1ra-1515/2016 — Art. 326 alin.1 CP

1ra-1515/2016 — Art. 326 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1515/2016

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Toma Nadejda,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul

Goncear Ion, prin care a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 06 aprilie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Goncear Ion Ion, născut la 05 octombrie 1986, originar

și domiciliat în or. Călărași, str. Alexandru cel Bun, 58,

ap. 59;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

penal de învinuire a lui Goncear Ion pe art. 326 alin. (1) Cod penal, cu eliberarea de la

răspunderea penală.

În baza art. 55 alin. (1) Cod penal, i-a fost aplicat lui Goncear Ion, sancțiune

administrativă sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale.

Corpurile delicte - 65000 lei, s-a dispus trecerea lor în folosul statului.

A fost dispusă încasarea de la Goncear Ior a sumei de 24 500 lei în folosul statului,

1

bani care au fost transmiși lui Goncear Ion, în cadrul acțiunii speciale de investigație

transmiterea controlată a banilor.

data de 29 iunie 2012, cunoscând despre faptul că procurorul r-lui Călărași,

Goncear Taisia, are în gestiune cauza penală pornită pe faptul furtului comis de

către Verega Grigore, i-a comunicat ultimului că are influență asupra acesteia și în

schimbul sumei de 45000 lei, o poate determina să îndeplinească acțiuni ce intră în

obligațiunile sale de serviciu și anume să înceteze urmărirea penală în privința lui

Verega Grigore.

La 02 iulie 2012, în continuarea intențiilor sale, urmărind scopul primirii banilor ce

nu i se cuvin, Goncear Ion, în jurul orei 17:00, aflându-se în incinta barului „Diana”,

amplasat în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor, 11, a primit personal de la Verega Grigore,

bani în sumă totală de 25000 lei, ceea ce constituie o parte din suma anterior pretinsă,

afirmând că are influență asupra procurorului care exercită urmărirea penală.

Ulterior, la 27 iulie 2012, în jurul orei 14:15, Goncear Ion, acționând cu intenție și

având scopul obținerii restului banilor ce nu i se cuvin, aflându-se în preajma imobilului

amplasat în or. Călărași, str. Mihai Eminescu, 33, a primit de la Verega Grigore, banii

rămași din cei anterior negociați, moment în care a fost reținut de către angajații

CCCEC.

Aceste acțiuni ale inculpatului Goncear Ion de către prima instanță au fost încadrate

în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative – trafic de influență, adică

primirea de bani în sumă de 45000 lei, personal, pentru sine, de către o persoană care

are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l

face să îndeplinească acțiuni contrare obligațiunilor sale de serviciu.

- procuror, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care inculpatul Goncear Ion, să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii imputate, prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea

pedepsei de 3 ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal cu termen de

probațiune de 2 ani.

În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat următoarele aspecte:

- argumentarea instanței de fond în sentință este una cel puțin eronată, or, reieșind

din materialele cauzei penale nu se constată suma de 45000 lei, instanța la

determinarea sumei a reieșit, doar din declarațiile inculpatului date în cadrul

ședinței de judecată. Instanța apreciază ca fiind veridice afirmațiile inculpatului,

cum că ultimul nu a cunoscut despre suma mijloacelor financiare aflate în pachet;

2

- instanța a considerat că martorul Verega Grigore, este martor protejat și precum că

organul de urmărire penală nu a examinat acțiunile lui Verega Grigore prin prisma

art. 274 Cod de procedură penală, pe faptul existenței în acțiunile sale a componenței de

infracțiune prevăzută de art. 325 Cod penal;

- Verega Grigore, benevol a depus o plângere la organul de urmărire penală a

CCCEC pentru faptul pretinderii de mijloace financiare de către Goncear Ion și în aceste

condiții nu poate fi vorba de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 325 Cod penal, de

către Verega Grigore;

- ce ține de faptul că Goncear Ion nu este învinuit de extorcare și inițiatorul traficării

este Verega Grigore și este protejat, aceste argumente, sunt nefondate pe motiv că

legislatorul nu a prevăzut acțiunea de extorcare ca o formă alternativă de comitere a

infracțiunii în cadrul laturii obiective în dispoziția articolului 325 Cod penal și nici

agravantă în aliniatele acestui articol;

- cu referire la efectuarea unor acțiuni în afara termenului de urmărire penală - nu

duce la nulitatea acțiunii, dacă aceasta este efectuată în cadrul urmăririi penale, adică la

începerea urmăririi penale și până la terminarea urmăririi penale.

3.1. În apelul suplimentar al acuzatorului de stat, a fost solicitată restituirea motoretei

de marcă ,,Yamaha” lui Goncear Ion, motivând că în cadrul urmăririi penale, prin

procesul-verbal de cercetare la fața locului, a fost ridicată motoreta de model „Yamaha”,

fiind recunoscută ca corp delict și având în vedere că în legătură cu acest corp delict s-au

întreprins toate acțiunile de urmărire penală necesare în prezenta cauză, motoreta

urmează a fi restituită proprietarului.

fost admis parțial apelul procurorului, casată sentința în partea aplicării pedepsei și

pronunțată o nouă hotărâre, după cum urmează:

- Goncear Ion, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 326 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de

500 unități convenționale.

În rest, s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

4.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au atacat-o cu recursuri ordinare:

- procurorul, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicitând casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel, de către un alt complet;

- avocatul Negru Cristina în numele inculpatului Goncear Ion, fără a face trimitere la

prevederile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia cu menținerea

sentinței primei instanțe.

3

2015 au fost admise recursurile ordinare declarate de procurorul din Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Sîli Radu și de avocatul Negru Cristina în numele

inculpatului Goncear Ion, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

19 februarie 2015, în cauza penală în privința lui Goncear Ion și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

admis apelul și apelul suplimentar, declarat de către procurorul în Procuratura

Anticorupție, Negru Ion, împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni din 12 martie 2014,

casată sentința atacată, pronunțată o nouă hotărâre potrivit ordinii stabilite pentru prima

instanță prin care:

A fost recunoscut culpabil Goncear Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326

alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza căruia i-a fost aplicată pedeapsa penală sub formă de

amendă în mărime de 1000 unități convenționale sau 20000 lei în contul statului.

Corpurile delicte – 65500 lei au fost trecute în folosul statului; CD-ul de model

„Esperanza” prezentat de Verega Grigore, CD-ul înregistrarea comunicărilor și caseta

video mini-divi cu imaginile cercetării la fața locului, de păstrat anexat la dosarul cauzei

penale; tampoanele de vată cu care s-au prelucrat palmele lui Goncear Ion de nimicit,

motoreta de model „Yamaha”, vin cod JYS061000020205, aflată la păstrare în boxul din

curtea sediului CCCEC, de restituit proprietarului Goncear Ion.

A fost încasat de la Goncear Ion suma de 24500 lei în folosul statului.

Astfel, în ședința instanței de apel s-a constatat că la 29 iunie 2012, Goncear Ion,

cunoscând despre faptul că procurorul r-lui Călărași, Goncear Taisia, are în gestiune

cauza penală pornită pe faptul furtului comis de către Verega Grigore, i-a comunicat

ultimului că are influență asupra acesteia și în schimbul sumei de 75000 lei, o poate

determina să îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiunile sale de serviciu și anume să

înceteze urmărirea penală în privința lui Verega Grigore.

La 02 iulie 2012, în continuarea intențiilor sale, urmărind scopul primirii banilor ce

nu i se cuvin, Goncear Ion, în jurul orei 17:00, aflându-se în incinta barului „Diana”,

amplasat în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor, 11, a primit personal de la Verega Grigore,

bani în sumă totală de 25000 lei, ceea ce constituie o parte din suma anterior pretinsă,

afirmând că are influență asupra procurorului care exercită urmărirea penală.

Ulterior, în intervalul zilelor de 03 iulie 2012 – 27 iulie 2012, Goncear Ion, purtând

mai multe discuții cu Verega Grigore, atât personal, cât și prin intermediul telefonului,

continuându-și acțiunile sale criminale, a majorat suma de bani pretinși inițial, până la

90000 lei, susținând că restul banilor în sumă de 65000 lei sunt necesari pentru a

determina procurorul în Procuratura raionului Călărași, Goncear Taisia să înceteze

4

urmărirea penală în privința lui Verega Grigore, pe cauza în care ultima exercită

urmărirea penală.

Ulterior, la 27 iulie 2012, în jurul orei 14:15, Goncear Ion, acționând cu intenție și

având scopul obținerii restului banilor ce nu i se cuvin, aflându-se în preajma imobilului

amplasat în or. Călărași, str. Mihai Eminescu, 33, a primit personal de la Verega Grigore,

banii rămași din cei anterior negociați în sumă de 65000 lei, moment în care a fost reținut

de către angajații CCCEC.

Astfel, instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Goncear Ion au fost corect

încadrate juridic de către acuzatorul de stat în baza art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal după

semnele calificative: traficul de influență, adică primirea personală de bani în proporții

mari, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane cu funcție de

demnitate publică, pentru a-l face să îndeplinească sau nu acțiuni în exercitarea funcției

sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. Aceste acțiuni ulterior

greșit au fost recalificate de către prima instanță în baza art. 326 alin. (1) Cod penal.

6.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că instanța de fond la

adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și

astfel, eronat a recalificat acțiunile inculpaților, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

necorespunzătoare materialului probator administrat, ajungând la concluzia că, acțiunile

inculpatului Goncear Ion urmează a fi recalificate.

A menționat instanța de apel că prima instanță neîntemeiat a reținut că Goncear Ion, a

primit personal de la Verega Grigore, bani în sumă de 45000 lei, pentru a influența

persoane cu funcție de demnitate publică și anume procurorul în Procuratura raionului

Călărași, Goncear Taisia, în scopul de a o face să îndeplinească acțiuni ce intră în

obligațiile acesteia de serviciu, totodată, apreciind veridice declarațiile inculpatului

precum că ultimul nu a cunoscut despre suma mijloacelor financiare aflate în pachet în

momentul transmiterii banilor în a doua tranșă. Luând în considerare că în prima tranșă

Verega Grigore, i-a transmis inculpatului suma de 25000 lei, iar pentru a doua tranșă, atât

inculpatul cât și prima instanță nu au putut determina suma concretă aflată în pachetul

transmis de către Verega Grigore la data de 27 iulie 2012, suma de 45000 lei reținută de

către prima instanță ca sumă primită de inculpat nu-și găsește suport probatoriu, nu a fost

confirmată prin alte probe în afară de declarațiile inculpatului Goncear Ion, care nu

coroborează cu celelalte probe analizate anterior și pe care instanța de apel le apreciază

critic, fiind oferite ca o modalitate de apărare în vederea eschivării de la tragerea la

răspundere penală.

Mai specifică instanța de apel că concluzia primei instanțe cu privire la acțiunile lui

Verega Grigore, manifestate printr-un comportament imoral, provocându-1 pe Goncear

Ion, la trafic de influență, aflând din timp de la terțe persoane că, procurorul responsabil

5

de urmărirea penală în dosarul său penal, este mama lui Goncear Ion, fiind eronată și

neîntemeiată, ținând cont de declarațiile inculpatului, care însuși a declarat că, vina o

recunoaște parțial și a explicat că la 29 iunie 2012, cunoscând despre faptul că procurorul

r-lui Călărași, Goncear Taisia, care este mama lui, are în gestiune cauza penală pornită pe

faptul furtului comis de către Verega Grigore, i-a comunicat ultimului, că în schimbul

sumei de 45000 lei o poate determina pe ultima, să înceteze urmărirea penală în privința

lui Verega Grigore. Potrivit declarațiilor inculpatului se combate în totalitate versiunea de

provocare din partea lui Verega Grigore, care în instanța de fond a declarat că la sfârșitul

lunii iunie 2012 în privința lui a fost intentat un dosar penal pentru furturi, care se afla în

gestiunea procurorului din Procuratura r-lui Călărași, Goncear Taisia, în acea perioadă el

a fost contactat de avocatul Goncear Ion, cu care au intrat în biroul de serviciu al

ultimului, unde Goncear s-a prezentat că este fiul cet. Goncear Taisia și i-a comunicat că

poate rezolva toate problemele lui însă pentru aceasta trebuie să achite 5000 Euro.

Instanța de apel statuează că în acțiunile lui Goncear Ion, lipsesc circumstanțe

agravante în temeiul art. 77 Cod penal, iar ca circumstanță atenuantă în temeiul art. 76

Cod penal, instanța a reținut căința sinceră, totodată, luând în considerație toate

circumstanțele cauzei și anume, opinia participanților la proces, inculpatul a săvârșit o

infracțiune gravă, pentru prima dată, a recunoscut vina parțial, instanța de apel

considerând că corectarea și reeducarea inculpatului Goncear Ion, este posibilă fără

izolarea acestuia de societate, stabilindu-i pedeapsă sub formă de amendă penală.

Astfel, instanța de apel a specificat că restabilirea echității sociale, corectarea și

reeducarea inculpatului Goncear Ion, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea inculpatului, cât și din partea altor persoane, poate avea loc doar prin

aplicarea unei pedepse penale sub formă de amendă, în limitele sancțiunii prevăzute de

art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Ion, prin care a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

06 aprilie 2016, cu menținerea sentinței.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele motive:

- a fost provocat pentru a comite infracțiunea;

- instanța de apel nu a apreciat critic încălcările comise de către Organul de urmărire

penală prevăzute de art. 6 § 1 al Convenției (cauza Vanyan vs Rusia), și anume: faptul că

Verega Grigore a fost instigatorul provocator, ce se confirmă prin materialele cauzei

penale și însăși cu declarațiile ultimului date sub jurământ în instanța de judecată, care a

declarat că la data de 02 iulie 2012 fără careva invitație, fiind deja instrumentat de către

ofițerii CCCEC, având asupra s-a un dictafon, s-a prezentat în biroul său de serviciu și a

solicitat să fie apărate interesele sale contra unei sume de bani, concomitent indicând că

mama recurentului conduce cu urmărirea penală într-o cauză unde dânsul este învinuit.

6

La refuzul de a-i apăra interesele, Verega Grigore insista în continuare de a rezolva

problema contra unei sume de bani pentru apărarea intereselor pe un dosar penal care era

bănuit de către Procuratura raionului Ungheni, apoi, singur, fără a fi invitat s-a prezentat

de nenumărate ori la birou, având asupra lui un dictafon, pentru a înregistra discuția, a

înregistrat toată discuția pe care le prezenta la CCCEC;

- de mai multe ori a refuzat să primească careva sume de bani de la Verega Grigore,

însă până la urmă a acceptat, acest fapt demonstrând că a fost supus provocării de a

comite infracțiunea;

- faptul că Verega Grigore este un provocator și intenționat a provocat infracțiunea

dată se denotă prin aceia că el la 22 august 2012, aflându-se în automobilul condus de

către Zaharia și nedorind să achite pentru serviciile prestate a declarat că este colaborator

a CCCEC în calitate de agent sub acoperire, cu salariu de 6000 1ei și are la prelucrare

cauza penală pe faptul luării de mită și menționa că a instrumentat cazul dat ca să se

răzbune pe părinți;

- discuția între el și Verega Grigore, a fost înregistrată pe un dictafon, care conform

prevederilor art. 158 din Codul de procedură penală (în redacția Legii din 2003), după

examinare necesita a fi recunoscut ca corp delict, cu toate acestea așa corp delict

la materialele dosarului nu este anexat;

- reieșind din faptul că tehnica specială înregistrează convorbirile audio și video pe

un suport electronic de tip MicroFlaschCard SD, anume aceste suporturi electronice

necesitau a fi anexate ca corp delict la cauza penală, ci nu CD-uri, proveniența cărora nu

este cunoscută și dubioasă și care de facto nu pot servi drept corp delict și probă;

- organul de urmărire penală nu a numit expertiza vocii, prin care ar fi demonstrat

veridicitatea discuțiilor purtate anume de el, ci nu de către o altă persoană;

- organul de urmărire penală a anexat la materialele cauzei o scrisoare din

16 martie 2013, prin care a solicitat păstrarea la judecătorul de instrucție a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău a materialelor care conțin înregistrările convorbirilor telefonice,

altor convorbiri, precum și a copiilor de pe procesele-verbale ale acțiunilor respective, pe

când urmărirea penală a fost finisată la 22 februarie 2013;

- în instanță de către partea acuzării nu a fost prezentat vre-un suport electronic și

caseta video pe care se deține originalul discuțiilor;

- prin ordonanța procurorului anticorupție Morari V. din 29 iunie 2012 a fost creat

grupul de ofițeri pentru efectuarea urmăririi penale, printre care și ofițerul Morozan

Roman. La data de 27 iulie 2013 a fost efectuată percheziție în biroul de serviciu, situat

în or. Călărași, str. Alexandru cel Bun, de către OUP a CCCEC Morozan Roman, care

este fiul judecătorului Morozan Ion, ceia ce contravine art. 33 Cod de procedură penală;

- în procesul-verbal de percheziție este indicată ora începerii „14.30”, cu toate

acestea în înregistrările video efectuate la data și ora respectivă este înregistrată discuția

în stradă efectuată între el și Verega, ceia ce pune la îndoială veridicitatea procesului

7

verbal în cauză, deoarece nu este posibil la aceiași dată și oră să fie efectuate două acțiuni

de urmărire penală;

- instanța de apel nu s-a expus asupra sumei de 100 dolari SUA ridicate în cadrul

percheziției;

- la data de 29 iunie 2012 s-a dispus începerea urmăririi penale în temeiul art. 326

alin. (2) lit. c) Cod penal, termenul de urmărire penală fiind fixat de procuror până la data

de 15 februarie 2012. Necătând la faptul că termenul de urmărire penală a expirat,

organul de urmărire penală grav a încălcat Legislația în vigoare, efectuând acțiuni de

urmărire penală în afara termenului stabilit, aducând la cunoștință despre finisarea

urmăririi penale tocmai la 22 februarie 2013;

- reținerea a fost efectuată cu grave încălcări a legislației naționale și anume a

prevederilor art. 167 Cod de procedură penală și articolului 5 § 1 și § 5 al Convenției

pentru Drepturile Omului, deoarece în procesul-verbal de reținere este indicat locul

întocmirii procesului-verbal mun. Chișinău, cu toate că procesul-verbal în cauză a fost

întocmit în or. Călărași;

- la efectuarea reținerii nu a participat avocatul Timofei Sorin, iar la materialele

dosarului lipsește mandatul acestuia indicat în procesul-verbal de reținere cu nr. 0152515

din 27 iulie 2012, în procesul-verbal de reținere este aplicată o altă semnătură de o

persoană necunoscută;

prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință

procurorul Ghervas Iurie, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că

recurentul, potrivit art. 430 Cod de procedură penală, este obligat să indice temeiurile

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și în ce constă problema de drept, de

importanță generală abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță, ce

duce la casarea hotărârii.

La fel, procurorul a indicat că judecând cauza, instanța de apel, în strictă

conformitate cu prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, a înlăturat

omisiunile reținute de instanța de recurs și just a constatat circumstanțele de drept și de

fapt ale cauzei și, corespunzător, corect a încadrat acțiunile făptuitorului.

materialele cauzei, ținând seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, din următoarele

considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

8

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

La caz, se reține că deși recurentul nu indică niciun temei prevăzut de art. 427 Cod

de procedură penală, potrivit textului recursului declarat de recurent, se deduce că acesta

contestă decizia instanței de apel, sub aspectul prezenței temeiurilor prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, art. 6 CEDO și anume că „hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită, încălcarea dreptului la un proces echitabil”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

invocând în acest context următoarele.

Astfel, Colegiul penal constată că instanța de apel la adoptarea soluției de admitere

a apelului și apelului suplimentar declarat de procuror, și recunoscându-l culpabil pe

Goncear Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu

aplicarea pedepsei penale sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale,

a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată, instanța

de recurs apreciază că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă

a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

Totodată, reieșind din conținutul recursului, Colegiul penal atestă că recurentul

critică decizia instanței și din motiv că aceasta nu a dat o apreciere corespunzătoare

probelor cercetate, or, că la această etapă a procedurilor, instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare,

întrucât aceasta este atributul exclusiv al instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal nu va

examina criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt

stabilită de instanța de apel, corectitudinea soluției de condamnare adoptate în privința lui

Goncear Ion, de către instanța de apel.

Totodată, în același context, urmează a se remarca că, în cadrul procesului penal

aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente, deoarece întregul volum

9

de muncă depus de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de

părțile din proces, se concretizează pe soluția ce este dată în urma acestei activități.

Însă, cu toate acestea, instanța de recurs reiterează, că chestiunea de apreciere a

probelor și temeinicia faptelor dovedite de ele, nu este obiect de cercetare la etapa

judecării recursului. Deci, pentru a constitui temei de casare eroarea de fapt trebuie să fie

gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie

vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea

unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe

care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății, după verificarea actelor cauzei, o atare eroare nu a fost

constatată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs susține, că soluția instanței de apel este argumentată și

corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de

judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, care au fost

just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce.

De asemenea, cu referire la critica inculpatului precum că a fost provocat pentru a

comite infracțiunea, iar Verega Grigore a fost instigatorul provocator, cât și faptul că de

mai multe ori a refuzat să primească careva sume de bani, Colegiul penal le respinge ca

fiind neîntemeiate, or, provocarea (provokacija) unei infracțiuni este similară dar nu si

echivalentă cu instigarea (kurstymas). Provocarea este o formă a instigării ce constă în

încurajarea unei persane să comită o infracțiune, pentru ca ulterior să poată fi trasă la

răspundere penală. Din punct de vedere juridic, provocarea nu întotdeauna constituie

motiv de înlăturare a răspunderii penale.

Or, conform stenogramei discuțiilor (f. d. 13 – 16, vol. I) însăși inculpatul Goncear

Ion, a fost acela care i-a propus modul de ajutor fraudulos lui Verega Grigore,

comunicându-i că problema o poate rezolva în cel mai bun mod, comunicându-i că la

Chișinău, astfel de probleme se soluționează contra sumei de 5000 euro.

Prin urmare, presupunând că chiar dacă Goncear Ion a fost instigat de Verega

Grigore să accepte mijloacele bănești și să influențeze careva persoane cu demnitate

publică, trebuie subliniat faptul că instigarea a îmbrăcat forma unei simple oferte și nu

cea a amenințării ori șantajului. Acesta era în măsură să refuze (și trebuia să refuze)

oferta ilicită. Din declarația lui Goncear Ion rezultă că acesta înțelese-se natura conduitei

ce i se cerea a o urma și a acceptat să comită infracțiunea neconstrâns de nimeni, mai

mult ca atât că însăși inculpatul i-a sugerat lui Verega Grigore o astfel de modalitate de

soluționare a problemei.

La acest capitol, urmează a fi reținut drept neîntemeiat argumentul recurentului

referitor la faptul că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6

CEDO deoarece ipoteza de „provocare a inculpatului” trebuie să fie posibilă și credibilă,

10

nu doar o afirmație, o pretinsă provocare ce pare irealizabilă sau este absurdă, imposibil

de a exista și de a avea efect.

Colegiul penal constată, că motivul provocării infracțiunii nu și-a găsit

confirmarea, fiindcă la baza deciziei de condamnare pe art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal,

care este o infracțiune contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, au fost puse

ca probe decisive declarațiile martorului Verega Grigore din cadrul procesului penal

(f. d. 20 – 27, vol. I); stenogramele discuțiilor dintre Goncear Ion și Verega Grigore (f. d.

13 – 16, vol. I; 38 – 41, vol. I; 56, vol. I; 61 – 62, vol. I), unde inculpatul a menționat că

poate s-o influențeze pe mama sa Goncear Taisia, care este procuror în Procuratura

Călărași, contra unei sume de bani, pentru a clasa dosarul în care figura Verega Grigore,

cât și primirea mijloacelor bănești de către inculpat, ceea ce nu poate fi neglijat, căci

anume aceste acțiuni sunt cuprinse de dispoziția art. 326 Cod penal.

Totodată, Colegiul penal statuează că la materialele dosarului lipsesc careva probe

ce ar confirma invocarea recurentului precum că de mai multe ori a refuzat să primească

careva sume de bani de la Verega Grigore, or, ultimul nu a atacat cu apel sentința de

condamnare în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, mai mult ca atât, chiar a solicitat

menținerea acesteia, prin care a fost eliberat de răspunderea penală cu tragerea la

răspundere contravențională, astfel, fiind de acord cu constatarea dată precum că a

săvârșit o faptă ce conține semnele componenței de infracțiune numai că în sumă de

45000 lei. Mai mult ca atât, că nici din conținutul stenogramelor discuțiilor dintre

Goncear Ion și Verega Grigore (f. d. 13 – 16, vol. I; 38 – 41, vol. I; 56, vol. I; 61 – 62,

vol. I) nu se reliefează o astfel de împotrivire, ba din contra anume Goncear Ion, a fost

acela care l-a încurajat pe Verega Grigore să facă rost de suma potrivită întru evitarea

unei eventuale pedepse cu închisoare.

La fel, ca pur declarative Colegiul penal apreciază și invocările recurentului

precum că însuși dictafonul pe care s-a înregistrat discuția sa cu Verega Grigore urma a

fi recunoscut ca corp delict, cât și faptul că tehnica specială înregistrează convorbirile

audio și video pe un suport de tip MicroFlaschCard SD, și anume acest suport necesita a

fi anexat ca corp delict la cauza penală, ci nu CD-uri, or, convorbirile duse între

inculpatul Goncear Ion și martorul Verega Grigore, sunt transcrise pe suport de hârtie

„stenograme”, pe care recurentul nu le-a contestat, sau nu a invocat careva obiecții asupra

corectitudinii întocmirii acestora, mai mult ca atât, veridicitatea acestor probe se

confirmă și prin declarațiile martorului Verega Grigore, care a fost avertizat pentru

răspunderea ce o poartă pentru darea declarațiilor mincinoase cu bună știință conform

art. 312 Cod penal. La fel, nu a constituit o necesitate ca organul de urmărire penală să

numească expertiza vocii, or, atât martorul Verega Grigore, cât și inculpatul Goncear Ion,

nu au negat faptul că au purtat careva discuții între ei, referitor la săvârșirea infracțiunii

ce îi este încriminată ultimului.

Totodată, urmează de reținut că CD-ul potrivit dicționarului explicativ român

constituie tip de disc optic, capabil să stocheze cantități mari de date, or, potrivit art. 164

11

Cod de procedură penală, înregistrările audio sau video, fotografiile, mijloacele de

control tehnic, electronic, magnetic, optic și alți purtători de informație tehnico-

electronică, dobândite în condițiile prezentului cod, constituie mijloace de probă dacă ele

conțin date sau indici temeinici privind pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni și dacă

conținutul lor contribuie la aflarea adevărului în cauza respectivă.

Astfel, legislația în vigoare nu prevede careva restricții întru modalitatea de stocare

a informației pe CD sau pe MicroFlaschCard SD, într-un final acestea având menirea de

a stoca informația cu ulterioara lor vizualizare sau audiere pentru a confirma sau infirma

o anumită acțiune sau inacțiune.

Colegiul penal apreciază ca o modalitate de eschivare de la răspunderea penală și

invocarea recurentului precum că organul de urmărire penală abia la 16 martie 2013 a

solicitat păstrarea la judecătorul de instrucție a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a

materialelor care conțin înregistrările convorbirilor telefonice, altor convorbiri, precum

și a copiilor de pe procesele-verbale ale acțiunilor respective, pe când urmărirea penală

a fost finisată la 22 februarie 2013, urmează de reținut că o astfel de eroare comisă de

către organul de urmărire penală nu constituie o încălcare esențială ce poate influența

soluția adoptată în speța dată, or, informația ce se conținea pe aceste materiale nu a

suportat careva modificări sau deteriorări în detrimentul inculpatului.

Nu poate fi reținut nici argumentul precum că partea acuzării în instanță nu a

prezentat vre-un suport electronic și casetă video pe care se deține originalul discuțiilor,

astfel, Colegiul penal specifică că la materialele dosarului sunt atașate și alte probe

decisive care confirmă vinovăția inculpatului și modalitatea de comitere a acestei

infracțiuni, cum ar fi recunoașterea vinovăției ca învinuit (f. d. 181 – 182, vol. I),

conținutul stenogramelor discuțiilor dintre Goncear Ion și Verega Grigore (f. d. 13 – 16,

vol. I; 38 – 41, vol. I; 56, vol. I; 61 – 62, vol. I), cât și declarațiile martorului Verega

Grigore din cadrul procesului penal (f. d. 20 – 27, vol. I), neatacarea sentinței de

condamnare.

Ca pur declarativă, Colegiul penal apreciază și invocarea precum că la data de

27 iulie 2013 a fost efectuată percheziție în biroul său de serviciu, situat în or. Călărași,

str. Alexandru cel Bun, de către OUP a CCCEC Morozan Roman, care este fiul

judecătorului Morozan Ion, ceia ce contravine art. 33 Cod de procedură penală,or,

recurentul nu a indicat ce acte procesuale a întocmit ofițerul de urmărire penală a CCCEC

Morozan Roman, care ulterior au fost confirmate de către tatăl acestuia Morozan Ion în

calitate de judecător de instrucție.

Mai mult ca atât, inculpatul a indicat în procesul-verbal de percheziție din 27 iulie

2012 precum că nu are obiecții, astfel fiind de acord cu cele constatate în procesul-verbal

și cu persoana celui care l-a întocmit (f. d. 116, vol. I).

Totodată, Colegiul penal statuează că potrivit art. 427 alin. (2) temeiurile

menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în

apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, prin urmare nu pot fi reținute

12

argumentele recurentului precum că în procesul-verbal de percheziție este indicată ora

începerii „14.30”, cu toate acestea în înregistrările video efectuate la data și ora

respectivă este înregistrată discuția în stradă efectuată între el și Verega, ceia ce pune la

îndoială veridicitatea procesului verbal în cauză, deoarece nu este posibil la aceiași dată

și oră să fie efectuate două acțiuni de urmărire penală; instanța de apel nu s-a expus

asupra sumei de 100 dolari SUA ridicate în cadrul percheziției; la data de 29 iunie 2012

s-a dispus începerea urmăririi penale în temeiul art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal,

termenul de urmărire penală fiind fixat de procuror până la data de 15 februarie 2012.

Necătând la faptul că termenul de urmărire penală a expirat, organul de urmărire

penală grav a încălcat Legislația în vigoare, efectuând acțiuni de urmărire penală în

afara termenului stabilit, aducând la cunoștință despre finisarea urmăririi penale tocmai

la 22 februarie 2013; reținerea a fost efectuată cu grave încălcări a legislației naționale

și anume a prevederilor art. 167 Cod de procedură penală și articolului 5 § 1 și § 5 al

Convenției pentru Drepturile Omului, deoarece în procesul-verbal de reținere este

indicat locul întocmirii procesului-verbal mun. Chișinău, cu toate că procesul-verbal în

cauză a fost întocmit în or. Călărași; la efectuarea reținerii nu a participat avocatul

Timofei Sorin, iar la materialele dosarului lipsește mandatul acestuia indicat în

procesul-verbal de reținere cu nr. 0152515 din 27 iulie 2012, în procesul-verbal de

reținere este aplicată o altă semnătură de o persoană necunoscută, dat fiind faptul că

inculpatul nu s-a folosit de dreptul său de a ataca cu apel sentința, fiind de acord cu cele

constatate de prima instanță deci, nu poate invoca în recurs motive neinvocate în apel.

La acest capitol, Colegiul penal mai conchide netemeinicia acestora, or, potrivit

procesului-verbal de percheziție din 27 iulie 2012 în care este indicată ora începerii

percheziției și examinării corporale 14:30 și finisării acesteia la 15:02, recurentul

Goncear Ion nu a invocat careva obiecții asupra modalității întocmirii și conținutului

acestuia (f. d. 91 – 92), chiar și dacă s-ar admite și faptul că a fost indicată ora greșită,

aceasta fiind o eroare materială ce nu poate influența soluția instanței de apel.

La fel, Colegiul penal indică că Goncear Ion, urmează să se adreseze organelor

competente pentru a stabili soarta bancnotei de 100 dolari SUA, or, inculpatul nu a

contestat cu apel sentința întru invocarea acestei cerințe.

Colegiul penal mai invocă că corupția are un caracter universal, manifestându-se în

forme diverse la nivel politic, administrativ, economic, social etc., astfel că abordarea

științifică a acestui fenomen nu este acceptată, decât în context interdisciplinar, dar din

totdeauna fiind important de a evidenția în primul rând acele manifestări care cad sub

incidența legii pentru a le sancționa.

Infracțiunile de corupție posedă o individualitate proprie bine marcată nu numai

sub aspectul juridico-penal, dar și prin existența multiplelor particularități, în ceea ce

privește tactica și metodica descoperirii lor.

Totodată, corupția este strâns legată cu alte delicte infracționale - delapidări,

evaziuni fiscale, spălarea banilor, crima organizată etc., - cu toate care în ansamblu

13

amenință serios statul, valorile democratice, fapt care impune autoritățile să ia măsuri

prompte și efective în vederea prevenirii și combaterii acestor fenomene.

recurent ce ar fi afectat decizia sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de

instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil

fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Goncear Ion,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2016, în

cauza penală privindu-l pe Goncear Ion Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 decembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

14