1ra-1930/16 — art.352 alin.3 lit.a CP

Dosarul nr.1ra-1930/16

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 noiembrie 2016 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2015,

declarat de avocatul Roșca Vladislav în numele inculpatei

Boian Natalia Vladimir, născută la 16

octombrie 1959, originară și domiciliată

în mun.Chișinău, str.Frumoasa 49.

Termenul examinării cauzei:

01.09.2015 – 07.12.2015;

10.10.2016 – 30.11.2016.

C O N S T A T Ă:

Natalia a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.352 alin.(3) Cod penal, la 3

ani închisoare.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei închisorii pe un termen de probă de 1 an.

comercial la SC „Boiana Avantaj” SRL, executînd un drept presupus în mod arbitrar și

prin încălcarea ordinii stabilite, fără acordul SC „Alidared-Corn” SRL, care era

proprietarul camionului de model „IVECO-190”, cu n/î C IC 307, ce se afla la parcarea

SC „Boiana Avantaj” SRL din str.Calea Ieșilor 30, mun.Chișinău, la 12 mai 2011,

invocînd drept pretext acumularea datoriilor pentru parcarea unității de transport,

samavolnic l-a înstrăinat lui Coliba Constantin, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu

material în proporții deosebit de mari, în sumă de 142044,70 lei.

care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunile lui

N.Boian să fie reîncadrate din prevederile art.352 alin.(3) lit.d), în cele ale art.352 alin.(1)

Cod penal, cu încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție de atragere la răspundere penală, învocînd că instanța de apel a stabilit eronat

mărimea prejudiciului cauzat, considerîndu-l ca proporții deosebit de mari și greșit i-a

încadrat acțiunile; instanța a respins nemotivat demersul de numire a expertizei

merceologice pentru stabilirea valorii reale a camionului de model „IVECO-190” la data

înstrăinării.

1

fost admis apelul declarat de avocatul V.Roșca în numele inculpatei, casată sentința și

pronunțată o nouă hotărîre, prin care N.Boian a fost recunoscută vinovată și condamnată

în baza art.352 alin.(1) Cod penal și liberată de răspundere penală în legătură cu

intervenirea prescripției pentru tragere la răspundere penală.

prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

acesteia, cu menținerea sentinței, invocînd că instanța de apel a apreciat eronat și arbitrar

probele; - decizia instanței nu corespunde cerințelor prevăzute de art.414 alin.(1) pct.5)

Cod de procedură penală.

a fost admis recursul procurorului, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea

cauzei în ordine de apel în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției, instanța de recurs a indicat că instanța de apel recalificînd

acțiunile inculpatei N.Boian în baza art.352 alin.(1) Cod penal, nu și-a motivat soluția în

partea aprecierii prejudiciului cauzat, și anume nu a stabilit valoarea daunei materiale

cauzate părții vătămate de către inculpată, or, dauna în proporții mari, de 18000 de lei, la

care s-a referit instanța de apel, nu este suma prejudiciului cauzat, ci prețul cu care a fost

înstrăinat camionul de model „IVECO-190”. De asemenea, instanța de apel și-a întemeiat

soluția pe declarațiile unor martori cercetate de prima instanță, fără ca aceștia să fie

audiați suplimentar.

a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de avocatul V.Roșca în numele inculpatei.

Instanța de apel a indicat că, prima instanță, în conformitate cu prevederile art.101

Cod de procedură penală, a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele, și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o

apreciere legală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatei în comiterea

infracțiunii imputate.

Consecvent, a indicat instanța de apel că, vinovăția inculpatei se confirmă prin

declarațiile reprezentantului părții vătămate S.Cebotari, a martorilor I.Bondarenco,

C.Coliba, T.Grosu, O.Boian și actele cauzei - facturile de expediție seria BX nr.747899

din 12.05.2011 și seria BO nr.742604 din 07.09.2001; procesele-verbale de expertiză

tehnică a mijlocului de transport din 14.01.2009 și devizele de calcul a cheltuielilor

pentru repararea lui, de constatare a pagubelor din 15.01.2009, ordonanța de ridicare din

17.04.2012.

Reținînd probele indicate supra, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatei

N.Boian în săvîrșirea infracțiunii imputate este pe deplin dovedită, calificarea acțiunilor

acesteia fiind corectă.

Cu referire la pedeapsa aplicată, instanța de apel a considerat că, prima instanță a

acordat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75 și 90 Cod penal, ținînd cont de toate

circumstanțele cauzei, persoana inculpatei, gravitatea infracțiunii săvîrșite, aplicîndu-i o

pedeapsă corectă, echitabilă și legală.

numele inculpatei care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care acțiunile inculpatei să fie reîncadrate în baza art.352 alin.(1) Cod penal,

cu încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de

atragere la răspundere penală, pe motiv că instanțele judecătorești eronat au considerat că

inculpata prin acțiunile sale i-a cauzat părții vătămate prejudiciu în proporții deosebit de

2

mari; - au încălcat principiul prezumției nevinovăției; - instanța de apel a apreciat eronat

și arbitrar probele administrate; - nu a determinat cu certitudine mărimea prejudiciului

cauzat; - prima instanță a respins nemotivat demersul de numire a expertizei

merceologice pentru stabilirea valorii reale a camionului de model „IVECO-190” la data

înstrăinării; - instanța de apel, fără a indica vreun raționament, a considerat că tranzacția

de împăcare din 18.07.2014, încheiată între părți, nu poate fi acceptată în sensul

reîncadrării acțiunilor inculpatei; - instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel bazîndu-și soluția doar pe probele prezentate de partea acuzării.

materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în

referință, prin care solicită declararea inadmisibilității recursului, Colegiul penal decide

asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori

de apel.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă drept temei de casare a deciziei

instanței de apel pct.6) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau cînd faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate, Colegiul penal constată

că acestea nu și-au găsit confirmare.

Colegiul penal reține că, instanțele de fond, în baza probelor administrate legal de

către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea

prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă, potrivit

art.101, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungînd

la concluzia privind vinovăția lui N.Boian în comiterea infracțiunii prevăzute de art.352

alin.(3) lit.d) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor acesteia fiind justă.

Concluziile instanțelor judecătorești contestate sînt corecte și se confirmă prin

cumulul de probe administrate, cum sunt: declarațiile reprezentantului părții vătămate

S.Cebotari, ale martorilor I.Bondarenco, C.Coliba, T.Grosu, O.Boian și actele cauzei:

factura de expediție seria BO nr.742604, potrivit procurarea automobilului ,,Iveco” la

data de 07.09.2001 cu prețul de 170000 lei; registrul soldurilor și rotațiilor mijloacelor

fixe, contul nr.123, din care rezultă că valoarea de bilanț a automobilului la sfîrșitul

anului 2010 era de 142044,70 lei; factura de expediție seria BX nr.747899 din 12.05.2011

din care rezultă că SC „Boiana Avantaj” SRL a înstrăinat automobilul lui C.Coliba la

prețul de 18000 lei; procesul-verbal-declarație de expertiză tehnică a mijlocului de

transport din 14.01.2009, devizele de calcul a cheltuielilor pentru repararea lui, procesul-

verbal de constatare a pagubelor din 15.01.2009, potrivit căruia costul reparației

automobilului avariat constituie 13226,60 lei.

Conținutul probelor menționate mai sus, care au fost amplu analizate și obiectiv

apreciate de instanțele de fond, confirmă cu certitudine săvîrșirea de către inculpata

N.Boian a faptei imputate, care întrunește elementele infracțiunii de samavolnicie, adică

exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii

stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor juridice. În cauză există atît latura obiectivă, cît și cea

subiectivă a acestei infracțiuni, or, inculpata, executînd un drept presupus în mod arbitrar

și prin încălcarea ordinii stabilite, fără acordul SC „Alidared-Corn” SRL, care era

3

proprietarul camionului de model „IVECO-190”, invocînd drept pretext acumularea

datoriilor pentru parcarea unității de transport, samavolnic l-a înstrăinat lui C.Coliba,

cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciul material în proporții deosebit de mari, în sumă

de 142044,70 de lei.

Din textul hotărîrilor recurate rezultă că, instanțele de fond corect au constatat

faptele și circumstanțele săvîrșirii infracțiunii incriminate inculpatei, descriindu-le

detaliat și argumentat în partea descriptivă, ulterior motivînd concluzia de vinovăție prin

cumulul de probe administrate în cauză.

Instanța de recurs constată că temeiurile invocate de recurent, precum că faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează

în esență presupusele erori de drept, dimpotrivă decizia este bine argumentată, motivată

și nu contravine prevederilor art.394 Cod de procedură penală, decizia instanței de apel

cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea lui,

precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de

procedură penală.

Totodată, Colegiul penal ține să enunțe că aprecierea probelor ține de soluționarea

fondului cauzei de către instanțele de fond și nu pot constitui temei pentru recurs.

Consecvent, Colegiul atestă că instanța de apel a examinat toate argumentele

apelului și conform art.414 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat

asupra lor.

În contextul celor expuse, Colegiul penal relevă că, contrar celor invocate de

recurent, instanțele de fond au determinat exact care este mărimea prejudiciului material,

or, acesta reiese indubitabil din actele cauzei, și anume facturile de expediție seria BO

nr.742604 din 07.09.2001, procesele-verbale de expertiză tehnică a mijlocului de

transport din 14.01.2009, devizele de calcul a cheltuielilor pentru repararea lui, precum și

datele din registrul soldurilor și rotațiilor de pe contul nr.123 de la sfîrșitul anului 2010,

iar despăgubirile de asigurare achitate părții vătămate de către compania de asigurări în

sumă de 13226,60 lei, nu sînt în măsură să influențeze categoria prejudiciului material, în

speță, calificat drept prejudiciul în proporții deosebit de mari. Or, potrivit art.126 Cod

penal, chiar și prin excluderea despăgubirilor de asigurare din suma prejudiciului stabilit

de instanțele de fond - 142044,70 de lei, diferența oricum se încadrează în categoria

prejudiciului material în proporții deosebit de mari.

Cu referire la argumentul recurentului, precum că prima instanță a respins

nemotivat demersul de numire a expertizei merceologice pentru stabilirea valorii reale a

camionului de model „IVECO-190” la data înstrăinării, Colegiul penal menționează că

respectiva încheiere a primei instanțe, în temeiul art.400 alin.(2) Cod de procedură

penală, urma să fie atacată în apel odată cu sentința, fapt nerealizat de către avocat în

numele inculpatei sau de către inculpată. Mai mult, din declarațiile martorului C.Coliba,

rezultă că dînsul a dezasamblat automobilul la piese, astfel că acesta în natură nu exista

pentru a fi numită expertiza merceologică.

Concomitent, Colegiul penal consideră că instanțele corect au conchis că,

încheierea tranzacției de împăcare dintre N.Boian și SC „Alidared-Corn” SRL, la

18.07.2014, pentru suma de 4000 de euro, nu poate servi drept temei de reîncadrare a

acțiunilor inculpatei în baza art.352 alin.(1) Cod penal, or aceasta ține de partea civilă a

speței și nu de cea penală.

Avînd în vedere cele expuse, contrar argumentelor părții apărării, Colegiul penal

nu constată încălcarea principiului prezumției nevinovăției, consfințit în art.21 din

Constituția R.Moldova, or, în respectiva cauză penală, vinovăția inculpatei a fost

4

dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i-au fost

asigurate toate garanțiile necesare apărării sale.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

În acest context, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului ordinar

declarat de către avocat în numele inculpatei, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Roșca Vladislav în

numele inculpatei Boian Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 07 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui Boian Natalia, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 decembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

5