1ra-1154/15 — art. 189 alin 4, 287 alin. 3, 217 alin. 2 CP

1ra-1154/15 — art. 189 alin 4, 287 alin. 3, 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr.1ra-1154/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Moraru,

Judecătorii – Ion Guzun și Valentina Clevadî,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 27 iulie 2010 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2015, declarate de

avocații Sergiu Coptu și Dumitru Radu în numele inculpaților

Cracan (Cecan) Dinu Stepan, născut la 31

martie 1984, originar și domiciliat or. Strășeni, str.

Unirii 36;

Cecan Oleg Stepan, născut la 14 martie 1987,

originar și domiciliat or. Strășeni, str. Unirii 36.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.08.2009 - 27.07.2010;

Instanța de apel: 14.09.2010 - 22.04.2011;

Instanța de recurs: 25.07. - 29.11.2011;

Instanța de apel: 06.01. - 04.05.2012;

Instanța de recurs: 22.06. - 30.10.2012;

Instanța de apel: 11.12.2012 - 23.05.2013;

Instanța de recurs: 01.08. - 26.11.2013;

Instanța de apel: 23.12.2013 - 02.06.2015;

Instanța de recurs: 30.07. - 09.12.2015.

C O N S T A T Ă :

Cracan (Cecan) Dinu a fost condamnat:

- în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 6 luni închisoare,

- în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 3 ani închisoare,

- în baza art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 3 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 4 ani

închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani.

Cecan Oleg a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 189 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta lui nu întrunește elementele

infracțiunii.

Cracan (Cecan) D., în vara anului 2008, avînd intenția și urmărind scopul consumului

substanțelor narcotice, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzînd urmările lor și admițînd în mod conștient survenirea acestor urmări, a cules

de pe o fîșie de teren în regiunea localității Dumbrava, com. Trușeni, mun. Chișinău,

frunze de cînepă pe care, ulterior le-a uscat și le-a fărîmițat, pregătindu-le și

păstrîndu-le la domiciliul său amplasat pe adresa str. N. Costin 49/A, mun. Chișinău

precum și la domiciliul prietenei sale Cracan N., amplasat pe adresa bd. Decebal 23,

ap. 126, mun. Chișinău, pentru consum personal și fără scop de înstrăinare.

La 19 februarie 2009, au fost efectuate percheziții la domiciliul lui

Cracan (Cecan) D. amplasat pe adresa str. N. Costin 49/A, mun. Chișinău, precum și

la domiciliul temporar al acestuia amplasat pe adresa bd. Decebal 23, ap. 126,

mun. Chișinău, în cadrul cărora au fost depistate și ridicate substanțe narcotice, care

potrivit raportului de expertiză chimică nr. 70 din 20 februarie 2009, reprezintă

„marihuană” în stare uscată, în cantitate totală de 104,16 grame, ce constituie

proporții mari.

2.1. Tot el, la 19 ianuarie 2009, aproximativ la ora 0000, în apropierea blocului

locativ amplasat pe adresa str. N. Costin 37, mun. Chișinău, avînd intenția și

urmărind scopul săvîrșirii huliganismului agravat, dîndu-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor și admițînd în mod conștient

survenirea acestor urmări, prin încălcarea grosolană a ordinii publice și prin

exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate, se adresa cu cuvinte

necenzurate în adresa cet. Bîstrica D., și dînd dovadă de o deosebită obrăznicie, i-a

deteriorat acestuia cu pumnii oglinda retrovizorie de la autoturismul personal model

„Ford Escort” n/î C AO 881, precum și i-a defectat cu pumnii unele părți componente

ale caroseriei.

Apoi, continuîndu-și acțiunile sale huliganice, l-a amenințat cu omor pe

cet. Bîstrica D. cu pistolul său personal model „CZ 2075” nr. A359337, pe care îl

deținea în baza permisului de portarmă nr. 21/13303, care fiind neîncărcat cu cartușe,

îl îndrepta în direcția acestuia și trăgea închizătorul armei, simulînd tragerea unor

focuri în direcția lui.

2.2. De către organul de urmărire penală le-a fost înaintată învinuirea lui

Cracan (Cecan) D. și Cecan O. pentru faptul că au comis șantajul însoțit de răpirea

proprietarului în următoarele circumstanțe.

Presupunînd că cet. Dragoi D., care locuia din luna decembrie 2008 la gazdă

amplasată pe adresa str. Nicolae Costin 49/A, mun. Chișinău, i-a denunțat la poliție

privitor la păstrarea substanțelor narcotice, știind despre faptul că acesta are rude care

se află la muncă peste hotarele R. Moldova și poate dispune de mijloace financiare,

din motiv de răzbunare au hotărît să dobîndească prin șantaj de la el mijloace bănești,

în proporții considerabile.

Astfel, în vederea atingerii scopului său criminal, la 09 martie 2009,

aproximativ la ora 0900, sub pretextul să-i ajute la transportarea unor bunuri,

Cracan (Cecan) D. împreună cu fratele său, Cecan O., l-au ademenit pe Dragoi D. în

automobilul model „Renault Megan”, n/î C NX 969, și s-au deplasat spre

s. Dumbrava, mun. Chișinău. Pe drum, în timpul deplasării Cracan (Cecan) D. și

Cecan O. l-au învinovățit pe Dragoi D. de faptul că i-a denunțat la poliție și din cauza

lui au probleme, după care, Cracan (Cecan) D. i-a aplicat mai multe lovituri cu

pumnii peste corp.

Ajungînd în fîșia de pădure din marginea s. Dumbrava, mun. Chișinău, la un

loc dosit de traseu, l-au coborît violent din automobil, apoi amenințîndu-l cu moartea

2

și lovindu-l cu palmele peste față, i-au cerut să le transmită bani în sumă de 3000

euro.

Primind amenințările ca reale și înțelegînd că ele pot fi realizate, Dragoi D a

acceptat să le transmită banii ceruți dar le-a comunicat că la acel moment nu dispunea

de așa sumă de bani. Atunci, în scopul realizării intențiilor sale criminale, s-au

deplasat în s. Tătărești, r-nul Strășeni unde, sub amenințări cu moartea și răfuială

fizică, l-au impus pe Dragoi D. sub un nou pretext inventat, precum că a deteriorat

automobilul ce aparține lui Cracan (Cecan) D. și îi este dator cu 3000 euro, să ceară

ajutor material de la tatăl său, Dragoi A., iar ulterior să le transmită banii

nominalizați. Ca rezultat, Dragoi A. a telefonat în Italia fiicei sale Dragoi O. și a

rugat-o să-i transmită fiului său Dumitru suma de bani.

După discuția cu cet. Dragoi A., la 09 martie 2009, aproximativ la orele

1700-1800, Cracan (Cecan) D. împreună cu Cecan O și Dragoi D. s-au deplasat cu

automobilul în mun. Chișinău, str. Nicolae Costin 49 A, unde după răpire l-au privat

pe ultimul de libertate în subsolul casei de locuit amplasată pe adresa indicată supra,

pentru a se asigura că vor primi suma de bani cerută și a exclude eventuala adresare

la poliție.

În continuarea acțiunilor sale criminale, la 10 martie 2009, aproximativ la orele

1000-1100, Cracan (Cecan) D. împreună cu Cecan O., l-au urcat pe Dragoi D. în

automobilul model „Renault Megan”, n/î C NX 969 și s-au deplasat la reprezentanța

nr. 1 a „Băncii de Economii” din mun. Chișinău, str. V. Lupu 18 unde ultimul, sub

control, a primit 1500 euro, transferați de sora sa Dragoi O., echivalentul a

20273,25 lei, conform cursului oficial al BNM la data săvârșirii infracțiunii, după

care s-au reîntors pe str. Nicolae Costin 49/A și le-a transmis banii ceruți.

De către organul de urmărire penală, acțiunile lui Cracan (Cecan) D. și

Cecan O. au fost încadrate în baza art. 189 alin. (4) Cod penal, șantajul, adică acțiuni

intenționate manifestate în cererea de a transmite bunurile proprietarului,

amenințînd cu violență persoana, acțiuni săvîrșite de două persoane, cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate, prin amenințare cu moartea și

urmat de dobîndirea bunurilor cerute, însoțite de răpirea proprietarului.

- procuror, care a invocat ilegalitatea sentinței în partea achitării inculpatului

Cecan Oleg și netemeinicia reîncadrării acțiunilor lui Cracan (Cecan) D. pe episodul

de șantaj, argumentînd că prima instanță nu a dat apreciere justă probelor

administrate și cercetate, deoarece vina lui Cracan (Cecan) D. și Cecan O. pe art. 189

alin. (4) Cod penal, a fost confirmată pe deplin prin declarațiile părții vătămate

Dragoi D., ale martorului Dragoi A., care au fost depuse în ședință de judecată sub

jurămînt și a fost preîntîmpinat de răspundere penală, procesele-verbale de cercetare

la fața locului, concluzia expertizei biologice nr. 192 din 31 martie 2009, procesele-

verbale de confruntare dintre partea vătămată și inculpați.

Prima instanță, ilegal a recalificat fapta lui Cracan (Cecan) D. drept

samavolnicie, aplicîndu-i pedeapsa pentru fapta care nu întrunește elementele

infracțiunii, fiindcă infracțiunea prevăzută de art. 352 Cod penal, este una materială,

consumîndu-se din momentul survenirii rezultatului, iar rezultatul infracțional a fost

dobîndirea ilicită a sumei de 1500 euro, care nu depășește suma de 50 000 lei și în

cazul dat lipsește latura obiectivă a infracțiunii de samavolnicie.

Apelantul a solicitat casarea parțială a sentinței în partea achitării inculpatului

3

Cecan Oleg pe art. 189 alin. (4) Cod penal, și recalificarea acțiunilor lui

Cracan (Cecan) D. din prevederile art. 189 alin. (4) Cod penal în cele ale art. 352 alin.

(2) lit. d) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, de

condamnare a lui Cecan O. și Cracan (Cecan) D. în baza art. 189 alin. (4) Cod penal,

la 7 ani 6 luni închisoare, fiecăruia, în rest măsura de pedeapsă aplicată lui

Cracan (Cecan) D. pentru infracțiunile prevăzute de art. art. 217 alin. (2), 287

alin. (3) Cod penal, de menținut.

Potrivit art. 84 Cod penal, pedeapsa definitivă lui Cracan (Cecan) D. de stabilit

8 ani închisoare.

- avocatul Coptu Sergiu, în numele inculpatului Cracan (Cecan) Dinu, care a

solicitat achitarea lui Cracan (Cecan) D. pe art. art. 287 alin. (3), 352 alin. (2) lit. d)

Cod penal, deoarece el nu a săvârșit infracțiunile, invocînd că între inculpat și

Bîstrica D. a avut loc un conflict în timpul căruia ei s-au înjurat și îmbrîncit reciproc,

nu a încălcat ordinea publică în timpul conflictului, el nu a fost inițiatorul

conflictului, nu a folosit pistolul, acesta nici nu se afla la el dar era în automobil, iar

declarațiile martorilor Bîstrica D. și ale mamei sale Bîstrica S., urmau a fi apreciate

critic, mai mult, inculpatul Cracan (Cecan) D. s-a împăcat cu Bîstrica D. și ultimul

careva pretenții față de inculpat nu avea.

Apelantul a considerat că acțiunile intenționate menționate mai sus nu pot

forma de sinestătător componența infracțiunii de huliganism.

Aceste acțiuni principale trebuiau să fie însoțite obligatoriu de oricare din

acțiunile adiacente, menționate în dispoziția alin. (1) art. 287 Cod penal: aplicarea

violenței asupra persoanelor sau amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă

actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebeau prin

cinism sau obrăznicie deosebită.

Referitor la epizodul privind șantajul, apărarea a menționat că inculpatul

Cracan (Cecan) D. nu a recunoscut această infracțiune.

apelul avocatului Coptu Sergiu în numele inculpatului Cracan (Cecan) D., a fost

respins ca nefondat, iar apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința, în

partea învinuirii pe art. 189 alin. (4) Cod penal, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- Cracan (Cecan) D. și Cecan Oleg au fost condamnați în baza art. 189 alin. (3)

lit. e) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, la 4 ani închisoare fiecare, cu

amendă în mărime de 1000 unități convenționale;

- Inculpatului Cracan (Cecan) D., recunoscut vinovat în baza art. art. 217

alin. (2), 287 alin. (3) Cod penal, în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs

de infracțiuni, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 5 ani închisoare, cu amendă în

mărime de 1000 unități convenționale.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Cracan (Cecan)

D. i-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani, iar lui Cecan O. i-a

fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a concluzionat, că a fost

confirmat faptul șantajului din partea lui Cracan (Cecan) D. și Cecan O., deoarece

probele administrate de prima instanță și instanța de apel au confirmat cu certitudine

4

că inculpații au cerut de la partea vătămată Dragoi D. suma de 3000 euro, sub

pretextul că i-a denunțat la poliție pentru păstrarea de droguri, amenințîndu-l cu

răfuială în caz de refuz și au primit de la acesta suma de 1500 euro.

Instanța de apel a considerat, că nu a fost dovedit faptul răpirii părții vătămate

și privării lui ilegale de libertate, căci acesta singur a declarat că în acel moment se

afla cu traiul în casa inculpaților, ei erau în relații de prietenie și l-au rugat să-i ajute

la încărcarea unor lucruri, el acceptînd.

Conflictul a apărut ulterior, în timpul deplasării și după aceasta el nu a declarat

că a dorit să plece undeva și inculpații nu i-au permis. Partea vătămată Dragoi D. a

mai declarat, că din subsolul casei el putea să plece, dar nu a plecat de frică, și nu

pentru că nu avea posibilitate.

De asemenea, instanța de apel a conchis, că partea vătămată putea să-i spună

tatălui său cînd au mers în s. Tătărești, că este ținut cu forța de inculpați și amenințat

cu moartea, dar nu să susțină versiunea înaintată de Cracan (Cecan) D..

Referitor la condamnarea lui Cracan (Cecan) D. în baza art. art. 217 alin. (2),

287 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a menținut condamnarea în baza acestor

articole, precum și pedeapsa stabilită acestuia de către prima instanță.

Coptu Sergiu, în interesele inculpaților au atacat-o cu recursuri ordinare.

5.1. Procurorul în recurs solicitînd casarea hotărîrii contestate, cu remiterea

cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, din motiv că instanța de apel incorect

a apreciat probele administrate și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Recurentul a considerat că instanța de apel a constatat o stare de fapt practic

identică cu cea constatată de organul de urmărire penală, însă a efectuat o calificare

incorectă a acțiunilor făptuitorilor, excluzînd din învinuirea adusă elementul

calificativ prevăzut de art. 189 alin. (4) Cod penal - „…acțiuni însoțite de răpirea

proprietarului”, instanța de apel în mod nejustificat a reîncadrat acțiunile inculpaților

în baza unei legi mai blînde, punînd la baza soluției afirmațiile părții vătămate,

precum că el ar fi avut posibilitatea să se eschiveze de la făptuitori și să-și anunțe

rudele apropiate, la fel decizia instanței de apel este nefondată și în partea aplicării

prevederilor art. 79 Cod penal.

5.2. Avocatul Coptu Sergiu, în interesele inculpaților Cracan (Cecan) Dinu și

Cecan Oleg, în recurs solicitînd menținerea sentinței, în partea achitării lui

Cecan O. de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (4)

Cod penal, iar în privința lui Cracan (Cecan) D. să fie rejudecată cauza și pronunțată

o nouă hotărîre, prin care Cracan (Cecan) D. să fie achitat de sub învinuirea de

săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin. (3), 352 alin. (2) lit. d)

Cod penal, fiind recunoscut vinovat Cracan (Cecan) D. numai în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și să fie dispusă liberarea lui

Cracan (Cecan) D. de răspunderea penală în temeiul art. 55 Cod penal, cu aplicarea

pedepsei sub formă de amendă în mărime minimă, iar în partea corpului delict -

pistolul model „CZ 2075” nr. A359337 și permisul de portarmă nr. 21/13503 să fie

dispusă restituirea acestora inculpatului Cracan (Cecan) D..

Recurentul a invocat că Cracan (Cecan) D. a recunoscut vina doar pe episodul

privind păstrarea substanțelor narcotice la domiciliu, în acțiunile lui

Cracan (Cecan) D. nu persistă nici un element al componenței de huliganism agravat.

5

Referitor la episodul privind șantajul, prima instanță corect i-a achitat pe

Cracan (Cecan) D. și Cecan O. deoarece nu a fost dovedită vina acestora, iar

concluzia primei instanțe referitor la existența în acțiunile inculpatului

Cracan (Cecan) D. a componenței de samavolnicie și nu de șantaj este neîntemeiată și

ilegală.

A considerat că în acțiunile lui Cracan (Cecan) D. și Cecan O. lipsesc

elementele constitutive ale componenței de infracțiune, atît în ceea ce privește

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (3) sau alin. (4) Cod penal, cît și

elementele constitutive ale componenței prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. d)

Cod penal.

29 noiembrie 2011, a fost respins ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul

Coptu Sergiu în numele inculpaților, a fost admis recursul ordinar declarat de

procuror, casată decizia instanței de apel, în partea condamnării inculpaților Cecan O.

și Cracan (Cecan) D. în baza art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, iar în privința lui

Cracan (Cecan) D. și în partea aplicării art. 84 alin. (1) Cod penal, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceste părți de aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În rest, hotărîrile atacate au fost menținute.

6.1 În motivarea soluției date, instanța de recurs a menționat, că instanța de

apel, la examinarea cauzei, a încălcat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, iar soluția a

fost motivată insuficient.

Referitor la recursul avocatului Coptu Sergiu, în numele inculpaților Cecan O.

și Cracan (Cecan) D., instanța de recurs a menționat că instanțele de fond au

examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv, făcînd o apreciere a probelor

în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, just încadrînd

acțiunile lui Cracan (Cecan) D. în baza art. art. 217 alin. (2), 287 alin. (3) Cod penal.

fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința, în partea achitării lui

Cecan O. pe art. 189 alin.(4) Cod penal și condamnării lui Cracan (Cecan) D. în baza

art. 352 alin. (2) lit. b) Cod penal, și stabilirii pedepsei definitive, a fost rejudecată

cauza și pronunțată în această parte o hotărîre nouă potrivit ordinii stabilite pentru

prima instanță, prin care:

Cecan Oleg a fost condamnat în baza art. 189 alin. (4) Cod penal, la 7 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Cracan (Cecan) Dinu, condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 6 luni

închisoare și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 3 ani închisoare, a fost recunoscut

vinovat în baza art. 189 alin. (4) Cod penal, și condamnat la 7 ani închisoare, iar

conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al

pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 8 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

7.1 În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat că, prima instanță

neîntemeiat a ajuns la concluzia că vinovăția inculpaților nu și-a găsit confirmare în

ședința primei instanțe, deoarece în ședința instanței de apel vinovăția acestora a fost

dovedită pe deplin, în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (4) Cod penal.

6

Sergiu Coptu în numele inculpaților, invocînd temeiurile prevăzute de pct. 6), 12)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel

și menținerea sentinței.

Recurentul a menționat că cercetarea probelor în instanța de apel a fost una

formală, aceasta a dat o apreciere greșită probelor administrate pe cauză, fapt care nu

a demonstrat vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii de șantaj.

La fel, avocatul a invocat că în instanța de apel partea vătămată Dragoi D. nu

s-a prezentat și nu a dat nici o declarație solicitînd, prin cerere, examinarea cauzei

penale în absența sa, motivînd că a fost ocupat la serviciu, susținînd declarațiile date

anterior.

Astfel, la baza soluției de condamnare pentru șantaj, instanța de apel a pus

depozițiile părții vătămate date la urmărirea penală și în prima instanță, în baza cărora

inculpatul Cracan (Cecan) D. a fost condamnat pe acest episod pentru samavolnicie,

iar Cecan O. a fost achitat. Instanța de apel, prin reaprecierea probelor a adoptat o altă

soluție, defavorabilă inculpaților, ceea ce este inadmisibil.

La fel, rejudecînd cauza, instanța de apel nu a audiat nici martorul Dragoi A.,

care este tatăl părții vătămate, și este o probă decisivă a acuzării.

Acesta în mod obligatoriu urma să fie audiat.

A considerat că instanța de apel, pronunțînd o nouă hotărîre de condamnare a

inculpaților, și-a întemeiat soluția cu privire la vinovăția acestora exclusiv pe

declarațiile părții vătămate Dragoi D. și declarațiile martorului Dragoi A. care au fost

date citirii în ședința instanței de apel în absența acestora, iar procurorul participant în

ședință nici nu a solicitat audierea lor potrivit principiului nemijlocirii, fiind astfel,

încălcat principiul contradictorialității și dreptul inculpaților la apărare.

octombrie 2012, a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Coptu Sergiu, în

numele inculpaților, casată parțial decizia instanței de apel, în partea condamnării

inculpaților în baza art. 189 alin. (4) Cod penal și dispusă rejudecarea cauzei în

această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Celelalte dispoziții ale hotărîrii atacate au fost menținute.

9.1 În motivarea deciziei sale, instanța de recurs a menționat faptul, că la

judecarea cauzei, instanța de apel nu a asigurat contradictorialitatea procesului penal,

nu a cercetat nemijlocit, în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv probele,

nu a audiat partea vătămată și nici un martor, formulînd concluzia de vinovăție a

inculpaților în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (4) Cod penal în mod

exclusiv pe declarațiile părții vătămate și ale martorului Dragoi A., date în cadrul

ședinței de judecată a primei instanțe, încălcînd prevederile art. art. 101, 314

alin. (1), 389 alin. (3) Cod de procedură penală, prin ce s-a comis eroarea de drept

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința, în partea achitării lui

Cecan O. de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (4)

Cod penal, și condamnării lui Cracan (Cecan) D. în baza art. 352 alin. (2) lit. b)

Cod penal, și stabilirii pedepsei definitive, rejudecată cauza și pronunțată în această

parte o nouă hotărîre, prin care:

Conform art. 60 Cod penal și art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

cauza penală de învinuire a lui Cracan (Cecan) Dinu în baza art. 217 alin.(2) Cod

7

penal a fost încetată din motivul expirării termenului prescripției tragerii la

răspundere penală.

Cecan Oleg a fost condamnat în baza art. 189 alin.(4) Cod penal, la 7 ani

închisoare în penitenciar de tip închis.

Cracan (Cecan) Dinu, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (3) Cod penal și condamnat la 3 ani închisoare, a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (4) Cod penal, cu

stabilirea unei pedepse de 7 ani închisoare, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal,

pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă 7 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de

tip închis.

În rest, sentința atacată a fost menținută.

10.1 În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat faptul că concluzia

primei instanțe, în partea achitării lui Cecan O. de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (4) Cod penal, este una pripită și neprobată, din

motiv că din materialele prezentate de acuzare și cercetate în ședință, fapta dată a fost

dovedită integral, din considerentul că prima instanță ilegal, axîndu-se pe poziția

precum că aplicarea violenței în privința părții vătămate Dragoi D. a avut loc doar din

partea inculpatului Cracan (Cecan) D., fără însă a ține cont de declarațiile părții

vătămate Dragoi D. și de înregistrările video ridicate de la BC „Banca de Economii”

din care s-a constatat că inculpatul Cecan O. a participat la faptele săvîrșite de către

Cracan (Cecan) D., a mers cu partea vătămată și cu fratele său la Dragoi A. acasă,

unde a susținut că ultimii trebuie să achite 3000 euro pentru deteriorarea

automobilului care aparține inculpatului Cracan (Cecan) D., a fost alături și la

susținut pe acesta în timpul răpirii lui Dragoi D. și maltratării lui în pădure, în

preajma s. Dumbrava, mun. Chișinău, a fost și a primit banii pe care i-a trimis din

Italia sora părții vătămate.

La fel, instanța de apel a stabilit că prima instanță ilegal a recalificat fapta

inculpatului Cracan (Cecan) D. drept samavolnicie, fără a ține cont de faptul că în

cauza dată s-a constatat lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii date, acțiunea

de samavolnicie fiind una materială și se consumă din momentul survenirii

rezultatului, în cazul dat, însă, rezultatul infracțional a fost dobîndirea ilicită a sumei

de 1500 euro, faptă demonstrată integral.

Instanța de apel, a considerat necesar de a înceta procesul penal, intentat în

privința lui Cracan (Cecan) D. în baza art. 217 alin. (2) Cod penal în legătură cu

expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală fiindcă conform

prevederilor art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, „persoana se liberează de răspundere

penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii a expirat termenul de 2 ani de la săvîrșirea

unei infracțiuni ușoare.”

Coptu Sergiu în numele inculpaților, care invocînd ca temeiuri de declarare a

recursului art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8), 10) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea recunoașterii culpabile a

inculpaților de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (4) Cod penal, iar în

privința lui Cracan (Cecan) D. și în partea aplicării pedepsei definitive, pentru

concurs de infracțiuni, conform art. 84 alin. (1) Cod penal, cu menținerea sentinței,

prin care Cecan O. a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infrațiunii prevăzute

8

de art. 189 alin. (4) Cod penal, iar Cracan (Cecan) D. a fost condamnat în baza

art. art. 287 alin. (3), 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei definitive,

în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei, în baza art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 2 ani, iar în

privința lui Cracan (Cecan) D. să fie menținută decizia instanței de apel, în partea

încetării procesului penal pe art. 217 alin. (2) Cod penal, din motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală.

Recurentul a menționat faptul, că prima instanță a emis o sentință legală și

întemeiată bazată pe studierea și analiza declarațiilor părții vătămate și ale martorilor,

materialelor cauzei penale, care fiind apreciate din punct de vedere al coroborării lor,

corect a ajuns la concluzia despre achitarea lui Cecan O., vinovăția lui nefiind

dovedită iar acțiunile lui Cracan (Cecan) D. corect au fost recalificate ca

samavolnicie.

Instanța de apel unilateral a făcut trimitere la unele probe din dosar

concluzionînd că acestea confirmă vina inculpaților în săvârșirea infracțiunii de

șantaj, fără a verifica probele acumulate la urmărirea penală și în ședințele de

judecată, prin citirea lor și consemnarea în procesul-verbal.

Prin urmare, decizia instanței de apel, care se bazează pe analiza probelor din

prima instanță precum și pe argumentele părții acuzării expuse în actul de învinuire

ce nu au fost examinate în instanța de apel, este ilegală.

Recurentul consideră că la examinarea cauzei, în instanța de apel, au fost

comise erori de drept: cauza penală a fost examinată în absența unei părți prezența

căreia era obligatorie conform indicațiilor instanței de recurs, hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, acțiunilor inculpatului

Cracan (Cecan) D., în partea în care s-a dispus rejudecarea, acestora li s-a dat o

încadrare juridiă greșită iar în privința inculpatului Cecan Oleg, în partea rejudecării

nu au fost întrunite elementele infracțiunii precum și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

26 noiembrie 2013, a fost admis recursul apărării, casată decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La adoptarea soluției date, instanța de recurs a reținut, că conform materialelor

cauzei, instanța de apel, conducîndu-se de indicațiile Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționate în decizia sa din 30 octombrie 2012, audiind opinia

participanților la proces privind posibilitatea examinării cauzei în lipsa părții

vătămate Dragoi D., a amînat ședința de judecată din 15 ianuarie 2013 (vol. IV, f. d.

106-108) pentru prezența acesteia.

Ulterior, în prezența informației de la Serviciul Grăniceri despre trecerea

frontierei de stat și lipsa în țară a părții vătămate, instanța de apel, audiind opinia

participanților la proces, a dispus la 12 februarie 2013, începerea examinării cauzei în

lipsa părții vătămate, care a fost amînată de mai multe ori, mai apoi, avînd în vedere

cererea părții vătămate din 15 mai 2013, despre examinarea cauzei penale în lipsa sa

din motivul plecării peste hotare (vol. IV, f. d. 119), instanța de apel a continuat

examinarea cauzei în lipsa acesteia, la 21 iunie 2013 fiind pronunțată decizia

motivată(vol. IV, f. d. 134).

Astfel, instanța de apel, în decizia de condamnare a inculpaților în baza art. 189

9

alin. (4) Cod penal, a pus la bază declarațiile părții vătămate Dragoi D. date în prima

instanță (vol. IV, f. d. 147), din motivul imposibilității prezenței acesteia în ședințele

instanței de apel, însă nu a verificat declarațiile ei prin citirea lor în ședința de

judecată, cu consemnarea în procesul-verbal al ședinței de judecată (vol. IV,

f.d. 133), fapt ce contravine prevederilor alin. (2) art. 414 Cod de procedură penală.

Prin urmare, instanța de apel, potrivit art. 414 alin. (6) Cod de procedură

penală, nu era în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima

instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu

au fost consemnate în procesul-verbal.

Instanța de recurs a speificat, că modalitatea de motivare a soluției denotă

faptul că instanța de apel a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, care nu poate fi corectată de instanța de recurs deoarece

soluționarea acesteia ține de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța

de apel, care conform art. 414 Cod de procedură penală, trebuie să judece apelurile

din punct de vedere a stării de fapt și de drept, deci a legalității și temeiniciei sentinței

atacate.

Avînd în vedere cele enunțate, instanța de recurs a conchis, că în cadrul

rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să țină seama de motivele indicate în

prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea

prevederilor art. art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apeluri, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărîre legală și

întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

Concomitent, instanța de recurs, conducîndu-se de prevederile art. art. 417 alin.

(1) pct. 91), 435 alin. (3) Cod de procedură penală, a menționat, că actul procedural,

referitor la cercetarea declarațiilor martorului Dragoi A. (vol. IV, f.d. 122-123),

efectuată anterior de instanța de apel, decizia căreia este casată, rămîne valabil, iar

procesul de examinare a apelurilor urmează să-și reia cursul cu verificarea atît a

declarațiilor și probelor materiale examinate de prima instanță cît și a probei cercetate

de instanța de apel, menționată mai sus, prin citirea acestora, cu consemnarea în

procesul-verbal al ședinței de judecată, conform prevederilor art. 414 alin.(2) Cod de

procedură penală.

La fel, instanța de recurs a menționat, că instanța de apel, în decizia sa din

23 mai 2013, just a încetat procesul penal, potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, intentat în privința lui Cracan (Cecan) D. în baza art. 217 alin.(2)

Cod penal în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere

penală, fiindcă conform prevederilor art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, „persoana se

liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii a expirat termenul

de 2 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni ușoare.”

La fel, instanța de apel corect a menținut soluția primei instanțe privind

condamnarea lui Cracan (Cecan) D. pe episodul privind săvârșirea huliganismului

agravat „la 19 ianuarie 2009, aproximativ la ora 0000, în apropierea blocului locativ

amplasat pe adresa str. N. Costin 37, mun. Chișinău, el dîndu-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor și admițînd în mod conștient

survenirea acestor urmări, prin încălcarea grosolană a ordinii publice și prin

exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate, s-a adresat cu cuvinte

10

necenzurate în adresa cet. Bîstrica D., și dînd dovadă de o deosebită obrăznicie, i-a

deteriorat acestuia cu pumnii oglinda retrovizorie de la autoturismul personal model

„Ford Escort”, n/î C AO 881, precum și i-a defectat cu pumnii unele părți

componente ale caroseriei. Apoi, continuîndu-și acțiunile sale huliganice, l-a

amenințat cu omor pe cet. Bîstrica D. cu pistolul său personal model „CZ 2075”

nr. A359337, pe care îl deținea în baza permisului de portarmă nr. 21/13303, care

fiind neîncărcat cu cartușe, îl îndrepta în direcția acestuia și trăgea închizătorul

armei, simulînd tragerea unor focuri în direcția lui”, acțiuni care au fost încadrate în

baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs în baza art. art. 329, 416 Cod de procedură penală,

a aplicat măsura preventivă în privința lui Cecan O. și Cracan (Cecan) D. - arestarea

preventivă pe un termen de 90 de zile, care urmează a fi calculată din momentul

reținerii acestora, cu anunțarea lor în căutare.

a fost admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința în partea achitării lui

Cecan O. de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (4)

Cod penal, condamnării lui Cracan (Cecan) D. în baza art. 352 alin. (2) lit. b)

Cod penal și stabilirii pedepsei definitive, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care

Cecan Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 189 alin. (4) Cod

penal, la 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Cracan (Cecan) Dinu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 189

alin. (4) Cod penal, la 7 ani închisoare, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepsei aplicate prin decizie și

pedepselor aplicate prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

27.07.2010, în baza art. art. 217 alin. (2), 287 alin. (3) Cod penal, lui Cracan (Cecan)

D., i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 7 ani, 6 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis.

În conformitate cu art. 321 Cod de procedură penală, instanța de apel a

examinat cauza în lipsa inculpaților.

Instanța de apel a menționat, că inculpații au fost anunțați în căutare, conform

deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26.11.2013

(f. d. 191-202, vol. IV), iar de către IP Strășeni a fost pornit dosar de căutare a

acestora (f. d. 5, 18, vol. V), însă pînă în prezent locul aflării lor nu a fost constatat,

astfel cauza a fiind examinată în lipsa inculpaților.

Totodată, instanța de apel a conchis, că în decizie, se v-a expune doar în

privința apelului declarat de procuror, din următoarele considerente:

Prin decizia Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 22 aprilie 2011

(f.d. 193-205 vol. III), apelul apărătorului Coptu S. în interesele inculpaților a fost

respins ca nefondat, iar prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție

(f.d. 251-261 vol. 3) a fost respins ca inadmisibil, recursul apărătorului Coptu S. în

interesele inculpaților declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 22 aprilie 2011, astfel, instanța de apel a conchis, că în privința acestui

apel există o decizie definitivă și irevocabilă.

În continuare, la adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut, că inculpații

Cracan (Cecan) D. și Cecan O., presupunînd că partea vătămată Dragoi D., care

locuia din luna decembrie 2008, la gazdă amplasată pe adresa str. Nicolae Costin

49/A, mun. Chișinău, i-a denunțat la poliție privitor la păstrarea substanțelor

11

narcotice, știind despre faptul că acesta are rude care se află la muncă peste hotarele

R. Moldova și poate dispune de mijloace financiare, din motiv de răzbunare au hotărît

să dobîndească prin șantaj de la el mijloace bănești, în proporții considerabile.

Astfel, în vederea atingerii scopului lor criminal, la 09 martie 2009,

aproximativ la ora 0900, sub pretextul să-i ajute la transportarea unor bunuri,

Cracan (Cecan) D. împreună cu fratele său, Cecan O., l-au ademenit pe

Dragoi D. în automobilul model „Renault Megan”, n/î C NX 969, și s-au deplasat

spre s. Dumbrava, mun. Chișinău. Pe drum, în timpul deplasării Cracan (Cecan) D. și

Cecan O. l-au învinovățit pe Dragoi D. de faptul că i-a denunțat la poliție și din cauza

lui au probleme, după care, Cracan (Cecan) D. i-a aplicat mai multe lovituri cu

pumnii peste corp.

Ajungînd în fîșia de pădure din marginea s. Dumbrava, mun. Chișinău, la un

loc dosit de traseu, l-au coborît violent din automobil, apoi amenințîndu-l cu moartea

și lovindu-l cu palmele peste față, i-au cerut să le transmită bani în sumă de 3000

euro.

Primind amenințările ca reale și înțelegînd că ele pot fi realizate, Dragoi D. a

acceptat să le transmită banii ceruți dar le-a comunicat că la acel moment nu dispunea

de așa sumă de bani. Atunci, în scopul realizării intențiilor sale criminale, s-au

deplasat în s. Tătărești, r-nul Strășeni unde, sub amenințări cu moartea și răfuială

fizică, l-au impus pe Dragoi D. sub un nou pretext inventat, precum că a deteriorat

automobilul ce aparține lui Cracan (Cecan) D. și îi este dator cu 3000 euro, să ceară

ajutor material de la tatăl său, Dragoi A., iar ulterior să le transmită banii

nominalizați. Ca rezultat, Dragoi A. a telefonat în Italia fiicei sale Dragoi O. și a

rugat-o să-i transmită fiului său Dumitru suma de bani.

După discuția cu cet. Dragoi A., la 09 martie 2009, aproximativ la orele

1700-1800, Cracan (Cecan) D. împreună cu Cecan O. și Dragoi D. s-au deplasat cu

automobilul în mun. Chișinău, str. Nicolae Costin 49 „A”, unde după răpire l-au

privat pe ultimul de libertate în subsolul casei de locuit amplasată pe adresa indicată

supra, pentru a se asigura că vor primi banii ceruți și a exclude eventuala adresare la

poliție.

În continuarea acțiunilor lor criminale, la 10 martie 2009, aproximativ la orele

1000-1100, Cracan (Cecan) D. împreună cu Cecan O. l-au urcat pe Dragoi D. în

automobilul model „Renault Megan”, n/î C NX 969 și s-au deplasat la reprezentanța

nr. 1 a „Băncii de Economii” din mun. Chișinău, str. V. Lupu 18, unde ultimul, sub

control, a primit 1500 euro, transferați de sora sa Dragoi O., echivalentul a 20273,25

lei, conform cursului oficial al BNM la data săvârșirii infracțiunii, după care s-au

reîntors pe str. Nicolae Costin 49 „A” și le-a transmis banii ceruți.

Instanța de apel a calificat acțiunile lui Cracan (Cecan) D. și Cecan O. în baza

art. 189 alin. (4) Cod penal, șantajul, adică acțiuni intenționate manifestate în

cererea de a transmite bunurile proprietarului, amenințînd cu violență persoana,

acțiuni săvîrșite de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață

sau sănătate, prin amenințare cu moartea și urmat de dobîndirea bunurilor cerute,

însoțite de răpirea proprietarului.

Astfel, instanța de apel a enunțat, că vinovăția linculpaților de săvîrșirea

infracțiunii de șantaj asupra părții vătămate Dragoi D., este demonstrată prin

următoarele probe cum ar fi: declarațiile părții vătămate Dragoi D., care fiind audiat

în prima instanță a menționat, că „A fost dus într-o pădure de lîngă traseul Poltava.

12

În pădure au coborît din automobil și Cracan (Cecan) D i-a spus că el este vinovat

de faptul că au fost găsite substanțele narcotice despre care el a comunicat

polițiștilor, că inculpații au cheltuit în legătură cu acest fapt mulți bani și că el

trebuie să le întoarcă o sumă în Euro, a fost înjosit de către inculpați, a fost numit cu

cuvinte necenzurate, i-au zis, că dacă nu le dă banii v-a rămîne calic pe viață, era

presat psihologic, Cracan (Cecan) D. l-a lovit cu pumnul în nas, de la ce a curs

sînge, Cecan O îl lovea peste corp. Nu ține minte dacă a fost legat de copac.

A fost amenințat că trebuie să le dea suma în Euro.

El a acceptat de frică, însă le-a spus că n-are bani, dar inculpații i-au spus că

el are rude în Italia și va găsi. Întorcîndu-se în mun. Chișinău, seara, de către

inculpați fost dus într-un beci unde a fost ținut toată noaptea.

A declarat că putea să iasă și să fugă din acel beci, dar nu a încercat deoarece

îi era frică, era distrus psihologic. A doua zi la bancă a mers cu Cracan (Cecan) D.

și Cecan O., în incinta băncii a mers Cecan O., sora i-a trimis suma de 1500 euro

sumă pe care el a primit-o la o filială a băncii din sectorul Buiucani, după care cu

acesta au mers acasă amplasată pe adresa str. N. Costin 49 „A”, unde ulterior a

venit și Cracan (Cecan) D., căruia i-a transmis suma de 1500 Euro.

Inculpații i-au dat termen de o zi ca să le dea încă 3000 Euro.” (f. d. 70-77,

vol. III); martorului Dragoi A., care fiind audiat în prima instanță a menționat, că

„Fiul i-a spus, că a fost dus de frații Cracan (Cecan) D. și Cecan O. într-o pădure

din regiunea localității Dumbrava, pentru a discuta o întrebare cu banii.

În timpul deplasării, în automobil a fost lovit de frații Cecan.

La fel a fost bătut de aceștia și în regiunea Dumbrava, unde l-au dus.

Fiul i-a spus că frații Cecan l-au închis într-un beci din casa unde locuia el la

gazdă. Cît timp a fost ținut în beci, el nu știe.

El tot timpul a ținut legătură telefonică cu feciorul său Dumitru.” (f. d. 78-80,

vol. III).

De asemenea, instanța de apel a constatat, că vina inculpaților în săvîrșirea

șantajului asupra părții vătămate Dragoi D., se mai dovedește pe deplin prin

următoarele probe scrise și documente, care coroborează cu probele analizată mai

sus, cum ar fi: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 martie 2009

(f. d. 16-26, vol. II); procesul-verbal de examinare CD-R recordable model „Ridata”

50x700MB 80 min. cu imaginile video ridicate de la filiala nr. l a „Băncii de

Economii”, amplasată pe adresa str. V. Lupu, mun. Chișinău din 15.06.2009 (f. d. 45,

vol. II); procesul-verbal de ridicare din 12.03.2009 de la „Banca Economii” filiala

nr. 1, amplasată pe adresa str. V. Lupu, mun. Chișinău (f. d. 48-50, vol. II);

procesul-verbal de ridicare din 21.03.2009 a precoderului model „Panasonic” de la

partea vătămată Dragoi D. cu înregistrările audio a discuțiilor efectuate între partea

vătămată Dragoi D., bănuitul Cecan O. și necunoscutul pe nume „Profil” din

20.03.2009 (f. d. 58, vol. II); procesul-verbal de examinare a CD-R model

„Memorex” 52x700MB 80 min., pe care este înregistrat convorbirea între persoana

necunoscută pe nume „Profil”, partea vătămată Dragoi D. și bănuitul Cecan O. la

20.03.2009 cu anexa stenogramei redate pe 2 file (f. d. 61, vol. II); concluzia

raportului de expertiză biologică nr. 192 din 31.03.2009, (f. d. 83-85, vol. II);

procesele-verbale de efectuare a confruntărilor între partea vătămată, martori și

bănuiți Cecan O. și Cracan (Cecan) D. (f. d. 124-134, vol. II).

La fel, instanța de apel a reținut, că în afară de infracțiunea de șantaj,

13

inculpatului Cracan (Cecan) D. i-au fost incriminate și infracțiunile prevăzute de

art. art. 217 alin. (2), 287 alin. (3) Cod penal, iar prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul

Cracan (Cecan) D. a săvîrșit și păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari, fără

scop de înstrăinare și huliganismul agravat.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. art. 7, 61, 75, 76, 84 alin. (1) Cod penal.

Coptu S. în numele inculpaților, care invocînd ca temeiuri de declarare a recursului

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a

deciziei instanței de apel, în partea recunoașterii culpabile a inculpaților de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (4) Cod penal și pedepsei aplicate, iar în

privința lui Cracan (Cecan) D. și în partea aplicării pedepsei definitive, pentru

concurs de infracțiuni, conform art. 84 alin. (1) Cod penal, cu menținerea sentinței,

prin care Cecan O. a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infrațiunii prevăzute

de art. 189 alin. (4) Cod penal, iar Cracan (Cecan) D. a fost recunoscut vinovat în

baza art. art. 217 alin. (2), 287 alin.(3), 352 alin. (2) lit.d) Cod penal, cu menținerea

pedepsei închisorii aplicate lui Cracan (Cecan) D. doar în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal, pe termen de 3 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei,

conform art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 2 ani, iar în ce privește

condamnarea ultimului în baza art. art. 217 alin. (2), 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, să

fie dispusă încetarea procesului penal din motivul expirării termenului de prescripție

pentru tragere la răspundere penală conform art. 60 Cod penal, și a exclude aplicarea

pedepsei pentru concurs de infracțiuni în privința inculpatului Cracan (Cecan) D..

Recurentul menționează faptul, că prima instanță a emis o sentință legală și

întemeiată, bazată pe studierea și analiza declarațiilor părții vătămate și ale

martorilor, materialelor cauzei penale, care fiind apreciate din punct de vedere a

coroborării lor, corect a ajuns la concluzia despre achitarea lui Cecan O., vinovăția lui

nefiind dovedită iar acțiunile lui Cracan (Cecan) D. corect au fost recalificate ca

samavolnicie.

Instanța de apel unilateral a făcut trimitere la unele probe din dosar

concluzionînd, că acestea confirmă vina inculpaților de săvîrșirea infracțiunii de

șantaj, fără a verifica aceste probe care au fost acumulate la urmărirea penală și în

ședințele de judecată, prin citirea lor și consemnarea în procesul-verbal.

Prin urmare, decizia instanței de apel, care se bazează pe analiza probelor

efectuată de prima instanță, precum și pe argumentele părții acuzării expuse în actul

de învinuire ce nu au fost examinate minuțios în instanța de apel, este ilegală.

Recurentul consideră, că la examinarea cauzei, în instanța de apel, au fost

comise erori de drept: cauza penală a fost examinată în absența unei părți, prezența

căreia era obligatorie conform indicațiilor instanței de recurs, hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, acțiunilor inculpatului

Cracan (Cecan) D., în partea în care s-a dispus rejudecarea, li s-a dat o încadrare

juridică greșită, iar în privința inculpatului Cecan O. în partea rejudecării, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii precum și s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

De asemenea, recurentul invocă și faptul că instanța de apel neîntemeiat a

motivat soluția sa prin faptul, că declarațiile părții vătămate Dragoi D. depuse la faza

14

judecării apelurilor, sunt identice cu cele depuse la faza cercetării judecătorești,

deoarece declarațiile părții vătămate din cadrul ședinței instanței de apel au fost

modificate esențial, de natură să susțină declarațiile inculpaților, la fel ca și

declarațiile martorului Dragoi A. (tatăl părții vătămate).

În continuare apărarea a invocat, că partea vătămată Dragoi D. a recunoscut în

declarațiile sale faptul existenței unei restanțe față de inculpați la serviciile comunale;

inculpații nu au dus în eroare părinții părții vătămate, precum că fiul lor Dragoi D. a

accidentat automobilul lor, deoarece partea vătămată Dragoi D. singur fiind audiat în

ședința instanței de apel a indicat circumstanțe de fapt noi, anterior necunoscute de

partea acuzării și de către instanța de judecată și care a fost motivul real, reieșind din

care el a spus părinților săi faptul că a deteriorat un automobil; prima instanță corect

nu a acordat credibilitate declarațiilor părții vătămate, care nu pot fi puse la baza

sentinței de condamnare din motiv că aceste declarații nu sunt confirmate de alte

probe, în acest sens pot fi invocate și declarațiile noi depuse de el în instanța de apel;

prima instanță corect a concluzionat că lipsesc probe care ar demonstra faptul

aplicării violenței împreună cu privarea de libertate ori răpirea părții vătămate, și la

acest compartiment procurorul nu a prezentat suficiente probe, iar partea vătămată

Dragoi D. a menționat faptul că el a avut posibilitate de a ieși din încăperea în care a

invocat că a fost amplasat, și de fapt aceasta denotă faptul că el nu a fost închis,

deoarece alte probe la acest compartiment, decît declarațiile părții vătămate, partea

acuzării nu a prezentat.

Referitor la condamnarea inculpatului Cracan (Cecan) D. în baza art. 352 alin.

(2) Cod penal, de către prima instanță, apărarea a menționat, că această infracțiune

face parte potrivit art. 16 Cod penal, din categoria infracțiunilor mai puțin grave și

potrivit art. 60 Cod penal, termenul de prescripție pentru atragerea la răspundere

penală a expirat și în acest temei se impune soluția încetării procesului penal conform

art. 60 Cod penal,

14.1. Avocatul Radu D.în numele inculpaților, în temeiul art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, la fel a contestat cu recurs ordinar decizia instanței

de apel, solicitînd casarea acesteia, cu menținerea sentinței și cu reducerea în temeiul

art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, a pedepsei aplicate inculpatului

Cracan (Cecan) Dinu drept recompensă pentru încălcarea termenului rezonabil la

judecarea cauzei.

În motivarea recursului, apărarea a invocat, că Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție din 29.11.2011, urma să admită recursul ordinar declarat de

apărare, dar nu să-l respingă, deoarece procurorul a contestat încadrarea juridică

greșită a faptei incriminate în sensul agravării și nu a supus criticii individualizarea

pedepsei.

În același context, apărarea a invocat, că instanța de recurs, în dispozitivul său,

greșit a indicat o soluție care nu este prevăzută de art. 435 Cod de procedură penală,

și anume „Respinge, ca inadmisibil recursul ordinar declarat…”, deoarece Legea

expres prevede o soluție concretă alin. (1) pct. 1) „respinge recursul ca inadmisibil,

cu menținerea hotărîrii atacate”, însă contrar acestor cerințe, instanța de recurs

potrivit dispozitivului a indicat doar fraza „Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar

declarat de avocat”, adică lipsește fraza „cu menținerea hotărîrii atacate”.

La fel, în dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție

din 29.11.2011, în viziunea apărării s-a mai comis o eroare gravă și anume, la sfîrșitul

15

acestuia a fost inclusă propoziția „În rest se mențin hotărîrile atacate”, ceia ce în

consecință a format unele concluzii care nu mai pot fi contestate „…casează decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22.04.2011 în partea condamnării

inculpaților Cecan O. și Cracan (Cecan) D. în baza art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal

și dispune rejudecarea cauzei în această parte”.

Deci, în opinia recurentului, pentru fapta de șantaj prevăzută de dispoziția

art. 189 Cod penal, în privința inculpaților a rămas în vigoare doar sentința primei

instanțe pe care instanța de recurs la sfîrșitul dispozitivului a menținut-o prin fraza

„În rest se mențin hotărîrile atacate”, apărarea a contestat în recurs atît sentința cît și

decizia instanței de apel, iar procurorul a contestat doar decizia instanței de apel care

a fost casată parțial.

La rejudecarea cauzei, atît instanța de apel cît și instanța de recurs ulterior

rejudecării cauzei urmau să adopte soluții cu respectarea prevederilor art. 436 Cod de

procedură penală.

Astfel, sub aspect procedural, inclusiv art. 6 din CțEDO, toate deciziile

ulterioare adoptate de instanțele de apel și recurs după decizia Colegiului penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție din 29.11.2011, prin care s-a rejudecat legalitatea

sentinței, sunt contrare art. 436 Cod de procedură penală.

Prin urmare, instanța de apel prin faptul că a constatat în decizia sa precum că

nu este necesar și nu examineză apelul declarat de avocatul Coptu S. în numele

inculpatului Cracan (Cecan) D., după o sentință de condamnare pentru o infracțiune

gravă art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, l-a condamnat pe Cracan (Cecan) D. în baza

art. 189 alin. (4) Cod penal, lipsindu-l pe ultimul de a-și exercita a doua cale de atac

apelul.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate și expune următoarele considerente în vederea susținerii

acesteia statuări.

Așadar, pornind de la expunerea argumentelor privitor la soluția de

inadmisibilitate a recursurilor ordinare declarate de apărare, Colegiul penal amintește

că potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit

neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute exhaustiv de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Drept temei pentru declararea recursurilor ordinare, apărarea a invocat

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, din care rezultă

că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile cînd hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care

a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și în cazul cînd

faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizînd criticele formulate, prin prisma temeiurilor circumscrise cazurilor de

16

casare prevăzute de pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, instanța

de recurs apreciază argumentele invocate de recurenți ca fiind nefondate, avînd în

vedere în acest sens următoarele considerente.

La caz, se constată că titularii cererilor de recurs critică soluția instanței de apel,

din considerentul că instanța de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia condamnării

inculpaților în baza art. 189 alin. (4) Cod penal, enunțînd în acest sens lipsa în

acțiunile inculpatului Cecan O. a elementelor constitutive ale infracțiunii vizate, cît și

greșita reîncadrare, efectuată de către instanța de apel a acțiunilor inculpatului

Cracan (Cecan) D. din componența infracțiunii de samavolnicie în cea de șantaj.

Astfel, în probarea alegațiilor invocate, recurenții au descris în conținutul

recursurilor un șir de probe și circumstanțe, care în opinia lor nu au fost apreciate de

instanța de apel la justa valoare sau au fost apreciate unilateral, creîndu-se astfel

impresia că instanța este părtinitoare.

Însă, verificînd materialele dosarului în raport cu criticele enunțate, Colegiul

penal conchide că la judecarea apelurilor instanța a examinat prezenta cauză penală în

baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în

ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la

concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților Cecan O. și Cracan (Cecan) D.

de săvîrșirea infracțiunii incriminate în baza art. 189 alin. (4) Cod penal, inclusiv

inculpatul Cracan (Cecan) D. și în baza art. art. 217 alin. (2), 287 alin. (3) Cod penal,

și în baza acestor legi fiindu-le stabilite pedepsele, lui Cecan O. 7 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis, iar lui Cracan (Cecan) D., potrivit art. 84 alin.

(1) Cod penal, definitiv 7 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

închis.

Referitor la infracțiunea incriminată inculpaților, prevăzută de art. 189

alin. (4) Cod penal.

Colegiul penal conchide, că instanța de apel corect a apreciat critic afirmațiile

inculpaților prin care se susține, că nu au dobîndit prin șantaj de la partea vătămată

Dragoi D. mijloace bănești, în suma de 1500 euro și în afară de suma de bani pentru

gazdă, de la Dragoi D. nu au cerut nimic, deoarece ele nu corespund adevărului și

sunt date cu scop de apărare.

În conexiunea celor relatate, Colegiul penal relevă, că instanța de apel corect a

considerat neîntemeiată soluția primei instanțe de respingere ca neveridice

declarațiile părții vătămate Dragoi D. precum și a martorului, care au fost depuse în

prima instanță sub jurămînt și preîntîmpinare de răspundere penală (art. art. 311, 312

Cod penal).

La fel, instanța de apel a considerat corect, că prima instanță nu a luat în

considerație mijloacele materiale de probă, documentele care au servit drept temei în

aprecierea veridicității declarațiilor administrate în instanță de partea vătămată, ori,

acesta a fost unica persoană care putea cunoaște evenimentele faptului infracțional și

declarațiile ultimului au fost supuse verificării inițiale la faza urmăririi penale, care a

avut scopul de a stabili dacă există sau nu faptul infracțiunii și dacă declarațiile

victimei și ale martorilor sunt sau nu confirmate și prin alte probe.

În continuare, Colegiul penal enunță, că instanța de apel la fel corect a

17

considerat, că prima instanță greșit a apreciat drept veridice declarațiile nemotivate și

neconfirmate ale inculpaților, care evident nu corespundeau circumstanțelor

constatate de organul de urmărire penală și dezvăluite în proces de către partea

acuzării, ori, invocarea de către inculpați a faptului că Dragoi D. ar fi avut o datorie

față de aceștia pentru chirie, nu rezistă nici unei critici, deoarece faptul dat ar fi fost

declarat părinților părții vătămate, fără inventarea motivului precum că ultimul i-a

deteriorat mijlocul de transport și suma prejudiciului ar fi 3000 euro.

De asemenea, instanța de apel corect a considerat că declarațiile inculpaților au

reflectat faptul, că cererea și primirea sumei de 1500 euro nu are nimic comun cu

suma pentru chirie, cu care își motivează faptele inculpații (conform declarațiilor

acestora, datoria lui Dragoi D. ar constitui aproximativ 1500 lei și nicidecum suma

de 3000 euro sau 1500 euro), ori, în cazul de față inculpații urmau să-și primească

banii pentru chirie fără a induce în eroare părinții părții vătămate.

Astfel, Colegiul penal conchide, că instanța de apel corect a pus la baza hotărîrii

de condamnare următoarele probe: declarațiile părții vătămate Dragoi D. și a

martorului Dragoi A. din cadrul primei instanțe (f. d. 70-77, 78-80, vol. III);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11.03.2009 și aume examinarea

locului în pădure în apropierea s. Dumbrava, mun. Chișinău, unde au fost găsite urme

de sînge așa cum a indicat partea vătămată (f. d. 16-26, vol. II); procesul-verbal de

examinare a CD-R recordable model „Ridata” 50x700MB 80 min, cu imaginile video

ridicate de la filiala nr. 1 „Banca de Economii”, amplasată pe adresa str. V. Lupu,

mun. Chișinău din 15.06.2009, unde este arătat cum cet. Dragoi D. primește bani în

valută euro împreună cu Cecan O, iar ultimul după ce partea vătămată a primit banii

i-a luat din mînă cecul de confirmare că a fost încasată suma de bani (f. d. 45, vol. II);

procesul-verbal de ridicare din 12.03.2009 de la „Banca de Economii” filiala nr. 1,

amplasată pe str. V. Lupu, mun. Chișinău, a confirmării precum că cet. Dragoi D. la

10.03.2009 a primit suma de 1500 euro, expeditor fiind Dragoi O., țara de origine

Italia (f. d. 48-50, vol. II); procesul-verbal de ridicare din 21.03.2009 a precoderului

model „Panasonic” de la partea vătămată Dragoi D. cu înregistrările audio a

discuțiilor efectuate între partea vătămată Dragoi D., bănuitul Cecan O. și

necunoscutul pe nume „Profil”, unde Cecan O. a declarat că banii primiți de la

Dragoi D. în sumă de 1500 euro, au fost drept răzbunare pentru că partea vătămată l-a

denunțat pe el și fratele acestuia la poliție, precum și pentru faptul că ei au avut de

suferit pentru aceasta (f. d. 58, vol. II); procesul-verbal de examinare a CD-R model

„Memorex” 52x700MB 80 min., pe care este înregistrată convorbirea audio efectuată

între persoana pe nume „Profil”, partea vătămată Dragoi D. și bănuitul Cecan O. la

20.03.2009 cu anexa stenogramei redate pe 2 file (f. d. 61, vol. II); concluzia

raportului de expertiză biologică nr. 192 din 31.03.2009, care confirmă declarațiile

părții vătămate Dragoi D. referitor la faptul că în pădurea unde a fost lovit de către

inculpați, i-a curs sînge din nas, ori, potrivit acestei concluzii, petele și prelingerile de

culoare brună de pe frunzele ridicate de la fața locului, este sînge uman și nu se

exclude proveniența acestora anume de la cet. Dragoi D. (f. d. 83-85, vol. II);

procesul-verbal de efectuare a confruntărilor între partea vătămată, martori și bănuiți,

unde Dragoi D. și Dragoi A. indică la inculpați ca la persoanele care anume au fost la

ei acasă și au cerut bani pentru reparația automobilului, mai mult, partea vătămată a

menționat direct, că anume inculpații au estorcat banii în sumă de 3000 euro, prin

amenințare cu moartea și aplicarea violenței, după care a fost privat și de libertate

18

(f. d. 124-134, vol. II).

Referitor la concluzia primei instanțe prin care a declarat nulitatea actului

procedural, întocmit în urma interceptării și înregistrării convorbirilor post

infracționale purtate de inculpatul Cecan O., interceptări autorizate de către

judecătorul de instrucție și efectuate de către organul de urmărire penală în

exclusivitate pentru a verifica dacă au avut loc circumstanțele indicate de partea

vătămată, în raport cu inculpații, instanța de apel a concluzionat corect că, prima

instanță greșit a făcut referire în cazul dat la prevederile art. 251 Cod de procedură

penală, indicînd la lipsa sursei de proveniență a probei declarate de către organul de

urmărire penală.

Deci, motivarea primei instanțe este neîntemeiată, avînd în vedere, că sursa de

proveniență a probei este acțiunea de interceptare a convorbirilor audio, efectuată de

către organul de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucție.

În calitate de probe, în cazul de față fiind datele faptice dobîndite de către

organul de urmărire penală în urma efectuării acțiunii concrete de urmărire penală,

informațiile furnizate de inculpatul Cecan O. în timpul discuțiilor cu partea vătămată

și un necunoscut.

Identitatea necunoscutului în acest caz nu este factorul determinant al existenței

sau inexistenței probei obținute, (art. 93 Cod de procedură penală) și nu

necunoscutul este sursa care urma a fi verificată în instanța de judecată, ci partea

vătămată și inculpatul Cecan O., care de altfel a recunoscut purtarea acestor discuții

înregistrate (art. 94 Cod de procedură penală), astfel, temeiuri prevăzute de art. 251

Cod de procedură penală, care ar duce la nulitatea actelor procedurale, nu sunt în

cazul de față.

În același context, Colegiul penal este de opinia, că instanța de apel corect a

conchis, că vinovăția lui Cecan O. de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189

alin. (4) Cod penal, este pe deplin confirmată prin probele administrate în speță, ori,

conform declarațiilor părții vătămate Dragoi D. și din înregistrările video ridicate de

la „Banca de Economii”, este evident, că Cecan O. a luat parte la faptele săvîrșite de

către fratele său Cracan (Cecan) D., a mers cu partea vătămată și cu fratele său la

Dragoi A. acasă unde a susținut că Dragoi D. trebuie să achite suma de 3000 euro

pentru deteriorarea automobilului lui Cracan (Cecan) D., a fost alături și l-a susținut

pe Cracan (Cecan) D. în timpul răpirii lui Dragoi D. și maltratării lui în pădure, a fost

și a primit suma de bani pe care a trmis-o din Italia, sora părții vătămate.

Iar în ce privește vinovăția inculpatului Cracan (Cecan) D. de săvîrșirea

infracțiunii de șantaj, instanța de apel corect a menționat, că prima instanță

neîntemeiat a recalificat aceste acțiuni ale inculpatului în componența infracțiunii de

samavolnicie prevăzută de art. 352 Cod penal, care este o infracțiune materială,

consumîndu-se din momentul survenirii rezultatului, ori, rezultatul infracțional a fost

dobîndirea ilicită a sumei de 1500 euro, care nu depășește suma de 50000 lei,

prevăzută ca rezultat prejudiciabil în dispoziția normei penale speciale, fapt care

demonstrează lipsa laturii obiective a infracțiunii de samavolnicie.

Referitor la infracțiunile incriminate inculpatului Cracan (Cecan) D.

prevăzute de art. art. 217 alin. (2), 287 alin. (3) Cod penal.

La acest compartiment, Colegiul penal enunță, că instanța de apel corect a

statuat, că la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Cracan (Cecan) D. a săvîrșit

19

și păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari, fără scop de înstrăinare și

huliganismul agravat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate în speță

și care au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, instanța de apel corect a stabilit, că vina inculpatului Cracan (Cecan) D.

privind păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari, fără scop de înstrăinare și

huliganismul agravat se dovedește integral prin următoarele probe, care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și care combat și

argumentele apelului apărării în interesele inculpatului Cracan (Cecan) D., după cum

urmează: declarațiile martorilor Bîstrica D. (f. d. 66-68, vol. III); Bîstrica S. (f. d. 82,

83, vol. III); Dragoi D. (f. d. 69-70, vol. III); inculpatului Cracan (Cecan) D. care a

recunoscut pe deplin vina sa în păstrarea substanțelor narcotice la domiciliul său

(f. d. 86-verso-88, vol. III); procesul-verbal de percheziție efectuată la 19.01.2009 la

domiciliul lui Cracan (Cecan) D. amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. N. Costin.

49/A, în cadrul căreia a fost depistat și ridicat un pachet din material polimeric cu

substanțe narcotice sub formă de marihuană în cantitate de 89.93 gr. (f. d. 93, vol. I);

procesul-verbal de percheziție efectuată la 19.02.2009 la domiciliul temporar al lui

Cracan (Cecan) D. amplasat pe adresa mun. Chișinău, bd. Decebal 23, ap. 126, în

cadrul căreia a fost depistat și ridicat un pachețel polimeric cu substanțe narcotice

sub formă de marihuana în cantitate de 14,23 gr. (f. d. 97-98, vol. I); procesul-verbal

de examinare a obiectelor și substanțelor ridicate în cadrul perchezițiilor la

domiciliile lui Cracan (Cecan) D. amplasate pe adresele mun. Chișinău,

str. N. Costin. 49 „A” și bd. Decebal, 23, ap. 126, în cadrul cărora au fost depistate și

ridicate - substanțe narcotice sub formă de marihuana în cantitate de 89,93 gr. și

respectiv un pachețel din material polimeric cu substanțe narcotice sub formă de

marihuană în cantitate de 14,23 gr. (f. d. 121, vol. I); raportul de expertiză chimică

nr. 70 din 20.02.2009 potrivit căruia masele vegetale de culoare verde, uscate în două

pachete din malerial polimeric ridicate la 19.01.2009 în cadrul perchezițiilor,

efectuate la domiciliul permanent și temporar a lui Cracan (Cecan) D. amplasate pe

adresele mun. Chișinău, str. N. Costin 49/A și bd. Decebal 23, ap.126 reprezintă

substanță narcotică marihuana, cu masa totală de 104.16 gr. (14, 23-89,93 gr., masă

uscată) (f. d. 119-120, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

19.01.2009, în cadrul căreia au fost depistate și examinate deteriorările caroseriei și

oglinzii retrovizoare din partea stîngă a autoturismului ce-i aparține lui I. Bîstrica

model „Ford Escort” (f. d. 25-27, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 19.01.2009, în cadrul căreia a fost examinat autoturismul model „BMW 730” ce-i

aparținea inculpatului Cracan (Cecan) D., în cadrul cercetării în spatele salonului

autoturismului a fost depistată și ridicată o gentuță în care se afla un pistol model

„CZ 2075” cu nr. A359337 și permisului de portarmă nr. 21/13503 pe numele lui

Cecan D. (f. d. 28-30, vol. I); procesul-verbal de examinare a pistolului model

„CZ2075” cu nr. A359337 și a permisului de portarmă nr. 21/13503 pe numele lui

Cecan D., ridicate în cadrul cercetării la fața locului din 19.01.2009 (f. d. 54, vol. I);

pistolul model „CZ2075” cu nr. A359337 și permisul de portarmă nr. 21/13 503 pe

numele lui Cecan D., ridicate în cadrul cercetării la fața locului din 19.01.2009.

În continuare, instanța de apel corect a apreciat critic declarațiile inculpatului

20

Cracan (Cecan) Dinu prin care acesta a susținut, că „nu a avut cu el pistol, nu l-a

folosit, nu l-a arătat, nu a lovit automobilul lui Bîstrica D., nu a încălcat ordinea

publică în timpul conflictului și nu el a fost inițiatorul conflictului”, deoarece ele nu

corespund adevărului și sunt date de către inculpat ca o metodă de apărare, fiind

combătute de celelalte probe analizate mai sus și apreciate prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, și care demonstrează cu certitudine vinovăția lui în

săvîrșirea huliganismului agravat.

La capitolul individualizării pedepsei, Colegiul penal conchide, că instanța de

apel corect a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75, 84 Cod penal, menționînd în

acest sens, că în cauză lipsesc careva circumstanțe agravante, inculpații

Cracan (Cecan) D și Cecan O. anterior nu au fost atrași la răspundere penală, sunt

caracterizați pozitiv, astfel că, corectarea și reeducarea inculpaților, este posibilă,

doar prin izolarea acestora de societate, prin aplicarea pedepsei închisorii pe termen

de 7 ani fiecăruia, adică minimul pedepsei prevăzut la art. 189 alin. (4) Cod penal, la

momentul săvîrșirii infracțiunii, iar conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal,

pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, corect i-a

stabilit lui Cracan (Cecan) D., pedeapsa definitivă 7 ani 6 luni închisoare.

Prin urmare, cu referire la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel corect

și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, iar criticele formulate de recurenți, enunțate la pct. 14., 14.1. ale

prezentei decizii, prin care se susține că Cecan O. și Cracan (Cecan) D. nu se fac

vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (4) Cod penal, - acestea

au format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel și cărora instanța de apel le-a

dat o motivare corespunzătoare și argumentată, soluție pe care instanța de recurs o

însușește pe deplin și, a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că

verificînd hotărîrile atacate în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care

analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursurile declarate în

prezenta cauză sunt vădit neîntemeiate.

În același context, în vederea respingerii argumentelor din recursuri privitor la

chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește, că la etapa

judecării recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea

constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atribuțiile exclusive ale

instanțelor de fond.

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție se reține, că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapă instanța de recurs

verifică erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza temeiurilor stipulate

expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt

reținute în cauză.

Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente specifică, că pentru a

constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi

influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța

21

între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care

materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs, ori, în fapt și în drept, decizia instanței de apel corespunde tuturor normelor de

drept procesual penal.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurenți, Colegiul penal, verificînd

materialele dosarului, specifică că judecînd apelul instanța a examinat cauza sub toate

aspectele, adoptînd o soluție corectă.

Referitor la critica apărării enunțată la pct. 14.1. al prezentei decizii, prin care se

susține, că de către instanțele de judecată nu a fost respectat art. 436 Cod de

procedură penală, Colegiul penal menționează, că această critică nu-și găsește

confirmare în speță, or, instanța de apel a ținut cont de indicațiile instanței de recurs,

audiind potrivit principiului nemijlocirii partea vătămată Dragoi D..

Mai mult, Colegiul penal găsește întemeiată concluzia instanței de apel, referitor

la expunerea în decizie doar asupra apelului declarat de procuror, deoarece prin

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22.04.2011 (f. d. 193-205,

vol. III), apelul avocatului S. Coptu în numele inculpaților Cracan (Cecan) D. și

Cecan O. a fost respins ca nefondat, iar prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 29.11.2011, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar

declarat de apărare în numele inculpaților nominalizați împotriva deciziei instanței de

apel vizate supra, ori, instanța de apel corect a reținut, că în privința apelului apărării

există o decizie definitivă și irevocabilă.

Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și

întemeiată.

În virtutea considerentelor expuse constatînd că în cauză există o concordanță

deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în

privința inculpaților, nefiind identificată de instanța de recurs prezența erorilor

judiciare prevăzute de pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate sub acest aspect de

către titularii cererilor de recurs.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocații Sergiu Coptu și

Dumitru Radu în numele inculpaților, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 02 iunie 2015, în cauza penală privindu-i pe Cracan (Cecan) Dinu

Stepan și Cecan Oleg Stepan, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 decembrie 2015.

Președinte Petru Moraru

Judecătorii Ion Guzun

Valentina Clevadî

22