1ra-1924/16 — art.287 alin.1 CP

Dosarul nr.1ra-1924/16

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 noiembrie 2016 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Bălți din 10 mai 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 26 august 2016 declarat de către Costaș Vadim și reprezentantul lui legal, Simaniuc

Tamara, în cauza penală în privința lui

Costaș Vadim Constantin, născut la

26 mai 1979, originar din or.Briceni,

domiciliat în mun.Bălți, str.Ștefan cel

Mare 140/4.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.02.2016 - 10.05.2016;

Instanța de apel: 03.06.2016 - 26.08.2016;

Instanța de recurs: 06.10.2016 - 23.11.2015.

C O N S T A T Ă:

răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, pe

motiv că fapta a fost comisă în stare de iresponsabilitate.

Lui Costaș Vadim i-a fost aplicată măsura de constrîngere cu caracter medical, cu

internarea acestuia în instituția psihiatrică cu regim obișnuit de supraveghere.

13.45, aflîndu-se la oprirea centrală din str.Ștefan cel Mare 70, mun.Bălți, ce se atribuie la loc

public, din intenții huliganice, încălcînd grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin

încălcarea normelor de drept și morale de comportare în societate și exprimînd o vădită lipsă

de respect față de societate, manifestînd prin acțiunile sale o obrăznicie deosebită, în văzul mai

multor persoane, s-a apropiat de minorul Gaivas Pavel, a.n.09.04.2004 și, fară careva motive,

i-a aplicat o lovitură cu piciorul în regiunea capului, de la care minorul s-a lovit cu capul de o

construcție cauzîndu-i, conform expertizei medico-legale nr.491D din 27.11.2015, vătămări

corporale sub formă de plagă contuză a regiunii occipitale, edem și hematom pe fața stîngă, ce

se clasifică ca vătămări ușoare.

T.Simaniuc, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri echitabile, pe motiv că partea vătămată a fost cea care a provocat conflictul; - la

03.09.2014 V.Costaș a fost jefuit de partea vătămată, fiind agresat de acesta și prietenii lui; -

prima instanța a respins demersurile apărării privind prezentarea unei caracteristici a părții

vătămate și citirea declarațiilor acestuia; - declarațiile martorului E.Cebotari urmau a fi

apreciate critic.

1

respins, ca nefondat, apelul lui V.Costaș și a reprezentantului legal al acestuia, T.Simaniuc.

Instanța de apel verificînd legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, a constatat că prima

instanță, în cadrul cercetărilor judecătorești, minuțios și sub toate aspectele a examinat probele

administrate în cauză și, în baza unei analize și aprecieri ample a acestora, just a ajuns la

concluzia că s-a constatat existența faptei prejudiciabile imputate lui V.Costaș, care a fost

dovedită prin totalitatea de probe acumulate la cauză, și anume prin declarațiile părții vătămate

P.Gaivas, a reprezentantului lui legal, a martorilor R.Bubulici, E.Cebotari, care în unanimitate

au declarat că inculpatul s-a apropiat brusc de partea vătămată și i-a aplicat o lovitură cu

piciorul în cap, după care P.Gaivas a căzut, și actele cauzei – denunțul lui P.Gaivas; informația

privind apelul telefonic prin intermediul serviciului 112; raportul de expertiză medico-legală

nr.491D din 27.11.2015; actul nr.08a-2016 de expertiză psihiatrico-legală, prin care inculpatul

a fost recunoscut iresponsabil.

Aceste probe, apreciate cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu - al

coroborării lor, confirmă comiterea de către V.Costaș a faptei prejudiciabile prevăzute la

art.287 alin.(1) Cod penal. Mai mult că, V.Costaș nu a negat faptul că i-a aplicat lui P.Gaivas,

însă susține că l-a lovit în abdomen, dar nu în cap, pe motiv că a fost provocat de partea

vătămată și prietenul acestuia care rîdeau și își băteau joc de el.

De asemenea, instanța de apel a menționat faptul că este eronată mențiunea primei

instanțe, precum că V.Costaș este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(1) Cod penal, sintagmă ce a fost exclusă din sentință, deoarece conform actului nr.08a-

2016 de expertiză psihiatrico-legală, inculpatul a fost recunoscut iresponsabil, prin urmare în

asemenea circumstanțe, prima instanță nu putea stabili vinovăția, ci doar urma să menționeze

faptul că inculpatul a comis fapta infracțională.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele apelanților privind

implicarea minorului P.Gaivas la comiterea jafului din anul 2014 asupra lui V.Costaș, la care

ultimul face referire. Partea apărării nu a prezentat probe utile și pertinente în acest sens. Mai

mult, potrivit ordonanței de suspendare a urmăririi penale, prezentate de apărare în instanța de

fond, urmărirea penală pe faptul jafului asupra lui V.Costaș a fost suspendată pînă la

identificarea persoanei care poate fi pusă sub învinuire (f.d.84).

La fel, instanța de apel a menționat faptul că, prima instanță la absolvirea lui V.Costaș

de răspundere penală și aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical, întemeiat s-a

condus de actul de expertiză nr.08a-2016 din 12.01.2016, prin care V.Costaș a fost recunoscut

ca iresponsabil, și anume nu are capacitate de înțelegere și dirijare a acțiunilor sale și în

privința lui se recomandă măsuri de constrîngere cu caracter medical în instituție psihiatrică cu

regim obișnuit de supraveghere.

Astfel, reținînd prevederile art.23, 99, 100 Cod de procedură penală, instanța a relatat că

nu este pasibilă de răspunderea penală persoana care în timpul săvîrșirii faptei este

iresponsabilă, iar instanța de judecată poate să le aplice măsuri de constrîngere cu caracter

medical, dacă inculpatul are nevoie de îngrijire spitalicească și de tratament în condiții de

supraveghere obișnuită.

reprezentantul său legal, T.Simaniuc care, fără a invoca vreun temei de drept din cele prevăzute

în art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei

hotărîri echitabile, din motivul că partea vătămată minoră nu a fost audiată în instanță, ci doar s-

au citit declarațiile acestuia scrise, astfel i-a fost încălcat dreptul de a adresa întrebări, fiind

înlăturat din sală; - declarațiile părții vătămate minore, care au fost prezentate în scris urmează a

fi apreciate critic; - în ședința de judecată ilegal au fost înlocuiți procurorul și reprezentantul

legal al părții vătămate.

2

reprezentantul său legal, în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de

opinia procurorului expusă în referință, care a solicitat respingerea recursului ca fiind

inadmisibil, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia din următoarele

considerente.

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru repararea erorilor de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazurile stipulate în acest articol.

Din conținutul cererii de recurs rezultă că recurenții invocă faptul că partea vătămată

minoră nu a fost audiat în prima instanță și critică declarațiile acestuia date atît la urmărirea

penală, cît și în ședința instanței de apel, considerîndu-le neobiective.

Colegiul penal constată că, instanțele de fond, în conformitate cu prevederile art.101

Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar atît ale

apărării, cît și ale acuzării, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, fapt ce face

ca concluzia despre faptul că V.Costaș a comis fapta prejudiciabilă prevăzută de art.287

alin.(1) Cod penal, să fie justă și întemeiată.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și minuțios în textul

hotărîrilor instanțelor de fond, și anume – declarațiile părții vătămate P.Gaivas, a

reprezentantului legal al acestuia, P.Gaivas, a martorilor R.Bubulici, E.Cebotari și actele

cauzei – raportul de expertiză medico-legală nr.491D din 27.11.2015, potrivit căruia părții

vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare; actul nr.08a-2016 de expertiză

psihiatrico-legală, prin care inculpatul a fost recunoscut iresponsabil.

Aceste probe cercetate în ședința de judecată sînt pertinente, concludente și admisibile,

iar din punct de vedere al coroborării lor, confirmă incontestabil faptul că V.Costaș a săvîrșit

fapta prejudiciabilă imputată. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor

probe nu s-au stabilit.

Afirmațiile recurenților, precum că instanța de apel incorect a apreciat probele sus

indicate, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursului, deoarece ca probe acestea sînt

administrate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanță conform

legislației în vigoare, fiind descrise detaliat și argumentat în decizia instanței de apel.

Concluzia instanțelor de fond privind săvîrșirea de către V.Costaș a faptei prejudiciabile

prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, în opinia instanței de recurs, este justă și întemeiată,

deoarece conform teoriei dreptului penal și practicii judiciare, prin „încălcare grosolană a

ordinii publice” se înțelege fapta săvîrșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care

se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă

normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor, adică într-un cuvînt acțiuni

intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de convețuire, care sînt încălcate într-un

mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice, prin necuviință, neobrăzare,

comportarea batjocoritoare cu cetățenii ș.a.

Însă, reținînd concluziile actului de expertiză nr.08a-2016 din 12.01.2016, prin care s-a

constatat că V.Costaș este declarat iresponsabil, instanțele de fond l-au absolvit de răspunderea

penală, aplicîndu-i măsuri de constrîngere cu caracter medical. Astfel, concluziile instanțelor

de fond în acest sens, în opinia instanței de recurs, sînt juste și întemeiate.

Argumentul recurenților privind înlocuirea ilegală a procurorului pentru participarea în

ședința de judecată este nefondat, deoarece conform dispoziției nr.170 din 24.08.2016,

procurorul sef-interimar al Procuraturii de Circumscripție Bălți, I.Procopciuc, în legătură cu

imposibilitatea participării procurorului O.Bodareu la examinarea cauzei, a desemnat

procurorul E.Lisnic să reprezinte învinuirea pe cauza penală în privința lui V.Costaș (f.d.143).

3

Prin urmare, acuzatorul de stat a fost înlocuit cu respectarea prevederilor art.320 Cod de

procedură penală.

Totodată, recurenții indică asupra faptului că, partea vătămată minoră V.Costaș, nu a

fost audiată în prima instanță, iar în cadrul instanței de apel cînd a fost prezentă și audiată,

dînșii au fost înlăturați din sală, prin ce le-au fost încălcat dreptul de a înainta întrebări părții

vătămate.

La acest capitol Colegiul penal constată că, conform procesului-verbal al ședinței primei

instanțe din 09.03.2016, la demersul reprezentantului legal al minorului P.Gaivas, de a nu fi

audiată partea vătămată minoră, atît V.Costaș, reprezentantul său legal, cît și avocatul ce-i

reprezenta interesele, nu au obiectat împotriva demersului, lăsînd expunerea asupra acestuia la

discreția instanței, iar instanța, luînd în considerație vîrsta minorului, starea lui psihologică, a

dispus examinarea cauzei în lipsa părții vătămate minore (f.d.79-verso).

În cadrul instanței de apel, la demersul părții apărării, partea vătămată minoră a fost

audiată în condiții speciale, l-a demersul reprezentantului lui legal. Conform procesului-verbal

din 26.08.2016, instanța de apel a audiat minorul P.Gaivas în prezența avocatului D.Duca, care

apăra interesele lui V.Costaș, cu înlăturarea lui V.Costaș și a reprezentantului său legal din sala

de ședințe (f.d.144-145).

Potrivit art.1101 alin.(5) Cod de procedură penală, audierea minorului trebuie să se

efectueze în așa mod încît să se evite producerea oricărui efect negativ asupra stării psihice a

acestuia.

Reieșind din prevederile normei date, Colegiul penal conchide că, partea vătămată

minoră P.Gaivas, a fost audiat în conformitate cu legislația în vigoare, or, potrivit declarațiilor

reprezentantului legal al acestuia, partea vătămată are frică de V.Costaș și, din aceste

considerente, a solicitat audierea fiului în lipsa acestuia din urmă. Ulterior însă, la revenirea lor

în sală, s-a dat citire declarațiilor părții vătămate P.Gaivas, aceștia neavînd careva întrebări la

el, astfel nu a fost încălcat dreptul lui V.Costaș și a reprezentantului său legal de a-i adresa

întrebări părții vătămate pe marginea declarațiilor. Totodată, V.Costaș a fost reprezentat de

avocatul său cînd a fost audiată partea vătămată minoră, care la fel a avut posibilitatea de a

adresa întrebări acestuia.

Argumentul recurenților referitor la faptul că partea vătămată a fost reprezentat de tatăl

acestuia, iar în cadrul instanței de apel l-a reprezentat mama sa, fără ca aceasta să fie în drept

să-i reprezinte interesele, nu poate fi reținut, deoarece conform procesului-verbal din

26.08.2014, în cadrul ședinței de apel, instanța a pus în discuție demersul privind recunoașterea

mamei părții vătămate în calitate de reprezentant al acestuia, cu care părțile au fost de acord, și

a dispus prin încheiere protocolară, recunoașterea ca reprezentant legal al părții vătămate

minore pe mama acestuia, L.Gaivas (f.d.144).

Astfel, analizînd materialele cauzei și hotărîrea atacată, Colegiul penal nu constată vreo

eroare de drept ce ar afecta legalitatea acesteia. Instanța de apel la judecarea cauzei în ordine

de apel, a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.413-415 Cod de procedură

penală, astfel că decizia cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea acestuia, precum și motivele adoptării soluției, instanța pronunțîndu-se asupra

tuturor motivelor invocate în apel, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de

procedură penală.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

4

În circumstanțele stabilite, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului

declarat de către V.Costaș și reprezentantului său legal, T.Simaniuc, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de Costaș Vadim și reprezentantul lui legal,

Simaniuc Tamara, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 august

2016, în cauză penală privindu-l pe Costaș Vadim, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 decembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

5