1ra-311/16 — art.186 alin.5 CP

Dosarul nr. 1ra-311/15

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 februarie 2016 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie

2015, declarate de către avocatul Creciun Natalia și inculpatul

Bivol Iurie Pavel, născut la 04 decembrie

1964, originar din mun.Chișinău, domiciliat

în r-nul Strășeni, str.Gh.Asachi 19, ap.3.

Termenul examinării cauzei:

1.Prima instanță: 14.01.2013 - 09.07.2014,

2.Instanța de apel: 20.08.2014 - 21.10.2015,

3.Instanța de recurs: 21.12.2015 - 03.02.2016.

C O N S T A T Ă :

Iurie a fost condamnat în baza art.186 alin.(5) Cod penal la 8 ani închisoare.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunîndu-se încasarea în mod solidar de la Bivol

Iurie și Sestrejivitoschi Petru în beneficiul SC „Glorinal-Grup” SRL a prejudiciului

material în sumă de 21337,30 euro.

prealabile cu Bivol Iurie, în perioada 30 ianuarie 2010 - 01 februarie 2010, avînd

scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară, cu un

microbuz au intrat pe teritoriul SRL „Glorinal-Grup”, amplasat pe str.Petricani 19/5,

mun.Chișinău, unde au deteriorat lăcatul de la depozit și pe ascuns au sustras 483 de

butoaie din inox, la prețul de 75,90 euro fiecare, în sumă de 36.659,70 euro, astfel

cauzîndu-i părții vătămate o pagubă materială în valoare totală de 642644,541 lei.

Acțiunile lui Bivol Iurie au fost încadrate în prevederile art.186 alin.(5) Cod

penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în

alt loc de dopozitare, săvîrșită în proporții deosebit de mari.

Prin sentința dată au fost condamnați Sestrejivitovschi Petru și Rusu Igor în

privința cărora hotărîrile judecătorești nu se contestă.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunile sale să

fie recalificate din prevederile art.186 alin.(5) în cele art.186 alin.(2) Cod penal, cu

1

aplicarea unei pedepse mai blînde, invocînd că toate probele cauzei au fost falsificate

de organul de urmărire penală, iar în microbuz nu puteau să încapă atîtea butoaie de

inox.

2015, apelul inculpatului a fost respins ca depus peste termen.

Instanța de apel a conchis că apelul urmează a fi considerat ca depus peste

termen, deoarece la 08 octombrie 2014 inculpatului i-a fost înmînată sub recipisă copia

sentinței motivate (f.d.108, v.3), fiindu-i explicat modul și termenul de atac, însă

sentința a fost atacată cu apel de către inculpat doar la 05 decembrie 2014 (f.d.134,

v.3), adică cu mult timp după data expirării termenului prevăzut de lege, astfel

inculpatul a omis termenul de 15 zile de declarare a apelului, prevăzut la art.402

alin.(1) Cod de procedură penală.

Totodată, instanța a constatat că inculpatul în cererea de apel nu a invocat nici

un temei de întîrziere a termenului de declarare a apelului și nu a adus careva

argumente, din care ar rezulta că întîrzierea a avut loc din motive întemeiate, ce ar

permite instanței, potrivit art.403 Cod de procedură penală, de a repune apelul în

termen.

I.Bivol și avocatul N.Creciun în numele inculpatului, care au solicitat:

- inculpatul, fără a invoca vreun temei prevăzut de art.427 Cod de procedură

penală, casarea acesteia cu recalificarea acțiunilor lui din prevederile art.186 alin.(5)

în cele ale art.186 alin.(2) Cod penal, din motivul că el și P.Sestrejivitovschi nu

puteau fizic să încarce butoaiele de inox în număr atît de mare; nu există probe

veridice care să indice valoarea butoaielor, ele fiind într-o stare deplorabilă cînd le-au

sustras și nici nu exista probe care să demonstreze cu certitudine numărul concret de

butoaie sustrase; nu a cunoscut că apelul urma să fie declarat în termen de 15 zile de la

primirea sentinței motivate;

- avocatul N.Creciun în numele inculpatului care, invocînd temeiurile prevăzute

de art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, casarea deciziei instanței de

apel și cu remiterea cauzei la rejudecare la aceeași instanță de apel, deoarece instanța

nu a luat în considerație că lipsesc probe ce ar confirma sustragerea de către inculpat a

483 de butoaie, invocînd că numărul butoaielor sustrase este mai mic și valoarea lor

e mult mai redusă, acestea fiind în stare defectă; cererea de apel a fost depusă de

către I.Bivol la data 13.10.2015 în cutia poștală a Penitenciarului nr.13, fiind

declarat în termen, iar cererea din 05.12.2015 este un apel suplimentar, prin urmare

instanța incorect a considerat că apelul depus de inculpat este declarat peste termen.

materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în

referință, prin care a solicitat respingerea recursurilor, pe motiv că inculpatul nu a

folosit calea ordinară de atac, omițînd termenul de atac a sentinței, Colegiul penal

decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

2

Conform prevederilor art.415 alin.(1) lit.a) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecînd cauza în ordine de apel, respinge apelul în cazul în care acesta a fost

depus peste termen.

După cum s-a menționat, instanța de apel a respins apelul inculpatului Iu.Bivol

din motiv că s-a declarat peste termen.

Conform art.402 Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la

data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel.

Din actele cauzei rezultă că sentința a fost pronunțată la 09 iulie 2014, fiindu-i

înmînată lui Iu.Bivol contra semnătură la data de 08 octombrie 2014, fapt confirmat

prin recipisa de primire a sentinței (f.d.108, v.3).

În raport cu prevederile art.402 alin.(1) Cod de procedură penală, de la această

dată în termen de 15 zile, deci, pînă la 23 octombrie 2014, Iu.Bivol și apărătorul său

erau în drept de a declara apel, însă nici el, nici apărătorul nu au atacat cu apel sentința

în termenul prevăzut, astfel demonstrînd că sînt de acord cu aceasta, cu calificarea

faptei și cu pedeapsa aplicată.

Potrivit materialelor cauzei, cererea de apel a fost depusă de inculpat în instanța

de apel la 05 decembrie2015 fiind înregistrată sub nr.12835 (f.d.134, v.2).

Astfel, Colegiul penal conchide că concluzia trasă de instanța de apel este legală

și întemeiată, deoarece apelul s-a depus peste termenul de 15 zile prevăzut de art.402

alin.(1) Cod de procedură penală, iar motive care ar fi oferit temei de repunere în

termen a apelului nu s-au invocat.

Argumentul avocatului N.Creciun, precum că apelul declarat de către Iu.Bivol

este declarat în termen, deoarece acesta a depus cererea de apel la data de 13 octombrie

2015, peste 5 zile din momentul primirii sentinței, în cutia poștală a Penitenciarului

nr.13, nu poate fi reținut nefiind prezentată nici o dovadă în acest sens. Pentru

constatarea acestui fapt la demersul Colegiului penal, administrația Penitenciarului

nr.13, a comunicat că conform registrului de evidență a cererilor de apel al

condamnaților, expediate din penitenciar, Iu.Bivol nu a depus apel. Mai mult ca atît, în

recursul declarat de către inculpat, acesta indică că nu a cunoscut despre faptul că are

dreptul de a depune apel în termen de 15 zile de la data în care a făcut cunoștință cu

sentința primei instanțe, dînsul declarînd apel abia în luna decembrie 2015 cînd a fost

vizitat de apărătorul său în penitenciar. Prin urmare, argumentul avocatului este unul

nefondat și vine în contradicție cu cele relatate de inculpat în recursul său și informația

parvenită de la administrația Penitenciarului nr.13.

Avînd în vedere că instanța de apel nu s-a expus asupra circumstanțelor de fapt

ale cauzei și legalității sentinței, din acest punct de vedere, nu există temei nici pentru

instanța de recurs de a se expune asupra legalității hotăririlor judecătorești referitor la

condamnarea lui Iu.Bivol, la aprecierea juridică a acțiunilor lui, precum și la măsura de

pedeapsă aplicată.

Prin urmare, se conchide că lipsesc temeiurile prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală, care pot fi obiect de examinare în instanța de recurs.

3

În acest context, Colegiul penal concluzionează că nu există temei legal pentru

admiterea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Iu.Bivol și avocatul N.Creciun,

și potrivit legii, dispune inadmisibilitatea acestora, fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Creciun Natalia în

numele inculpatului și inculpatul Bivol Iurie, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2015, în cauză penală în privința lui Bivol

Iurie, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 martie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

4