ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 14.12.2016

1re-203/16 — prelungirea mandatului de arest

HOTĂRÂRE
14.12.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
prelungirea mandatului de arest
Temei legal
art.453 alin.1 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1re-203/16 — prelungirea mandatului de arest (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1re-203/16

Curtea Supremă de Justiție

14 decembrie 2016 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat împotriva

deciziei Curții de Apel Bălți din 04 noiembrie 2016, de către

Șevciuc Vasili Alexei, născut la 16 decembrie

1973, domiciliat în mun.Bălți, str.Malinovschi 8,

ap.56.

Termenul examinării cauzei:

s-a adresat către judecătorul de instrucție cu demers privind prelungirea măsurii

preventive, arestul preventiv, cu încă 30 de zile în privința lui Șevciuc Vasili.

privind prelungirea arestului a fost admis, cu prelungirea termenului de reținere în stare

de arest preventiv a lui V.Șevciuc, pe un termen de 30 de zile, până la 28 noiembrie 2016,

ora 19.40.

V.Șevciuc și învinuitul, care au solicitat anularea acesteia cu respingerea demersului

procurorului privind prelungirea măsurii preventive, sub formă de arest preventiv, pe un

termen de 30 de zile, invocând lipsa probelor care ar demonstra că învinuitul va

împiedica la stabilirea adevărului în procesul penal sau va săvârși alte acțiuni criminale,

va influența partea vătămată; - învinuitul a recunoscut vina, se căiește de cele comise, a

recuperat prejudiciul și dorește să se împace cu partea vătămată, are loc permanent de

trai, are un copil minor la întreținere și se obligă să se prezinte în fața instanței.

fost respinse recursurile avocatului A.Rusnac în numele învinuitului V.Șevciuc și a

învinuitului, ca nefondate.

Instanța de recurs a menționat că, prima instanță, a dat deplină eficientă

prevederilor art.175 alin.(2) Cod de procedură penală, potrivit cărora măsurile preventive

sunt orientate spre a asigura buna desfășurare a procesului penal sau a împiedica bănuitul,

învinuitul, inculpatul să se ascundă de urmărirea penală sau de judecată, spre aceia ca el

să nu împiedice stabilirea adevărului ori spre asigurarea de către instanța de judecată a

executării sentinței.

1

Totodată, instanța de recurs a conchis că este necesar de a prelungi arestul

preventiv în privința lui V.Șevciuc, ținând seama de caracterul și gradul prejudiciabil al

faptei imputate care legitimează o detenție provizorie și faptul că V.Șevciuc este învinuit

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit.c), d) Cod penal, care face parte

din categoria celor mai puțin grave, cu o rezonanță socială sporită, săvârșită prin

pătrundere în locuință și cu cauzarea de daune în proporții considerabile, astfel existând

temeiuri rezonabile că dânsul se poate eschiva de la prezentarea în fața instanței de

judecată și poate influența procesul penal cu scopul de a denatura stabilirea adevărului pe

cauză.

De asemenea, instanța de recurs a menționat că până la respectivele abateri V.Șevciuc

a fost condamnat de mai multe ori, a comis infracțiunea în stare de recidivă, eliberând-se din

detenție la 25.06.2016 după executarea pedepsei cu închisoare, fapt ce denotă predispunerea

acestuia la comiterea faptelor prejudiciabile și existența bănuielii rezonabile că acesta, fiind

la libertate, ar putea să se eschiveze de la prezentare în fața organelor de urmărire penală, să

comită noi infracțiuni.

adoptată, solicitând a fi eliberat de sub arest pentru a avea posibilitate de a recupera

prejudiciul cauzat prin infracțiune, recunoscând integral fapta prejudiciabilă și căindu-se

în cele comise.

argumentele invocate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Conform prevederilor art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu

recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, hotărârile judecătorești irevocabile, după

epuizarea căilor ordinare de atac.

Colegiul consideră necesar a menționa că nu orice hotărâre judecătorească

irevocabilă poate fi atacată în ordinea recursului în anulare, ci numai cele pentru care

legea prevede această cale de atac.

Astfel, conform art.312 Cod de procedură penală, care reglementează procedura

controlului judiciar al legalității încheierii instanței de judecată privitor la măsurile

preventive aplicate și prelungirea duratei lor și în special alin.(5), instanța de recurs, se

pronunță asupra cazului, prin adoptarea unei decizii inclusiv și de admitere a recursului.

Această decizie nu mai are o careva cale de atac, deoarece nu se stipulează în norma

vizată, dreptul părților de a o ataca într-o altă instanță mai superioară.

Colegiul constată că această prevedere a art.312 Cod de procedură penală, este

conformă cu exigențele prescrise de art.5 și art.13 ale Convenției pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

În sprijinul acestei concluzii, se rețin și constatările expuse de către Curtea

Europeană pentru Drepturile Omului în pct.27 a Hotărârii din 01 noiembrie 2007 în cauza

Mușuc v. Moldova, „Curtea reamintește că articolul 5 § 4 nu garantează ca atare un

drept de a contesta deciziile prin care se dispune sau se prelungește arestarea, deoarece

prevederea de mai sus face referire la „proceduri”, și nu la „căi de atac”. Intervența

unei singure autorități este conformă articolului 5 §4, cu condiția că procedura urmată

are un caracter judiciar și acordă persoanei vizate garanții adecvate în privința modului

lipsirii de libertate în cauză ( a se vedea Jecius v. Lithuania, nr. 34578/97, § 100, ECHR

2000 - IX). Prin urmare, pretenția este incompatibilă rațiunii, materialelor și cu

2

prevederile Convenției în sensul articolului 35 §3 și urmează a fi respinsă în

conformitate cu articolul 35 §4”.

Însă, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs

în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data

sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul

deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în

recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului

penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța

judecătorească.

Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi

atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza

penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a

procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Circumstanțele enunțate atestă, astfel, că celelalte categorii de hotărâri

judecătorești irevocabile, inclusiv cele atacate de recurent, nu sunt pasibile de drept de a

fi contestate prin intermediul recursului în anulare.

Astfel, instanța de recurs reține că, în cazul în care apărarea a folosit dreptul la

recurs, prin care s-a verificat legalitatea încheierii judecătorului de instrucție, hotărârea

adoptată pe marginea acestui subiect nu mai poate fi atacată pe calea recursului în anulare

la Curtea Supremă de Justiție, deoarece această procedură pentru astfel de situații nu este

prevăzută de legea națională, iar recurentul a utilizat o cale de atac neprevăzută de lege.

Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

În circumstanțele stabilite, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

recursului declarat de V.Șevciuc ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către Șevciuc Vasili, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 noiembrie 2016, în propria lui

cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 decembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

3

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-02-24
0,94
1re-27/2016 — materialul judecătorului de instrucție
Dosarul nr. 1re-27/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 24 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, examinând, în
CSJ 2017-10-09
0,94
1re-132/2017 — art. 201-1 alin. 1 lit. b, 155, 186 alin. 2 lit. b, c, d, 186 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1re-132/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat,
CSJ 2017-03-09
0,94
1re-32/17 — art.313 CPP
Dosarul nr.1re-32/17 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 martie 2017 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinând admisibilitatea în principiu
CSJ 2017-01-04
0,93
1r-arest-1/2017 — art. 171 alin. 2 lit. c, 172 alin. 2 lit. c CP
lit. c), 172 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor imputate. 1 2. Prin aceeaşi sentinţă a fost achitat şi Masliţchi V., însă în privinţa acestuia încheierea nu se
CSJ 2016-03-30
0,93
1re-72/16 — art.42 alin.5, art.328 alin.3 lit.d, art.361 alin.2 lit.c, art.362 alin.1 CP
Dosarul nr.1re-72/16 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 30 martie 2016 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd admisibilitatea în principiu
Sursă