1ra-1573/16 — art. 332 alin 1, 327 alin 1 CP

1ra-1573/16 — art. 332 alin 1, 327 alin 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1573/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Cahul din 20 noiembrie 2015 și deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 martie 2016, declarate de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Sârbu Valeriu, de

avocatul Mîțăblîndă Victor și inculpata

Arseni Galina Maxim, născută la 12 mai 1961,

originară și locuitoare or. Cahul, str. Ștefan cel

Mare, 83, ap. 6.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.03. - 20.11.2015;

Instanța de apel: 22.02. - 29.03.2016;

Instanța de recurs: 18.07. - 30.11.2016.

C O N S T A T Ă :

recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, la 3 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate în

domeniul administrației publice pe termen de 5 ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de

probațiune de 2 ani.

Prin aceeași sentință a fost încetat procesul penal intentat în privința lui Arseni

Galina în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, în legătura cu intervenirea termenului

prescripției tragerii la răspundere penală.

fiind angajată la 30 mai 2005 în baza dispoziției primarului or. Cahul nr. 58-i „Despre

angajare în funcție”, în calitate de proiectant-designer pentru amenajarea spațiilor

verzi al secției salubrizare al Primăriei or. Cahul, fiind desemnată la 29.11.2012 în

baza dispoziției primarului or. Cahul nr. 575-i „Cu privire la desemnarea unei

persoane cu funcții de răspundere”, ca și persoană cu funcții de răspundere pentru

evidența persoanelor condamnate la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității, totodată potrivit pct. 6.12 al fișei de post din 12.02.2013, având

atribuții de persoană cu funcții de răspundere pentru evidența persoanelor

condamnate îndreptate spre executarea deciziilor judiciare Cahul de către Biroul de

Probațiune Cahul, pentru lucrările publice neremunerate, inclusiv fiindu-i stabilite

atribuțiile, conform pct. 14 al Regulamentului cu privire la modul de executare a

1

pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, fiind

totodată, conform prevederilor art. 123 Cod penal, persoană publică, responsabilă din

cadrul administrației publice locale de supravegherea și executarea pedepsei cu ore de

muncă neremunerată în folosul comunității a condamnaților, în atribuțiile căreia intră;

- potrivit prevederilor art. 192 alin. (1) Cod de executare, determinarea

obiectelor cu destinație socială la care condamnații execută pedeapsa muncii

neremunerate în folosul comunității;

- verificarea, potrivit art. 193 alin. (1) Cod de executare, a calității lucrului

efectuat de către condamnat, informarea organului de probațiune despre numărul de

ore lucrate sau despre neexecutarea volumului de muncă stabilit;

- fiind cunoscută cu prevederile art. 67 Cod penal, din care rezultă că, munca

neremunerată în folosul comunității constă în antrenarea condamnatului, în afara

timpului serviciului de bază sau de studii, la muncă, determinată de autoritățile

administrației publice locale și că, munca neremunerată în folosul comunității este

executată de la 2 la 4 ore pe zi;

- cunoscând despre faptul că conform Regulamentului cu privire la modul de

executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, în atribuțiile administrației publice locale intră: prezentarea, de comun

acord cu serviciul de executare, a listei obiectelor de muncă pentru persoanele

condamnate la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității;

oferirea locurilor de muncă respective; informarea în scris a serviciului de executare

despre numărul orelor lucrate de către condamnat; eliberarea caracteristicii

condamnatului cu privire la atitudinea acestuia față de obligațiunile sale; informarea

în scris despre prezența condamnatului la obiectul de lucru sau despre eschivarea

acestuia de la executarea pedepsei; familiarizarea condamnatului, sub semnătură, cu

regulile tehnicii securității muncii.

Având, conform dispoziției primarului or. Cahul nr. 204-i din 03.05.2013,

obligația supravegherii și controlului executării pedepsei aplicate numitului

Dolineanschi Serghei, ducerea evidenței timpului efectiv lucrat și prezentarea

informației despre executarea lucrărilor de către ultimul, acesta fiind condamnat

potrivit sentinței Judecătoriei Cahul din 11 aprilie 2013, la o pedeapsă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 100 ore, acționând contrar

atribuțiilor de serviciu menționate mai sus, a săvârșit fapta de abuz de serviciu, în

următoarele circumstanțe.

La 31.07.2013, aflându-se în or. Cahul, folosindu-se de situația de serviciu,

urmărind scopul de a ascunde propria îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor de

serviciu, adică faptul că nu a verificat condamnatul Dolineanschi Serghei la locul de

muncă stabilit și în termenul stabilit, deși era obligată să o facă, prin încălcarea

art. 67 alin. (1) Cod penal, art. art. 191 alin. (1), 192, 193 alin. (1) Cod de executare,

care prevăd modul și condițiile executării pedepsei de către condamnat, inclusiv și

ale normelor Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1643 din 31.12.2003, pct. 4 care stipulează că, pedeapsa sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității se execută la obiecte cu destinație socială

de la locul de trai al condamnatului, ale pct. 6 alin. (2), din care rezultă că, termenul

de prestare a muncii neremunerate în folosul comunității se calculează în ore, pe

parcursul cărora condamnatul execută pedeapsa, cunoscând despre faptul că potrivit

2

pct. 13 alin. (1) în atribuțiile primăriei intră și prezentarea, de comun acord cu

serviciul de executare, a listei obiectelor de muncă pentru persoanele condamnate la

pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, prin încălcarea

normelor pct. 14 alin. (3), (5) al Regulamentului cu privire la modul de executare a

pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 1643 din 31.12.2003, care prevede că, persoanele cu

funcție de răspundere la care condamnatul execută pedeapsa, sunt obligate să

informeze în scris serviciul de executare despre numărul orelor lucrate de către

condamnat, inclusiv și informarea în scris despre prezența condamnatului la obiectul

de lucru sau despre eschivarea acestuia de la executarea pedepsei, cunoscând de

faptul că, în cazul în care a constatat că condamnatul se eschivează cu rea-voință de

la executarea pedepsei sau în caz că acesta a părăsit locul de trai, să comunice

imediat reprezentanților Biroului de Probațiune Cahul, înțelegând și conștientizând

caracterul acțiunilor sale ilegale, acționând din interese personale, manifestate prin

ascunderea faptului neexecutării întocmai a dispoziției primarului or. Cahul nr. 204-i

din 03.05.2013, prin care avea dispusă obligația supravegherii și controlului

executării pedepsei aplicate numitului Dolineanschi Serghei, ducerea evidenței

timpului efectiv lucrat și prezentarea informației despre executarea lucrărilor de către

ultimul, urmărind scopul producerii unor consecințe juridice și săvârșirea unei fapte

cu intenție, care poate produce consecințe socialmente periculoase, în continuare

făcând abuz de serviciu, cunoscând totodată faptul că, ea nu a verificat condamnatul

Dolineanschi Serghei pe timp de noapte între orele 04:00-08:00, la locul efectuării

lucrărilor stabilite conform graficului, în perioada de timp de la 15 până la

31.07.2013, fiind conștientă de faptul că introducerea orelor de muncă și

contrasemnarea zilnică în prezentul grafic va conduce la încheierea acestuia și va fi

considerată pedeapsa stabilită conform sentinței de condamnare, executată de către

Dolineanschi Serghei, intenționat a introdus date false în graficul privind executarea

muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului prezentarea la obiectul

de lucru, l-a semnat personal și a înscris date false, precum că ultimul zilnic s-a

prezentat la obiectul de muncă, a executat muncile pe deplin, fără careva observații,

adică, a indicat faptul precum că Dolineanschi Serghei, în zilele începând cu

17.07. 2013 și până pe 31.07.2013, a executat orele de muncă neremunerată în

folosul comunității, deși, acesta în perioada zilelor menționate, conform datelor

oficiale, la 17.07.2013 era ieșit din țară și a intrat la 31.07.2013, iar în rezultat l-a

prezentat șefului grupului de salubrizare și amenajarea teritoriului al Primăriei

or. Cahul, d-lui Chițaniuc Gavril, pe care l-a convins că pedeapsa aplicată

condamnatului Dolineanschi Serghei a fost executată, astfel, ultimul a aplicat

semnătura și ștampila, prin care i-a acordat dreptul lui Dolineanschi Serghei de a nu

mai executa orele de muncă pentru perioada de executare a pedepsei stabilită

conform graficului de la 15.07.2013 până la 31.07.2013, ulterior, actul fals a fost

transmis la Biroul de Probațiune Cahul, eliberîndu-l ilegal de la executarea pedepsei

penale, cauzând astfel daune considerabile intereselor publice ca urmare a încălcării

normelor imperative ale legilor nominalizate, subminarea imaginii organelor publice,

instituțiilor de stat, precum și prin neatingerea scopului pedepsei penale, adică,

restabilirii echității sociale, reeducării condamnatului și prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

3

Tot ea, Arseni Galina, fiind angajată la 30.05.2005 în baza dispoziției primarului

or. Cahul nr. 58-i „Despre angajare în funcție”, în calitate de proiectant-designer

pentru amenajarea spațiilor verzi al secției salubrizare al Primăriei Cahul, fiind

desemnată la 29.11.2012 în baza dispoziției primarului or. Cahul nr. 575-i „Cu

privire la desemnarea unei persoane cu funcții de răspundere”, ca și persoană cu

funcții de răspundere pentru evidența persoanelor condamnate la pedeapsa sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității, totodată potrivit pct. 6.12 al fișei de

post din 12.02.2013, având atribuții de persoană cu funcții de răspundere pentru

evidența persoanelor condamnate îndreptate spre executare a deciziilor judiciare

Cahul de către Biroul de Probațiune Cahul, pentru lucrările publice neremunerate,

inclusiv fiindu-i stabilite atribuțiile conform pct. 14 al Regulamentului cu privire la

modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, fiind totodată, conform prevederilor art. 123 Cod penal, persoană

publică, responsabilă din cadrul administrației publice locale de supravegherea și

executarea pedepsei cu ore de muncă neremunerată în folosul comunității a

condamnaților, a săvârșit fapta de fals în acte publice, în următoarele circumstanțe.

La 31.07.2013, aflându-se în or. Cahul, folosindu-se de situația de serviciu,

urmărind scopul de a ascunde propria îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor de

serviciu, adică faptul că nu a verificat condamnatul Dolineanschi Serghei la locul de

muncă stabilit și în termenul stabilit, deși era obligată să o facă, prin încălcarea art. 67

alin. (1) Cod penal, art. art. 191 alin. (1), 192, 193 alin. (1) Cod de executare, care

prevăd modul și condițiile executării pedepsei de către condamnat, inclusiv și ale

normelor Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1643 din 31.12.2003, pct. 4 care stipulează că, pedeapsa sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității se execută la obiecte cu destinație socială

de la locul de trai al condamnatului, ale pct. 6 alin. (2), din care rezultă că, termenul

de prestare a muncii neremunerate în folosul comunității se calculează în ore, pe

parcursul cărora condamnatul execută pedeapsa, cunoscând despre faptul că potrivit

pct. 13 alin. (1) în atribuțiile primăriei intră și prezentarea, de comun acord cu

serviciul de executare, a listei obiectelor de muncă pentru persoanele condamnate la

pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, prin încălcarea

normelor pct. 14 alin. (3), (5) al Regulamentului cu privire la modul de executare a

pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 1643 din 31.12.2003, care prevede că, persoanele cu

funcție de răspundere la care condamnatul execută pedeapsa, sunt obligate să

informeze în scris serviciul de executare despre numărul orelor lucrate de către

condamnat, inclusiv și informarea în scris despre prezența condamnatului la obiectul

de lucru sau despre eschivarea acestuia de la executarea pedepsei, cunoscând de

faptul că, în cazul în care a constatat că condamnatul se eschivează cu rea-voință de

la executarea pedepsei sau în caz că acesta a părăsit locul de trai, să comunice imediat

reprezentanților Biroului de Probațiune Cahul, înțelegând și conștientizând caracterul

acțiunilor sale ilegale, acționând din interese personale, manifestate prin ascunderea

faptului neexecutării întocmai a dispoziției primarului or. Cahul nr. 204-i din

03.05.2013, prin care avea dispusă obligația supravegherii și controlului executării

pedepsei aplicate numitului Dolineanschi Serghei, ducerea evidenței timpului efectiv

lucrat și prezentarea informației despre executarea lucrărilor de către ultimul,

4

urmărind scopul producerii unor consecințe juridice și săvârșirea unei fapte cu

intenție, care poate produce consecințe socialmente periculoase, în continuare făcând

abuz de serviciu, cunoscând totodată faptul că ea, nu a verificat condamnatul

Dolineanschi Serghei pe timp de noapte între orele 04:00-08:00, în perioada de timp

de la 15 până la 31.07.2013, la locul efectuării lucrărilor stabilite conform graficului,

fiind conștientă de faptul că introducerea orelor de muncă și contrasemnarea zilnică

în prezentul grafic, va conduce la încheierea acestuia și va fi considerată pedeapsa

stabilită conform sentinței de condamnare, executată de către Dolineanschi Serghei,

intenționat a introdus date vădit false în graficul privind executarea muncii

neremunerate în folosul comunității a condamnatului prezentarea la obiectul de lucru,

l-a semnat personal și a înscris date false, precum că ultimul zilnic s-a prezentat la

obiectul de muncă, a executat muncile pe deplin, fără careva observații, adică, a

indicat faptul precum că Dolineanschi Serghei, în zilele începând cu 17 și până pe

31.07.2013, a executat orele de muncă neremunerată în folosul comunității, deși,

acesta în perioada zilelor menționate, conform datelor oficiale, la 17.07.2013 era ieșit

din țară și a intrat la 31.07.2013, iar în rezultat l-a prezentat șefului grupului de

salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei Cahul, Chițaniuc Gavril, pe care l-a

convins că pedeapsa aplicată condamnatului Dolineanschi Serghei a fost executată,

astfel, ultimul a aplicat semnătura și ștampila, prin care i-a acordat dreptul lui

Dolineanschi Serghei de a nu mai executa orele de muncă pentru perioada de

executare a pedepsei stabilită conform graficului de la 15 până la 31.07.2013,

ulterior, actul fals a fost transmis la Biroul de Probațiune Cahul, eliberându-l ilegal de

la executarea pedepsei penale.

stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Arseni Galina să fie condamnată în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, la 2 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei, cu menținere în rest a sentinței

fără modificări.

În susținerea apelului, procurorul a menționat că, la aplicarea pedepsei prima

instanță nu a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, iar, nerecunoașterea

vinovăției de către inculpată este o metodă de apărare și nu poate constitui temei de

aplicare față de ea a prevederilor art. 90 Cod penal.

Apelantul a menționat că, în circumstanțele în care Arseni Galina a săvârșit

infracțiunile imputate cu intenție, iar ca rezultat paguba cauzată intereselor publice nu

a fost recuperată, nu va fi atins scopul pedepsei penale de reeducare a condamnatului

și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților cât și a

altor persoane, ori, prevederile art. 90 Cod penal, față de inculpata Arseni Galina nu

puteau fi aplicate.

Totodată, procurorul a invocat că, la pronunțarea sentinței, nu s-a luat în

considerație faptul că prin acțiunile sale inculpata a prejudiciat grav imaginea

autorităților publice, ceea ce a creat și creează o stare de neîncredere în corectitudinea

funcționarilor, mai mult, fapta a fost săvârșită în timpul exercitării de către inculpată

a unei funcții publice, circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al

faptei săvârșite.

3.1. Avocatul Mîțăblîndă Victor în numele inculpatei și inculpata

Arseni Galina, au contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu

5

pronunțarea unei hotărâri de achitare din motivul lipsei în acțiunile inculpatei a

elementelor infracțiunii.

În susținerea cerințelor, apelanții au invocat că, prima instanța nu a judecat

cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu și a completat învinuirea din

oficiu cu circumstanțe de fapt neincriminate inculpatei, care modifică esențial

învinuirea în sensul agravării situației ultimei, nerespectând, astfel, principiul

contradictorialității procesului penal, mai mult, cauza penală în privința lui

Arseni Galina în baza art. art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, urmează să fie

încetată, iar Arseni Galina achitată pe aceste capete de acuzare dat fiind faptul că,

inculpata nu este o persoană publică, în sensul art. 123 Cod penal, deci nu este

subiect al infracțiunilor imputate, precum și lipsește latura obiectivă, adică alte

interese personale.

În viziunea apelanților, funcția ocupată de Arseni Galina - maistru proiectant

designer pentru amenajarea spațiilor verzi a secției salubrizare Primăria Cahul, nu

este funcție publică și nicidecum nu cade sun incidența Legii nr.158 din 04.07.2008

„Cu privire la funcția publică și statutul juridic al funcționarului public”.

Afirmarea existenței interesului personal al lui Arseni Galina, cum ar fi

„urmărind scopul de a ascunde propria îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor

de serviciu” nu este bazată pe un suport probator concret, ci constituie o susținere cu

caracter general, care nu poate produce efecte juridice pe plan procesual.

La fel, apelanții au relatat că, motivarea sentinței este bazată numai pe probe și

argumente declarative, ori, timpul de muncă Arseni Galina, în conformitate cu

regulamentul intern al unității, cu contractul individual și cel colectiv de muncă, l-a

folosit pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă.

Dispoziția primarului or. Cahul nr. 575-i din 29.11.2012 „Cu privire la

desemnarea unei persoane cu funcții de răspundere”, în privința lui Arseni Galina și

care înrăutățește situația acesteia în comparație cu legislația muncii este nulă și nu

produce efecte juridice.

Prima instanță în sentință prin argumentele sale nu indică despre intenția directă

a inculpatei la săvârșirea infracțiunilor imputate, dar despre alte forme de vinovăție,

ori, inculpata nu avea împuterniciri în sensul pct. 14 al Regulamentului „Cu privire la

modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității” și de aceste împrejurări dispunea în exclusivitate numai administrația

grupului de salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei Cahul și nicidecum

Arseni Galina, care exercita numai activități pur tehnice și auxiliare.

au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de procuror și de avocatul

Mîțăblîndă Victor în numele inculpatei și inculpata Arseni Galina, cu menținerea

sentinței.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat, că prima instanță probelor

administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de

judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a

dat apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatei în baza art. art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal,

fiind condamnată în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea

6

de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate în domeniul administrației

publice pe termen de 5 ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani, la fel

fiind corectă și soluția primei instanțe referitor la încetarea procesului penal intentat

în privința lui Arseni Galina în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, în legătura cu

intervenirea termenului prescripției tragerii la răspundere penală.

În acest sens, instanța de apel a statuat, că vinovăția inculpatei de săvârșirea

infracțiunilor vizate supra, se confirmă prin următoarele probe: declarațiile martorului

Țicău Șt. (f.d. 205-206, vol. I), Chițaniuc G. (f.d. 207-208, vol. I), Dolineanschi R.

(f.d. 219, vol. I), Dolineanschi S. (f.d. 224-225, vol. I); extrasul din Sistemul

Informațional integral al Poliției de Frontieră (f.d. 6, vol. I); graficul privind

executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului

Dolineanschi S. (f.d. 9-10, 21-22, vol. I); raportul de ieșire în teritoriu întocmit și

semnat de șeful adjunct al Biroului de Probațiune Cahul (f.d. 23, vol. I); dispoziția

primarului or. Cahul nr. 575-i din 29.11.2012 „Cu pricire la desemnarea persoanei cu

funcție de răspundere” (f.d. 78, vol. I); fișa postului a lui Arseni G. (f.d. 101-105, vol.

I); dispoziția primarului or. Cahul nr. 204-i din 03.05.2013 (f.d. 119, vol. I); raportul

de expertiză judiciară nr. 2898 din 05.06.2015 (f.d. 211-215, vol. I).

Referitor la argumentul invocat de inculpata Arseni Galina privind nevinovăția

sa, instanța de apel l-a apreciat critic, deoarece pe parcursul judecării cauzei nu au

fost stabilite motive de a supune criticii declarațiile martorilor, acestea în cumulul lor

cu raportul de expertiză judiciară, înscrisurile anexate dovedind cu certitudine că

inculpata a săvârșit anume infracțiunile imputate, iar faptul că aceasta nu-și

recunoaște vinovăția, nu constituie temei pentru pronunțarea unei hotărâri de

achitare, poziția sa fiind una de apărare.

La fel, argumentul apelantului că nu a fost elaborată fișa de post, actul juridic

în care se stipulează scopul general, sarcinile de bază, obligațiile de serviciu,

atribuțiile și responsabilitățile specifice funcției respective precum și cerințele față

de titularul acestei funcții, instanța de apel l-a respins, ori, la 12.02.2013 a fost

adusă la cunoștință sub semnătură lui Arseni Galina Fișa de post, prin care la

pct. 6.12 este expus că, Arseni Galina este responsabilă de evidența și executarea

deciziilor asupra condamnaților repartizați de către Departamentul de executare a

deciziilor judiciare Cahul pentru efectuarea lucrărilor publice neremunerate, mai

mult, la 06.02.2014 i-a fost adusă la cunoștință Fișa de post, unde la pct. 1.12 este

prevăzută sarcina funcției menționată mai sus.

Totodată argumentul inculpatei că, exercita numai activități pur tehnice și

auxiliare, neavând împuterniciri în sensul pct. 14 al Regulamentului cu privire la

modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității și că de aceste împuterniciri dispunea în exclusivitate numai

administrația grupului de salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei

or. Cahul și nicidecum Arseni Galina, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat,

fiind combătut prin dispoziția primarului or. Cahul din 29.11.2012 nr. 575-i „Cu

privire la desemnarea persoanei cu funcții de răspundere”, stabilind atribuțiile lui

Arseni Galina, conform prevederilor pct. 14 din Regulamentul cu privire la modul

de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, aprobat prin Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului

7

cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității nr. 1643 din 31.12.2003.

Argumentele apelantei precum că condamnatului Dolineanschi S. i-a fost

stabilit regimul de muncă neremunerată de la ora 04.00 până la ora 08.00 nu de

grupul de salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei Cahul, ci de organul de

probațiune, nu are nici o relevanță asupra infracțiunilor imputate, ori, potrivit pct. 8

din Regulamentul cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de

muncă neremunerată, se interzice executarea muncii neremunerate în folosul

comunității în timp de noapte, fără acordul condamnatului, precum și atragerea

condamnaților la munci de interes personal.

Din materialele dosarului și declarațiile martorului Țicău Șt. rezultă că,

condamnatul Dolineanschi S. și-a dat consimțământul la executarea muncii

neremunerate pe timp de noapte, iar inculpata a acceptat să țină evidența

persoanelor condamnate la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității.

Referitor la apelul declarat de procuror, instanța de apel a enunțat că, motivele

invocate de apelant, precum că, prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. 75

Cod penal, nu a luat în considerație personalitatea inculpatei, influența pedepsei

aplicate la corectarea și reeducarea vinovatului, că inculpatei i s-a stabilit o pedeapsă

blândă și solicitarea de a fi pronunțată o nouă hotărâre prin care să-i fie stabilită

pedeapsa închisorii, fără aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, sunt neîntemeiate,

dat fiind faptul că, a intervenit termenul prescripției tragerii la răspundere penală,

prima instanță corect a încetat procesul penal, în condițiile art. 60 Cod penal, în

cauza penală de învinuire a lui Arseni G. de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

332 alin. (1) Cod penal.

La compartimentul individualizării pedepsei, prima instanță a acordat deplină

eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de persoana celui

vinovat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia,

circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite, stabilindu-i pedeapsă în

limitele legii, ori, în cazul supus judecării, instanța de apel a considerat întemeiată și

legală concluzia primei instanțe, referitor la tipul pedepsei stabilite, atenționând că

sancțiunea prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, la momentul săvârșirii

infracțiunii era sub formă de amendă în mărime de la 150 la 400 unități

convenționale, sau închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de

drepturi de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen

de până la 5 ani.

Dat fiind faptul că, infracțiunea a fost săvârșită de o persoană publică, în

structurile autorităților statului, care discreditează și compromit activitatea acestora,

subminează imaginea organelor publice, prejudiciază grav imaginea autorităților

publice, ceea ce creează o stare de neîncredere în corectitudinea funcționarilor,

sporește considerabil gradul social-periculos al faptei săvârșite, prima instanță

întemeiat a stabilit pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare, în limita prevăzută de

sancțiunea legii penale.

În acest context, instanța de apel a apreciat corectă concluzia primei instanțe și

în partea stabilirii pedepsei, cu aplicarea art. 90 Cod penal, ori, din materialele

8

dosarului se atestă că, Arseni Galina nu este la primul conflict cu legea penală, prin

sentința Judecătoriei Cahul din 25.06.2014, fiind liberată de răspundere penală pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod penal, cu tragerea la

răspunderea contravențională, săvârșind infracțiune similară: deținând aceiași funcție

ca și în prezentul caz, în luna ianuarie 2014 a introdus date vădit false în graficul

privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului

Gubceac I., doar că, la examinarea acelui caz penal, inculpata și apărarea au ales să

accepte probele acumulate în cadrul urmăririi penale, pe când pentru fapta săvârșită la

31.07.2013 în aceleași condiții, a invocat că, nu sunt întrunite elementele constitutive

ale infracțiunii.

Totuși, instanța de apel ținând cont de faptul că, Arseni Galina se caracterizează

pozitiv la locul de muncă, nu are antecedente penale, a apreciat legală concluzia

primei instanțe precum că, inculpata se poate corecta fără executarea reală a pedepsei

închisorii fiindu-i acordată încredere, cu suspendarea condiționat a executării

pedepsei închisorii, pedeapsa, care în opinia instanței de apel își va atinge scopul

scontat.

penală, a contestat cu recurs decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia în

partea stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel

în alt complet de judecată.

În susținerea cerințelor, recurentul cu referire la explicațiile din recomandarea

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nr. 61 din 14.12.2013 „Cu privire la

unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale în cauzele de corupție”

precum și pct. 10, 12, 17 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8 din

11.11.2013, „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”

a invocat dezacordul cu modalitatea individualizării pedepsei, ori, în opinia

procurorului prima instanță greșit a aplicat iar instanța de apel greșit a menținut

aplicarea în privința inculpatei Arseni Galina a prevederilor art. 90 Cod penal.

În opinia procurorului, din conținutul deciziei instanței de apel nu este clar în

baza căror criterii excepționale fapt determinat și în pct. 12 al Hotărârii Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 8 din 11.11.2013, „Cu privire la unele chestiuni ce

vizează individualizarea pedepsei penale” instanța de apel a ajuns la concluzia că

pedeapsa aplicată inculpatei cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, este una

echitabilă, iar corectarea și reeducarea acesteia poate fi atinsă numai prin

condamnarea cu suspendarea condiționată executării pedepsei.

Recurentul a specificat că, infracțiunea incriminată lui Arseni Galina în raport cu

prevederile art. 16 Cod penal, se clasifică ca fiind infracțiune mai puțin gravă, astfel

fiind cauzate daune intereselor publice, afectând imaginea instituțiilor statale și a

întregii societăți, daune nemateriale, care indiferent că persoana vinovată a fost

condamnată, nu pot fi considerate ca total reparate.

Cu toate acestea, în opinia recurentului instanța de apel nu a efectuat

individualizarea corectă a pedepsei, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii, că

pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopul și nu va restabili echitatea socială, corectarea

inculpatei, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către persoanele cu funcții de

răspundere și cele publice, că săvârșind infracțiunea în calitate de persoană publică,

inculpata a acționat contrara activității persoanei publice și prin infracțiune a

subminat autoritatea organelor publice statale și a organului de poliție, nemotivând

9

necesitatea aplicării pedepsei blânde față de inculpat, cât și faptul necesității aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal, subapreciind pericolul social al faptei infracționale

săvârșite de către inculpată.

Instanța de apel, deși a menționat că infracțiunea săvârșită atentează la buna

desfășurare a activității în sfera publică, nu a luat în considerație faptul că, nu pot fi

acceptate motivele invocate privind oportunitatea aplicării pedepsei față de inculpată

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, ori, circumstanțele

cauzei și pericolul social al faptei săvârșite de către inculpată denotă că reeducarea

poate fi atinsă doar în locurile de detenție.

Astfel, procurorul a menționat că, lipsa antecedentelor penale sau caracteristica

pozitivă a persoanei nu pot fi considerate ca circumstanțe atenuante și nu pot valorifica

drept circumstanțe atenuante judiciare prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal,

deoarece ar însemna că aceleași situații de drept i se acordă o dublă valență juridică.

5.1. Avocatul Mîțăblîndă Victor în numele inculpatei și inculpata

Arseni Galina, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, au

contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece în acțiunile inculpatei lipsesc

elementele infracțiunilor.

În argumentarea poziției alese, recurenții, făcând trimitere la art. 1 alin. (3) din

Contituția R. Moldova, art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală, pct. 22 al Hotărârii

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 09.06.2014 „Cu privire la aplicarea de

către instanțele judecătorești a unor prevederi ale Convenției Europene pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, precum și la cazurile CEDO, Hiro

Bălani c. Spaniei, Ruis Toriho c. Spaniei, Popov nr. 2 c. Moldovei, Albina c. României

au invocat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, și anume contrar prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel nu a judecat cauza numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu,

completând învinuirea din oficiu cu circumstanțe de fapt neincriminate inculpatei și

care modifică esențial învinuirea în sensul agravării situației ultimei, nerespectând,

astfel, prescripțiile de drept enunțate, inclusiv a principiului contradictorialității

procesului penal, invocând în partea descriptivă a sentinței fraze de tipul:

...totodată potrivit pct. 6.12 a Fișei de post din 12.02.2013, având atribuții de

persoană cu funcții de răspundere pentru evidența persoanelor condamnate

îndreptate spre executare a deciziilor judiciare Cahul de către Biroul de Probațiune

Cahul, pentru lucrările publice neremunerate...;

...fiind totodată, conform prevederilor art. 123 Cod penal, persoană publică,

responsabilă din cadrul administrației publice locale de supravegherea și executarea

pedepsei cu ore de muncă neremunerată în folosul comunității a condamnaților, în

atribuțiile căruia intră: potrivit prevederilor art. 192 alin. (1) Cod de executare,

determinarea obiectelor cu destinație socială la care condamnații execută pedeapsa

muncii neremunerate în folosul comunității; verificarea, potrivit art. 193 alin. (1)

Cod de executare, a calității lucrului efectuat de către condamnat, informarea

organului de probațiune despre numărul de ore lucrate sau despre neexecutarea

volumului de muncă stabilit...;

...cunoscând despre faptul că conform Regulamentului cu privire la modul de

executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, în atribuțiile administrației publice locale intră: prezentarea, de comun

10

acord cu serviciul de executare, a listei obiectelor de muncă pentru persoanele

condamnate la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității;

oferirea locurilor de muncă respective; informarea în scris a serviciului de executare

despre numărul orelor lucrate de către condamnat; eliberarea caracteristicii

condamnatului cu privire la atitudinea acestuia față de obligațiunile sale; informarea

în scris despre prezența condamnatului la obiectul de lucru sau despre eschivarea

acestuia de la executarea pedepsei; familiarizarea condamnatului, sub semnătură, cu

regulile tehnicii securității muncii..., iar în motivarea sentinței invocând, precum că

...la caz, Arseni Galina a indicat în graficul privind executarea muncii neremunerate

în folosul comunității a condamnatului, că condamnatul Dolineanschi Serghei a

executat efectiv pedeapsa sub formă de muncă neremunerată stabilită prin sentința

Judecătoriei Cahul din 11 aprilie 2013, aplicând semnătura ultimului.

În apel a mai fost invocat, că cauza penală în privința Glinei Arseni în baza

art. art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, necesită să fie încetată, iar Galina

Arseni achitată dat fiind faptul că acțiunile acesteia nu întrunesc semnele calificative

ale infracțiunilor imputate, adică Galina Arseni nu este „o persoană publică” în sensul

art. 123 Cod penal, (noțiunea de „persoană publică” este definită și în pct. 6.1. din

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 22.12.2014 „Cu privire la

aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de

corupție”) deci, nu este subiect al infracțiunilor imputate, precum și lipsește latura

obiectivă a prezentelor infracțiuni, adică „interes material or din alte interese

personale”.

Mai mult, maistru proiectant designer pentru amenajarea spațiilor verzi a

Secției Salubrizare Primăria Cahul - funcția ocupată de Galina Arseni nu este funcție

publică și nicidecum nu cade sub incidența Legii nr. 158 din 04 iulie 2008

„Cu privire la funcția publică și statutul juridic al funcționarului public”.

Faptul delegării unor atribuții auxiliare și neremunerate prin dispoziția

primarului or. Cahul nr. 575-i din 29 noiembrie 2012 „Cu privire la desemnarea unei

persoane cu funcții de răspundere”, aceasta nu însemnă că Galina Arseni ar fi

persoană cu funcție de răspundere sau funcționar public, printre altele, recurenții au

opinat că, potrivit art. 12 Codul muncii, dispoziția vizată înrăutățește situația

inculpatei, este nulă și nu produce efecte juridice, este pur declarativă, deoarece în

obligațiunile Galinei Arseni potrivit prevederilor art. 192 alin. (1) Cod de executare,

nu intră determinarea obiectelor cu destinație socială la care condamnații execută

pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunității, că în atribuțiile nemijlocit ale

acesteia nu intră prezentarea, de comun acord cu serviciul de executare, a listei

obiectelor de muncă pentru persoanele condamnate la pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității; oferirea locurilor de muncă respective;

eliberarea caracteristicii condamnatului cu privire la atitudinea acestuia față de

obligațiunile sale; familiarizarea condamnatului, sub semnătură, cu regulile tehnicii

securității muncii.

Faptul că această dispoziție înrăutățește situația inculpatei în comparație cu

legislația muncii se dovedește prin Regulamentul intern al unității prin care este

stabilit regimul de muncă și odihnă a salariatei Galina Arseni, prin legislația muncii și

anume, că munca efectuată de Galina Arseni prin această dispoziție nu este

remunerată, că în obligațiunile ei prin această dispoziție intră efectuarea unei munci

pe timp de noapte și altele, relevante în acest sens fiind și prevederile art. 190 alin. (5)

11

Cod de executare.

Cu toate acestea condamnatului Dolineanschi Serghei potrivit materialelor

dosarului penal i-a fost stabilit regimul de muncă neremunerată în zilele începând cu

17 și până pe 31.07.2013 de la ora 04:00 până la ora 08:00 nu de grupul de

salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei Cahul, ci de organul de probațiune.

Totodată în cererea de apel a inculpatului și apărătorului acestuia a mai fost

invocat un motiv asupra căruia instanța de apel nu s-a pronunțat, și anume că în

conținutul sentinței, în considerentele căreia afirmarea existenței interesului personal

al inculpatei, cum ar fi „urmărind scopul de a ascunde propria îndeplinire

necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu” nu este bazată pe un suport probator

concret, ci constituie o susținere cu caracter general care nu poate produce efecte

juridice pe plan procesual, deoarece legea procesual-penală obligă la dovedirea

oricărei susțineri făcute în fața instanței.

Atât infracțiunea prevăzută la art. 332 alin. (1) Cod penal cât și la art. 327

alin. (1) Cod penal, sunt săvârșite cu intenție, însă în descriptivul sentinței instanța a

invocat faptul că „nefiind convinsă că condamnatul își execută pedeapsa stabilită

conform angajamentului și fără a-l verifica la locul de muncă la 31.07.2013, ilegal, a

introdus date vădit false în graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul

comunității a condamnatului prezentarea la obiectul de lucru...” și, deci, această

concluzie a instanței, în opinia recurenților, nu indică la intenția directă a inculpatei la

săvârșirea infracțiunilor imputate, ci la alte forme de vinovăție.

Declarativ în viziunea recurenților, prima instanță a mai invocat în sentință și

faptul că, „inclusiv prin această dispoziție fiindu-i stabilite atribuțiile conform pct. 14

al Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității”, deoarece, în primul rând, nu a fost

elaborată fișa de post respectivă - actul juridic în care se stipulează scopul general,

sarcinile de bază, obligațiile de serviciu, atribuțiile și responsabilitățile specifice

funcției respective, precum și cerințele față de titularul acestei funcții, în rândul doi,

inculpata nu avea atare împuterniciri, în sensul pct. 14 al Regulamentului, precum ar

fi: oferirea locurilor de muncă respective; informarea lunară a primăriei (preturii)

despre locurile de muncă care pot fi utilizate după ispășirea pedepsei sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității; informarea în scris a serviciului de

executare despre numărul orelor lucrate de către condamnat; eliberarea caracteristicii

condamnatului cu privire la atitudinea acestuia față de obligațiunile sale; informarea

în scris despre prezența condamnatului la obiectul de lucru sau despre eschivarea

acestuia de la executarea pedepsei; familiarizarea condamnatului, sub semnătură, cu

regulile tehnicii securității muncii, și de aceste împuterniciri dispunea în exclusivitate

numai administrația grupului de salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei

Cahul și nu Arseni Galina, care exercita numai activități pur tehnice și auxiliare.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Cu referire la recursul ordinar declarat de apărare.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

12

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și cu privire la argumentele invocate în recursul ordinar declarat

de avocatul Mîțăblîndă Victor în numele inculpatei (pct. 5.1. din decizie), se atestă că

împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de

fond au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea

înaintată inculpatei și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acesteia în

strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de

drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv: declarațiile

martorului Țicău Șt. (f.d. 205-206, vol. I), Chițaniuc G. (f.d. 207-208, vol. I),

Dolineanschi R. (f.d. 219, vol. I), Dolineanschi S. (f.d. 224-225, vol. I); extrasul din

Sistemul Informațional integral al Poliției de Frontieră (f.d. 6, vol. I); graficul

privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului

Dolineanschi S. (f.d. 9-10, 21-22, vol. I); raportul de ieșire în teritoriu întocmit și

semnat de șeful adjunct al Biroului de Probațiune Cahul (f.d. 23, vol. I); dispoziția

primarului or. Cahul nr. 575-i din 29.11.2012 „Cu pricire la desemnarea persoanei

cu funcție de răspundere” (f.d. 78, vol. I); fișa postului a lui Arseni G. (f.d. 101-105,

vol. I); dispoziția primarului or. Cahul nr. 204-i din 03.05.2013 (f.d. 119, vol. I);

raportul de expertiză judiciară nr. 2898 din 05.06.2015 (f.d. 211-215, vol. I), fiecare

probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Prin urmare, reieșind din probele administrate, instanța de apel corect a

menținut soluția primei instanțe care a reținut în acțiunile lui Arseni Galina

componența de infracțiune prevăzută de art. art. 332 alin. (1), 327 alin. (1) Cod

penal, iar argumentul invocat de apărare referitor la faptul că prima instanță nu a

judecat cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu și a completat învinuirea

din oficiu, instanța de apel, corect l-a apreciat critic, deoarece prima instanță a

examinat cauza strict în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, respectând

prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, iar în partea descriptivă a

sentinței s-a descris fapta criminală care a fost dovedită, în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu.

Faptul că, în motivarea sentinței s-a reținut că, Arseni Galina a indicat în

graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității a

condamnatului, că condamnatul Dolineanschi Serghei a executat efectiv pedeapsa

sub formă de muncă neremunerată stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul din

11 aprilie 2013, aplicând semnătura ultimului..., nu denotă faptul că a fost modificată

învinuirea în sensul agravării situației inculpatei, ori, este o apreciere a probelor de

către instanța de judecată, iar în rechizitoriu este menționat că, „Arseni G.

...intenționat a introdus date vădit false în graficul privind executarea muncii

13

neremunerate în folosul comunității a condamnatului prezentarea la obiectul de

lucru, l-a semnat personal și a înscris date false...”,

Instanța de recurs, menționează că temeiul invocat de recurent - „nu sunt

întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, când instanța ce a judecat

cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în

hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost

stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale

infracțiunii respective.

Prin urmare, temeiul, la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în

speța examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina

necesitatea casării hotărârii pronunțate de către instanța de apel, ori, temeiul invocat

include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor

constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul căror s-au

constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Mai mult, în sensul discutat supra, Colegiul penal consideră corectă concluzia

instanței de apel și anume că, Arseni Galina a realizat latura subiectivă a infracțiunii

de abuz de serviciu, prin acțiunile sale intenționate manifestate prin interesul

personal, pentru a ascunde îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, adică

propria îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, iar în rezultat,

condamnatul Dolineanschi S. a fost eliberat ilegal de la executarea pedepsei penale,

nefiind atins scopul pedepsei penale și reeducarea condamnatului.

Referitor la alegația apărării precum că, Arseni Galina nu este persoană publică

în sensul art. 123 Cod penal, și nu este subiect al infracțiunilor prevăzute de art. art.

327, 332 Cod penal, instanța de apel la fel corect l-a respins din următoarele

considerente:

Din dispoziția primarului or. Cahul nr. 575-i din 29.11.2012 „Cu privire la

desemnarea persoanei cu funcții de răspundere”, rezultă că, Arseni G. - maistru

proiectant-designer pentru amenajarea spațiilor verzi al grupului de salubrizare și

amenajare a teritoriului al Primăriei or. Cahul, a fost desemnată persoană cu funcții

de răspundere pentru evidența persoanelor condamnate la pedeapsă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității, adusă la cunoștință contra semnătură lui

Arseni Galina, iar în sensul dispoziției de la alin. (2) art. 123 Cod penal, angajatul

întreprinderii de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public este

salariatul care se asimilează funcționarilor publici, indiferent de nivelul ierarhic, cu

excepția salariaților care desfășoară activități auxiliare.

Numai în cazul în care, aceste persoane în prezența anumitor circumstanțe,

ajung să exercite funcții producătoare de efecte juridice (să acorde drepturi sau să

elibereze de obligații), activitatea se transformă în activitatea administrativă, ori la

caz, Arseni Galina, având obligația de a semna graficul pentru executarea muncii

neremunerate în folosul comunității a condamnatului Dolineanschi S., l-a eliberat

ilegal pe acesta de la executarea pedepsei penale, care, de fapt nu a executat pedeapsa

penală, fiind plecat în acea perioadă peste hotarele țării, cauzând daune considerabile

intereselor publice, subminând imaginea organelor publice, precum și prin

neatingerea scopului pedepsei penale, adică restabilirea echității sociale, reeducării

condamnatului și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui

Dolineanschi Serghei, cât și a altor persoane.

14

Prin urmare, prin dispoziția nominalizată, lui Arseni Galina i s-a acordat

anumite drepturi și obligații ce țin de evidența persoanelor condamnate la pedeapsă

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, având astfel, calitatea de

persoană publică.

Instanța de apel corect a apreciat critic argumentul referitor la faptul că

dispoziția enunțată supra înrăutățește situația lui Arseni Galina în comparație cu

legislația muncii și că este nulă și nu produce efecte juridice, deoarece această decizie

a fost emisă de autoritatea publică locală, adusă la cunoștință contra semnătură lui

Arseni Galina, nu a fost contestată de ultima, cu atât mai mult că era acceptată și

executată benevol de către Arseni G., declarând în ședința de judecată că pe parcursul

anului 2013 a avut aproximativ 40 de condamnați, și la toți graficul de muncă era

diferit.

Față de cele ce preced, Colegiul penal amintește că aceste motive au fost

obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale

dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au dus la pronunțarea

hotărârii de menținere a condamnări inculpatei Arseni Galina în baza art. 327 alin. (1)

Cod penal, inclusiv și de încetare a procesului penal intentat în baza art. 332 alin. (1)

Cod pena, din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere

penală.

Cât privește critica subsidiară invocată de recurent precum că instanța de apel la

judecarea apelului declarat de apărare nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în

cauza de față.

Colegiul penal lărgit reiterează că printre garanțiile unui proces echitabil,

reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, se enumeră și faptul că orice persoană

trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, ceea

ce a fost realizat și în prezenta cauză, fiind respectate drepturile inculpatului garantate

atât de Constituția Republicii Moldova, CțEDO, cât și de Codul de procedură penală.

Din atare considerente, Colegiul penal menționează că, în cauza deferită

judecății, nu au fost admise careva erori de drept, atât de către prima instanță, cât și

de cea de apel, iar alegațiile recurentului în acest aspect sunt vădit nefondate, neavând

nici un suport probator.

Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și

întemeiată.

În virtutea considerentelor expuse constatând că în cauză există o concordanță

deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanțele de fond în

privința inculpatei, nefiind identificată de instanța de recurs prezența erorilor

judiciare prevăzute de pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul

penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate sub acest aspect de către

titularii cererii de recurs.

Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

15

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, dar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de

recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea

ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Conform art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt

constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea

în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului

acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

Sub acest aspect se reține că, în pofida prevederilor enunțate, în recursul ordinar

declarat de procuror, nu este specificat care ar fi esența circumstanței că, instanța a

admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de

procedură penală, care a afectat soluția instanței, fiind omisă totalmente specificarea

unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest

sens (pct. 5.din decizie), iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din

oficiu recursul enunțat cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, fiindcă

conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este

organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, generalizând alegațiile din recursul declarat de procuror,

Colegiul penal observă că, în principal procurorul invocă dezacordul sub aspectul

pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, din care rezultă că o hotărâre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Raportând norma de drept citată la circumstanțele cauzei, Colegiul constată că

acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile)

stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea

fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată.

Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere

statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul

său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor

persoane.

16

Totodată, potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Instanța trebuie să aleagă și să aplice acel tip și acea mărime a pedepsei care

vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii penale.

Aceste prevederi legale pe deplin au fost respectate de instanțele de fond la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei în privința inculpatei Arseni Galina.

În acest context, Colegiul penal relevă că, instanța de apel corect a reținut

soluția primei instanțe, ținând cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, și

anume de faptul că inculpata se caracterizează pozitiv la locul de muncă, nu are

antecedente penale, anterior a săvârșit infracțiune similară.

Deci, pornind de la prevederile art. art. 27, 414 alin. (1), (2) Cod de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în partea stabilirii pedepsei în alt

sens decât cel pe care îl propune procurorul este o competență și prerogativă legală a

acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse

în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar

la fel este lipsită de orice temei legal.

Având în vedere atât principiul prevăzut în art. 4 Cod penal – umanismul legii

penale, cât și al art. 61 alin. (2) Cod penal – pedeapsa penală are drept scop

corectarea inculpatului, iar executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice

și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate, Colegiul penal ajunge la

concluzia că instanțele de fond i-au stabilit inculpatei Arseni Galina, pentru fapta

săvârșită, o pedeapsă echitabilă.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că decizia atacată conține

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția de menținere a sentinței de

condamnare, că s-a aplicat inculpatei pedeapsă individualizată conform prevederilor

legale.

Cu referire la temeiul invocat de procuror în baza art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod

de procedură penală, Colegiul penal reține următoarele.

Pct. 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poate fi invocat atunci când

norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a

aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în cauze similare.

Acest temei este îndreptat spre unificarea practicii judiciare.

Or, se menționează că la invocarea temeiului respectiv de drept, sarcina

probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la cauze

17

concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze anterioare a

adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în cauză.

Mai mult, se mai reține și faptul că, în spețele din care rezultă problema

divergenței de jurisprudență, rolul Curții nu este acela de a constata din oficiu asupra

căror cauze s-a aplicat diferit normele de drept, ci acestea trebuie să fie indicate

expres în textul recursului, pentru a fi supuse verificării.

Prin urmare, Colegiul conchide că motivarea recursului declarat de procuror

prin prisma pct. 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, se consideră

necorespunzătoare potrivit cerințelor avute în vedere de legislator la stabilirea acestui

temei de recurs.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat.

Prin urmare, dacă recursul de pe rol este vădit neîntemeiate, acesta urmează a fi

declarat inadmisibil.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de procurorul în Procuratura

de nivelul Curții de Apel Cahul, Sârbu Valeriu, de avocatul Mîțăblîndă Victor și

inculpata Arseni Galina, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 29 martie 2016, în cauza penală în privința lui Arseni Galina Maxim, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 decembrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

18