ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 14.12.2016

1ra-1912/2016 — art. 186 alin. 2 lit. b CP

HOTĂRÂRE
14.12.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 186 alin. 2 lit. b CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1912/2016 — art. 186 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1912/2016

14 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Basarabeasca din 31 martie 2016 și decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2016, declarate în propria

cauza penală privindu-i pe

Caraman Gheorghe Dmitri, născut la 20 aprilie 1983

în raionul Comrat, satul Cioc-Maidan, domiciliat în raionul

Basarabeasca, strada Putilov, nr. 68,

Dimov Ivan Afanasi, născut la 19 martie 1979,

originar și domiciliat în raionul Basarabeasca, strada Putilovskaia,

nr. 88.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 05.06.2015 - 31.03.2016;

instanța de apel: 27.04.2015 - 17.06.2016;

instanța de recurs: 28.09.2016 - 14.12.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

fiind examinată conform procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură

penală, inculpații Caraman Gheorghe și Dimov Ivan au fost recunoscuți vinovați

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal,

stabilindu-le pedeapsa sub formă de amendă a câte 250 unități convenționale.

S-a dispus încasarea de la Caraman Gheorghe și Dimov Ivan în folosul Î.S.

„Calea ferată din Moldova" prejudiciul cauzat în sumă de 17 375,10 lei.

Acțiunea civilă înaintată de Î.S. „Calea ferată din Moldova” către Caraman

Gheorghe și Dimov Ivan privind încasarea prejudiciului moral, a fost respinsă.

1

Acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material privind încasarea

costului reparației generatorului deteriorat înaintată de Î.S. „Calea ferată din

Moldova" către Caraman Gheorghe și Dimov Ivan, a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în

procedură civilă.

inculpații Caraman Gheorghe și Dimov Ivan la începutul lunii februarie 2015, data

concretă nu a putut fi stabilită în cadrul urmăririi penale, în urma unei înțelegeri

prealabile aflându-se în remiza de reparație a Depoului de Locomotive nr. 2 al Stației

Basarabeasca, unde activează în calitate de lăcătuși, cu scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, din

motive cupidante, au sustras pe ascuns din generatorul electric de model „FLI31 IE”

4 detalii de baza și 3 suplimentare, folosindu-se de bunurile sustrase după bunul lor

plac. Cauzând astfel întreprinderii de Stat „Calea Ferata din Moldova” o dauna

materială considerabila în suma totala de 17 375,10 lei.

Acțiunile inculpaților Caraman Gheorghe și Dimov Ivan, au fost calificate în

limitele indicilor calificativi prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, furtul,

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau mai multe

persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Ivan, prin care au solicitat casarea parțială a sentinței atacate, în partea acțiunii

civile, cu pronunțarea unei hotărâri, prin care acțiunea civilă să fie admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în

procedură civilă.

Ambii apelanți au invocat că, prima instanță n-a acordat deplină eficiență

prevederilor legale cu privire la soluționarea acțiunii civile în partea reparării

prejudiciului material produs prin infracțiune, punând la bază soluției un singur

raport tehnic de examinare prin care s-a estimat un prejudiciu în sumă de 17 375, 10

lei, neluându-se în considerație că, acesta a fost întocmit în lipsa inculpaților care nu

cunoșteau despre data și locul efectuării raportului, iar instituția care a efectuat

raportul propriu-zis nu este licențiată în materie și nu este abilitată să dea o astfel

de concluzie pentru instanță.

fost respinse apelurile inculpaților Caraman Gheorghe și Dimov Ivan ca fiind

nefondate și a menținut sentința.

2

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect

a stabilit circumstanțele de fapt și vinovăția inculpaților, just a încadrat acțiunile

acestora, circumstanțe care nici nu se contestă.

Instanța de apel a indicat că, pedeapsa aplicată inculpaților este în limitele legii,

astfel, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61 și 75 Cod

penal, precum și celor din art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Mai mult, instanța de apel a constatat că, analizând textul cererilor de apel se

observă că acesta este analogic și apelanții invocă motive, în principiu, similare sub

aspectul naturii juridice, solicitând unanim numai casarea parțială a sentinței, în

partea soluționării acțiunii civile.

În acest sens, instanța de apel a indicat că, motivele invocate de apelanți ce

vizează acțiunea civilă, se apreciază ca fiind nefondate.

Acțiunea civilă este soluționată în conformitate cu prevederile art. 387 Cod de

procedură penală.

Totodată, instanța de apel apreciază, ca fiind întemeiate concluziile primei

instanțe cu privire la soluționarea acțiunii civile, dat fiind că, cuantumul

despăgubirilor cuvenite părții civile este determinat în baza probelor prezentate în

ședința de judecată.

Astfel, soluția dată de către prima instanță cu privire la prejudiciului material

produs prin infracțiune este motivată și, în acest sens, relevante sunt considerentele

cuprinse în sentință: ... în ședința de judecată s-a dovedit incontestabil că, inculpații

Caraman Gheorghe și Dimov Ivan au comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit.

b), d) Cod penal, adică, au sustras pe ascuns din generatorul electric de model „m31 IE” 4

detalii de baza și 3 suplimentare. Potrivit certificatelor de cost anexate la cauza penală costul

pieselor sustrase constituie în total 17 375,10 lei.

Instanța de apel a menționat că, primei instanțe nu i-a fost prezentat suportul

probatoriu necesar în dovedirea cuantumului prejudiciului cauzat prin infracțiune

pentru repararea generatorului electric cum ar fi: raportul de expertiză pentru a

determina costul reparației generatorului respectiv, deoarece calculul efectuat de

SRL „Vilacrom” nu constituie un raport de expertiză, conducându-se de prevederile

art. 225 alin. (3), art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, care stipulează că, în

cazuri excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții

civile, ar trebui amânată judecarea cauzei pentru a se administra probe

suplimentare, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, reieșind

3

din prevederile art. 6 CEDO care prevede obligația de a judeca cauza penală în

termen rezonabil.

Totodată, instanța de apel a statuat că, în temeiul art. 1414 Cod Civil, inculpații

poartă răspundere solidară pentru prejudiciul cauzat, însă la determinarea

caracterului solidar al răspunderii civile, instanța se conduce de prevederile pct. 3

din Hotărârea Plenului CSJ al RM nr.5 din 17.04.1995 „cu privire la practica judiciară

de aplicare a legislației despre repararea daunei materiale cauzate prin infracțiuni”

care stipulează că, instanțele de judecată trebuie să țină cont de faptul că, persoanele

care au săvârșit o infracțiune răspund în mod solidar pentru paguba pricinuită

numai în episoadele infracțiunii unde e stabilită participarea lor comună.

Din aceste considerente, instanța de apel a susținut concluzia primei instanțe

care a dispus de a satisface această cerință parțial, urmând încasarea în mod solidar

de la inculpații Caraman Gheorghe și Dimov Ivan a în folosul părții civile Î.S. „Calea

ferată din Moldova” a prejudiciului cauzat prin infracțiune și anume costul pieselor

de schimb sustrase în sumă de 17 375,10 lei.

Cu privire la capătul de cerere privind încasarea costului reparației

generatorului, instanța de apel a considerat necesar ca acțiunea civilă pe acest capăt

să o admită în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite

să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. Partea civilă Î.S. „Calea ferată

din Moldova” a mai solicitat prin cererea sa de acțiune și încasarea prejudiciului

moral câte 5 000 lei de la fiecare inculpat.

Mai mult, conform art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a

cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc, or inculpații prin acțiunile lor

culpabile nu au prejudiciat moral Î.S. „Calea ferată din Moldova” care la rândul său

este o persoană juridică, astfel, instanța a respins acest capăt de cerere.

Totodată, instanța de apel a menționat că, examinând și alte aspecte de fapt și

de drept ale cauzei decât cele menționate de către inculpați, conform cerințelor din

art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța a concluzionat că, nu există

temeiuri de a interveni în sentința atacată.

inculpații Caraman Gheorghe și Dimov Ivan, în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, prin care solicită casarea hotărârilor anterioare, cu

4

remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, într-un alt complet de

judecată.

Recurenții indică că, hotărârile anterioare sunt bazate doar pe presupuneri,

totodată, aceștia își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele

anterioare.

Mai mult, menționează că, nu sunt de acord cu evaluarea prejudiciului de către

instanțele anterioare, deoarece acestea au luat în calcul un raport efectuat de către o

instituție care nu este abilitată pentru astfel de constatări și prezintă dubii pentru

recurenți.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul și partea vătămată au depus referințe privind opinia lor asupra

recursurilor declarate de către inculpații Caraman Gheorghe și Dimov Ivan,

solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărârii contestate, menționând

netemeinicia cerințelor solicitate de către recurenți, deoarece aceștia solicită

reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în prevederile art. 427

Cod de procedură penală.

pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că, acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel,

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Raportând prevederile normelor citate la circumstanțele cauzei, Colegiul penal

reține, că la caz, inculpații își întemeiază recursurile ordinare declarate pe temeiurile

5

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care pot fi divizate în

mod convențional în următoarele părți componente:

1) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

2) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar;

3) instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția.

Recurenții invocă prima parte componentă și anume, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, totodată menționând că decizia

se bazează pe presupuneri.

În sensul vizat și cu privire la argumentele invocate în recursurile ordinare (pct.

5 din decizie), în care nu se conțin erori de drept, se atestă că împrejurările menționate

în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1. din

prezenta decizie, relevă în mod concludent că, instanțele anterioare au constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților

și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestora în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiecare probă fiind

apreciată în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a pronunțat detailat și

argumentat asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel ale apărării și

reproduse în recursurile ordinare respective (f.d. 142-146, vol. II).

Mai mult, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și reproduse în

pct. 5 din prezenta decizie, sunt întemeiate pe probe greșit interpretate și anume

indicând că, instanța de apel a luat în considerației eronat raportul efectuat de către

o instituție care nu este abilitată pentru astfel de constatări și prezintă dubii pentru

recurenți.

Colegiul penal menționează că, din materialele cauzei cât și din textul deciziei

atacate este clar că, instanțele anterioare nu au luat în calcul raportul de expertiză

pentru a determina costul reparației generatorului respectiv, deoarece calculul

efectuat de SRL „Vilacrom” nu constituie un raport de expertiză.

Astfel, instanțele anterioare la evaluarea prejudiciului cauzat Î.S. ,,Calea ferată

din Moldova” de către inculpați a luat în calcul certificatele de cost anexate la cauza

penală, și anume costul pieselor sustrase constituie suma de 17 375,10 lei.

6

Mai mult, instanța de recurs conchide că, conform cererilor recurenților cu

privire la judecarea cauzei penale conform art. 3641 Cod de procedură penală,

inculpații își recunosc vina de cele comise indicate în rechizitoriu și solicită ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală (f.d. 37-

38, vol. II).

Astfel, în rechizitoriu este indicat că, inculpații sunt învinuiți de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau mai multe

persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile Î.S. ,,Calea ferată din

Moldova” în sumă totală de 17 375,10 lei (f.d. 195-199, vol. I).

În acest context, Colegiul penal respinge acest argument indicat de către

recurenți, deoarece este neclară poziția inculpaților care de la început au recunoscut

vina în cele comise indicate în rechizitoriu, cauza fiind examinată conform

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, după care indică dezacordul cu

aprecierea daunei materiale de către instanțele anterioare.

Instanța de recurs, analizând recursurile declarate constată că, temeiul invocat

de către recurenți și prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu

și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5),

417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în instanța de apel, cuprinzând și motivele pe care se

întemeiază soluția adoptată.

În același context, în vederea respingerii argumentelor din recursurile invocate

privitor la chestiunea de apreciere a probelor, Colegiul penal amintește că, la etapa

judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al

instanțelor de fond și de apel.

Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la presupusa greșita

reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va

verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de fond și cea de apel,

corectitudinea condamnării inculpaților Caraman Gheorghe și Dimov Ivan privind

învinuirea imputată acestuia prin rechizitoriu.

Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente ține să specifice că,

pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o

7

parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită,

neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții

decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza respectivă o atare eroare nu

a fost constatată de către instanța de recurs.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurenți, că hotărârea atacată

cuprinde motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, că vinovăția inculpaților a fost

dovedită pe deplin și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către inculpații Caraman

Gheorghe și Dimov Ivan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 iunie 2016, în cauza penală în privința inculpaților Caraman

Gheorghe Dmitri, Dimov Ivan Afanasi, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 27 decembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-03-07
0,95
1ra-463/2018 — art. 151 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-463/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 martie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinînd admi
CSJ 2016-03-10
0,94
1ra-314/2016 — art. 290 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-314/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 09 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadi
CSJ 2016-05-24
0,94
1ra-571/16 — art. 151 alin 1 CP
Dosarul nr. 1ra-571/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 24 mai 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Ghenadie Nicolaev, Judecătorii – Petru Moraru, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș și
CSJ 2016-02-16
0,94
1ra-362/16 — art. 179 alin.2 si 164 alin.2 lit.e CP
Dosarul nr. 1ra-362/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu Elena Covalenco Ion Guzun judecînd
CSJ 2016-05-17
0,94
1ra-484/2016 — art. 290 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-484/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 mai 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie
Sursă