1ra-311/2015 — art. 190 al. 5 CP

1ra-311/2015 — art. 190 al. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-311/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de avocații

Pavel Zamfir și Victor Potlog în numele inculpatului Dursun Ihsan Memet Zeki, prin

care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 mai 2014

și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2014, în cauza

penală în privința lui,

Dursun Ihsan Memet Zeki, născut la 25 ianuarie 1964, de origine

și cetățean al Turciei, domiciliat în mun. Chișinău, str. Grenoble

128/4, ap. 10.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

- Instanța de fond - 02.08.2011 - 16.05.2014;

- Instanța de apel - 19.06.2014 - 10.11.2014;

- Instanța de recurs - 12.02.2015-19.05.2015.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Ihsan Memet Zeki a fost condamnat în baza art. 190 alin.(5) Cod penal la 12 ani

închisoare în penitenciar de tip închis.

A fost încasat de la Dursun Ihsan Memet Zeki, prejudiciul material: în beneficiul

firmei ,,Dogukan Gida Turism” LTD. STI din Turcia în suma de 94368 lei 48 bani; în

beneficiul lui ,,Guclu Yag” AS Adiyaman din Turcia în suma de 377390 lei 16 bani; în

beneficiului lui Mehmet Yalcin în suma de 379500 lei; în beneficiul lui ,,Mutlu Gida”

LTD STI din Turcia în suma de 962 740 lei.

Memet Zeki pe parcursul anului 2007, avînd intenția însușirii prin escrocherie a

bunurilor altei persoane, în proporții mari, prin înșelăciune, sub pretextul vînzării unei

cantități de 42 tone de orz furajer către „Dogukan Gida Turism” LTD. STI din Turcia,

a expediat conducerii acestei societăți, prin fax, un act fals care confirma că Dursun

Ihsan deține 42 tone de orz furajer, cerînd totodată transferarea sumei de 8400 USD.

La data de 19.12.2007 „Dogukan Gida Turism” LTD. STI — din Turcia, a transferat

prin intermediul BC „Moldova- Agroindbank” SA filiala Leova suma de 8 366 USD

care echivalează cu 94 368,48 lei (1 USD = 11.28 lei), bani care au fost însușiți de

către Dursun Ihsan, fără a livra de fapt orzul promis, cauzîndu-i astfel lui „Dogukan

Gida Turism” LTD. STI din Turcia o daună materială în proporții mari în valoare de

94 368, 48 lei.

1

Tot el, pe parcursul anului 2007 avînd intenția însușirii prin escrocherie a

bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, prin înșelăciune, sub pretextul

vînzării unei cantități de 63 tone de semințe de floarea soarelui către „Guclu Yag” AS

Adiyaman din Turcia, a expediat conducerii acestei societăți, prin fax, un act fals care

confirma faptul că Dursun Ihsan deține 63 tone semințe de floarea soarelui, cerînd

totodată transferarea sumei de 33 516 USD. La data de 22.01.2008 ,,Guclu Yag” AS

Adiyaman din Turcia, a transferat prin intermediul BC „Moldova-Agroindbank” filiala

Leova suma de 33 516 USD, care conform cursului oficial stabilit de BNM

echivalează cu 377 390,16 lei, bani care au fost însușiți de către Dursun Ihsan, fără a

executată obligația contractuală, cauzîndu-i astfel lui „Guclu Yag” AS Adiyaman din

Turcia o daună materială în proporții deosebit de mari în valoare de 377 390, 16 lei.

Tot el, pe parcursul lunii noiembrie 2006, aflîndu-se în Turcia, avînd intenția

însușirii prin escrocherie a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, prin

înșelăciune, sub pretextul desfășurării în viitor a unei activități economice în comun,

prin înșelăciune, l-a convins pe Mehmet Yalcin să investească în afaceri cu nuci și

floarea soarelui pe teritoriul R. Moldova suma de 30 000 USD. În vederea realizării

intenției sale criminale, la începutul lunii noiembrie 2006, Dursun Ihsan a însușit de la

Mehmet Yalcin suma de 9000 USD. Ulterior, continuîndu-și acțiunile criminale, la

data de 23.11.2006, Dursun Ihsan, aflîndu-se pe teritoriul R. Moldova a mai însușit de

la Mehmet Yalcin bani în valoare de 19 750 USD, care urmau a fi investiți într-o

afacere comună. Banii primiți de la Mehmet Yalcin, Dursun Ihsan i-a însușit fără a

desfășura vre-o activitate economică cu Mehmet Yalcin, cauzîndu-i acestuia o daună

materială în proporții deosebit de mari în valoare de 28 750 USD care conform

cursului oficial stabilit de BNM constituie 379 500 lei (1 USD = 13.20 lei).

Tot el, pe parcursul anului 2006, avînd intenția însușirii prin escrocherie a

bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, prin înșelăciune, sub pretextul

vînzării unei cantități de 3000 tone de semințe de floarea soarelui către „Mutlu Gida”

LTD, STI din Turcia, a expediat conducerii acestei societăți un act fals, prin fax, care

confirmă că Dursun Ihsan deține 1500 tone semințe de floarea soarelui, cerînd totodată

transferarea sumei de 74 000 USD. La data de 19.01.2007 „Mutlu Gida” LTD, STI din

Turcia, a transferat prin intermediul Băncii de Economii, filiala Leova suma de 74 000

USD care conform cursului oficial al BNM constituie 962 740 lei (1 USD = 13.01 lei),

bani care au fost însușiți de către Dursun Ihsan, fără a expedia de fapt semințele de

floarea soarelui promise, cauzîndu-i astfel lui „Mutlu Gida” LTD, STI din Turcia o

daună materială în proporții deosebit de mari în valoare de 962 740 lei.

Prin acțiunile sale intenționate Dursun Ihsan a cauzat părților vătămate o daună

materială în valoare totală de 1 813 998,64 lei, ce reprezintă proporții deosebit de mari.

Fapta constatată de prima instanță este calificată în baza art. 190 alin. (5) Cod

penal - escrocheria adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

săvîrșite în proporții deosebit de mari.

Prin actul de învinuire inculpatul Dursun Ihsan a fost învinuit și de faptul că, în

perioada de timp cuprinsă între lunile octombrie 2006 - ianuarie 2007, avînd intenția

însușirii prin escrocherie a bunurilor altei persoane, în proporții deosebit de mari, prin

înșelăciune, sub pretextul desfășurării în viitor a unei activități economice în comun, a

convins-o pe Mamaeva Ina să colecteze de la populație 45 600 kg de nuci pe care

Dursun Ihsan urma să le procure la prețul de 16 lei pentru 1 kg. În vederea realizării

intenției sale criminale și ducerea în eroare a lui Mamaeva Ina, Dursun Ihsan i-a

2

transmis acesteia, pentru începerea colectării nucilor suma de 12 000 USD care

conform cursului oficial al BNM echivalau cu 158 640 lei (1 USD = 13.22 lei). În

continuarea acțiunilor sale criminale, Dursun Ihsan, căpătând încrederea acordată de

Mamaeva Ina a însușit de la acesta 35 685 kg de nuci în valoare de 570 960 lei,

cauzîndu-i, în așa mod, părții vătămate un prejudiciu material în proporții deosebit de

mari în valoare de 570 960 lei.

Pe episodul menționat, Dursun Ihsan a fost achitat din motivul că s-a constatat

relații economice de muncă.

Tot el, în una din zilele lunii iunie 2009, în incinta cafenelei „Anotimpuri” din

mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 135, avînd intenția însușirii prin escrocherie a

bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, prin înșelăciune, invocînd faptul

că firma sa, SRL „Nurlinis”, pe care o conduce, are probleme financiare, dar că el are

un contract avantajos cu firma „Tighina” din or. Bender și că pentru reanimarea firmei

sale are nevoie de bani, promițîndu-i totodată lui Savaș Zeki că în viitor vor desfășura

o activitate economică în comun legată de comercializarea pieilor, a însușit de la

ultimul suma de 85 000 USD, care conform cursului oficial al BNM echivalau cu 951

150 MDL (1 USD = 11.19 lei), cauzîndu-i în așa mod părții vătămate o daună

materială în proporții deosebit de mari.

Pe episodul menționat, Dursun Ihsan la fel a fost achitat din motivul că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

inculpatului Dursun Ihsan, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri

prin care Dursun Ihsan să fie achitat de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de articolul 190 alin.(5) Cod penal din motivul că, lipsesc elementele

infracțiunii.

Apelantul a invocat că, probele puse la baza condamnării, nu dovedesc vinovăția

inculpatului Dursun Ihsan în săvârșirea infracțiunii imputate, ci confirmă faptul unor

relații civile între inculpat și părțile vătămate, astfel prima instanță n-a apreciat corect

probele administrate.

Apelantul a mai invocat că, martorul acuzării Verdeș Alina (declarațiile acestui

martor au fost incluse și în sentința ca probă ce confirmă vinovăția inculpatului) care

este asociatul firmei SRL „Nurlina-Galina” din or. Leova în ședința de judecată a

declarat că firma a fost fondată în 2006 și avea activități economice careva probleme

cu organele fiscale nu au avut, deoarece dările de seamă se dădeau la timp. La fel a

confirmat că, au fost luate credite bancare pentru activități economice care din venitul

obținut se rambursau.

La fel, conform certificatelor de la FISC (vol. 1, f.d.56, 161); conform fișei

întreprinderii de la Banca de economii -( vol. 1, f.d. 23); conform certificatului de

atribuirea TVA - (vol. 1, f.d.24); certificatul eliberat de către Baca de economii ( vol. 3

f.d. 92); conform certificatului privind rulajul surselor financiare (vol. 3, f.d 108) se

confirmă cu certitudine faptul că SRL „Nurlina Galina” a avut activități începînd cu

anul 2007 pînă în anul 2009 efectuînd regular tranzacții comerciale cu diferiți agenți

economici inclusiv și din Turcia, ultima tranzacție fiind la data ce 30.06.2009 și

conform dărilor de seama financiare, pînă în prezent nu este în proces de

insolvabilitate și nu a fost lichidată.

Conform extrasului CIS (vol. 3, f.d.55); conform certificatului de la „Moldova

Agroindbank” (vol. 3, f.d. 114); conform extrasului din cont de la „Moldova

3

Agroindbank” (vol. 3, f.d. 118); conform rulajului de pe acest cont (vol. 3, f.d. 114)

se confirmă cu certitudine faptul că SRL „Nurlinis” a fost înregistrată la data de

22.06.2007 , adresa juridică or. Leova, str. Independenții 27 ap. 1, fondul statutar

constituie 155 400 lei, asociat este Dursun Ihsan , administrator este Dursun Ihsan,

contabila este Mihailova Tatiana, întreprinderea a avut activități începînd cu anul

2007, efectuînd regular tranzacții comerciale cu diferiți agenți economici inclusiv și

din Turcia, ultima tranzacție fiind la data de 25.12.2011, a depus dările de seama

financiare, pînă în prezent nu este în proces de insolvabilitate și nu a fost lichidată.

Instanța de judecată a ignorat din motive neclare probele menționate mai sus și

nici nu le-a inclus în textul sentinței, nevorbind de necesitate aprecierii acestor probe.

Totodată, s-a constatat prin probe cercetate în ședința de judecată și faptul că

firma SRL ,,Nurlina Galina” și SRL „Nurlinis” în anii 2007 -2008 au efectuat livrări și

procurări a mărfurilor și a produselor cu diferite firme din Turcia, inclusiv cu firme

care au fost recunoscute ca părți vătămate pe dosarul penal în cauză și cu pătimitul

Mehmet Yalcin.

Astfel, conform certificatului privind rulajul surselor financiare pe contul în

Banca de Economie (vol. 3, f.d 108), conform extrasului din cont de la „Moldova

Agroindbank” (vol. 3, f.d. 118); conform rulajului despre acest cont (vol. 3, f.d. 114);

conform copiilor contractelor și altor acte prezentate la vamă ( 105 file în vol. 4 la

finele volumului și începutul vol.5), se constată cu certitudine faptul că SRL „Nurlina

Galina” a livrat pătimitului Mehmet Yalcin în Turcia piele de bovină umedă la data de

02.03.2007 în cantitate de 19 tone, piele de ovine cu lînă la data de 14.12.2007 în

cantitate de 2000 bucăți, piele de ovine cu lînă la data de 20.11.2007 în cantitate de

3500 bucăți la prețul total de 482 985 lei = 36 589 dolari SUA (1SUA - 13,20 lei).

Astfel este constatat cu certitudine faptul că SRL „Nurlina Galina”, cu atît mai

mult Dursun Ihsan nu sînt datoare cu careva bani lui Mehmet Yalcin, deoarece cum

este confirmat de Serviciul Vamal ultimul a primit marfa de trei ori dar nu de două

cum încearcă să prezinte Mehmet Yalcin în ședința de judecată. Mai mult, relațiile

economice au fost instituite între Mehmet Yalcin și persoana juridica SRL „Nurlina

Galina” dar nu cu Dursun Ihsan.

S-a constatat și faptul că firmele turcești care au fost recunoscute ca părți

vătămate pe dosarul penal au avut și au pînă în prezent relații economice nu cu Dursun

Ihsan ci cu persoane juridice din R. Moldova - SRL „Nurlina Galina” și SRL

„Nurlinis”.

Astfel, firma turcească „Mutlu Gida” LTD STI a încheiat o tranzacție nu cu

Dursun Ihsan (cum este indicat în capătul de acuzare sub nr. 6 din rechizitoriu și în

sentința instanței) dar cu SRL „Nurlina Galina” prin care ultima se obliga să livreze în

Turcia 1500 tone de semințe de floare soarelui după ce firma turcească să transfere o

parte din banii pentru marfă. În baza acestei înțelegeri SRL ,,Nurlina Galina” a

expediat pe data de 16.01.2007 în adresa firmei turcești invois-ul semnat de

administratorul Tomșa Galina ( vol. 2, f.d. 207 ) ca urmare firma turcească „Mutlu

Gida” LTD STI la data de 19.01.2007, transferă suma de 74 000 dolari SUA, pe contul

bancar al SRL „Nurlina Galina” dar nu lui Dursun Ihsan (copia dispoziției de plată vol.

2, f.d.206 și rulajul de pe contul întreprinderii SRL „Nurlina Galina”), la rîndul său

SRL „Nurlina Galina” imediat la data de 26.01.2007 semnează contractul de livrarea a

seminței de floare soarelui cu producătorul SRL „Chicecago” care se obliga să livreze

în adresa SRL „Nurlina Galina” 1500 tone de semințe în sumă totală de 267 500 dolari

4

SUA, însă pînă în prezent nu și-a onorat obligațiile, respectiv și SRL ,,Nurlina Galina”

dar nu Dursun Ihsan nu și-a onorat pînă în prezent obligațiile sale de livrarea în fața

firmei Turcești ,,Mutlu Gida” LTD STI.

La fel s-a constatat faptul că contractul privind livrarea seminței pînă în prezent

nu este reziliat ori recunoscut nul.

La fel de către procuror a fost prezentată și copia cererii de chemare în judecată

01.07.2011 (vol. 3, f.d. 212 ) prin care se vede că reprezentantul „ Mutlu Gida” LTD

STI a inițiat procedura de încasrea datoriei de la SRL „Nurlina Galina” în suma de 74

000 dolari SUA pe cale contencioasă.

O altă întreprindere turcească „ Dogucan GidaTuriz” LTD STI a încheiat o

tranzacție nu cu Dursun Ihsan (cum este indicat în capătul de acuzare sub nr. 1 din

rechizitoriu și în sentința primei instanțe) dar cu SRL „Nurlinis” prin care ultima se

obliga să livreze în Turcia 42 tone de orz după ce firma turcească î-i transfere o parte

din banii pentru marfa.

În baza acestei înțelegeri SRL ,,Nurlinis” a expediat pe data de 15.12.2007

proforma factura în adresa firmei turcești (vol. 2, f.d. 186) ca urmare firma turcească

„Dogucan GidaTuriz” LTD STI la data de 19.12.2007 transferă suma de 8400 dolari

SUA pe contul bancar a SRL „Nurlinis” deschis la „Moldova Agroindbank” SA dar nu

lui Dursun Ihsan (copia dispoziției de plată vol. 2, f.d. 187 și rulajul de pe contul

întreprinderii SRL „Nurlinis”), la rîndul său producătorul orzului cu care SRL

„Nurlinis” a avut o înțelegere, nu și-a onorat obligațiile sale, ca rezultat SRL

„Nurlinis” este datoare firmei turcești pînă în prezent cu suma dată, despre ce a

comunicat în ședința de judecată administratorul întreprinderii Dursun Ihsan și faptul

acesta este confirmat și de certificatul privind rulajul de pe contul SRL „Nurlinis” (vol.

3, f.d. 114).

La fel sa constatat faptul că contractul privind livrarea orzului pînă în prezent nu

este reziliat ori recunoscut nul.

La fel de către procuror a fost prezentată copia cererii de chemare în judecată

01.07.2011 (vol. 3, f.d. 212) prin care se vede că reprezentantul „Dogucan GidaTuriz”

LTD STI a inițiat procedura de încasarea datoriei de la SRL „Nurlinis” în suma de

8366 dolari SUA pe cale contencioasă în baza contractului civil de livrare a mărfii.

Firma turcească „Guclu Yag” AS a încheiat la data de 18.01.2008 o tranzacție nu

cu Dursun Ihsan (cum este indicat în capătul de acuzare sub nr. 4 din rechizitoriu și în

sentința primei instanțe ) dar cu SRL „Nurlinis” (vol. 2, f.d. 197) prin care ultima se

obliga să livreze în Turcia 63 tone de semințe de floare soarelui după ce firma

turcească să-i transfere o parte din banii pentru marfa .

În baza acestei înțelegeri SRL ,,Nurlinis” a expediat pe data de 18.01.2008

proforma factura în adresa firmei turcești (vol. 2, f.d. 198 ) ca urmare firma turcească

„Guclu Yag” AS la data de 22.01.2008, transferă suma de 33 516 dolari SUA pe

contul bancar lui SRL „Nurlinis” deschis la „Moldova Agroindbank” SA dar nu lui

Dursun Ihsan (copia și rulajul de pe contul întreprinderii SRL „Nurlinis”), în rîndul său

SRL „Nurlinis”, imediat la data de 20.01.2008 a transferat suma dată în lei md -371

700 lei, producătorului seminței SRL „Cazangeni” cu care SRL „Nurlinis” au avut o

înțelegere de livrarea producției (rulajul firmei SRL ,,Nurlinis” (vol. 3, f.d. 114) însă

pînă în prezent SRL „Cazangeni” nu și-a onorat obligațiile de livrare a producției,

respectiv și SRL ,,Nurlinis”, dar nu Dursun Ihsan nu și-a onorat pînă în prezent

obligațiile sale de livrarea în fața firmei Turcești „ Guclu Yag” AS ca rezultat SRL

5

„Nurlinis” este datoare firmei turcești pînă în prezent suma data despre ce a comunicat

în ședința de judecată administratorul întreprinderii Dursun Ihsan și faptul acesta este

confirmat și de extrasul din contul valutar al SRL „Nurlinis” pentru perioada

01.01.2007 - 14.09.2010 (vol. 3, f.d. 118114).

La fel sa constatat faptul că contractul privind livrarea seminței pînă în prezent nu

este reziliat ori recunoscut nul.

La fel de către procuror a fot prezentată copia cererii de chemare în judecată

01.07.2011 (vol. 3, f.d. 212) prin care se vede că reprezentantul „Guclu Yag” AS a

inițiat procedura de încasare a datoriei de la SRL „Nurlinis”.

Faptele indicate mai sus sînt incontestabile și nu au fost infirmate prin careva

probe și aceste fapte, confirmă existența unui litigiu cu caracter civil. Înscrisurile

indicate mai sus, fiind probe în cauza penală, garantează în mod real dreptul părților

vătămate de a pretinde despăgubiri, formulînd o acțiune civilă într-o instanță civilă de

drept comun în baza normelor dreptului civil.

Procurorul a prezentat în materialei dosarului două înscrisuri (vol. 3, f.d.52, 56) -

raportul inspectorului Antiteror către Șeful Secției Misiunilor Speciale MAI - D-lui

Cebanu V. și răspunsul oficial Direcției Misiuni Speciale a MAI RM semnat de șeful

V.Ciobanu adresat lui Mehmet Yalcin (pătimit în dosarul penal în cauză ) prin care se

indică faptul că în acțiunile lui Dursun Ihsan nu sînt elemente infracțiunilor dar sînt

relații de ordin civil și ca rezultat Mehmet Yalcin i-a fost recomandat să se adreseze în

instanța de judecată în ordinea procedurii civile, pentru a încasa sumele date.

Mai mult în cererile adresate Procurorului pe data de 25.06.2010, 14.04.2010

(vol. 3, f.d.8, 12,24) Mehmet Yalcin indicînd că banii au fost transferați pentru

răsărită și ca rezultat Dursun Ihsan pînă în prezent nu a întors banii, solicitînd să fie

întorși, recunoaște existența relațiilor economice.

În ședința de judecată Mehmet Yalcin a confirmat faptul că, cu inculpatul Dursun

Ihsan se cunosc din anii 90, iar din 2006 au relații economice comune în R. Moldova și

faptul ca au încheiat mai mute tranzacții cu Ihsan Dursun și ultimul onora obligațiile

sale livrînd marfa în Turcia.

La fel în ședința de judecată au fost interogați un șir de martori (depozițiile cărora

nu au fost incluse în sentința primei instanțe) care confirmau că au activat în anii 2006-

2007 în cadrul SRL ,,Nurlina Galina” colectau și despicau nucile și primeau salariu.

Probe indicate în sentința primei instanțe care au fost puse la baza concluziilor

instanței de judecată despre vinovăția inculpatului Dursun Ihsan, nici pe departe nu pot

confirma existența componenței de infracțiune în acțiunile inculpatului Dursun Ihsan.

De sine stătător probele date confirmă numai faptul că firmele pătimite din Turcia aveu

relații contractuale nu cu Dursun Ihsan, dar cu firme SRL ,,Nurlina Galina” și SRL

,,Nurlinis”, care au avut activitatea economică în perioada vizată, au avut contracte

economice îndeplinite și neîndeplinite din diferite motive obiective, au avut posibilități

să-și onoreze obligații contractuale, pînă în prezent firmele date nu sînt lichidate, nu se

află în proces de insolvabilitate.

Apelantul a menționat că, declarațiile martorului Gajuc Nicolai, administratorul

SRL ,,Cazngeni” urmau să fie neadmise ca mijloc de probă, din motivul că sunt

contradictorii. Astfel martorul Gajuc Nicolai la OUP a comunicat că Dursun Ihsan i-a

transferat 300 000 lei pentru producția agricolă, însă peste cîteva zile a cerut banii

înapoi, pentru ce el a eliberat un cec lui Dursun Ihsan, în baza căruia ultimul a ridicat

din bancă banii, dar în ședința de judecată martorul Gajuc Nicolai a comunicat deja că

6

el personal a ridicat banii de pe contul firmei, dar nu Dursun Ihsan. Divergențele date

nu au fost înlăturate și martorul nu a putut explica apariția acestor divergențe. În afară

de aceasta, prin actele bancare indicate mai sus, care a fost cercetate în ședința de

judecată, este constatat faptul că SRL ,,Casangeni” a avut raporturi economice cu

firma SRL ,,Nurlinis”, dar nu cu inculpatul Dursun Ihsan ca persoana fizică.

2014, a fost respins ca nefondat apelului avocatului V. Potlog în numele inculpatului

Dursun Ihsan, cu menținerea sentinței.

Pentru a se pronunța instanța de apel a menționat că, motivele invocate de

apelant, ce vizează cererea de achitare a inculpatului sub aspectele invocate privind

ilegalitatea și netemeinicia sentinței, se apreciază ca fiind nefondat.

Starea de fapt și de drept constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele

stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței.

Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de articolul 394

alin.(l) și (2) Cod de procedură penală.

Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute

legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și sânt

apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a susținut concluzia cuprinsă în sentință „ …vinovăția

inculpatului pe aceste capete de învinuire este dovedită, deoarece dînsul aflîndu-se în

Turcia a căpătat o deosebită încredere față de Mehmet Yalcin, față de apropiații

acestora, declarîndu-le că are afacere, este căsătorit în Moldova, are prieteni cu care

face business , prin urmare partea vătămată căpătînd încredere în inculpatul Dursun

Ihsan a început să lucreze cu ultimul. Tot inculpatul i-a comunicat că din Moldova la

prețuri mici se poate procura și expedia în Turcia semințe de floarea soarelui, piele,

nuci, fasole. Ulterior, inculpatul Ihsan Dursun l-a telefonat pe Mehmet Yalcin și

cerîndu-i bani pentru colaborare. După ce i-au transmiși banii, și în urma solicitărilor

de a-și onora obligațiunile și să expedieze marfa în Turcia, discuții care au fost duse pe

parcursul unei perioade destul de îndelungate, chiar și atunci cînd Mehmet Yalcin

venea la el în or. Leova , inculpatul în prezența acestuia discuta cu persoanele, pe care

i le prezenta că sînt reprezentanții de la diferite gospodării, gospodării ce îi dau marfa

pe care urma să o trimită în Turcia.

În astfel de împrejurări, motivul invocat de către apărare și de către inculpat

privind nerecunoașterea vinovăției, nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce

la baza sentinței sunt puse probe pertinente și concludente, care, în ansamblu cu

circumstanțele cauzei, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului Dursun Ihsan în

săvîrșirea infracțiunii incriminate prevăzute de art. 190 al.(5) Cod penal - escrocheria,

adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune săvîrșite în

proporții deosebit de mari”.

Pe această linie de considerente, instanța de apel a ajuns la concluzia că nu există

temei pentru a da o nouă apreciere probelor, fiind solidară cu concluziile primei

instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Concluziile primei instanțe sânt motivate și argumentate din punct de vedere al

temeiniciei și legalității, care duc la soluția de condamnare a inculpatului.

Instanța de apel consideră întemeiată și legală soluția primei instanțe, dat fiind că

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită în cadrul

7

procesului penal, astfel fapta acestuia întrunește elementele infracțiunii prevăzute de

articolul 190 alin. (5) Cod penal.

Se constată cu certitudine, că fapta inculpatului conține latura subiectivă a

infracțiunii imputate, adică, urmărind scopul de cupiditate, la momentul primirii

banilor de la părțile vătămate, asumându-și un angajament declarativ și fictiv,

inculpatul avea intenția să-i sustragă ilicit.

La fel, fapta inculpatului conține latura obiectivă a infracțiunii imputate, adică se

constată cu desăvârșire înșelăciunea și abuzul de încredere prin faptul, că inculpatul în

relațiile cu părțile vătămate a prezentat vădit fals realitatea, a ascuns faptele și

circumstanțele care trebuiau comunicate în cazul săvârșirii cu bună-credință și în

conformitate cu legea tranzacției patrimoniale, astfel fiind transmise sumele de bani

benevol inculpatului de către victimă.

Ținînd seama că, banii primiți de inculpat n-au fost valorificați sau restituiți

victimei, rezultă cu certitudine, că inculpatul încă pînă la momentul întrării în posesia

acestor bunuri avea scopul însușirii lor și nu avea de gînd să îndeplinească

angajamentul asumat, așa după cum a și procedat, avînd posibilitate reală de a folosi

banii sau a dispune de ei la dorința sa, fără acordul victimei.

Suma de bani, dobîndită ilicit, - în valoare totală de 1 813 998, 64 lei, conform

articolului 126 Cod penal, reprezintă proporții deosebit de mari.

În atare situație, este corectă calificarea infracțiunii efectuată de prima instanță

prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute de

articolul 190 alin. (5) Cod penal: escrocheria adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune, săvîrșite în proporții deosebit de mari.

Criticile cu privire la aprecierea probelor efectuată de instanța de judecată

exprimă opinia subiectivă a apelantului, care nu sânt motivate, în sensul de a da o nouă

apreciere probelor puse la baza condamnării inculpatului în vederea achitării acestuia.

Din conținutul apelului, se observă tendința de a oferi relațiilor stabilite între părți

un caracter juridic de natură civilă, însă argumentarea invocată nu este convingătoare,

de vreme ce s-a constatat, că inculpatul a dobândit ilicit bunurile altei persoane -

victimei, prin înșelăciune și abuz de încredere.

Cu privire la pedeapsa penală, instanța de apel a apreciat că, la soluționarea

chestiunii respective s-a acordat deplină eficiență prevederilor articolului 7, 61, 75 Cod

penal, astfel pedeapsa aplicată inculpatului este în limitele prevăzute de lege.

Instanța de fond motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă, relevând în

cuprinsul sentinței circumstanțele cauzei, persoana inculpatului, gravitatea infracțiunii

săvârșite, corect concluzionând că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin

aplicarea închisorii în limitele sancțiunii articolului 190 alin. (5) Cod penal.

Temei pentru aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege nu s-

a constatat.

Acțiunea civilă este soluționată în conformitate cu prevederile articolului 387 Cod

de procedură penală.

avocații P. Zamfir și V. Potlog în numele inculpatului Dursun Ihsan, care, invocînd

temeiurile de drept prevăzute la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

solicită, casarea hotărîrilor contestate și pronunțarea unei hotărîri de achitare în

privința inculpatului Dursun Ihsan. Recurenții invocă repetat aceleași motive ca în

8

apelul avocatului V. Potlog, descrise la pct. 3 al prezentei decizii, nefiind de acord cu

aprecierea probelor prezentate în sensul acuzării. Totodată, în argumentarea soluției

solicitate recurenții invocă că instanțele ierarhic inferioare au dat o apreciere greșită

materialelor cauzei, iar probele prezentate de partea acuzării nu confirmă vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, dar dimpotrivă, acestea dovedesc

faptul că între Dursun Ihsan și părțile vătămate au avut loc relații civile contractuale,

drept dovadă a acestui fapt sunt un șir de probe în materialele cauzei. Consideră că

instanțele ierarhic inferioare au examinat cauza unilateral în sensul acuzării, fără a

supune minuțios examinarea cauzei sub toate aspectele care au fost invocate atît în

instanța de fond cît și în cea de apel. Procedînd în asemenea mod instanțele ierarhic

inferioare au emis hotărîri de condamnare pentru fapte care în sine nu conțin

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 ) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa de respingere a recursurilor

ordinare declarate de avocații P. Zamfir și V. Potlog în numele inculpatului Dursun

Ihsan, argumentînd, că recurenții nu au indicat în ce constă problema de drept de

importanță generală abordată în cauză și care este eroarea de drept comisă de instanță,

solicitînd doar reaprecierea probelor.

penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea

pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427

Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără însă a i se agrava situația.

Temeiurile și motivele invocate de ambii recurenți sunt identice, astfel Colegiul

lărgit le va examina ca un recurs unic.

Drept temei pentru declararea recursului ordinar, recurenții au invocat prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, din care rezultă că hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul constată că nici unul din temeiurile, la care se referă autorii recursurilor,

nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Instanța de apel, examinînd apelul avocatului V. Potlog în numele inculpatului

Dursun Ihsan, a supus unei cercetări suplimentare și minuțioase toate probele

administrate la dosar, a verificat și cercetat actele cauzei, care, fiind coroborate cu

înscrisurile anexate la dosar și cu celelalte probe, au permis instanței de apel de a

conchide că vina inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5)

Cod penal, este dovedită.

Astfel, deși inculpatul Dursun Ihsan vina în comiterea infracțiunii imputate nu a

recunoscut-o, culpabilitatea acestuia este demonstrată pe deplin prin următorul sistem

de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi:

- declarațiile părților vătămate Mehmet Ialcin, Savaș Zeki și Mamaeva Ina;

9

- declarațiile martorilor Levanov Valeriu, Cocervei Maria, Șemenilin Dumitru,

Docsov Ilie, Cujba Nadejda, Grișcov Ana;

- extrasul din Registrul de Stat al întreprinderilor și organizațiilor nr.7524 din

24.11.2006, potrivit căruia întreprinderea mixtă moldo-turcă IGG ,,Nurlina-Galina”

SRL a fost înregistrată cu sediul str.Alexandru cel Bun, 45. apr.69, or. Leova,

fondatori fiind Tomșa Galina (soția inculpatului Dursun Ihsan); Verdeș Galina și

Dursun Ihsan, genurile de activitate fiind vânzarea materiei prime agricole, animalelor

vii, etc. (f.d.20, vol.I);

- certificatul nr.230396 din 23.11.2006, potrivit căreia se constată faptul că partea

vătămată Mehmet Yalcin a introdus în R. Moldova 19750 dolari SUA, ceea ce ulterior

au fost transmiși inculpatului Dursun Ihsan (f.d.75, vol.II);

- extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice nr. 10093 din 10.06.2008,

potrivit căreia se constată faptul că după inculpatul Dursun Ihsan mai era înregistră o

întreprindere cu capital străin ,,Nurlinis” SRL, genul de activitate fiind diferite inclusiv

și a producției de piele naturală, comerțul cu ridicata al pielior brute și pielior

prelucrate etc. (f.d. 142, vol.II);

- proforma-factura/invoice nr. l al contractului nr.12 din 15.12.2007 (f.d.186,

vol.II), prin care se constată că inculpatul Dursun Ihsan, fiind administratorul SRL

,,Nurlinis” a expediat-o firmei turcești „Dogukan Gida Turism” conform căruia ultimul

urma să livreze din R. Moldova, 42 tone de orz , iar la 19.12.2007 firma „Dogukan

Gida Turism” a transferat suma de 8400 USD conform facturii nr. 12 din 15.12.2007

(f.d.187, vol.II) . Acești bani inculpatul Dursun Ihsan i-a primit pe contul firmei sale,

însă după cum s-a stabilit în ședința de judecată marfa sub diferite pretexte nu a fost

livrată, ultimul a declarat că nu a fost livrată pe motiv că R. Moldova a interzis

exportul de orz, banii primiți de asemenea nu i-a restituit și refuză să-i restituie;

- procura nr. 11898 din 28.04.2010, prin care Mehmet Yalcin reprezintă interesele

firmei „Mutlu Gida” LTD (f.d.204, vol.II) care în anul 2006 a încheiat un acord cu

SRL „Nurlina Galina” în persoana lui Dursun Ihsan. Prin aceleași metode de însușire

și de abuzul de încredere față de partea vătămată Mehmet Yalcin , inculpatul Dursun

Ihsan potrivit înțelegerii urma să expedieze în Turcia 3000 tone de floare soarelui.

Ulterior, în scurt timp dînsul a expediat în Turcia copia contractului prin care dînsul

demonstrează că a procurat 1500 de tone de floarea soarelui (f.d.207-213 , vol.II) . La

data de 19.01.2007 „Mutlu Gida” LTD a transferat pe contul SRL „Nurlina Galina”

suma de 74000 USD (f.d.206, vol.II) pentru procurarea mărfii, în cadrul ședinței de

judecată cu certitudine s-a stabilit că marfa nu a fost livrată în Turcia, dar banii au fost

însușiți;

- procura nr. 2775 din 03.05.2010, prin care Mehmet Yalcin reprezintă interesele

firmei „Guclu Yag” (f.d. 193-196, vol.II) care în anul 2007, în urma unei înțelegeri

duse cu SRL „Nurlinis”, în persoana lui Dursun Ihsan, a încheiat contractul nr. 16 –

privind procurarea floarea soarelui în volum de 63 tone, fapt confirmat prin proforma-

factura/invoice nr.03 la contractul nr. 16 din 18.01.2008 (f.d. 197, 198, vol.II), iar la

data de 22.01.2008 această firmă a transferat pe contul SRL „Nurlinis" suma de 33 516

USD sau echivalentul a 371700 lei. Banii indicați au fost transferați pe contul firmei

Cazangenii, fapt confirmat și prin comunicatul BC ,,Moldova- Agroindbanc” SA

filiala Leova (f.d.l 14-129, vol.III), potrivit căruia suma de 371700 lei a fost ridicată în

numerar de către administratorul acesteia - Cajuc Nicolae. Fiind audiat ca martor

ultimul a declarat că banii indicați au fost ridicați de dînsul, apoi transmiși nemijlocit

10

lui Dursun Ihsan care i-a însușit. De asemenea, nici această marfa de 63 tone de floarea

soarelui nu a mai fost exportată;

- confirmarea Băncii de Economii din 23.09.2010 sub nr.212 (f.d.92, Vol.III) ,

care atestă faptul, că în perioada anilor 2007 - 2010 la contul 22511338403 rulajul

firmelor ICS ,,Nurlinis” SRL și IGG ,,Nurlina-Galina” SRL constituie 84480 USD

intrări și tot atîta ieșiri, iar de la contul 225163349854 rulajul constituie intrări suma de

1.568 232 MDL și ieșiri 1 566 686 MDL.

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii, inclusiv vinovăția inculpatului, după cum rezultă din decizia instanței de

apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluzia prin

cumulul de probe pertinente, concludente și utile, administrate pe parcursul judecării

cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură

penală, în mod obiectiv.

Cît privește argumentele invocate de recurenți referitor la existența relațiilor

civile între inculpat și părțile vătămate, Colegiul penal le respinge ca fiind nefondate.

În acest sens instanța de apel corect a concluzionat că, delimitarea escrocheriei,

de încălcarea normelor de drept civil, urmează a fi percepută corect, luând în

considerație două aspecte de maximă importanță și anume atitudinea făptuitorului față

de faptul transmiterii lui a bunului și disponibilitatea efectivă a acestuia de a-și executa

angajamentele asumate.

Sub acest aspect, instanța de recurs analizînd materialele cauzei și anume

declarațiile părților vătămate, a martorilor, constată că inculpatul a dus o activitate de

convingere a părților vătămate despre posibilitatea de a favoriza obținerea bunurilor de

la pătimiți, prezentându-se ca o persoană care are cunoștințe în cercul oamenilor de

afaceri din R. Moldova.

În urma convorbirilor avute, părțile vătămate au acceptat transmiterea sumelor de

bani inculpatului, fiind convinse de către ultimul că acesta le va expedia marfa

procurată.

La fel, este de menționat faptul că limita între un acord civil și o componență de

infracțiune este latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este caracterizată prin

buna-credință a părților, iar în cazul escrocheriei este caracterizată prin abuz de

încredere și înșelăciune. Deci, reieșind din cele expuse, este cert că, sumele de bani

încasate de către inculpat de la părțile vătămate, nu au fost utilizate de către acesta

conform destinației stabilite, or careva probe în acest sens la materialele cauzei lipsesc.

La capitolul dat, instanțele de fond just au constatat circumstanțele de fapt ale

cauzei, unde este concretizat că inculpatul era în cunoștință de cauză asupra

documentului fals (factura/invoice), care l-a transmis părților vătămate, cu scopul de a

spori credibilitatea asupra veridicității tranzacției de vînzare-cumpărare a materiei

prime agricole.

Prin urmare, este prezentă cu certitudine latura subiectivă a componenței de

escrocherie, concretizată prin intenție directă, or, potrivit pct. 15 al Hotărîrii

explicative a Plenului Curții Supreme de Justiție „Cu privire la practica judiciară

despre sustragerea bunurilor” nr. 23 din 28.06.2004, la aliniatul trei, este indicat prin

ce modalități se poate contura intenția făptuitorului de a dobîndi ilicit bunurile altor

persoane prin înșelăciune: „situația financiară extrem de neprielnică a persoanei, care-

și asumă angajamentul, la momentul încheierii tranzacției; lipsa de fundamentare

economică și caracterul nerealizabil al angajamentului asumat; lipsa unei activități

11

aducătoare de beneficii, necesare onorării angajamentului; achitarea veniturilor către

primii deponenți din contul banilor depuși de deponenții ulteriori; prezentarea, la

încheierea tranzacției, a unor documente false; încheierea tranzacției în numele unei

persoane juridice inexistente sau înregistrate pe numele unei persoane de care se

folosește o altă persoană pentru a-și atinge interesele etc.”

La caz, instanța de recurs apreciază ca fiind corecte concluziile instanței de apel

referitor la modalitățile de manifestare a înșelăciunii, ca fiind unul din elementele

obligatorii ale laturii obiective a escrocheriei, care poate fi realizată prin prezentarea

unor date false sau prin ascunderea unor informații a căror anunțare era obligatorie –

circumstanțe care s-au constatat a fi prezente în speța în cauză.

Așadar, versiunea recurentului ce vizează caracterul civil al cauzei nu poate fi

reținută ca fondată de către Colegiul lărgit, reieșind din analiza cauzei sub aspect

material, dar și cu reținerea probelor administrate și cercetare multilateral din punct de

vedere al concludenței, utilității și coroborării lor, care confirmă caracterul penal al

faptei dar și vinovăția inculpatului în comiterea faptei imputate.

Totodată, Colegiul penal reține și faptul că inculpatul nu a avut intenția de a

restitui părților vătămate banii primiți, această convingere rezultă din faptul că Dursun

Ihsan nu a întreprins careva măsuri în acest sens pînă la adresarea lui Mehmet Ialcin cu

plîngeri organelor de drept.

Colegiul penal constată că motivele invocate în recursuri ordinare, au constituit

anterior obiect de examinare, iar instanța apel, corect le-a apreciat și a adoptat soluția

expusă în pct. 4 al prezentei decizii.

Lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta a oferit

răspunsuri la toate motivele apelului declarat, iar decizia contestată cuprinde fondul

apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea și admiterea

acestora, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile

art.417 Cod de procedură penală.

Prin urmare, argumentele recurenților, precum că acesta nu a comis infracțiunea

pentru care a fost condamnat, sunt neîntemeiate și contravin materialelor din dosar, iar

nerecunoașterea vinovăției de către inculpat urmează a fi apreciată drept o modalitate

de exercitare a dreptului la apărare, inculpatul urmărind scopul de a se eschiva de la

răspunderea penală.

Colegiul penal lărgit constată că acțiunilor lui Dursun Ihsan li s-a dat o apreciere

și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă acestuia i s-a stabilit cu

respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil

al faptelor comise, de persoana celui vinovat, de toate circumstanțele cauzei, care

agravează ori atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii

normei penale în baza căreia a fost declarat vinovat, iar temeiuri de a interveni în

hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.

Totodată, Colegiul lărgit menționează faptul că, instanțele de fond la stabilirea

prejudiciului material părților vătămate a indicat suma de 2 765 148, 64 lei, ea de fapt

constituind 1 813 998, 64 lei.

Colegiul lărgit constată că, aceste constituie o eroare mecanică de calcul care nu

influențează asupra calificării acțiunilor inculpatului și stării de fapt stabilite.

Astfel, Colegiul lărgit conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, prescrise la art.414-419 Cod de procedură

penală și a pronunțat o hotărîre legală și întemeiată, iar temei legal pentru admiterea

12

recursurilor ordinare declarate de avocații Pavel Zamfir și Victor Potlog în numele

inculpatului Dursun Ihsan nu există și, potrivit legii, se impune respingerea lor ca

inadmisibile, cu menținerea hotărîrii atacate.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de avocații Pavel Zamfir

și Victor Potlog în numele inculpatului Dursun Ihsan Memet Zeki, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2014, în cauza penală în

privința lui Dursun Ihsan Memet Zeki, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 23 iunie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

13