1ra-1830/2016 — art. 190 al. 2 lit. c, art. 191 al. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, Furdui Alexei Terenti a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și i-a fost numită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie 12 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de gestionare a bunurilor materiale pe un termen de 3 ani; - art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal și i-a fost numită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale, ce constituie 16 000 lei, cu privarea de dreptul de a gestiona bunuri materiale pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 Cod penal, prin cumul total de pedepse aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Furdui Alexei Terenti sub formă de amendă în mărime de 1400 unități convenționale, ce constituie 28 000 lei, cu privarea de dreptul de a gestiona bunuri materiale pe un termen de 3 ani. A fost admisă acțiunea civilă depusă de reprezentantul părții vătămate CCL- 148. S-a încasat de la Furdui Alexei Terenti în beneficiul CCL-148 prejudiciul material în sumă de 37 717 lei. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a stabilit că, la sfârșitul lunii ianuarie 2011, având scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor altei persoane, sub pretextul livrării din străinătate a pieselor pentru a/m de model Lancia Ypsilon la un preț și termen redus, prin înșelăciune și abuz de încredere, a însușit de la Gusacinscaia Iana, în timp ce se afla în fața blocului locativ nr. 13/1 din str. M. Costin, mun. Chișinău, bani în sumă de 500 euro, care conform cursului BNM, constituia 8175 lei, după ce cu banii însușiți a dispărut, pricinuind părții vătămate o daună materială în proporții considerabile. Tot el, Furdui Alexei, în perioada lunilor septembrie-octombrie 2011, a primit în baza dispozițiilor de plată, eliberate de către conducerea CCL-148, mijloace financiare în sumă de 37 717 lei pentru procurarea materialelor de construcție necesare pentru reparația țevilor din blocurile deservite. Astfel, urmărind scopul însușirii ilegale a mijloacelor băneșt, primite, Furdui Alexei a procurat doar 12 robinete cu diametru de 25 mm și 32 mm și complete pentru reparație la aceasta, fără însă a prezenta și documentele confirmative ale prețului, după care cu restul banilor a dispărut, cauzând CCL-148 o daună materială considerabilă.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura sectorului Rîșcani mun. Chișinău, Andriuță Lucia, prin care a solicitat casarea sentinței instanței de fond, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru primă instanță prin care a-1 recunoaște culpabil pe Furdui Alexei Terenti în comiterea infracțiunilor preăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal și art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal. Pentru infracțiunea comisă prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea bunurilor materiale pe un termen de 3 ani. Pentru infracțiunea comisă prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea bunurilor materiale pe un termen de 3 ani. Conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, a-i stabili lui Furdui Alexei Terenti pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executarea pedepsei în PTS, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea tunurilor materiale pe un termen de 4 ani. A încasa de la Furdui Alexei în beneficiul CCL-148 prejuidiciul în sumă de 37 717 lei. A încasa de la Furdui Alexei în beneficiul părții vătămate Gusacinscaia Iana prejuidiciul în sumă de 8175 lei. În argumentarea apelului declarat acuzatorul de stat a invocat că: - instanța, în sentință, la stabilirea categoriei pedepsei, a ținut cont de caracterul infracțiunilor săvârșite, de personalitatea inculpatului; 2 - totodată, acuzarea a considerat că instanța de judecată constantând în sentință că condamnatul într-adevăr a săvârșit infracțiunile menționate, n-a luat în considerație toate circumstanțele cauzei, adică nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiuniilor săvârșite de inculpatul Furdui Alexei, fapt că el a săvârșit două infracțiuni grave, de circumstanțele și motivul comiterii acestora, neprezentarea inculpatului în cadrul examinării cauzelor penale în instanța de judecată, datorită cărui fapt a fost necesar anunțarea lui în căutare, de personalitatea inculpatului. 3.2. Avocatul Orbu Ștefan în interesele inculpatului Furdui Alexei prin care a solicitat achitarea inculpatului. În argumentarea apelului declarat avocatul Orbu Ștefan în interesele inculpatului Furdui Alexei Terente a invocat că: - la data de 12.07.2011 a fost pornită o cauză penală în privința lui, Furdui Alexei vădit neântemeiată și fără un careva suport factologic nemaivorbind de o bănuială rezonabilă; - în ședința de judecată prin prisma episodului de delapidare a averii străine nu a fost în genere dovedită componența de infracțiune (subiect, obiect, latura obiectivă și latura subiectivă); - chiar dăcă anterior inculpatul a primit careva sume de bani, odată ce i-a fost eliberată o nouă tranșă CCL 148 prin eliberarea unei noi tranșe de bani, reieșind din legislația în vigoare tacit a recunoscut că a primit darea de seamă completă asupra sumelor eliberate anterior spre decontare și la moment nu avea pretenții; - în speța, cu inculpatul Furdui Alexei, trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice iar nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic; - conform logicii reflectate de procuror în cadrul ședinței de judecată în lipsa unui înscris, doar în baza declarațiilor părții vătămate, de la o persoană nu poate fi percepută o mie lei, dar poate fi condamnată până la 6 ani de închisoare. Asemenea precedente ar fi extrem de periculoase și ar pune la mare îndoială credibilitatea actului de justiție. Judecătoriile și codul penal urmând a fi transofmate într-o bâtă de luptă cu datornicii și nu într-un instrument de menținere a democrației în societate; - un alt aspect care vizează ilegalitatea hotărârii este faptul că în cadrul ședinței de judecată, procurorul s-a dezis de proba cu martori, și nici nu a dat citire declarațiilor martorului Dvornițîna date la faza de urmărire poenală, dar ca printr-o minune aceste declarații judecătorul le-a pus la baza sentinței de condamnare; - aceste dispoziții de plată sunt lovite de nulitate prin prisma legislației în vigoare. Contabilul întreprinderii a recunoscut că dispozițiile de plată, erau completate de ea integral, Furdui doar se semna, iar conform pct. 14 din Hotărârea de Guvern privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, ultima propoziție, semnătura de primire a banilor poate fi făcută numai cu propria-i mână, cu cemelă sau cu pix, indicând 3 suma primită: lei în litere, bani - în cifre. Numerarul primit prin borderpou nu se indică în litere; - un alt aspect care a considerat că urma a fi evidențiat este că Furdui a început a activa în cadrul CCL 148 începând cu data de 13 octombrie 2011, iar banii conform acestor facturi au început a fi transefrați începțnd cu luna august 2011, iar în cadrul ședinței de judecată nici martorul și nici partea vătămată acest aspect nu l-au lămurit. 3.3. Reprezentantul părții vătămate CCL-148 Bîtcă Andrei a declarat apel potrivit căruia a solicitat casarea parțială a sentinței menționate și anume în latura civilă de a admite integral acțiunea civilă și de a încasa de la inculpat 37 717 lei prejudiciul material și 2 500 lei cheltuieli pentru asistență juridică. În argumentarea apelului declarat reprezentantului părții vătămate CCL-148 Bîtcă Andrei a invocat că: - în cadrul examinării cauzei, fiind prezentată acțiunea civilă cu toate probele anexate privind cheltuielile suportate, aceasta a fost admisă în partea ce ține de mijloacele financiare transmise în gestiune în sumă de 37 717 lei. Instanța nu s-a expus în privința cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2500 lei, suportate de CCL-148; - conform prevederilor art. 14 alin. (1) și (2) din Codul Civil: persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat. Astfel, se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, a fost respins, ca nefondat, apelul procurorului în Procuratura sectorului Rîșcani mun. Chișinău, Andriuță Lucia și apelul avocatului Orbu Ștefan în interesele inculpatului Furdui Alexei declarate împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, pe cauza penală în învinuirea lui Furdui Alexei Terente. Admis apelul reprezentantului părții vătămate CCL-148 Bîtcă Andrei, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, pe cauza penală în învinuirea lui Furdui Alexei Terente, casată sentința în latura civilă cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: S-a dispus încasarea din contul lui Furdui Alexei Terente în beneficiul părții vătămate CCL-148 suplimentar suma de 2500 lei, cheltuieli pentru asistență juridică. În rest sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, pe cauza penală în învinuirea lui Furdui Alexei Terente, s-a menținut. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, analizând argumentele apelurilor declarate în coraport cu circumstanțele cauzei stabilite și normele legale aplicabile în speță a considerat că, prima instanță a stabilit circumstanțele de fapt ale infracțiunii comise, a făcut o apreciere corectă a probelor prezentate, a făcut o justă încadrare juridică a acțiunilor inculpatului, întemeiat a ajuns la concluzia că inculpatul Furdui Alexei a săvârșit infracțiunile imputate lui și a aplicat în privința acestuia pedeapsă penală echitabilă, însă în mod eronat, la 4 soluționarea problemei referitor la acțiunea civilă nu a încasat cheltuielile de judecată pentru asistență juridică. Totodată, instanța de apel a mai reținut că, aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate în prima instanță și verificate în instanța de apel, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de apel a conchis că, vina inculpatului Furdui Alexei în săvârșirea infracțiunilor imputate este demonstrată pe deplin prin cumulul următoarelor probe, probe cercetate în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe și verificate în instanța de apel cum ar fi: - declarațiile reprezentantului părții vătămate CCL-148 Ghelețcaia Svetlana (f.d. 256); - declarațiile părții vătămate Gusacinscaia Iana (f.d. 260); - declarațiile martorului Șpac Irina (f.d. 259, 261); - extrasul din ședința CCL - 148 din 12.10.2011, prin care se confirmă că Furdui Alexei a fost ales în calitate de adjunct al președintelui CCL - 148 (f.d. 7); - ordinul din 03.12.2011, prin care Furdui Alexei a fost eliberat din funcția de adjunct al președintelui CCL-148, neprezentându-se la serviciu timp de 3 zile; - demersul președintelui CCL-148, prin care indică expres ca să fie tras la răspundere a lui Furdui Alexei, care a primit, conform dispozițiilor de plată, suma de 37 717 lei, din proprietatea CCL-148 (f.d. 6); - extrasul din ședința CCL-148 din 12.10.2011, prin care se confirmă că Furdui Alexei a fost ales în calitate de adjunct al președintelui CCL-148 (f.d. 7); - copia dispozițiilor de plată, care demonstrează că Furdui Alexei a primit de la CCL-148 sumele de 37 717 de la partea vătămată Ghelețcaia Svetlana (f.d. 8-15); - factură fiscală din 01.09.2011, prezentată de Furdui Alexei, în baza cărei de la CCL- 148, au fost încasate 25 310 lei (f.d. 17). Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu revederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei și prevederile legii penale, având în vedere gravitatea și caracterul faptelor comise, instanța de judecată a făcut o justă concluzie referitor la aceea că corijarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin aplicarea unor pedepse pecuniare, cu aplicarea pedepselor complementare prevăzute de lege, instanța apreciind pedepsele aplicate ca echitabile relevant faptelor comise de către inculpat. De asemenea, instanța de apel a menționat și faptul că, instanța de fond a admis pretenția din acțiunea civilă depusă de reprezentantul părții vătămate CCL-148, 5 Ghelețcaia Svetlana privind încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune și a încasat de la Furdui Alexei în beneficiul CCL-148 prejudiciul material cauzat în mărime de 37 717 lei, însă a omis să se pronunțe referitor la cheltuielile de judecată suportate pentru asistența juridică în cadrul ședinței de judecată în mărime de 2500 lei.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat procurorul a indicat următoarele: - acuzarea este de acord cu constatarea faptei infracționale a inculpatului efectuate atât de instanța de fond cât și cea de apel, cât și cu calificarea juridica ale faptei acestuia, însă nu este de acord cu soluția privind individualizarea pedepsei penale, neacordând deplină eficiență art. 61, 65, 75 Cod penal; - atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au ținut cont de gradul prejudiciatul al infracțiunii săvârșite, de comportamentul inculpatului în momentul comiterii infracțiunii și după consumarea ei, de personalitatea sa, pronunțând hotărâri neîntemeiate. În contextul celor expuse, acuzarea consideră concluziile instanței de fond și celei de apel, la capitolul individualizării pedepsei stabilite inculpatului sunt greșite și în contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, recurentul critică decizia instanței de apel, de altfel și cea a primei instanțe, din considerentul că acestea, în viziunea sa, greșit au dispus condamnarea lui Furdui A. în baza art. 190 alin. (2) lit. c) și art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, la o pedeapsă pecuniară, care nu este proporțională faptei infracționale săvârșite de ultimul. 6 În același timp, instanța de recurs constată că, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor reținute în sarcina inculpatului, însă hotărârea instanței de apel este criticată în partea stabilirii pedepsei, care se consideră a fi una prea blândă. Verificând argumentele expuse în textul recursului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal constată că criticele invocate de procuror sunt vădit neîntemeiate, iar judecând apelul, instanța a examinat dosarul sub toate aspectele și a dat răspuns la toate chestiunile importante pentru cauza dată. La fel, se specifică că, recurentul invocând eroarea de drept prevăzută de pct. 6), menționează despre faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, Colegiul penal respinge, ca nefondate, alegațiile titularului dreptului de recurs în această parte și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora se circumscriu. Cu privire la criticele procurorului privind blândețea pedepsei stabilite în privința lui Furdui A., Colegiul penal amintește că, pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Or, ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. În ceea ce privește individualizarea pedepsei, Colegiul remarcă că, potrivit dispozițiilor art. 75 Cod penal, text de lege care stipulează criteriile generale de individualizare a pedepselor, la stabilirea și aplicarea acestora, instanța urmează să țină seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în textul incriminator, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Din examinarea textului de lege invocat, rezultă că aceste criterii sunt obligatorii și trebuie avute în vedere în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei. La caz, aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei, s- au valorificat anume în această ordine, fiindu-i stabilit inculpatului pedeapsa prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) și art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, în limitele sancțiunii normei date. Legislatorul a stabilit că, pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de: - art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, se aplică pedeapsa cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani; - art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, se aplică pedeapsa cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri 7 cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, adică instanța poate alege una din sancțiunile alternative enumerate. Totodată, Colegiul penal menționează că pedeapsa se consideră echitabilă când aceasta impune inculpatului lipsuri și restricții ale drepturilor sale proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți perturbate prin infracțiune. De altfel, Colegiul penal remarcă că este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea față de inculpat a unei pedepse sub formă de amendă. În formarea acestei convingeri, instanța de judecată urmează să țină cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, precum s-a procedat și în cauza dată. Prin urmare, Colegiul penal reține că instanța de fond, precum și cea de apel au efectuat o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului urmărind în acest sens circumstanțele săvârșirii infracțiunii, gravitatea acesteia, lipsa antecedentelor penale. Respectiv, instanța de recurs găsește neîntemeiate alegațiile titularului dreptului de recurs și constată că concluzia instanței de apel, privitor la faptul că corijarea lui Furdui A. este posibilă și prin aplicarea față de ultimul a unei pedepse sub formă de amendă, este una legală, corectă, motivată și întemeiată. Din considerentele arătate, Colegiul penal conchide că temeiurile pentru recurs invocate de recurent nu sunt incidente cauzei, iar instanța ierarhic inferioară și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Codul penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilindu-i o pedeapsă proporțională faptei săvârșite de aceasta și în limitele sancțiunii art. 190 alin. (2) lit. c) și art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal. În consecință, Colegiul penal consideră că, la caz, nu se constată vreun temei pentru aplicarea unei pedepse cu închisoarea în privința lui Furdui A., iar pedeapsa, astfel cum a fost stabilită de către instanța de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea lui, cât și a altor persoane, iar recursul procurorului este inadmisibil, ca vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sîli, împotriva deciziei 8 Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Furdui Alexei Terente, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțarea integrală la 21 decembrie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 9