scurt conținutul actelor procedurale, care au fost verificate în cadrul ședinței instanței de apel. În continuare, instanța de apel declară, că „ analizînd prin comparație probele acumulate Colegiul penal apreciază ca o metodă de apărare poziția inculpaților Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu în privința nerecunoașterii vinei, ori circumstanțele de fapt reținute în sarcina lor au fost constatate din totalitatea de probe acumulate în cauza penală, declarațiile părților vătămate, a martorilor, materialele dosarului, expuse mai sus, apreciate cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor”. Instanța de apel de asemenea a respins „poziția de nevinovăție aleasă de către inculpații Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu apreciind-o ca o metodă de a se eschiva de la răspunderea penală, poziție care nu se confirmă prin alte probe și se respinge ca neîntemeiată”. În continuare instanța de apel menționează, că „poziția inculpaților Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu, că ei urmează a fi achitați, deoarece nu există fapta infracțiunii în acțiunile lor, fiind lipsită de vinovăție, deci la caz precum că nu a întreprins careva măsuri de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu însoțite de violență și tortură sau acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate este o poziție greșită și combătută prin analiza tuturor probelor cercetate”. 14 În concluzie, instanța de apel a reținut materialul probatoriu care confirmă faptele infracționale comise de Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu cum ar fi: declarațiile părților vătămate, a martorilor, materialele dosarului care coroborează între ele și care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpaților, probe pe care instanța de apel le-a admis ca utile și pertinente și le-a pus la baza sentinței de condamnare. La stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpaților Marcov Sergiu, Erhan Andrei și Popanu Ion, în corespundere cu prevederile art. 7, 61, 75-78 Cod penal, instanța de apel a ținut cont, că pedeapsa penală este о măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane, mai mult reține faptul că aceștia au comis о infracțiune care conform art. 16 Cod penal se califică ca fiind gravă, pentru care legea prevede, inclusiv pedeapsa cu închisoarea. Totodată, instanța de apel a menționat că în legătură cu modificările operate prin Legea nr. 277 18.12.2008, la Codul penal, ținând cont de prevederile art. 10 Cod penal, conform cărora, legea penală care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, va aplica anume aceste prevederi legale ca fiind mai favorabile situației inculpaților. Reeșind din cele menționate, instanța de apel a conchis, că ținînd cont de toate circumstanțele în ansamblu, urmează a fi numită lui Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu pedeapsa principală cu închisoare, cu aplicarea pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept și administrative în limitele sancțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, ținând cont și de faptul că inculpații nu au recunoscut vina și nu s-au căit sincer în cele comise, iar sancțiunea legii penale prevede doar pedeapsa închisorii cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita anumite activități. Totodată, instanța de apel a considerat întemeiată acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Grecu Viorel, și a dispus admiterea acesteia, cu încasarea de la Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral în mărime de cîte 10 000 (zece mii) lei de la fiecare, sumă ce îi va aduce satisfacție morală victimei, iar acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Grecu Viorel către Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu, privind încasarea prejudiciului material, a fost admisă în 15 principiu, însă asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite urmează să se expună instanța de judecată în ordine civilă.

Împotriva deciziei instanței de apel declară recursuri ordinare avocatul Vizdoga Ion în numele inculpaților Erhan A. și Marcov S. și avocatul Valah Alina în numele inculpatului Popanu Ion. 9.1 Avocatul Vizdoga Ion, invocînd temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 11) Cod de procedură penală, și anume că: instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Erhan Andrei și Marcov Sergiu să fie achitați. În susținerea solicitărilor sale avocatul indică următoarele argumente: - deși instanța de apel a respins apelurile apărării, aceasta a reîncadrat acțiunile inculpaților de pe art. 166/1 Cod penal la art. 328 al.(2) lit. a) , c) Cod penal, așa cum a fost indicat în apelul apărătorului, în condițiile cînd procurorul susținea condamnarea în baza prevederilor art. 166/1 Cod penal; - instanța de apel, stabilind inculpaților pedeapsa cu închisoarea și-a argumentat poziția prin faptul că „ inculpații nu și-au recunoscut vina și nu s- au căit sincer de cele comise”, în acest fel, în opinia apărării, aceste circumstanțe au servit drept temei de aplicarea unei pedepse mai aspre, fapt ce generează încalcarea flagrantă a prevederilor art. 77 și 78 Cod penal; - instanța de apel, respingînd apelul apărării nu s-a expus asupra argumentului apărării invocat în cererea de apel și anume asupra lipsei caracterului penal al faptelor imputate, deoarece la caz se constată cauzele care înlătură caracterul penal al faptei : legitima apărare și reținerea infractorilor; - neexpunerea asupra acestuia argument echivalează, în opinia apărării, cu neexaminarea fondului cauzei, inacțiune ce duce la casarea hotărîrii atacate; În acest context apărătorul a menționat că, deși formal acțiunile inculpaților întrunesc elementele unei infracțiuni, însă această faptă nu constituie o infracțiune, din motivul acționării din start în legitimă apărare, iar ulterior în scopul reținerii persoanelor care au comis o infracțiune și al predării oficiale organelor de drept, conform art. 36 și 37 Cod penal. Potrivit cumulului de probe administrate în prezenta cauză se constată indubitabil comportamentul agresiv al părților vătămate, iar după prima observație din partea inculpaților a urmat imediat atacul din partea părților 16 vătămate cu aplicarea chiar și a armei de foc, fiind efectuate 2-ă împușcături țintite în direcția inculpaților și angajaților din bar. Ulterior după respingerea atacului din partea inculpaților s-a purces la reținerea infractorilor, cauză care la fel înlătura caracterul penal al faptei. - la insistența acuzatorului de stat acest proces a fost tergiversat mai mult de 9 ani în încercarea de a aduce pentru audieri în fața instanței aproape toți martorii acuzării, aceasta nu i-a reușit, deși probarea unor acțiuni infracționale ține de competența exclusivă a procurorului; - instanța de judecată prin hotărârile de condamnare a constatat eronat că inițiatorul conflictului sunt inculpații, astfel fiind audiați în instanță angajații barului, care au confirmat cu certitudine că inițiatori ai conflictului au fost însăși părțile vătămate, care au dat buzna în bar fiind în stare de ebrietate și au insistat să fie deserviți, chiar daca li s-a spus că barul este închis. După solicitarea din partea lui Popanu Ion de a înceta acțiunile huliganice aceștea l-au atacat pe Popanu Ion și l-au lovit doborîndu-1 la pămînt, în asemenea situație inculpații imediat au reacționat în legitimă apărare; - poziția inculpaților se confirmă incontestabil prin declarațiile martorilor imparțiali care se aflau la fața locului și nu au nici un interes pe de о parte sau alta, iar prima instanță și cea de apel nu le-a dat nici о apreciere acestor declarații și nici nu le-a combătut printr-o analiză care se cere în mod obligatoriu la pronunțarea unei sentințe de condamnare. 9.2 Avocatul Valah Alina în interesele inculpatului Popanu Ion, invocînd temeiuile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Popanu Ion, din motiv că în acțiunile ultimului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii. În recursul declarat recurentul a indicat următoarele motive: - învinuirea înaintată de acuzatorul de stat și susținută în fața instanțelor de judecată nu are nici un suport probant, deoarece Popanu Ion este învinuit că a acționat ilegal în calitate de colaborator de poliție atentînd asupra integrității corporale a părților vătămate, însă fiind audiați în ședința de judecată nici un martor și nici o parte vătămată nu au declarat că Marcov Sergiu, Erhan Andrei sau Popanu Ion în acea seară s-au prezentat ca colaboratori de poliție al CPR Ialoveni și au acționat în calitate de polițiști ; - inculpații au acționat pentru a-l salva pe Popanu Ion de la atacul asupra sa, deoarece în acele momente, persista un pericol real la viața acestuia, acesta fiind atacat de către părțile vătămate; 17 - nici unul din martori sau părțile vătămate nu au declarat că inculpații să fi prezentat legitimația sa de serviciu ca colaboratori de poliție al CRP Ialoveni; - decade învinuirea susținută de acuzatorul de stat, deoarece Marcov S., Erhan A. și Popanu I. nu au acționat în calitate de persoane oficiale, aceștia au acționat ca simpli cetățeni, care au încercat sa combată acțiunile ilegale adică huliganice de încălcare a ordinii publice din partea unor indivizi agresivi în locuri publice; - se constată legalitatea acțiunilor celor trei inculpați, fapt ce generează lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile acestora, iar lipsa probatoriului în confirmarea culpabilității în mod indubitabil generează achitarea acestora; - nu s-a constatat existența laturii subiective în acțiunile inculpatului Popanu Ion, fapt ce impune de a solicita emiterea în acest sens a unei decizii de achitare din motivul lipsei elementelor infracțiunii; - acțiunea civilă urmează a fi respinsă din motivul achitării inculpaților mai mult ca atît ea nu corespunde după formă și conținut, și nu poate fi recunoscută de fapt ca o acțiune civilă în cadrul unui proces penal.

La recursurile ordinare declarate de către avocatul Vizdoga Ion în numele inculpaților Erhan Andrei și Marcov Sergiu și de către avocatul Valah Alina în numele inculpatului Popanu Ion, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Crijanovschi Serghei, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor, din motiv că recurenții solicită reaprecierea probelor, considerînd că nu au fost respectate prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Judecînd recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră că acestea urmează a fi admise, cu casarea deciziei atacate și cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele motive. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Verificînd legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține, că temeiul de casare invocat de recurenți prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală „instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel”, și-a găsit confirmare în cauza supusă judecării în ordine de recurs. 18 Astfel, potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. De asemenea potrivit prevederilor art. 417 al.(1) pct. 7) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să cuprindă fondul apelului. În acest sens Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, cu completările și modificările ei ulterioare, menționează că: „Partea descriptivă a deciziei se începe cu expunerea succintă a faptelor de săvîrșirea cărora inculpatul este declarat vinovat sau a învinuirii sub care a fost pus, apoi se expune fondul apelului, conținutul solicitărilor părților participante în ședința judiciară, argumentele suplimentare. În continuare în decizie se expune concluzia generală a instanței pe marginea apelului și temeiurile de fapt și de drept, motivele adoptării soluției respective. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor indicate în apel. Nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.” Or, în decizia instanței de apel urmează să fie analizat fiecare din argumentele din apel invocate de apelant și de părți, motivîndu-se temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea fiecărui motiv invocat în instanța de apel. 19 Față de cele ce preced, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-și motiva hotărîrea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărîre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). Contrar acestor prevederi legale, a practicii judiciare constante și a jurisprudenței CtEDO, instanța de apel : 1) n-a indicat în decizie toate argumentele apelului depus de către avocatul I. Vizdoga (f. d. 27-28); 2) n-a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul- verbal ( f. d.16 v.6); 3) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Avînd în vedere cele expuse supra Colegiul penal constată că instanța de apel, soluționînd apelurile avocaților A.Valah și I.Vizdoga n-a rezolvat fondul apelului, ignorînd prevederile legale, practica judiciară constantă și jurisprudența CtEDO. Astfel, Colegiul penal menționează că prezenta cauză penală a fost remisă la rejudecare prin decizia Curții Supreme de Justiție din 21.10.2014 cu indicații concrete către instanța de apel : „ să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, și să califice corect acțiunile inculpaților în strictă conformitate cu legislația în vigoare, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată”. Deși dosarul a fost remis la rejudecare cu indicații concrete, Colegiul penal constată, că instanța de apel n-a îndeplinit dispozițiile exprese ale instanței de recurs și, încălcînd stipulările legale relevante, a pronunțat o decizie nemotivată, contrară prevederilor legale. Colegiul penal atestă, că instanța de apel n-a indicat în decizie toate argumentele apelului depus de către avocatul I. Vizdoga (f. d. 27-28), instanța 20 omițînd să indice în textul deciziei argumentele acestuia privind existența cauzelor de înlăturare a răspunderii penale ( legitima apărare și reținerea infractorului), precum și să dea răspuns la aceste argumente ale apărării. Colegiul penal subliniază, că neindicarea în textul deciziei a tuturor argumentelor apelului avocatului I.Vizdoga a condiționat faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nerezolvînd în acest fel fondul apelului. De asemenea instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 al.(1) și (2) n-a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal (f. d. 16 v. 6), punînd la baza deciziei declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță, dar care n-au constituit obiectul examinării în instanța de apel. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal constată, că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor avocaților, deoarece aprecierea probelor de către instanța de apel a avut loc în mod arbitrar, fără verificarea lor în condițiile legii, iar instanța a inclus în decizia contestată conținutul declarațiilor și probelor materiale așa cum acestea au fost expuse în sentință, fără careva modificări, fiind pur și simplu copiate. Potrivit prevederilor art. 24 al.(2) Cod de procedură penală instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Cu toate acestea instanța de apel a pus la baza deciziei probe, care n-au fost verificate și a cărei verificare n-a fost solicitată de către procuror, totodată menținînd expunerea selectivă, în favoarea acuzării, a unor declarații ale martorilor, deși apărătorii au solicitat instanței de apel să dea apreciere acestor declarații. În acest sens, Colegiul penal menționează declarațiile martorului Mereacri A., care în ședința de judecată ( f. d. 104-110 v. 4) a relatat, că a fost martorul ocular al evenimentelor, că inițiatorii conflictului erau părțile vătămate, că în local au fost înfăptuite împușcături țintite în direcția acesteia și inculpatului Erhan A. din partea părților vătămate, că a fost supusă din partea rudelor părților vătămate influențelor în scopul declarării nevinovăției părților vătămate, fiind amenințată cu concedierea, astfel că a fost nevoită să nu locuiască acasă vreo două săptămîni. Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel a dat prioritate declarațiilor părților vătămate și martorilor acuzării, care sunt rude apropiate ale părților vătămate, fără a ține cont de declarațiile martorilor apărării, persoane dezinteresate, menționate de către apărători, fără a face o analiză a 21 declarațiilor acestora, inclusiv în comparație cu cele date în cadrul urmăririi penale și în coraport cu alte probe, în așa mod examinînd cauza în mod unilateral și tendențios. În continuare, Colegiul penal mai menționează, că instanța de apel a încadrat acțiunile inculpaților în baza prevederilor art. 328 al.(2) lit. a), c) Cod penal ca exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, indicînd în textul deciziei contestate: „adică săvîrșirea de către o persoană publică, persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, acțiuni însoțite de aplicarea violenței și de tortură sau acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate” ( f. d. 38 v.6). Colegiul penal constată, că instanța de apel, încadrînd acțiunile inculpaților a indicat în mod eronat calitatea specială a subiectului, deoarece potrivit prevederilor legale în cazul infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal acestea pot fi săvîrșite de către persoane publice sau de către persoane cu funcție de demnitatea publică, instanța ignorînd totalmente prevederile legale în acest sens, totodată depășind și limitele învinuirii înaintate prin indicarea că prin infracțiune au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice. Astfel, Colegiul penal conchide că soluția adoptată de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel, instanța de apel, judecînd cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, la care se face referire în recursuri, eroare ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs, astfel fiind constatată existența temeiului de casare a soluției adoptate de către instanța de apel. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că recursurile declarate de către avocatul Vizdoga Ion în numele inculpaților Erhan Andrei și Marcov Sergiu și de către avocatul Valah Alina în numele inculpatului Popanu Ion urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei contestate și remiterea cauzei la rejudecare, deoarece instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, eroare care nu poate fi corectată de către instanța de recurs. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conformeze prevederilor art. 436 Cod de procedură penală și: 1) să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate de către apărători, 2) să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund toate probele administrate pe 22 parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, 3) să le dea apreciere cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, 4) să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, și să califice corect acțiunile inculpaților în strictă conformitate cu legislația în vigoare, 5) să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată .

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Vizdoga Ion în numele inculpaților Erhan Andrei și Marcov Sergiu și de către avocatul Valah Alina în numele inculpatului Popanu Ion, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe Erhan Andrei Andrei, Popanu Ion Alexandru și Marcov Sergiu Petru, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 19 mai 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Moraru Petru 23 05 aprilie 2016 Nr. 1ra-188/2016 O p i n i e s e p a r a t ă Conform art.339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală (în cauza Marcov Sergiu, Erhan Andrei, Popanu Ion) 1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2016, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul Vizdoga Ion în numele inculpaților Erhan Andrei și Marcov Sergiu și de către avocatul Valah Alina în numele inculpatului Popanu Ion, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe Erhan Andrei Andrei, Popanu Ion Alexandru și Marcov Sergiu Petru, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. 2. Nu am susținut soluția adoptată, în legătură cu ce expunem opinie separată în scris, invocînd următoarele motive. 3. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că inculpații Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu la 30 iulie 2006 în jurul orelor 01:30, toți, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în incinta barului Î.I. „Elen - Nic –Tănase” din or. Ialoveni, str. Moldova 14/l, contrar prevederilor art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertății fundamentale (adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, ratificată prin hotărîrea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997), conform căreia nimeni nu poate fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane, ori degradante, avînd intenția de a săvîrși acte, care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, s-au apropiat de masă din interiorului barului, unde se aflau cet. Condrea Vitalie, Patrașcu Igor și Postică Tudor, cărora contrar prevederilor art. 4 al Legii Republicii Moldova cu privire la poliție nr.416-XII din 18 decembrie 1990, care prevede că poliția nu intervine în drepturile și libertățile cetățenilor decît în cazul care nu își poate exercita atribuțiile și art. 15 al aceleiași Legi, care reglementează că colaboratorii de poliție aplică forța fizică, inclusiv procedeele speciale de luptă, pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse, cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, sub un motiv inventat, precum că, ultimii refuză de a achita plata pentru produsele consumate, i-au numit cu cuvinte necenzurate ce înjosesc demnitatea de om, fără careva motive și temeiuri legale, Popanu Ion i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea capului lui Condrea Vitalie, apoi, implicându- se Marcov Sergiu și Erhan Andrei, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele lui Postică Tudor și Patrașcu Igor, în diferite părți ale corpului, ca rezultat al acțiunilor de violență și tortură emanate de către colaboratorii de poliție Marcov Sergiu, Popanu Ion și Erhan Andrei, ultimii au părăsit incinta barului. Astfel, în urma acțiunilor inculpaților lui Postică Tudor și Condrea Vitalie le-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală, vătămări corporale ușoare, cauzîndu-le 24 daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege, încălcîndu- se drepturile lor fundamentale, prevăzute de art. 24 și 25 din Constituția RM, care prevăd că statul generează și garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile. Tot ei, la aceeași dată, în același loc continuîndu-și acțiunile lor infracționale, avînd aceeași intenție, încălcînd aceleași prevederi legale, sus-menționate, în jurul orelor 02:30, după ce Popanu Ion a provocat un conflict, fără careva motive întemeiate cu cet. Grecu Viorel, Galațan Sergiu, Neculai Stanislav, Țernă Vadislav și Țernă Igor, care în acel moment se aflau în incinta barului, apropiindu-se de ultimul, i-a provocat o lovitură cu pumnul în regiunea feței. Implicîndu-se, Erhan Andrei și Marcov Sergiu le-au provocat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului, doborîndu-i la podea, le provocau lovituri cu picioarele în regiunea capului și abdomenului. Implicîndu-se în cazul dat cet. Neculai Stanislav, pentru curmarea acțiunilor colaboratorilor de poliție, a fost lovit de către ultimii cu multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului. Ulterior cet. Neculai Stanislav, împreună cu Țernă Vladislav, au părăsit incinta barului, deplasîndu-se cu automobilul de model ,,Mercedes-Benz” cu n/î ILVN 001, în direcția mun. Chișinău. La stația de alimentare cu combustibil din apropierea s. Băcioi, mun. Chișinău au fost stopați de către 5 colaboratori de poliție printre care se afla și Popanu Ion, care aplicînd forța fizică, exprimîndu-se cu cuvinte necenzurate, cu scopul de a intimida și a face presiuni asupra lor, aplicînd acțiuni de violență și tortură, care înjosesc demnitatea de om, doborîndu-l la pămînt pe Țernă Vladislav și Neculai Stanislav, le- au provocat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului. Fiind transportați în incinta CPR Ialoveni, Grecu Viorel, Galațan Sergiu, Neculai Stanislav, Țernă Vladislav și Țernă Igor, colaboratorii CPR Ialoveni, Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu, continuînd acțiunile lor infracționale, acționînd prin metode ilegale, urmărind scopul de a le provoca ultimilor dureri și suferințe fizice și psihice, exprimînd amenințări ce intimidează persoana, le-au provocat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului. Astfel, în urma acestor acțiuni, cet. Grecu Viorel, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr.664/D din 23.03.2007, traumă cranio- cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, excoriații a pavilionului urechii stîngi, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Lui Galațan Sergiu, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico- legală nr.668/D din 12.04.2007, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, edem și echimoze pe față, cap, echimoze pe torace, plăgi pe mucoasa obrazului drept, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Lui Țernă Igor, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico- legală nr. 670/D din 06.04.2007, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, contuzie renală pe dreapta, multiple echimoze și excoriații pe corp, 25 edemul post-traumatic ale țesuturilor moi și echimoze pe față și cap, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Lui Neculai Stanislav, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr.669/D din 12.04.2007, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, edemul cu excoriații pe frunte, edemul de pe hemitoracele drept, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Lui Țernă Vladislav, i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico- legală nr.666/D din 12.04.2007, traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, edem post-traumatic ale țesuturilor moi ale nasului, echimoză și excoriații pe față care se califică ca vătămare corporală ușoară. În așa mod, cetățenilor Grecu Viorel, Galațan Sergiu, Neculai Stanislav, Țernă Vladislav și Țernă Igor, le-au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege, fiind încălcate drepturilor fundamentale prevăzute de art. 24 și art. 25 din Constituția RM, care prevăd ca statul generează și garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile. Prima instanța a calificat acțiunile inculpaților Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu în baza art. 1661 alin. (2) lit. b), c), e) Cod penal. 4. Împotriva sentinței au declarat apeluri procurorul în Procuratura r. Ialoveni, David Larisa, partea vătămată Grecu Viorel, avocatul Valah Alina în interesele inculpatului Popanu Ion și avocatul Vizdoga Ion în interesele inculpaților Erhan Andrei și Marcov Sergiu. 5. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2014, au fost admise apelurile procurorului, a părții vătămate și a avocaților în numele inculpaților Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu, casată sentința inclusiv din alte motive și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care. Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal și în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a fost încetat procesul penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Acțiunea civilă a fost admisă cu încasarea în mod solidar de la Erhan Andrei, Popanu Ion, Marcov Sergiu în beneficiul părții vătămate Grecu Viorel, prejudiciul moral în mărime de 10000 lei. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Grecu Viorel, către Erhan Andrei, Popanu Ion, Marcov Sergiu, privind încasarea prejudiciului material, a fost admisă în principiu, însă asupra cuantumului despăgubirilor urmează să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. 6. Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2014 a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 26 6.1. procurorul, care invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpaților Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu să fie încadrate în baza art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, cu excluderea aplicării art. 90 Cod penal, motivînd că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 6.2. Partea vătămată Grecu Viorel, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunile inculpaților să fie încadrate în baza art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, cu excluderea aplicării art. 90 Cod penal, motivînd că inculpații nu și-au recunoscut vina și nu au achitat paguba integral. 7. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2014 au fost admise recursurile declarate, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2014 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 8. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2015,au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de cătreavocatul Valah Alina în numele inculpatului Popanu Ion și de către avocatul Vizdoga Ion în numele inculpaților Erhan Andrei și Marcov Sergiu, și admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura Ialoveni, David Larisa și de către partea vătămată Grecu Viorel casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit , pentru prima instanță, prin care Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal (în redacția Legii nr.277 din 18.12.2008 în vigoare de la 24.02.2009) cu stabilirea următoarelor pedepse: - lui Marcov Sergiu - 5 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept și administrative pe un termen de 3 ani; - lui Erhan Andrei - 4 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept și administrative pe un termen de 3 ani; - lui Popanu Ion - 4 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele de drept și administrative pe un termen de 3 ani. A fost admisă parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la Erhan Andrei, Popanu Ion și Marcov Sergiu în beneficiul părții vătămate Grecu Viorel a prejudiciului moral în mărime de cîte 10 000 lei de la fiecare. 27 Acțiunea civilă înaintată de Grecu Viorel privind recuperarea prejudiciului material s-a admis în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă. 9. Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare Avocatul Vizdoga Ion în numele inculpaților Erhan Andrei și Marcov Sergiu și avocatul Valah Alina în numele inculpatului Popanu Ion, motivele fiind expuse în decizia instanței de recurs. 10. Nu am susținut soluția adoptată prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2016 considerînd-o incorectă, deoarece la judecarea recursilor ordinare declarate, nu s-a luat în considerare faptul că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2014 în speța dată, nu a fost contestată cu recursuri ordinare de partea apărării. Prin urmare, partea apărării prin nefolosirea căii de atac a recursului ordinar, a acceptat recunoașterea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, în care este descrisă fapta imputată inculpaților prin rechizitoriu. Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2015, a modificat corect doar încadrarea juridică a infracțiunii descrise în rechizitoriu, precum și a stabilit corect pedepsele ce urmează a fi executate de inculpați conform jurisprudenței CEDO, prin ce corect a înrăutățit situația inculpaților la apelurile părții acuzării, rejudecînd cauza în baza deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2014. Necontestînd decizia instanței de apel din 06 februarie 2014, prin care a fost dovedită vinovăția inculpaților de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, partea apărării a pierdut dreptul de a o contesta în această parte, iar conform prevederilor art. 436 alin. (3), 420 alin. (4) Cod de procedură penală, partea apărării are dreptul să conteste această decizie numai în partea stabilirii pedepsei și reîncadrării faptei în alta mai gravă. Astfel, recursurile declarate de partea apărării invocînd motive de achitare – reținerea infractorilor, legitima apărare, urmau a fi respinse de instanța de recurs ordinar ca inadmisibile, or partea apărării a decăzut din dreptul de a invoca aceste motive de achitare în procedura recursului ordinar. Considerăm că în sentință și în decizia instanței de apel din 17 septembrie 2015 sunt descrise suficiente probe care confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod penal (redacția Legii nr. 277 din 18.12.2008), iar pedepsele inculpaților sunt prea aspre, din motiv că nu s-a ținut cont de circumstanța atenunantă prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. l) Cod penal – „depășirea termenului rezonabil pentru examinarea cazului”, în legătură cu ce am propus și susținut de a reduce termenele de pedeapsă cu închisoare stabilite inculpaților, cu 1 (un) an, în rest de menținut decizia atacată ca legală și întemeiată. Cu referire la acțiunea civilă a părții vătămate Grecu Viorel, invocăm că pe lîngă dreptul la acțiune civilă prevăzut de art. 219 Cod de procedură penală, în art. 385 alin. 28 (1) pct. 11), 397 pct. (1) Cod de procedură penală sunt prevăzute chestiunile obligatorii spre soluționare prin sentință, printre care se regăsește repararea pagubei, iar paguba în speța dată rezultă direct din declarațiile martorului Grecu Zinaida (f.d. 56, vol. IV, mama părții vătămate) și din apelul părții vătămate Grecu Viorel. Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 29