1ra-1647/2016 — Art.187 alin. 2 lit. b, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 23 martie 2016, inculpații Goncear Mihail Valeriu și Goncear Sergiu Valeriu au fost recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal și în baza acestei Legi au fost condamnați la închisoare a câte – 5 (cinci) ani fiecare, fără amendă. În baza dispoziției art.90 Cod penal pedeapsa stabilită în privința lui Goncear Mihail și Goncear Sergiu s-a suspendat pe un termen a câte 5 (cinci) ani fiecare cu obligarea acestora să nu părăsească domiciliul fără consimțământul organului competent, să nu frecventeze localurile de agrement și să restituie prejudiciul material cet. Borețcaia Olga în termen de 1 (una) lună. S-a dispus încasarea de la Goncear Mihail și Goncear Sergiu în beneficiul cet. Borețcaia Olga suma de 1 000,0 (una mie) lei cu titlu de daună. 1

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la data de 27 octombrie 2015, aproximativ la ora 03:15 min., Goncear Mihail împreună și prin înțelegere prealabilă cu Goncear Sergiu, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altor persoane, acționând cu intenție directă le-au atacat pe cet. Borețcaia Olga aplicând forța fizică prin răsucirea mâinilor și astuparea gurii, au sustras în mod deschis o geantă din piele de culoare neagră la prețul de 900 lei, în care se afla un telefon mobil de model „ZTE”, în care era instalată cartela SIM nr.079043094 la prețul de 1 000 lei, iar de la cet. Țurcan Marina în mod deschis au sustras de la gât un lănțișor cu cruce din aur la prețul de 4 000 lei și un cercel din aur de la urechea stângă la prețul de 1 500 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută. Astfel, prin acțiunile sale Goncear Mihail și Goncear Serghei au cauzat părților vătămate o daună materială considerabilă în sumă totală de 7 400 lei. Aceste acțiuni ale inculpaților Goncear Sergiu și Goncear Mihail au fost încadrate în baza art. 187 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal, după semnele calificative – jaful, adică „sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvîrșit de două persoane cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei și cu cauzarea de daune considerabile”.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura sect. Buiucani mun. Chișinău, Zamă Sergiu, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentința primei instanțe și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații Goncear Sergiu Valeriu și Goncear Mihail Valeriu să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsă lui Goncear Sergiu Valeriu 9 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și lui Goncear Mihail Valeriu - 8 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului, s-a invocat că, sentința pronunțată în privința inculpaților Goncear Mihail și Goncear Sergiu este pasibilă anulării deoarece, instanța de judecată, nu a dat o apreciere obiectivă acțiunilor acestora în ansamblul probelor prezentate de acuzare și în prisma principiilor generale a procedurii penale, studiindu-le superficial, incomplet și neobiectiv. Astfel, instanța de judecată, eronat și contrar legii a recalificat acțiunile inculpaților de la art. 188 alin. (2) lit. b), e) și f) la art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2016, apelul declarat de către procurorul în Procuratura sect. Buiucani mun. Chișinău, Zamă Sergiu a fost respins ca nefondat și menținută fără modificări sentința primei instanțe. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpaților Goncear Mihail și Goncear Sergiu în 2 baza art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, după indicii calificativi – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei și cu cauzarea de daune considerabile”. Instanța de apel a menționat că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. În pofida faptului că inculpații Goncear Sergiu și Goncear Mihail vina în cele incriminate au recunoscut-o parțial, instanța de apel a menționat că vinovăția acestora se dovedește prin cumulul de probe acumulate la materialele dosarului, cercetate în instanța de fond, verificate de către instanța de apel fiind consemnate în procesul verbal al ședinței instanței de apel, și anume: declarațiile părții vătămate Țurcanu Marina; declarațiile părții vătămate Borețcaia Olga; informația 902 din 27.10.2015, ora 03:12 min., conform căreia pe str. I. Creangă nr.64 o persoană strigă afară, informație jaf (f.d.8); proces verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 27.10.2015, conform căruia Țurcan Marina și Borețcaia Olga au solicitat organelor de poliție atragerea la răspundere conform legii a persoanelor necunoscute, care la data de 27.10.2015, aproximativ la ora 03:15 min. le-au atacat și au sustras de la Țurcan Marina de la gât un lănțișor cu cruce din aur la prețul de 4 000 lei și un cercel din aur de la urechea stângă la prețul de 1 500 lei, astfel cauzându-i victimei un prejudiciu material considerabil în valoare de 5 500 lei, iar de la Borețcaia Olga o geantă din piele de culoare neagră la prețul de 9 00 lei, în care se afla un telefon mobil de model „ZTE” la prețul de 1 000 lei cu cartela SIM nr.079043094, astfel cauzându-i victimei un prejudiciu material considerabil în valoare de 1 900 lei (f.d.9,12); proces verbal de ridicare din 27.10.2015, conform căruia de la cet. Borețcaia Olga a fost ridicată o geantă din piele de culoare neagră (f.d.20); recipisa de primire a genții din piele de culoare neagră de către cet. Borețcaia Olga (f.d.21); raport de constatare medico-legală nr.5354 din 28.10.2015, conform căruia în rezultatul examenului medico-legal al cet. Borețcaia Olga s-au constatat excoriații pe față, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare neînsemnată (f.d.25); proces verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28.10.2015, conform căruia partea vătămată Țurcanu Marina a recunoscut persoanele din fotografia nr. 3 și nr. 1 ca fiind persoanele care i-au sustras bunurile (f.d.34,35); proces verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28.10.2015, conform căruia partea vătămată Borețcaia Olga a recunoscut persoana din fotografia nr. 5 și nr. 2 ca fiind persoanele care i-au sustras bunurile personale (f.d.36,37); proces verbal de recunoaștere a persoanei din 30.10.2015, cu imaginile foto, conform căruia Plucci Vladimir a recunoscut persoana cu nr.2, ca fiind persoana după care a fugit în noaptea din 27.10.2015 și care a aruncat o geantă, pe str. Doina și Ion Aldea Teodorovici 10/3 (f.d.40-41); cererea părții vătămate Țurcanu Marina din 01.02.2016, prin care solicită încasarea în mod solidar 3 de la inculpații Goncear S. și Goncear M. prejudiciul cauzat (f.d.116). Reieșind din cele relatate, instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a constatat că prin acțiunile sale inculpații Goncear Mihail și Goncear Sergiu au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal. Instanța de apel a menționat că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite de Goncear Mihail și Goncear Sergiu încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească. Astfel, instanța de apel a menționat că instanța de fond corect a reîncadrat acțiunile inculpaților Goncear Mihail și Goncear Sergiu din baza art. 188 alin.(2) lit. b), e), și f) în baza art.187 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal, ori în urma cercetării judecătorești a fost stabilit cu certitudine, motivul, intenția și scopul comiterii acestei fapte unde nu a fost constatată amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, folosirea cuțitului de către făptuitori, fapt confirmat prin declarațiile părților vătămate și raportul de constatare medico-legală nr.5354 din 28.10.2015, unde din spusele cet. Borețcaia Olga, că la data de 27.10.2015, în jurul orei 03:00 min., în stradă, a fost agresată fizic cu scop de jaf, de către două persoane necunoscute, fiind lovită cu pumnii în cap și față, conform căruia în rezultatul examenului medico-legal s-au constatat excoriații pe față, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare neînsemnată (f.d.25), deci în cazul dat nu a avut loc nici violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate și respectiv nu poate fi calificată - drept tâlhărie. În acest sens, instanța de apel nu a reținut argumentele invocate de acuzatorul de stat cu privire la faptul că instanța de fond eronat a recalificat acțiunile inculpaților, iar aceștia prin acțiunile intenționate au comis infracțiunea prevăzută la art. 188 alin.(2) lit. b), e), și f) Cod penal - tâlhăria, ori de către instanța de apel a fost reținut faptul că latura obiectivă a tâlhăriei - se manifestă prin acțiuni cu caracter agresiv, atac deschis asupra victimei, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătatea persoanei agresate, ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Mai mult, reieșind din eforturile de cupiditate ale inculpaților Goncear Mihail și Goncear Sergiu, nu au adus atingere integrității corporale victimelor, solicitând scoaterea lănțișorului de la gât de către aceasta, întreprinzând acțiuni de scoatere prin ruperea cercelului, dar nu și lobul urechii, iar Goncear S. a încercat de a scoate inelul de pe mâna cet. Borețcaia Olga, însă ultima a opus rezistență și nu a reușit, de aceea nu poate fi reținut ca un pericolul real al amenințării aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, ceea ce de fapt denotă și lipsa intenției de a comite un atac tâlhăresc. La fel, instanța de apel a conchis că potrivit declarațiilor părților vătămate și anume prin versiunea părții vătămate Borețcaia Olga privind deținerea unui obiect dur la 4 comiterea faptei infracționale, nu poate fi calificat drept un pericol real, însoțit cu amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei, întrucât o asemenea amenințare din partea inculpaților nu a avut loc. Mai mult, partea vătămată Țurcanu Marina cât și partea vătămată Borețcaia Olga au confirmat în ședința de judecată, susținând aceste declarații și în ședința instanței de apel precum că cuțit la inculpat nu au văzut, iar partea vătămată Borețcaia a invocat că a simțit ceva tare la gît și a crezut că e cuțit, dar nu susține aceasta deoarece nu a văzut cuțitul. Astfel, reținând cele relatate, instanța de apel nu a reținut ca plauzibile argumentele invocate de apelant precum că partea vătămata Borețcaia Olga nu a confirmat că a fost atacată cu un cuțit numai din motivul că nu-1 putea descrie, ori chiar în declarațiile acesteia este invocat faptul că aceasta a crezut că e cuțit, însă nu poate concretiza ce fel de obiect a fost, confirmând faptul că în acea seară a consumat bere și că Goncear Mihail a invitat-o pe prietena sa Marina la dans, care a refuzat și alte discuții nu au fost între ei. Nu a văzut cuțit la inculpați în acea seară. Reiterând, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a stabilit că la momentul comiterii infracțiunii Goncear Sergiu nu deținea asupra sa cuțit și părțile vătămate nu au fost amenințate, iar partea acuzării nu a prezentat careva probe din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, decât declarațiile părților vătămate, care în ședința de judecată cu certitudine nu au confirmat amenințarea și prezența cuțitului la inculpați. Deci, instanța de apel nu a reținut argumentele invocate de acuzatorul de stat precum că instanța de fond nu a dat o apreciere obiectivă acțiunilor inculpaților în ansamblul probelor prezentate de acuzatorul de stat și în prisma principiilor generale a procedurii penale, ori de către instanța de fond probele au fost studiate minuțios, complet și obiectiv, pronunțând o sentință legală și întemeiată. Instanța de apel a menționat că la stabilirea pedepsei, prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii, personalitatea infractorilor, circumstanțele cauzei, precum și de influența pedepsei asupra inculpaților. Astfel, la stabilirea pedepsei prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61 și 75 Cod penal, ținând cont de faptul că inculpații Goncear Mihail și Goncear Serghei anterior nu au fost condamnați, au recunoscut parțial vinovăția incriminată și anume au recunoscut că au comis un jaf și sincer se căiesc în cele săvârșite, Goncear Mihail este căsătorit și are - 2 copii minori la întreținere, oficial nu sunt angajați în câmpul muncii, au restituit prejudiciul cauzat părții vătămate - Țurcan Marina, care a lăsat aplicarea pedepsei la discreția instanței de judecată, au recunoscut suma prejudiciului cauzat părții vătămate Borețcaia Olga - 1 000 lei și au dorit să o restituie, care a solicitat să fie pedepsiți conform legii, și-au cerut scuze pentru cele întâmplate de la părțile vătămate. Prin prisma prevederilor art. 16 pct. 4) Cod penal, fiind apreciat gradul de pericol al infracțiunii săvârșite de inculpații Goncear Mihail și Goncear Serghei, infracțiunea 5 se califică ca o infracțiune gravă, iar ținând cont de personalitatea inculpaților, care anterior nu au fost condamnați, s-au aflat în stare de arest din 28.10.2015-23.03.2016 (circa 5 luni), de rolul fiecăruia până la comiterea infracțiunii și după, de faptul că atât inculpații, cât și părțile vătămate erau în stare de ebrietate, instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia că inculpații vor putea fi corectați și reeducați stabilindu-le o pedeapsă echitabilă conform sancțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) Cod penal, fără amendă, din motivul stării materiale, care lasă de dorit, cu aplicarea dispoziției art.90 Cod penal, dându-le posibilitate de a restitui integral prejudiciul părților vătămate și a se manifesta în societate în stricta exercitare a Legii. Prin urmare, instanța de apel a considerat că, prima instanță a aplicat o pedeapsă legală, întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, iar argumentele procurorului de aplicare în privința inculpaților a unei pedepse cu închisoare sunt doar declarative, fără temei legal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță în alt complet de judecată. Recurentul a invocat în cererea sa de recurs următoarele motive : - potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - recurentul menționează că de către organul de urmărire penală, Goncear Mihail și Goncear Sergiu au fost învinuiți în aceea că : ei, la 27.10.2015 aproximativ la orele 03:15, în timp ce cet. Borețcaia Olga și Țurcan Marina se deplasau pe str. Ion Creangă, municipiul Chișinău, în apropierea blocului locativ nr.64, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, împreună și prin înțelegere prealabilă, le-au atacat din spate cu un cuțit folosit în calitate de armă și amenințîndu-le cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, lovind-o pe Borețcaia Olga de cîteva ori în regiunea capului, au sustras în mod deschis o geantă din piele de culoare neagră la prețul de 900 lei, în care se afla un telefon mobil de model ,,ZTE”, în care era instalată cartela SIM nr.079043094 la prețul de 1000 lei, iar pe Țurcan Marina doborînd-o la pămînt, i-au sustras deschis de la gît un lănțișor cu cruce din aur la prețul de 4000 lei, și un cercel din aur de la urechea stîngă la prețul de 1500 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută, cauzînd părților vătămate o daună materială considerabilă în sumă totală de 7400 lei; - astfel, Goncear Sergiu și Goncear Mihail, prin acțiunile lor intenționate au comis: „tîlhăria, adică atacul săvîrsit asupra unei persoane în scopul sustragerii 6 bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătatea persoanei, sâvîrșit de două persoane, cu aplicarea unui obiect folosit în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal; - vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, este demonstrată prin: declarațiile părții vătămate Borețcaia Olga; declarațiile părții vătămate Țurcanu Marina; declarațiile martorului Plucci Vladimir; informația 902 din 27.10.2015, ora 03:12 min.; proces verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 27.10.2015; proces verbal de ridicare din 27.10.2015; raport de constatare medico-legală nr.5354 din 28.10.2015; proces verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28.10.2015; proces verbal de recunoaștere a persoanei din 30.10.2015 cu imaginile foto; - din cuprinsul actului de sesizare, plângerea cet. Borețcaia Olga, precum că a fost atacată cu un cuțit, cât și din declarațiile date organului de urmărire penală și în ședința de judecată precum că a fost atacată de către Goncear Sergiu cu un obiect folosit în calitate de armă, se constată clar, că Goncear Sergiu și Goncear Mihail au comis tâlhăria și nu jaful cum a fost recalificat de către instanța de judecată, deoarece au sustras bunurile amenințând părțile vătămate Țurcan Marina și Borețcaia Olga cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei aplicând un obiect folosit în calitate de armă; - potrivit Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.23 din 28.06.2004. modificată de Hotărîrea Plenului CSJ nr. 12 din 22.12.2014, prin „atac” trebuie de înțeles acțiunile agresive ale făptuitorului, care sunt însoțite de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violență; - recurentul menționează că din speță rezultă că părțile vătămate au fost atacate și amenințate cu un obiect asemănător cu cuțit, iar amenințarea dată partea vătămată a perceput-o ca una reală; - în asemenea circumstanțe, consideră recurentul că concluziile instanțelor de judecată, prin care acțiunile inculpaților Goncear Mihail și Goncear Sergiu au fost calificate ca jaf sunt eronate, or, potrivit circumstanțelor cauzei ultimii urmează să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, adică tîlhărie.

Inculpații Goncear Sergiu și Goncear Mihail au depus referință asupra recursului declarat de către procurorul Miron Constantin, solicitînd inadmisibilitatea acestuia din motiv că motivele invocate de către acesta nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. Recurenții menționează că instanța de apel la examinarea apelului acuzării a respectat prevederile art. 414 CPP RM, a examinat cauza penală sub toate aspectele, s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și-a motivat pe deplin soluția adoptată, iar careva eroare gravă de fapt, după cum susține recurentul, instanța de apel 7 nu a admis, instanțele de judecată just încadrînd acțiunile inculpaților în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) CP RM, în baza probelor administrate. Instanța de apel corect a constatat, că reieșind din eforturile lor de cupiditate, nu au fost aduse atingerea integrității corporale victimelor, inculpații solicitînd scoaterea lănțișorului de la gît de către aceasta, întreprinzînd acțiuni de scoatere prin ruperea cercelului, dar nu și lobul urechii, iar Goncear Sergiu a încercat să scoată inelul de pe mîna lui Borețcaia Olga, ultima însă a opus rezistență și nu a reușit. Prin urmare, nu poate fi reținut ca un pericol real al amenințării aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, ceea ce de fapt denotă și lipsa intenției de a comite un atac tîlhăresc. La fel, inculpații menționează că părțile vătămate au confirmat în ședința de judecată atît în instanța de fond, cît și în ședința instanței de apel precum, că cuțit la inculpat nu au văzut, iar partea vătămată Borețcaia Olga a invocat că a simțit ceva tare la gît, și a crezut că e cuțit, dar nu susține aceasta deoarece nu a văzut cuțitul. Consideră recurenții, că instanțele de judecată inferioare întemeiat au stabilit, că la momentul comiterii infracțiunii, Goncear Sergiu nu deținea cuțit asupra lui, iar părțile vătămate nu au fost amenințate de către acesta. Partea acuzării nu a prezentat careva probe din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității privind vinovăția inculpaților în baza art. 188 alin. (2) CP RM. Inculpații mai menționează că argumentele recurentului poartă un caracter declarativ și nu sunt confirmate de probe pertinente, care ar servi temei de intervenire în soluția adoptată de instanța de apel, prin urmare dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel nefiind întemeiată. Consideră recurenții, că instanța de apel a efectuat o analiză completă a circumstanțelor cauzei, concluzia instanței este bazată pe probe obiective, concludente și pertinente și nu se constată prezența erorilor de drept care ar genera casarea hotărârii atacate de partea acuzării.

Judecînd recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate 8 de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sânt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s- a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Revenind la textul recursului ordinar declarat de către procurorul Miron Constantin se constată că recurentul invocă temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, evidențiind faptul că prin decizia instanței de apel nu s-a dat răspuns la motivele specificate de către apelant în apelul declarat. Verificând criticile expuse în recursul declarat de procurorul Miron Constantin, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sânt întemeiate, deoarece instanța de apel la judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a dat răspuns la motivele esențiale invocate în apelul procurorului în ordine de apel. Instanța de recurs a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei hotărârii judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate de procuror în apel (f.d. 144- 146) în prezenta speță, unde au fost invocate câteva argumente principale cum ar fi: „ - de către organul de urmărire penală, Goncear Mihail și Goncear Sergiu au fost învinuiți în aceea că : ei, la 27.10.2015 aproximativ la orele 03:15, în timp ce cet. Borețcaia Olga și Țurcan Marina se deplasau pe str. Ion Creangă, municipiul Chișinău, în apropierea blocului locativ nr.64, avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, împreună și prin înțelegere prealabilă, le-au atacat din spate cu un cuțit folosit în calitate de armă și amenințîndu-le cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, lovind-o pe Borețcaia Olga de cîteva ori în regiunea capului, au sustras în mod deschis o geantă din piele de culoare neagră la prețul de 900 lei, în care se afla un telefon mobil de model ,,ZTE”, în care era instalată cartela SIM nr.079043094 la prețul de 1000 lei, iar pe Țurcan Marina doborînd-o la pămînt, i-au 9 sustras deschis de la gît un lănțișor cu cruce din aur la prețul de 4000 lei, și un cercel din aur de la urechea stîngă la prețul de 1500 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută, cauzînd părților vătămate o daună materială considerabilă în sumă totală de 7400 lei; - astfel, Goncear Sergiu și Goncear Mihail, prin acțiunile lor intenționate au comis: „tîlhăria, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătatea persoanei, sâvîrșit de două persoane, cu aplicarea unui obiect folosit în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal; - din cuprinsul actului de sesizare, plângerea cet. Borețcaia Olga, precum că a fost atacată cu un cuțit, cât și din declarațiile date organului de urmărire penală și în ședința de judecată precum că a fost atacată de către Goncear Sergiu cu un obiect folosit în calitate de armă, se constată clar, că Goncear Sergiu și Goncear Mihail au comis tâlhăria și nu jaful cum a fost recalificat de către instanța de judecată, deoarece au sustras bunurile amenințând părțile vătămate Țurcan Marina și Borețcaia Olga cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei aplicând un obiect folosit în calitate de armă; - în ședința de judecată partea vătămată Borețcaia Olga, nu a confirmat că a fost atacată cu un cuțit numai din motivul că nu-l poate descrie, însă a concretizat că a fost atacată cu un obiect tare la gît folosit în calitate de armă, circumstanțe prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. e) din Codul penal; - conform declarațiilor părții vătămate Borețcaia Olga, inculpatul Goncear Sergiu a acționat cu un obiect parametrii tehnici ai căruia nu au fost percepute de către partea vătămată din motive obiective – întunericul; - relevant pentru speța respectivă este faptul că victimei i s-a creat teamă de aplicare a cuțitului sau alt obiect deținut pentru vătămarea sănătății sau integritatea corporală; - în așa mod, instanța de judecată a pronunțat o sentință care este contrară legii, urmînd a fi casată.” În opinia Colegiului penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie fondul apelului procurorului și asupra cărora instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial fără o motivare clară. Astfel, în fapta reținută de către prima instanță și de instanța de apel nu a fost stabilită cu certitudine ce formă de violență a fost aplicată față de Borețcaia Olga, fiind constatat că „…acționînd cu intenție directă le-au atacat pe cet. Borețcaia Olga aplicînd forța fizică prin răsucirea mâinilor și astuparea gurii, au sustras în mod deschis o geantă din piele de culoare neagră la prețul de 900 lei, în care se afla un telefon mobil de model „ZTE”, în care era instalată cartela SIM nr.079043094 la prețul de 1 000 lei, iar de la cet. Țurcan Marina în mod deschis au sustras de la gât un lănțișor cu cruce din aur la prețul de 4 000 lei și un cercel din aur de la urechea stângă 10 la prețul de 1500 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută…”, constatare menținută greșit de către instanța de apel, ori pentru delimitarea calificării faptei de la art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, are loc în baza formei de violență aplicată de către făptuitor, periculoasă sau nepericuloasă pentru viață și sănătatea persoanei, nefiind descrise nici vătămările corporale cauzate părților vătămate, fiind indicat „le- au atacat”, ce se califică în art. 188 alin. (2) Cod penal. Colegiul penal lărgit, mai invocă că în declarațiile părții vătămate Borețcaia Olga, date în instanța de apel (f. d. 179) ea iarăși a confirmat că fiind atacată de Goncear Sergiu, ultimul i-a pus ceva la gît, nu zice că-i cuțit, fiindcă nu-l poate descrie. În aceiași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil, iar potrivit considerentelor CEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c. Rusiei (2007) § 85). Deci, Colegiul penal lărgit notează, pentru a demonstra că părțile au fost auzite în prezenta cauză, instanța de apel urma să dea răspunsuri argumentate în hotărârea sa asupra motivelor decisive invocate de procuror în apel și nu este suficient doar a prelua motivele hotărârii primei instanțe, sau a răspunde superficial la motive, dar și a efectua propriile completări în sensul aprecierii temeiniciei acestei hotărâri, prin prisma criticilor invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la caz. Așadar, în decizia sa instanța de apel urma să analizeze argumentele importante invocate de procuror în apel și menționate mai sus, motivându-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste motive invocate de procuror. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cer prevederile art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat răspuns la motivele din apelul procurorului, alegațiilor de bază invocate de către procuror, care în opinia lui au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelul cu încălcarea 11 prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia; să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual - penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel, nominalizate și în prezenta decizie; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în partea individualizării și stabilirii pedepsei, în caz de adoptare sau menținere a unei soluției de condamnare, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2016, în cauza penală privindu-i pe Goncear Mihail Valeriu și Goncear Sergiu Valeriu, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 19 ianuarie 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Nicolaev Ghenadie 12