1ra-1573/16 — Art. 332 alin 1, 327 alin 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 20 noiembrie 2015, Arseni Galina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate în domeniul administrației publice pe termen de 5 ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani. Prin aceeași sentință a fost încetat procesul penal intentat în privința lui Arseni Galina în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, în legătura cu intervenirea termenului prescripției tragerii la răspundere penală.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Arseni Galina fiind angajată la 30 mai 2005 în baza dispoziției primarului or. Cahul nr. 58-i „Despre angajare în funcție”, în calitate de proiectant-designer pentru amenajarea spațiilor verzi al secției salubrizare al Primăriei or. Cahul, fiind desemnată la 29.11.2012 în baza dispoziției primarului or. Cahul nr. 575-i „Cu privire la desemnarea unei persoane cu funcții de răspundere”, ca și persoană cu funcții de răspundere pentru evidența persoanelor condamnate la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, totodată potrivit pct. 6.12 al fișei de post din 12.02.2013, având atribuții de persoană cu funcții de răspundere pentru evidența persoanelor condamnate îndreptate spre executarea deciziilor judiciare Cahul de către Biroul de Probațiune Cahul, pentru lucrările publice neremunerate, inclusiv fiindu-i stabilite atribuțiile, conform pct. 14 al Regulamentului cu privire la modul de executare a 1 pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, fiind totodată, conform prevederilor art. 123 Cod penal, persoană publică, responsabilă din cadrul administrației publice locale de supravegherea și executarea pedepsei cu ore de muncă neremunerată în folosul comunității a condamnaților, în atribuțiile căreia intră; - potrivit prevederilor art. 192 alin. (1) Cod de executare, determinarea obiectelor cu destinație socială la care condamnații execută pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunității; - verificarea, potrivit art. 193 alin. (1) Cod de executare, a calității lucrului efectuat de către condamnat, informarea organului de probațiune despre numărul de ore lucrate sau despre neexecutarea volumului de muncă stabilit; - fiind cunoscută cu prevederile art. 67 Cod penal, din care rezultă că, munca neremunerată în folosul comunității constă în antrenarea condamnatului, în afara timpului serviciului de bază sau de studii, la muncă, determinată de autoritățile administrației publice locale și că, munca neremunerată în folosul comunității este executată de la 2 la 4 ore pe zi; - cunoscând despre faptul că conform Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, în atribuțiile administrației publice locale intră: prezentarea, de comun acord cu serviciul de executare, a listei obiectelor de muncă pentru persoanele condamnate la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității; oferirea locurilor de muncă respective; informarea în scris a serviciului de executare despre numărul orelor lucrate de către condamnat; eliberarea caracteristicii condamnatului cu privire la atitudinea acestuia față de obligațiunile sale; informarea în scris despre prezența condamnatului la obiectul de lucru sau despre eschivarea acestuia de la executarea pedepsei; familiarizarea condamnatului, sub semnătură, cu regulile tehnicii securității muncii. Având, conform dispoziției primarului or. Cahul nr. 204-i din 03.05.2013, obligația supravegherii și controlului executării pedepsei aplicate numitului Dolineanschi Serghei, ducerea evidenței timpului efectiv lucrat și prezentarea informației despre executarea lucrărilor de către ultimul, acesta fiind condamnat potrivit sentinței Judecătoriei Cahul din 11 aprilie 2013, la o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 100 ore, acționând contrar atribuțiilor de serviciu menționate mai sus, a săvârșit fapta de abuz de serviciu, în următoarele circumstanțe. La 31.07.2013, aflându-se în or. Cahul, folosindu-se de situația de serviciu, urmărind scopul de a ascunde propria îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, adică faptul că nu a verificat condamnatul Dolineanschi Serghei la locul de muncă stabilit și în termenul stabilit, deși era obligată să o facă, prin încălcarea art. 67 alin. (1) Cod penal, art. art. 191 alin. (1), 192, 193 alin. (1) Cod de executare, care prevăd modul și condițiile executării pedepsei de către condamnat, inclusiv și ale normelor Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1643 din 31.12.2003, pct. 4 care stipulează că, pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității se execută la obiecte cu destinație socială de la locul de trai al condamnatului, ale pct. 6 alin. (2), din care rezultă că, termenul de prestare a muncii neremunerate în folosul comunității se calculează în ore, pe parcursul cărora condamnatul execută pedeapsa, cunoscând despre faptul că potrivit 2 pct. 13 alin. (1) în atribuțiile primăriei intră și prezentarea, de comun acord cu serviciul de executare, a listei obiectelor de muncă pentru persoanele condamnate la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, prin încălcarea normelor pct. 14 alin. (3), (5) al Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1643 din 31.12.2003, care prevede că, persoanele cu funcție de răspundere la care condamnatul execută pedeapsa, sunt obligate să informeze în scris serviciul de executare despre numărul orelor lucrate de către condamnat, inclusiv și informarea în scris despre prezența condamnatului la obiectul de lucru sau despre eschivarea acestuia de la executarea pedepsei, cunoscând de faptul că, în cazul în care a constatat că condamnatul se eschivează cu rea-voință de la executarea pedepsei sau în caz că acesta a părăsit locul de trai, să comunice imediat reprezentanților Biroului de Probațiune Cahul, înțelegând și conștientizând caracterul acțiunilor sale ilegale, acționând din interese personale, manifestate prin ascunderea faptului neexecutării întocmai a dispoziției primarului or. Cahul nr. 204-i din 03.05.2013, prin care avea dispusă obligația supravegherii și controlului executării pedepsei aplicate numitului Dolineanschi Serghei, ducerea evidenței timpului efectiv lucrat și prezentarea informației despre executarea lucrărilor de către ultimul, urmărind scopul producerii unor consecințe juridice și săvârșirea unei fapte cu intenție, care poate produce consecințe socialmente periculoase, în continuare făcând abuz de serviciu, cunoscând totodată faptul că, ea nu a verificat condamnatul Dolineanschi Serghei pe timp de noapte între orele 04:00-08:00, la locul efectuării lucrărilor stabilite conform graficului, în perioada de timp de la 15 până la 31.07.2013, fiind conștientă de faptul că introducerea orelor de muncă și contrasemnarea zilnică în prezentul grafic va conduce la încheierea acestuia și va fi considerată pedeapsa stabilită conform sentinței de condamnare, executată de către Dolineanschi Serghei, intenționat a introdus date false în graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului prezentarea la obiectul de lucru, l-a semnat personal și a înscris date false, precum că ultimul zilnic s-a prezentat la obiectul de muncă, a executat muncile pe deplin, fără careva observații, adică, a indicat faptul precum că Dolineanschi Serghei, în zilele începând cu 17.07. 2013 și până pe 31.07.2013, a executat orele de muncă neremunerată în folosul comunității, deși, acesta în perioada zilelor menționate, conform datelor oficiale, la 17.07.2013 era ieșit din țară și a intrat la 31.07.2013, iar în rezultat l-a prezentat șefului grupului de salubrizare și amenajarea teritoriului al Primăriei or. Cahul, d-lui Chițaniuc Gavril, pe care l-a convins că pedeapsa aplicată condamnatului Dolineanschi Serghei a fost executată, astfel, ultimul a aplicat semnătura și ștampila, prin care i-a acordat dreptul lui Dolineanschi Serghei de a nu mai executa orele de muncă pentru perioada de executare a pedepsei stabilită conform graficului de la 15.07.2013 până la 31.07.2013, ulterior, actul fals a fost transmis la Biroul de Probațiune Cahul, eliberîndu-l ilegal de la executarea pedepsei penale, cauzând astfel daune considerabile intereselor publice ca urmare a încălcării normelor imperative ale legilor nominalizate, subminarea imaginii organelor publice, instituțiilor de stat, precum și prin neatingerea scopului pedepsei penale, adică, restabilirii echității sociale, reeducării condamnatului și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. 3 Tot ea, Arseni Galina, fiind angajată la 30.05.2005 în baza dispoziției primarului or. Cahul nr. 58-i „Despre angajare în funcție”, în calitate de proiectant-designer pentru amenajarea spațiilor verzi al secției salubrizare al Primăriei Cahul, fiind desemnată la 29.11.2012 în baza dispoziției primarului or. Cahul nr. 575-i „Cu privire la desemnarea unei persoane cu funcții de răspundere”, ca și persoană cu funcții de răspundere pentru evidența persoanelor condamnate la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, totodată potrivit pct. 6.12 al fișei de post din 12.02.2013, având atribuții de persoană cu funcții de răspundere pentru evidența persoanelor condamnate îndreptate spre executare a deciziilor judiciare Cahul de către Biroul de Probațiune Cahul, pentru lucrările publice neremunerate, inclusiv fiindu-i stabilite atribuțiile conform pct. 14 al Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, fiind totodată, conform prevederilor art. 123 Cod penal, persoană publică, responsabilă din cadrul administrației publice locale de supravegherea și executarea pedepsei cu ore de muncă neremunerată în folosul comunității a condamnaților, a săvârșit fapta de fals în acte publice, în următoarele circumstanțe. La 31.07.2013, aflându-se în or. Cahul, folosindu-se de situația de serviciu, urmărind scopul de a ascunde propria îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, adică faptul că nu a verificat condamnatul Dolineanschi Serghei la locul de muncă stabilit și în termenul stabilit, deși era obligată să o facă, prin încălcarea art. 67 alin. (1) Cod penal, art. art. 191 alin. (1), 192, 193 alin. (1) Cod de executare, care prevăd modul și condițiile executării pedepsei de către condamnat, inclusiv și ale normelor Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1643 din 31.12.2003, pct. 4 care stipulează că, pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității se execută la obiecte cu destinație socială de la locul de trai al condamnatului, ale pct. 6 alin. (2), din care rezultă că, termenul de prestare a muncii neremunerate în folosul comunității se calculează în ore, pe parcursul cărora condamnatul execută pedeapsa, cunoscând despre faptul că potrivit pct. 13 alin. (1) în atribuțiile primăriei intră și prezentarea, de comun acord cu serviciul de executare, a listei obiectelor de muncă pentru persoanele condamnate la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, prin încălcarea normelor pct. 14 alin. (3), (5) al Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1643 din 31.12.2003, care prevede că, persoanele cu funcție de răspundere la care condamnatul execută pedeapsa, sunt obligate să informeze în scris serviciul de executare despre numărul orelor lucrate de către condamnat, inclusiv și informarea în scris despre prezența condamnatului la obiectul de lucru sau despre eschivarea acestuia de la executarea pedepsei, cunoscând de faptul că, în cazul în care a constatat că condamnatul se eschivează cu rea-voință de la executarea pedepsei sau în caz că acesta a părăsit locul de trai, să comunice imediat reprezentanților Biroului de Probațiune Cahul, înțelegând și conștientizând caracterul acțiunilor sale ilegale, acționând din interese personale, manifestate prin ascunderea faptului neexecutării întocmai a dispoziției primarului or. Cahul nr. 204-i din 03.05.2013, prin care avea dispusă obligația supravegherii și controlului executării pedepsei aplicate numitului Dolineanschi Serghei, ducerea evidenței timpului efectiv lucrat și prezentarea informației despre executarea lucrărilor de către ultimul, 4 urmărind scopul producerii unor consecințe juridice și săvârșirea unei fapte cu intenție, care poate produce consecințe socialmente periculoase, în continuare făcând abuz de serviciu, cunoscând totodată faptul că ea, nu a verificat condamnatul Dolineanschi Serghei pe timp de noapte între orele 04:00-08:00, în perioada de timp de la 15 până la 31.07.2013, la locul efectuării lucrărilor stabilite conform graficului, fiind conștientă de faptul că introducerea orelor de muncă și contrasemnarea zilnică în prezentul grafic, va conduce la încheierea acestuia și va fi considerată pedeapsa stabilită conform sentinței de condamnare, executată de către Dolineanschi Serghei, intenționat a introdus date vădit false în graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului prezentarea la obiectul de lucru, l-a semnat personal și a înscris date false, precum că ultimul zilnic s-a prezentat la obiectul de muncă, a executat muncile pe deplin, fără careva observații, adică, a indicat faptul precum că Dolineanschi Serghei, în zilele începând cu 17 și până pe 31.07.2013, a executat orele de muncă neremunerată în folosul comunității, deși, acesta în perioada zilelor menționate, conform datelor oficiale, la 17.07.2013 era ieșit din țară și a intrat la 31.07.2013, iar în rezultat l-a prezentat șefului grupului de salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei Cahul, Chițaniuc Gavril, pe care l-a convins că pedeapsa aplicată condamnatului Dolineanschi Serghei a fost executată, astfel, ultimul a aplicat semnătura și ștampila, prin care i-a acordat dreptul lui Dolineanschi Serghei de a nu mai executa orele de muncă pentru perioada de executare a pedepsei stabilită conform graficului de la 15 până la 31.07.2013, ulterior, actul fals a fost transmis la Biroul de Probațiune Cahul, eliberându-l ilegal de la executarea pedepsei penale.

Procurorul, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Arseni Galina să fie condamnată în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei, cu menținere în rest a sentinței fără modificări. În susținerea apelului, procurorul a menționat că, la aplicarea pedepsei prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, iar, nerecunoașterea vinovăției de către inculpată este o metodă de apărare și nu poate constitui temei de aplicare față de ea a prevederilor art. 90 Cod penal. Apelantul a menționat că, în circumstanțele în care Arseni Galina a săvârșit infracțiunile imputate cu intenție, iar ca rezultat paguba cauzată intereselor publice nu a fost recuperată, nu va fi atins scopul pedepsei penale de reeducare a condamnatului și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților cât și a altor persoane, ori, prevederile art. 90 Cod penal, față de inculpata Arseni Galina nu puteau fi aplicate. Totodată, procurorul a invocat că, la pronunțarea sentinței, nu s-a luat în considerație faptul că prin acțiunile sale inculpata a prejudiciat grav imaginea autorităților publice, ceea ce a creat și creează o stare de neîncredere în corectitudinea funcționarilor, mai mult, fapta a fost săvârșită în timpul exercitării de către inculpată a unei funcții publice, circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al faptei săvârșite. 3.1. Avocatul Mîțăblîndă Victor în numele inculpatei și inculpata Arseni Galina, au contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu 5 pronunțarea unei hotărâri de achitare din motivul lipsei în acțiunile inculpatei a elementelor infracțiunii. În susținerea cerințelor, apelanții au invocat că, prima instanța nu a judecat cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu și a completat învinuirea din oficiu cu circumstanțe de fapt neincriminate inculpatei, care modifică esențial învinuirea în sensul agravării situației ultimei, nerespectând, astfel, principiul contradictorialității procesului penal, mai mult, cauza penală în privința lui Arseni Galina în baza art. art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, urmează să fie încetată, iar Arseni Galina achitată pe aceste capete de acuzare dat fiind faptul că, inculpata nu este o persoană publică, în sensul art. 123 Cod penal, deci nu este subiect al infracțiunilor imputate, precum și lipsește latura obiectivă, adică alte interese personale. În viziunea apelanților, funcția ocupată de Arseni Galina - maistru proiectant designer pentru amenajarea spațiilor verzi a secției salubrizare Primăria Cahul, nu este funcție publică și nicidecum nu cade sun incidența Legii nr.158 din 04.07.2008 „Cu privire la funcția publică și statutul juridic al funcționarului public”. Afirmarea existenței interesului personal al lui Arseni Galina, cum ar fi „urmărind scopul de a ascunde propria îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu” nu este bazată pe un suport probator concret, ci constituie o susținere cu caracter general, care nu poate produce efecte juridice pe plan procesual. La fel, apelanții au relatat că, motivarea sentinței este bazată numai pe probe și argumente declarative, ori, timpul de muncă Arseni Galina, în conformitate cu regulamentul intern al unității, cu contractul individual și cel colectiv de muncă, l-a folosit pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă. Dispoziția primarului or. Cahul nr. 575-i din 29.11.2012 „Cu privire la desemnarea unei persoane cu funcții de răspundere”, în privința lui Arseni Galina și care înrăutățește situația acesteia în comparație cu legislația muncii este nulă și nu produce efecte juridice. Prima instanță în sentință prin argumentele sale nu indică despre intenția directă a inculpatei la săvârșirea infracțiunilor imputate, dar despre alte forme de vinovăție, ori, inculpata nu avea împuterniciri în sensul pct. 14 al Regulamentului „Cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității” și de aceste împrejurări dispunea în exclusivitate numai administrația grupului de salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei Cahul și nicidecum Arseni Galina, care exercita numai activități pur tehnice și auxiliare.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 martie 2016, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de procuror și de avocatul Mîțăblîndă Victor în numele inculpatei și inculpata Arseni Galina, cu menținerea sentinței. La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat, că prima instanță probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatei în baza art. art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, fiind condamnată în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea 6 de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate în domeniul administrației publice pe termen de 5 ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani, la fel fiind corectă și soluția primei instanțe referitor la încetarea procesului penal intentat în privința lui Arseni Galina în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, în legătura cu intervenirea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. În acest sens, instanța de apel a statuat, că vinovăția inculpatei de săvârșirea infracțiunilor vizate supra, se confirmă prin următoarele probe: declarațiile martorului Țicău Șt. (f.d. 205-206, vol. I), Chițaniuc G. (f.d. 207-208, vol. I), Dolineanschi R. (f.d. 219, vol. I), Dolineanschi S. (f.d. 224-225, vol. I); extrasul din Sistemul Informațional integral al Poliției de Frontieră (f.d. 6, vol. I); graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului Dolineanschi S. (f.d. 9-10, 21-22, vol. I); raportul de ieșire în teritoriu întocmit și semnat de șeful adjunct al Biroului de Probațiune Cahul (f.d. 23, vol. I); dispoziția primarului or. Cahul nr. 575-i din 29.11.2012 „Cu pricire la desemnarea persoanei cu funcție de răspundere” (f.d. 78, vol. I); fișa postului a lui Arseni G. (f.d. 101-105, vol. I); dispoziția primarului or. Cahul nr. 204-i din 03.05.2013 (f.d. 119, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr. 2898 din 05.06.2015 (f.d. 211-215, vol. I). Referitor la argumentul invocat de inculpata Arseni Galina privind nevinovăția sa, instanța de apel l-a apreciat critic, deoarece pe parcursul judecării cauzei nu au fost stabilite motive de a supune criticii declarațiile martorilor, acestea în cumulul lor cu raportul de expertiză judiciară, înscrisurile anexate dovedind cu certitudine că inculpata a săvârșit anume infracțiunile imputate, iar faptul că aceasta nu-și recunoaște vinovăția, nu constituie temei pentru pronunțarea unei hotărâri de achitare, poziția sa fiind una de apărare. La fel, argumentul apelantului că nu a fost elaborată fișa de post, actul juridic în care se stipulează scopul general, sarcinile de bază, obligațiile de serviciu, atribuțiile și responsabilitățile specifice funcției respective precum și cerințele față de titularul acestei funcții, instanța de apel l-a respins, ori, la 12.02.2013 a fost adusă la cunoștință sub semnătură lui Arseni Galina Fișa de post, prin care la pct. 6.12 este expus că, Arseni Galina este responsabilă de evidența și executarea deciziilor asupra condamnaților repartizați de către Departamentul de executare a deciziilor judiciare Cahul pentru efectuarea lucrărilor publice neremunerate, mai mult, la 06.02.2014 i-a fost adusă la cunoștință Fișa de post, unde la pct. 1.12 este prevăzută sarcina funcției menționată mai sus. Totodată argumentul inculpatei că, exercita numai activități pur tehnice și auxiliare, neavând împuterniciri în sensul pct. 14 al Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității și că de aceste împuterniciri dispunea în exclusivitate numai administrația grupului de salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei or. Cahul și nicidecum Arseni Galina, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, fiind combătut prin dispoziția primarului or. Cahul din 29.11.2012 nr. 575-i „Cu privire la desemnarea persoanei cu funcții de răspundere”, stabilind atribuțiile lui Arseni Galina, conform prevederilor pct. 14 din Regulamentul cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, aprobat prin Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului 7 cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității nr. 1643 din 31.12.2003. Argumentele apelantei precum că condamnatului Dolineanschi S. i-a fost stabilit regimul de muncă neremunerată de la ora 04.00 până la ora 08.00 nu de grupul de salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei Cahul, ci de organul de probațiune, nu are nici o relevanță asupra infracțiunilor imputate, ori, potrivit pct. 8 din Regulamentul cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată, se interzice executarea muncii neremunerate în folosul comunității în timp de noapte, fără acordul condamnatului, precum și atragerea condamnaților la munci de interes personal. Din materialele dosarului și declarațiile martorului Țicău Șt. rezultă că, condamnatul Dolineanschi S. și-a dat consimțământul la executarea muncii neremunerate pe timp de noapte, iar inculpata a acceptat să țină evidența persoanelor condamnate la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Referitor la apelul declarat de procuror, instanța de apel a enunțat că, motivele invocate de apelant, precum că, prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, nu a luat în considerație personalitatea inculpatei, influența pedepsei aplicate la corectarea și reeducarea vinovatului, că inculpatei i s-a stabilit o pedeapsă blândă și solicitarea de a fi pronunțată o nouă hotărâre prin care să-i fie stabilită pedeapsa închisorii, fără aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, sunt neîntemeiate, dat fiind faptul că, a intervenit termenul prescripției tragerii la răspundere penală, prima instanță corect a încetat procesul penal, în condițiile art. 60 Cod penal, în cauza penală de învinuire a lui Arseni G. de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal. La compartimentul individualizării pedepsei, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de persoana celui vinovat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite, stabilindu-i pedeapsă în limitele legii, ori, în cazul supus judecării, instanța de apel a considerat întemeiată și legală concluzia primei instanțe, referitor la tipul pedepsei stabilite, atenționând că sancțiunea prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, la momentul săvârșirii infracțiunii era sub formă de amendă în mărime de la 150 la 400 unități convenționale, sau închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de drepturi de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de până la 5 ani. Dat fiind faptul că, infracțiunea a fost săvârșită de o persoană publică, în structurile autorităților statului, care discreditează și compromit activitatea acestora, subminează imaginea organelor publice, prejudiciază grav imaginea autorităților publice, ceea ce creează o stare de neîncredere în corectitudinea funcționarilor, sporește considerabil gradul social-periculos al faptei săvârșite, prima instanță întemeiat a stabilit pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare, în limita prevăzută de sancțiunea legii penale. În acest context, instanța de apel a apreciat corectă concluzia primei instanțe și în partea stabilirii pedepsei, cu aplicarea art. 90 Cod penal, ori, din materialele 8 dosarului se atestă că, Arseni Galina nu este la primul conflict cu legea penală, prin sentința Judecătoriei Cahul din 25.06.2014, fiind liberată de răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod penal, cu tragerea la răspunderea contravențională, săvârșind infracțiune similară: deținând aceiași funcție ca și în prezentul caz, în luna ianuarie 2014 a introdus date vădit false în graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului Gubceac I., doar că, la examinarea acelui caz penal, inculpata și apărarea au ales să accepte probele acumulate în cadrul urmăririi penale, pe când pentru fapta săvârșită la 31.07.2013 în aceleași condiții, a invocat că, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. Totuși, instanța de apel ținând cont de faptul că, Arseni Galina se caracterizează pozitiv la locul de muncă, nu are antecedente penale, a apreciat legală concluzia primei instanțe precum că, inculpata se poate corecta fără executarea reală a pedepsei închisorii fiindu-i acordată încredere, cu suspendarea condiționat a executării pedepsei închisorii, pedeapsa, care în opinia instanței de apel își va atinge scopul scontat.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 16) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În susținerea cerințelor, recurentul cu referire la explicațiile din recomandarea Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție nr. 61 din 14.12.2013 „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale în cauzele de corupție” precum și pct. 10, 12, 17 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8 din 11.11.2013, „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale” a invocat dezacordul cu modalitatea individualizării pedepsei, ori, în opinia procurorului prima instanță greșit a aplicat iar instanța de apel greșit a menținut aplicarea în privința inculpatei Arseni Galina a prevederilor art. 90 Cod penal. În opinia procurorului, din conținutul deciziei instanței de apel nu este clar în baza căror criterii excepționale fapt determinat și în pct. 12 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8 din 11.11.2013, „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale” instanța de apel a ajuns la concluzia că pedeapsa aplicată inculpatei cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, este una echitabilă, iar corectarea și reeducarea acesteia poate fi atinsă numai prin condamnarea cu suspendarea condiționată executării pedepsei. Recurentul a specificat că, infracțiunea incriminată lui Arseni Galina în raport cu prevederile art. 16 Cod penal, se clasifică ca fiind infracțiune mai puțin gravă, astfel fiind cauzate daune intereselor publice, afectând imaginea instituțiilor statale și a întregii societăți, daune nemateriale, care indiferent că persoana vinovată a fost condamnată, nu pot fi considerate ca total reparate. Cu toate acestea, în opinia recurentului instanța de apel nu a efectuat individualizarea corectă a pedepsei, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii, că pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopul și nu va restabili echitatea socială, corectarea inculpatei, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către persoanele cu funcții de răspundere și cele publice, că săvârșind infracțiunea în calitate de persoană publică, inculpata a acționat contrara activității persoanei publice și prin infracțiune a subminat autoritatea organelor publice statale și a organului de poliție, nemotivând 9 necesitatea aplicării pedepsei blânde față de inculpat, cât și faptul necesității aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, subapreciind pericolul social al faptei infracționale săvârșite de către inculpată. Instanța de apel, deși a menționat că infracțiunea săvârșită atentează la buna desfășurare a activității în sfera publică, nu a luat în considerație faptul că, nu pot fi acceptate motivele invocate privind oportunitatea aplicării pedepsei față de inculpată cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii, ori, circumstanțele cauzei și pericolul social al faptei săvârșite de către inculpată denotă că reeducarea poate fi atinsă doar în locurile de detenție. Astfel, procurorul a menționat că, lipsa antecedentelor penale sau caracteristica pozitivă a persoanei nu pot fi considerate ca circumstanțe atenuante și nu pot valorifica drept circumstanțe atenuante judiciare prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că aceleași situații de drept i se acordă o dublă valență juridică. 5.1. Avocatul Mîțăblîndă Victor în numele inculpatei și inculpata Arseni Galina, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, au contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece în acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunilor. În argumentarea poziției alese, recurenții, făcând trimitere la art. 1 alin. (3) din Contituția R. Moldova, art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală, pct. 22 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 3 din 09.06.2014 „Cu privire la aplicarea de către instanțele judecătorești a unor prevederi ale Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, precum și la cazurile CEDO, Hiro Bălani c. Spaniei, Ruis Toriho c. Spaniei, Popov nr. 2 c. Moldovei, Albina c. României au invocat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și anume contrar prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel nu a judecat cauza numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, completând învinuirea din oficiu cu circumstanțe de fapt neincriminate inculpatei și care modifică esențial învinuirea în sensul agravării situației ultimei, nerespectând, astfel, prescripțiile de drept enunțate, inclusiv a principiului contradictorialității procesului penal, invocând în partea descriptivă a sentinței fraze de tipul: ...totodată potrivit pct. 6.12 a Fișei de post din 12.02.2013, având atribuții de persoană cu funcții de răspundere pentru evidența persoanelor condamnate îndreptate spre executare a deciziilor judiciare Cahul de către Biroul de Probațiune Cahul, pentru lucrările publice neremunerate...; ...fiind totodată, conform prevederilor art. 123 Cod penal, persoană publică, responsabilă din cadrul administrației publice locale de supravegherea și executarea pedepsei cu ore de muncă neremunerată în folosul comunității a condamnaților, în atribuțiile căruia intră: potrivit prevederilor art. 192 alin. (1) Cod de executare, determinarea obiectelor cu destinație socială la care condamnații execută pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunității; verificarea, potrivit art. 193 alin. (1) Cod de executare, a calității lucrului efectuat de către condamnat, informarea organului de probațiune despre numărul de ore lucrate sau despre neexecutarea volumului de muncă stabilit...; ...cunoscând despre faptul că conform Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, în atribuțiile administrației publice locale intră: prezentarea, de comun 10 acord cu serviciul de executare, a listei obiectelor de muncă pentru persoanele condamnate la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității; oferirea locurilor de muncă respective; informarea în scris a serviciului de executare despre numărul orelor lucrate de către condamnat; eliberarea caracteristicii condamnatului cu privire la atitudinea acestuia față de obligațiunile sale; informarea în scris despre prezența condamnatului la obiectul de lucru sau despre eschivarea acestuia de la executarea pedepsei; familiarizarea condamnatului, sub semnătură, cu regulile tehnicii securității muncii..., iar în motivarea sentinței invocând, precum că ...la caz, Arseni Galina a indicat în graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului, că condamnatul Dolineanschi Serghei a executat efectiv pedeapsa sub formă de muncă neremunerată stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul din 11 aprilie 2013, aplicând semnătura ultimului. În apel a mai fost invocat, că cauza penală în privința Glinei Arseni în baza art. art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, necesită să fie încetată, iar Galina Arseni achitată dat fiind faptul că acțiunile acesteia nu întrunesc semnele calificative ale infracțiunilor imputate, adică Galina Arseni nu este „o persoană publică” în sensul art. 123 Cod penal, (noțiunea de „persoană publică” este definită și în pct. 6.1. din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 22.12.2014 „Cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție”) deci, nu este subiect al infracțiunilor imputate, precum și lipsește latura obiectivă a prezentelor infracțiuni, adică „interes material or din alte interese personale”. Mai mult, maistru proiectant designer pentru amenajarea spațiilor verzi a Secției Salubrizare Primăria Cahul - funcția ocupată de Galina Arseni nu este funcție publică și nicidecum nu cade sub incidența Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 „Cu privire la funcția publică și statutul juridic al funcționarului public”. Faptul delegării unor atribuții auxiliare și neremunerate prin dispoziția primarului or. Cahul nr. 575-i din 29 noiembrie 2012 „Cu privire la desemnarea unei persoane cu funcții de răspundere”, aceasta nu însemnă că Galina Arseni ar fi persoană cu funcție de răspundere sau funcționar public, printre altele, recurenții au opinat că, potrivit art. 12 Codul muncii, dispoziția vizată înrăutățește situația inculpatei, este nulă și nu produce efecte juridice, este pur declarativă, deoarece în obligațiunile Galinei Arseni potrivit prevederilor art. 192 alin. (1) Cod de executare, nu intră determinarea obiectelor cu destinație socială la care condamnații execută pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunității, că în atribuțiile nemijlocit ale acesteia nu intră prezentarea, de comun acord cu serviciul de executare, a listei obiectelor de muncă pentru persoanele condamnate la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității; oferirea locurilor de muncă respective; eliberarea caracteristicii condamnatului cu privire la atitudinea acestuia față de obligațiunile sale; familiarizarea condamnatului, sub semnătură, cu regulile tehnicii securității muncii. Faptul că această dispoziție înrăutățește situația inculpatei în comparație cu legislația muncii se dovedește prin Regulamentul intern al unității prin care este stabilit regimul de muncă și odihnă a salariatei Galina Arseni, prin legislația muncii și anume, că munca efectuată de Galina Arseni prin această dispoziție nu este remunerată, că în obligațiunile ei prin această dispoziție intră efectuarea unei munci pe timp de noapte și altele, relevante în acest sens fiind și prevederile art. 190 alin. (5) 11 Cod de executare. Cu toate acestea condamnatului Dolineanschi Serghei potrivit materialelor dosarului penal i-a fost stabilit regimul de muncă neremunerată în zilele începând cu 17 și până pe 31.07.2013 de la ora 04:00 până la ora 08:00 nu de grupul de salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei Cahul, ci de organul de probațiune. Totodată în cererea de apel a inculpatului și apărătorului acestuia a mai fost invocat un motiv asupra căruia instanța de apel nu s-a pronunțat, și anume că în conținutul sentinței, în considerentele căreia afirmarea existenței interesului personal al inculpatei, cum ar fi „urmărind scopul de a ascunde propria îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu” nu este bazată pe un suport probator concret, ci constituie o susținere cu caracter general care nu poate produce efecte juridice pe plan procesual, deoarece legea procesual-penală obligă la dovedirea oricărei susțineri făcute în fața instanței. Atât infracțiunea prevăzută la art. 332 alin. (1) Cod penal cât și la art. 327 alin. (1) Cod penal, sunt săvârșite cu intenție, însă în descriptivul sentinței instanța a invocat faptul că „nefiind convinsă că condamnatul își execută pedeapsa stabilită conform angajamentului și fără a-l verifica la locul de muncă la 31.07.2013, ilegal, a introdus date vădit false în graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului prezentarea la obiectul de lucru...” și, deci, această concluzie a instanței, în opinia recurenților, nu indică la intenția directă a inculpatei la săvârșirea infracțiunilor imputate, ci la alte forme de vinovăție. Declarativ în viziunea recurenților, prima instanță a mai invocat în sentință și faptul că, „inclusiv prin această dispoziție fiindu-i stabilite atribuțiile conform pct. 14 al Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității”, deoarece, în primul rând, nu a fost elaborată fișa de post respectivă - actul juridic în care se stipulează scopul general, sarcinile de bază, obligațiile de serviciu, atribuțiile și responsabilitățile specifice funcției respective, precum și cerințele față de titularul acestei funcții, în rândul doi, inculpata nu avea atare împuterniciri, în sensul pct. 14 al Regulamentului, precum ar fi: oferirea locurilor de muncă respective; informarea lunară a primăriei (preturii) despre locurile de muncă care pot fi utilizate după ispășirea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității; informarea în scris a serviciului de executare despre numărul orelor lucrate de către condamnat; eliberarea caracteristicii condamnatului cu privire la atitudinea acestuia față de obligațiunile sale; informarea în scris despre prezența condamnatului la obiectul de lucru sau despre eschivarea acestuia de la executarea pedepsei; familiarizarea condamnatului, sub semnătură, cu regulile tehnicii securității muncii, și de aceste împuterniciri dispunea în exclusivitate numai administrația grupului de salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei Cahul și nu Arseni Galina, care exercita numai activități pur tehnice și auxiliare.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor respective pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Cu referire la recursul ordinar declarat de apărare. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței 12 de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și cu privire la argumentele invocate în recursul ordinar declarat de avocatul Mîțăblîndă Victor în numele inculpatei (pct. 5.1. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acesteia în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv: declarațiile martorului Țicău Șt. (f.d. 205-206, vol. I), Chițaniuc G. (f.d. 207-208, vol. I), Dolineanschi R. (f.d. 219, vol. I), Dolineanschi S. (f.d. 224-225, vol. I); extrasul din Sistemul Informațional integral al Poliției de Frontieră (f.d. 6, vol. I); graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului Dolineanschi S. (f.d. 9-10, 21-22, vol. I); raportul de ieșire în teritoriu întocmit și semnat de șeful adjunct al Biroului de Probațiune Cahul (f.d. 23, vol. I); dispoziția primarului or. Cahul nr. 575-i din 29.11.2012 „Cu pricire la desemnarea persoanei cu funcție de răspundere” (f.d. 78, vol. I); fișa postului a lui Arseni G. (f.d. 101-105, vol. I); dispoziția primarului or. Cahul nr. 204-i din 03.05.2013 (f.d. 119, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr. 2898 din 05.06.2015 (f.d. 211-215, vol. I), fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Prin urmare, reieșind din probele administrate, instanța de apel corect a menținut soluția primei instanțe care a reținut în acțiunile lui Arseni Galina componența de infracțiune prevăzută de art. art. 332 alin. (1), 327 alin. (1) Cod penal, iar argumentul invocat de apărare referitor la faptul că prima instanță nu a judecat cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu și a completat învinuirea din oficiu, instanța de apel, corect l-a apreciat critic, deoarece prima instanță a examinat cauza strict în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, respectând prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, iar în partea descriptivă a sentinței s-a descris fapta criminală care a fost dovedită, în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Faptul că, în motivarea sentinței s-a reținut că, Arseni Galina a indicat în graficul privind executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului, că condamnatul Dolineanschi Serghei a executat efectiv pedeapsa sub formă de muncă neremunerată stabilită prin sentința Judecătoriei Cahul din 11 aprilie 2013, aplicând semnătura ultimului..., nu denotă faptul că a fost modificată învinuirea în sensul agravării situației inculpatei, ori, este o apreciere a probelor de către instanța de judecată, iar în rechizitoriu este menționat că, „Arseni G… intenționat a introdus date vădit false în graficul privind executarea muncii 13 neremunerate în folosul comunității a condamnatului prezentarea la obiectul de lucru, l-a semnat personal și a înscris date false...”, Instanța de recurs, menționează că temeiul invocat de recurent - „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin urmare, temeiul, la care se face trimitere în recurs, nu este aplicabil în speța examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării hotărârii pronunțate de către instanța de apel, ori, temeiul invocat include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul căror s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Mai mult, în sensul discutat supra, Colegiul penal consideră corectă concluzia instanței de apel și anume că, Arseni Galina a realizat latura subiectivă a infracțiunii de abuz de serviciu, prin acțiunile sale intenționate manifestate prin interesul personal, pentru a ascunde îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, adică propria îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, iar în rezultat, condamnatul Dolineanschi S. a fost eliberat ilegal de la executarea pedepsei penale, nefiind atins scopul pedepsei penale și reeducarea condamnatului. Referitor la alegația apărării precum că, Arseni Galina nu este persoană publică în sensul art. 123 Cod penal, și nu este subiect al infracțiunilor prevăzute de art. art. 327, 332 Cod penal, instanța de apel la fel corect l-a respins din următoarele considerente: Din dispoziția primarului or. Cahul nr. 575-i din 29.11.2012 „Cu privire la desemnarea persoanei cu funcții de răspundere”, rezultă că, Arseni G. - maistru proiectant-designer pentru amenajarea spațiilor verzi al grupului de salubrizare și amenajare a teritoriului al Primăriei or. Cahul, a fost desemnată persoană cu funcții de răspundere pentru evidența persoanelor condamnate la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, adusă la cunoștință contra semnătură lui Arseni Galina, iar în sensul dispoziției de la alin. (2) art. 123 Cod penal, angajatul întreprinderii de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public este salariatul care se asimilează funcționarilor publici, indiferent de nivelul ierarhic, cu excepția salariaților care desfășoară activități auxiliare. Numai în cazul în care, aceste persoane în prezența anumitor circumstanțe, ajung să exercite funcții producătoare de efecte juridice (să acorde drepturi sau să elibereze de obligații), activitatea se transformă în activitatea administrativă, ori la caz, Arseni Galina, având obligația de a semna graficul pentru executarea muncii neremunerate în folosul comunității a condamnatului Dolineanschi S., l-a eliberat ilegal pe acesta de la executarea pedepsei penale, care, de fapt nu a executat pedeapsa penală, fiind plecat în acea perioadă peste hotarele țării, cauzând daune considerabile intereselor publice, subminând imaginea organelor publice, precum și prin neatingerea scopului pedepsei penale, adică restabilirea echității sociale, reeducării condamnatului și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui Dolineanschi Serghei, cât și a altor persoane. 14 Prin urmare, prin dispoziția nominalizată, lui Arseni Galina i s-a acordat anumite drepturi și obligații ce țin de evidența persoanelor condamnate la pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, având astfel, calitatea de persoană publică. Instanța de apel corect a apreciat critic argumentul referitor la faptul că dispoziția enunțată supra înrăutățește situația lui Arseni Galina în comparație cu legislația muncii și că este nulă și nu produce efecte juridice, deoarece această decizie a fost emisă de autoritatea publică locală, adusă la cunoștință contra semnătură lui Arseni Galina, nu a fost contestată de ultima, cu atât mai mult că era acceptată și executată benevol de către Arseni G., declarând în ședința de judecată că pe parcursul anului 2013 a avut aproximativ 40 de condamnați, și la toți graficul de muncă era diferit. Față de cele ce preced, Colegiul penal amintește că aceste motive au fost obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au dus la pronunțarea hotărârii de menținere a condamnări inculpatei Arseni Galina în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, inclusiv și de încetare a procesului penal intentat în baza art. 332 alin. (1) Cod pena, din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Cât privește critica subsidiară invocată de recurent precum că instanța de apel la judecarea apelului declarat de apărare nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Colegiul penal lărgit reiterează că printre garanțiile unui proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, ceea ce a fost realizat și în prezenta cauză, fiind respectate drepturile inculpatului garantate atât de Constituția Republicii Moldova, CțEDO, cât și de Codul de procedură penală. Din atare considerente, Colegiul penal menționează că, în cauza deferită judecății, nu au fost admise careva erori de drept, atât de către prima instanță, cât și de cea de apel, iar alegațiile recurentului în acest aspect sunt vădit nefondate, neavând nici un suport probator. Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și întemeiată. În virtutea considerentelor expuse constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanțele de fond în privința inculpatei, nefiind identificată de instanța de recurs prezența erorilor judiciare prevăzute de pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate sub acest aspect de către titularii cererii de recurs. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile 15 instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Sub acest aspect se reține că, în pofida prevederilor enunțate, în recursul ordinar declarat de procuror, nu este specificat care ar fi esența circumstanței că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, care a afectat soluția instanței, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens (pct. 5.din decizie), iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul enunțat cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, fiindcă conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, generalizând alegațiile din recursul declarat de procuror, Colegiul penal observă că, în principal procurorul invocă dezacordul sub aspectul pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, din care rezultă că o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Raportând norma de drept citată la circumstanțele cauzei, Colegiul constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. 16 Totodată, potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța trebuie să aleagă și să aplice acel tip și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii penale. Aceste prevederi legale pe deplin au fost respectate de instanțele de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei în privința inculpatei Arseni Galina. În acest context, Colegiul penal relevă că, instanța de apel corect a reținut soluția primei instanțe, ținând cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, și anume de faptul că inculpata se caracterizează pozitiv la locul de muncă, nu are antecedente penale, anterior a săvârșit infracțiune similară. Deci, pornind de la prevederile art. art. 27, 414 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în partea stabilirii pedepsei în alt sens decât cel pe care îl propune procurorul este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice temei legal. Având în vedere atât principiul prevăzut în art. 4 Cod penal – umanismul legii penale, cât și al art. 61 alin. (2) Cod penal – pedeapsa penală are drept scop corectarea inculpatului, iar executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate, Colegiul penal ajunge la concluzia că instanțele de fond i-au stabilit inculpatei Arseni Galina, pentru fapta săvârșită, o pedeapsă echitabilă. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că decizia atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția de menținere a sentinței de condamnare, că s-a aplicat inculpatei pedeapsă individualizată conform prevederilor legale. Cu referire la temeiul invocat de procuror în baza art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, Colegiul penal reține următoarele. Pct. 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poate fi invocat atunci când norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în cauze similare. Acest temei este îndreptat spre unificarea practicii judiciare. Or, se menționează că la invocarea temeiului respectiv de drept, sarcina probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la cauze 17 concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze anterioare a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în cauză. Mai mult, se mai reține și faptul că, în spețele din care rezultă problema divergenței de jurisprudență, rolul Curții nu este acela de a constata din oficiu asupra căror cauze s-a aplicat diferit normele de drept, ci acestea trebuie să fie indicate expres în textul recursului, pentru a fi supuse verificării. Prin urmare, Colegiul conchide că motivarea recursului declarat de procuror prin prisma pct. 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, se consideră necorespunzătoare potrivit cerințelor avute în vedere de legislator la stabilirea acestui temei de recurs. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Prin urmare, dacă recursul de pe rol este vădit neîntemeiate, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Sârbu Valeriu, de avocatul Mîțăblîndă Victor și inculpata Arseni Galina, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 martie 2016, în cauza penală în privința lui Arseni Galina Maxim, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 decembrie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 18