1ra-1666/2016 — art. 298 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 298 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-1666/2016 — art. 298 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1666/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
22 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan și Iurie Diaconu,
a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, declarat de
avocatul Darii Vladimir în numele inculpatului Vitiuc Vladimir, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 martie 2016, în cauza
penală în privința lui
Vitiuc Vladimir Ilia, născut la 13 mai 1956, originar din
orașul Novosibirsk, Federația Rusă, domiciliat în orașul
Fălești, str. Meșterilor nr. 26.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 20.12.2012 pînă la 12.04.2013;
Instanța de apel de la 03.05.2013 pînă la 16.03.2016;
Instanța de recurs de la 02.08.2016 pînă la 22.11.2016.
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost
legal executată.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în
baza actelor din dosar,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Fălești din 12 aprilie 2013, Vitiuc Vladimir a fost
achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod
penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, Vitiuc Vladimir prin
rechizitoriul din 19.12.2012 a fost învinuit de faptul că, la 15.09.2012, aproximativ la
ora 15.00, activînd în calitate de electromontor la SA „Red Nord” filiala Fălești, fiind
o persoană care este obligată să respecte regulile de exploatare a obiectivelor
energetice, intenționat încălcînd prevederile pct. 2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33 a Normelor
de Amenajare a Instalațiilor Electrice care prevăd că, „cablul electric trebuie să
corespundă condițiilor mediului scopului și valorii clădirilor, designului și altor
caracteristici arhitecturale. Cablul electric trebuie să ofere posibilitatea în mod ușor
după culoare de a-l recunoaște pe toată lungimea: albastru - pentru desemnarea
conductorului nul sau a grilei de putere medie; combinația a două culori de verde și
galben - pentru desemnarea conductorului de protecție sau a cablului nul de protecție;
combinația a două culori de verde și galben pe toată lungimea acestuia cu prezența
mărcilor de culoar albastră la capetele liniilor care sunt aplicate în timpul montării -
pentru desemnarea combinării conductorului nul și a conductorului nul de protecție;
negru, maro, roșu, violet, gri, roz, alb, portocaliu, turcoaz - pentru conductorul de
fază”, „la selectarea tipului de cablu electric și a metodei de instalare a conductorilor
și cablurilor trebuie să se țină cont de cerințele de siguranță electrică și anti-
incendiare”, „selectarea tipului de cabluri electrice, a conductorilor și a metodei de
instalare urmează a fi efectuată în conformitate cu cerințele prevăzute în tabelul
2.1.2”, la efectuarea lucrărilor de modificare a rețelei de alimentare cu energie
electrică a casei ce aparține cet. Bargan Lilia amplasată în or. Fălești, str. Ion Creangă
nr. 13, în conformitate cu concluziile Raportului de constatare tehnico - științifică nr.
1983/12 din 24.09.2012, a utilizat necorespunzător un cablu prevăzut pentru liniile
1
aeriene de telecomunicații, conectînd conductorul nul din cutia de joncțiune
amplasată pe peretele exterior al casei cu conductoarele din cutia de joncțiune
amplasată în încăperea verandei, astfel ca rezultat al acțiunilor sale în unica casă de
locuit aparține cet. Bargan Lilia, amplasată în or. Fălești, str. Ion Creangă 13, la
18.09.2012, s-a produs un incendiu, ca rezultat al căruia au fost nimicite mai multe
bunuri materiale și anume: 1000 Euro la cursul oficial al Băncii Naționale de
cumpărare a unui EURO de 16,1466 lei, 20 de foi de ardezie f.f. în valoare de 85 lei
fiecare, 22 metri de lambriu f.f. în valoare de 75 lei per metru, 5 uși din lemn f.f. cu
valoarea de 1 500 lei fiecare, o fereastră din lemn f.f. în valoare de 700 lei, o fereastră
din PVC f.f. în valoare de 1500 lei, un magnetofon cu CD de model „LG" f.f. cu
valoarea de 1000 lei, un cărucior pentru copii f.f. cu valoarea de 1500 lei, 50 de sticle
de coniac „Belii Aist” cu volumul de 0,5 litri la prețul de 75 lei fiecare, 9 perne f.f. cu
valoarea de 200 lei fiecare, 5 plapome f.f. cu valoarea de 180 fiecare, 4 pleduri f.f. cu
valoarea de 400 lei fiecare, un perete f.f. în valoare de 6 800 lei, un perete f.f. în
valoare de 5 000 lei, 2 scaune din lemn f.f. în valoare de 200 lei fiecare, un acordeon
f.f. în valoare de 1 000 lei, 6 candelabre f.f. în valoare de 150 lei fiecare, 5 perechi de
jaluze f.f. în valoare de 300 lei fiecare, 18 m de perdele-tul f.f. la prețul de 200 lei per
metru, 8 m de perdele - șifon f.f. la prețul de 100 lei per metru, 4 perechi de cizme
pentru femei f.f. în valoare de 800 lei, 2 perechi de cizme pentru bărbați f.f. în valoare
de 800 lei, un uscător de păr f.f. în valoare de 200 lei, 2 costume pentru bărbați f.f. în
valoare de 3 000 lei fiecare, 3 rochii de seară f.f. în valoare de 2 800 lei fiecare, un
costum sportiv pentru femei f.f. în valoare de 800 lei, 4 perechi de bluji pentru femei
f.f. în valoare de 400 lei fiecare, 10 perechi de bluji pentru bărbați f.f. în valoare de
400 lei fiecare și 24 de valuri de tapete în valoare de 400 lei fiecare, astfel cauzînd
proprietarului un prejudiciu material în proporții mari în mărime totală de 95 846.6
lei, ceea ce constituie urmări grave.
Nefiind de acord cu sentința, procurorul a atacat-o cu apel, în care a
solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, cu
condamnarea inculpatului Vitiuc Vladimir în baza art. 298 lit. b) Cod penal și în
temeiul acestui articol de a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen
de 5 ani, cu aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, cu
suspendarea executării pedepsei penale, aplicîndu-i un termen de probațiune de 4 ani.
Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bargan Lilia de admis în principiu, cu
examinarea acesteia în procedură separată în cadrul unui proces civil.
În motivarea apelului s-a menționat că, apelantul consideră sentința ilegală,
neîntemeiată și care urmează a fi casată. Astfel, instanța a reiterat, că în ședința de
judecată s-a stabilit cu certitudine, că la 15.09.2012 inculpatul Vitiuc Vladimir a
efectuat lucrări la rețeaua internă de alimentare cu energia electrică din casa de locuit
a părții vătămate Bargan Lilia, încălcînd cerințele normelor de amenajare a
instalațiilor electrice, fapt ce a condiționat inițierea incendiului soldat cu distrugerea
bunurilor. Totodată stabilind cu certitudine circumstanțele faptice și anume că la
15.09.2012 inculpatul Vitiuc Vladimir, în calitate de membru al grupului operativ de
dispecerat al SA „Red-Nord” filiala Fălești, în baza sesizării telefonice s-a deplasat la
domiciliul părții vătămate Bargan Lilia, unde a constatat că în casă lipsea curentul
electric, din motivul problemelor la rețeaua electrică internă. Pînă la contor (punctul
de delimitare) în rețeaua de distribuție era prezentă energia electrică. Deși nu intra în
atribuțiile sale de serviciu, la rugămintea părții vătămate, a efectuat lucrări la
instalația electrică din interiorul casei, montînd un cablu care era destinat pentru
2
liniile de telecomunicații aeriene, prin care a făcut legătura dintre cutia de joncțiune
din exteriorul casei și cutia de joncțiune din verandă. Circumstanțele date au fost
confirmate prin declarațiile părții vătămate Bargan Lilia, a martorilor Pastramă
Gheorghe și Bargan Andrian, cît și prin declarațiile inculpatului Vitiuc Vladimir. De
asemenea instanța a constatat că, la 18.09.2012 la domiciliul părții vătămate a avut
loc un incendiu, în rezultat fiind deteriorată o parte din casă și distruse bunurile
materiale aflate în interior. Incendiul în cauză a început în camera verandei, în
regiunea cutiei de joncțiune a conductoarelor electrice, iar sursa de inițiere a
procesului de ardere al incendiului nominalizat a fost manifestarea energiei electrice
la funcționarea în regim de avarie (scurt circuit electric) în care au fost implicate și
conductoarele electrice ale porțiunii de cablu prevăzut pentru liniile aeriene de
telecomunicații. Inițierea incendiului a fost condiționat de efectuarea lucrărilor de
modificare a rețelei interne de alimentare cu energie electrică a casei cu nerespectarea
cerințelor normelor de amenajare a instalațiilor electrice circumstanțele date fiind
confirmate prin probele scrise administrate și anume: proces-verbal de cercetare la
fața locului, încheiere pe cercetarea cazului de incendiu, raportul de constatare
tehnico-științifică;
Necătînd la circumstanțele faptice stabilite instanța de judecată a considerat că,
în mod eronat a concluzionat în acțiunile lui Vitiuc Vladimir că lipsește latura
obiectivă a infracțiunii incriminate lui conform art. 298 lit. b) Cod penal, motivînd că
dispoziția art. 298 Cod penal, reprezintă o normă de blanchetă, iar noțiunea de
regulile de exploatare a liniilor de distribuție a energiei electrice sunt stabilite și
reglementate de Legea cu privire la energia electrică (nr. 124-XVIII din 23.12.2009,
Monitorul Oficial nr. 23-24/33 din 12.02.2010) făcînd trimitere la art. 2 lit. d) ale
legii menționate, precum și la prevederile art. 4 ale aceleiași legi și interpretând în
mod unilateral că liniile electrice de distribuție sunt strict delimitate în spațiu, avînd
începutul la (în aval de) punctul de racordare la rețeaua electrică de transport (liniile
electrice de înaltă tensiune) și se întind pînă la (în amonte de) punctul de delimitare
de instalația de utilizare (locul în care rețelele și instalațiile consumatorului destinate
utilizării energiei electrice se racordează la rețeaua electrică), iar inculpatul a efectuat
lucrări la rețelele electrice ale consumatorului (în locuința părții vătămate Bargan
Lilia), deci pînă la punctul de delimitare de liniile de distribuție și în aceste condiții,
fapta lui Vitiuc Vladimir nefiind îndreptată în privința liniilor de distribuire a energiei
electrice și că ultimul nu a comis o încălcare a regulilor de exploatare a acestor linii
de distribuție;
Apelantul a considerat că, concluziile instanței de judecată sunt neîntemeiate și
necoerente, iar sentința instanței de judecată este ilegală.
Argumentul indicat de instanța de judecată reprezintă o interpretare unilaterală și
necoerentă a prevederilor legale de către instanța de judecată, deoarece prevederile
legale ale Legii cu privire la energia electrică (nr. 124-XVIII din 23.12.2009
Monitorul Oficial nr.23-24/33 din 12.02.2010) la care face trimitere în hotărîrea sa
instanța de judecată, care prevede că distribuția energiei electrice reprezintă
transmiterea a energiei electrice prin rețele electrice de distribuție în vederea livrării
ei către consumatori, adică la instalațiile de utilizare ce reprezintă la rîndul lor un
ansamblu de instalații și de rețele ale consumatorului final destinate utilizării energiei
electrice, situate în aval de punctul de delimitare, astfel rețeaua electrică internă a
consumatorului de asemenea constituie o parte integrantă a liniei de distribuire a
energiei electrice către utilizatorul de sistem (consumatorul final).
3
De asemenea instanța în mod eronat a supus omologării sintagmele de „linie de
distribuire a energiei electrice” cu cea de „rețea electrică de distribuție „care deși au
unele aspecte comune nu sunt sinonime avînd trăsături specifice, astfel în contextul
Dicționarului Explicativ al Limbii Române ediția a II-a din 1998 „linia” reprezintă „o
trăsătură reală sau imaginară care indică o limită, o direcție sau leagă (pe o hartă, pe
un plan etc.) diferite puncte în spațiu, iar în sensul speței reprezintă un ansamblu de
fire, de cabluri etc. care fac legătura între două sau mai multe puncte, iar în stricto-
senso linia electrică reprezentînd ansamblul conductelor, dispozitivelor și
construcțiilor care asigură transmiterea la distanță a energiei electrice”, pe cînd
sintagma de „rețea” potrivit aceleiași surse reprezintă „un sistem de conducte, galerii,
străzi, drumuri etc. cu multe ramificații și întretăieri, iar în stricto-senso rețea de
distribuție reprezintă un ansamblu de ramificații prin care se distribuie
consumatorilor dintr-un oraș electricitatea.
Totodată, în sensul normelor tehnologice „linia electrică”, reprezintă în sine
ansamblul elementelor prin care se asigură transferul de energie între sursă și
elementul alimentat distribuția în diferite direcții, închiderea/deschiderea circuitului
(într-o secvență prestabilită), protecția circuitului (receptor și linie), măsurarea
parametrilor electrici și care conține: - conductoare (izolate)/cabluri/bare;
dispozitive de conexiune (doze de ramificație, cutii de derivație, borne), care
realizează un contact fix; - elemente de cablare, fixare și/ sau protecție față de mediu
(tuburi, țevi), cu accesoriile aferente; - aparate de comutație, destinate manevrelor de
închidere-deschidere a circuitelor; - aparate de protecție împotriva supracurenților,
destinate atît elementului alimentat cît și celorlalte elemente de pe linie; - aparate de
măsură, comandă și supraveghere, etc.. Astfel cele expuse, permit a afirma cu
certitudine că, în cazul dat de către inculpatul Vitiuc Vladimir, a fost încălcată
dispoziția art. 298 lit. b) Cod penal, care prevede răspunderea penală pentru
„încălcarea regulilor de exploatare a liniilor de distribuire a energiei electrice, care au
provocat urmări grave”, pe caz în mod obiectiv existînd în conformitate cu
prevederile art. 51 alin. (1) Cod penal, temeiul juridic de atragere a inculpatului la
răspunderea penală.
Referitor la concluzia instanței care deși a reiterat în mod corect că obiectul
juridic principal al infracțiunii specificate la art. 298 Cod penal îl constituie relațiile
sociale cu privire la exploatarea în condiții de securitate a liniilor de distribuire a
energiei electrice, obiectul juridic al infracțiunii nominalizate reprezintă un obiect
juridic special complex, fiind constituit din obiectul juridic principal și un obiect
juridic secundar ce constituie relațiile sociale cu privire la sănătatea sau viața
persoanei ori la substanța, integritatea și potențialul de utilizare a bunurilor, iar
obiectul material al infracțiunii constituindu-l în speța dată bunurile mobile și imobile
deteriorate și anume bunurile materiale care au fost nemijlocit nimicite de incendiu
care a avut loc în domiciliul părții vătămate. Astfel concluzionează că afirmația
instanței de judecată privitor la faptul că în cazul examinat există un raport juridic din
domeniul privat, exprimat în aducerea unei atingeri dreptului de proprietate al unei
persoane concrete (partea vătămată Bargan Lilia) asupra unui bun care nu este parte a
sistemului de distribuire a energiei electrice nu își găsește temeinicia și careva suport
legal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 martie 2016, a
fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința, cu pronunțată o nouă hotărîre,
după cum urmează:
4
Vitiuc Vladimir Ilia se declară vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de
art. 298 lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de
3 ani.
În baza art. 90 Cod penal, se dispune suspendarea condiționată a executării
pedepsei cu închisoare, cu stabilirea perioadei de probațiune de 1 an.
A fost admis în principiu acțiunea civilă înaintată de Bargan Lilia privind
încasarea prejudiciului, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să
hotărască instanța civilă.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond nu
a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu
a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor, concluzia instanței privind achitarea inculpatului fiind una eronată și
în urma cercetării probelor consideră, că învinuirea adusă inculpatului în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, s-a confirmat în cadrul cercetării
judecătorești și vinovăția inculpatului se constată deplin din probele administrate.
Totodată instanța de fond fără just temei a respins probele administrate de
organul de urmărire penală, prezentate de acuzare și examinate în ședința de judecată.
Astfel, instanța de apel a considerat că, concluzia instanței de fond precum că
fapta inculpatului Vitiuc Vladimir nu întrunește elementele infracțiuni prevăzute de
art. 298 lit. b) Cod penal, nu se racordă la probele administrate, totalitatea probelor
administrate și cercetate de către instanța de fond și suplimentar de către instanța de
apel nicidecum nu confirmă temeinicia achitării lui, fiind prezente pe cauză suficiente
probe pertinente, concludente și utile, care urmează a fi puse la baza unei sentințe de
condamnare a inculpatului.
Instanța de apel, în urma evaluării integrale a probelor prezentate a ajuns la
concluzia că nu există dubii rezonabile în ceia ce privește vinovăția inculpatului
Vitiuc Vladimir conform acuzării, și atît în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul
ședinței de judecată au fost acumulate probe veridice suficiente care demonstrează
comiterea de către Vitiuc Vladimir a infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod
penal.
Deși inculpatul Vitiuc Vladimir, nu a recunoscut vina sa, vinovăția lui în cele
incriminate se demonstrează prin elementele de fapt dobîndite prin probele cercetate,
și anume declarațiile părții vătămate și a martorilor, prin probele scrise care au fost
cercetate în cadrul ședințelor judiciare și care se coroborează deplin, demonstrînd cu
certitudine existența infracțiunii și constatarea vinovăției lui Vitiuc Vladimir în fapta|
incriminată.
Procesul de ardere al incendiului care s-a produs la data de 18.09.2012 în casa
de locuit de pe str. I. Creangă, 13 (gara Fălești) a început în încăperea verandei, în
regiunea cutiei de joncțiune a conductoarelor electrice.
Sursa de inițiere a procesului de ardere al incendiului nominalizat a fost
manifestările energiei electrice la funcționarea în regim de avarie (scurtcircuit
electric) în care a fost implicate și conductoarele electrice ale porțiunii de cablu
prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații, prin intermediul căreia a fost
conectat conductorul de nul din cutia de joncțiune, amplasată pe peretele exterior al
casei, cu conductoarele din cutia de joncțiune, amplasată în încăperea verandei.
Circumstanțele care au cauzat inițierea incendiului au fost: efectuarea lucrărilor
de modificare a rețelei interne de alimentare cu energiei electrice a casei cu
5
nerespectarea cerințelor Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice (în deosebi
pct.2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33) (f.d.39-47, vol.I);
- instrucțiunea Ministerului Energeticii a SA „Red-Nord” privind protecția
muncii electromontorului (f.d.48-52, vol.I);
- regulament de activitate a grupului operativ de dispecerat al filialei Red-Nord
(f.d.55-58, vol.I);
- raport de constatare tehnico-științifică nr. 1983/12 din 02.10.2012 prin care s-a
concluzionat:
Procesul de ardere al incendiului care s-a produs la 18.09.2012 în casa de locuit
de pe str. I. Creangă, 13 (gara Fălești) a început în încăperea verandei, în regiunea
cutiei de joncțiune a conductoarelor electrice.
Sursa de inițiere a procesului de ardere al incendiului nominalizat a fost
manifestările energiei electrice la funcționarea în regim de avarie (scurtcircuit
electric) în care a fost implicate și conductoarele electrice ale porțiunii de cablu
prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații, prin intermediul căreia a fost
conectat conductorul de nul din cutia de joncțiune, amplasată pe peretele exterior al
casei, cu conductoarele din cutia de joncțiune, amplasată în încăperea verandei.
Circumstanțele care au cauzat inițierea incendiului au fost: efectuarea lucrărilor
de modificare a rețelei interne de alimentare cu energiei electrice a casei cu
nerespectarea cerințelor Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice (îndeosebi
pct.2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33) (f.d.63-71, vol.I);
- certificat eliberat de Administratorul Pieței Comerciale Fălești din
22.11.2012, prin acare se adeverește costul de piață în orașul Fălești în perioada lunii
septembrie 2012 a unor bunuri materiale (f.d.74, vol.I);
- certificat din eliberat de SRL „Fertinix-V” precum că cursul oficial a
Băncii Naționale a RM la 18.09.2012 constituie: 1 Euro-16.1466 lei.(f.d.75, vol.I);
- ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Bargan Lilia
din 11.11.2012. (f.d.77, vol.I);
- cerere de înaintare a acțiunii civile pe cauza penală nr. 2012370324 din
22.11.2012 și ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă a lui Bargan Lilia
din 22.11.2012 (f.d.84-85, vol.I);
- planșe fotografice anexe la procesul-verbal de audiere a părții vătămate din
22.11.2012 (f.d.86-95, vol.I);
- date personale și revendicare de la MAI în privința lui Vitiuc Vladimir.
(f.d. 101-105, vol.I);
- legitimație de electromontor din 06.02.2009 eliberată pe numele lui Vitiuc
Vladimir (f.d. 106, vol.I);
- fișa personală de la locul de muncă a lui Vitiuc Vladimir (f.d. 117, vol,.I);
- ordin de angajare la muncă a lui Vitiuc Vladimir. (f.d. 118, vol.I);
- ordin de transfer a lui Vitiuc Vladimir din 03.01.2011, prin care a fost
transferat cu acordul lui Vitiuc Vladimir în brigada de deservire operativă,
Dispeceratul rețelelor electrice raionale, Filiala Fălești începînd cu 04.01.2011 (f.d.
119, vol.I);
- instrucțiunea de activitate a grupului operativ de dispecerat al filialei din
data de 11.02.2010 (f.d. 120-124, vol.I);
- nomenclatorul lucrărilor, care pot fi executate de FIO în mod de deservire
operativă (f.d. 125-128, vol.I);
- regulament privind utilizarea dispozitivelor electrice (f.d. 129-132, vol.I);
6
- declarațiile părții vătămate Bargan Lilia date în ședința instanței de fond (
f.d.170-172, vol.I);
- declarațiile martorului Pastrama Gheorghe date în ședința instanței de fond
(f.d. 173-174, vol.I);
- declarațiile expertului Lâsâi Anatol date în instanța de fond (f.d. 190-192,
vol.I).
Totodată, instanța de apel a considerat că, instanța de fond eronat nu a ținut cont
de aceste declarații și nu le-a apreciat, mai ales că declarațiile date în cadrul instanței
de fond a martorilor, a părții vătămate și a expertului au fost verificate și în instanța
de apel, cu consemnarea lor în procesul-verbal al ședinței de judecată, mai mult
partea vătămată Bargan Lilia, martorii Pastrama Gheorghe, Bargan Adria și expertul
Lâsâi Anatol, le-au susținut clar sub jurămînt și în cadrul ședinței publice a instanței
de fond, careva diferență între declarațiile părții vătămate, a martorilor și expertului
nefiind stabilită, în cadrul ședinței instanței de apel partea vătămată, martorii și
expertul la fel au confirmat declarațiile sale și aceste dovezi sunt sprijinite de restul
probelor cercetate.
În opinia instanței de apel, probele nominalizate și examinate în ansamblu
prezintă o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt și consideră că
reieșind din probele date rezultă că, Vitiuc Vladimir a săvîrșit infracțiunea pe faptul
de încălcare a regulilor de exploatare a liniilor de distribuire a energiei electrice, care
au provocat urmări grave, infracțiune prevăzută de art. 298 lit. b) Cod penal,
consecințele date fiind în raport de cauzalitate cu fapta săvîrșită.
Luînd în considerație probele cercetate, instanța de apel a ajuns la concluzia că
vinovăția lui Vitiuc Vladimir se dovedește deplin prin probele administrate și
acțiunile inculpatului conțin elementele infracțiunilor incriminate, iar instanța de fond
deși a constatat, că Vitiuc Vladimir la data de 15.09.2012 a efectuat lucrări la rețeaua
internă de alimentare cu energie electrică din casa de locuit a părții vătămate Bargan
Lilia, încălcînd cerințele normelor de amenajare a instalațiilor electrice, fapt ce a
condiționat inițierea incendiului soldat cu distrugerea bunurilor, greșit a interpretat
legea penală și neîntemeiat l-a achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii.
Instanța de apel a constatat că, instanța de fond în mod eronat a concluzionat că
în acțiunile lui Vitiuc Vladimir lipsește latura obiectivă a infracțiunii incriminate lui
conform art. 298 lit. b) Cod penal, motivînd că dispoziția art. 298 Cod penal
reprezintă o normă de blanchetă, iar noțiunea de regulile de exploatare a liniilor de
distribuție a energiei electrice sunt stabilite și reglementate de Legea cu privire la
energia electrică (nr. 124-XVIII din 23.12.2009, Monitorul Oficial nr.23-24/33 din
12.02.2010) făcînd trimitere la art. 2 lit. d) ale Legii menționate, precum și la
prevederile art. 4 ale aceleiași legi și interpretând în mod unilateral că, liniile electrice
de distribuție sunt strict delimitate în spațiu, avînd începutul la punctul de racordare
la rețeaua electrică de transport (liniile electrice de înaltă tensiune) și se întind pînă la
(în amonte de) punctul de delimitare de instalația de utilizare (locul în care rețelele și
instalațiile consumatorului destinate utilizării energiei electrice se racordează la
rețeaua electrică), iar inculpatul a efectuat lucrări la rețelele electrice ale
consumatorului (în locuința părții vătămate Bargan Lilia), deci pînă la punctul de
delimitare de liniile de distribuție și în aceste condiții, fapta lui Vitiuc Vladimir
nefiind îndreptată în privința liniilor de distribuire a energiei electrice și că ultimul nu
a comis o încălcare a regulilor de exploatare a acestor linii de distribuție.
7
De asemenea, este neîntemeiată și concluzia instanței, care deși a reiterat în mod
corect că obiectul juridic principal al infracțiunii specificate la art. 298 Cod penal îl
constituie relațiile sociale cu privire la exploatarea în condiții de securitate a liniilor
de distribuire a energiei electrice referitor la faptul că obiectul juridic principal al
infracțiunii specificate la art. 298 Cod penal îl constituie relațiile sociale cu privire la
exploatarea în condiții de securitate a liniilor de distribuire a energiei electrice, dar a
concluzionat că în cazul examinat există un raport juridic din domeniul privat,
exprimat în aducerea unei atingeri dreptului de proprietate al unei persoane concrete
(partea vătămată Bargan Lilia) asupra unui bun care nu este parte a sistemului de
distribuire a energiei electrice.
Astfel, afirmația invocată de către instanța de fond că liniile de distribuție a
energiei electrice sunt strict delimitate în spațiu, avînd începutul la (în aval de)
punctul de racordare la rețeaua electrică de transport (liniile electrice de înaltă
tensiune) și se întind pînă la (în amonte de) punctul de delimitare de instalația de
utilizare (locul în care rețelele și instalațiile consumatorului destinate utilizării
energiei electrice se racordează la rețeaua electrică) reprezintă o interpretare
unilaterală și necoerentă a prevederilor legale de către instanța de judecată, deoarece
prevederile legale ale Legii cu privire la energia electrică (nr. 124-XVIII din
23.12.2009 Monitorul Oficial nr.23-24/33 din 12.02.2010) la care face trimitere în
hotărîrea sa, instanța de judecată, care prevede că distribuția energiei electrice
reprezintă transmiterea a energiei electrice prin rețele electrice de distribuție în
vederea livrării ei către consumatori, adică la instalațiile de utilizare ce reprezintă la
rîndul lor un ansamblu de instalații și de rețele ale consumatorului final destinate
utilizării energiei electrice, situate în aval de punctul de delimitare.
Astfel rețeaua electrică internă a consumatorului de asemenea constituie o parte
integrantă a liniei de distribuire a energiei electrice către utilizatorul de sistem
(consumatorul final).
Cele reținute mai sus sunt confirmate și de prevederile art. 38 al Legii
menționate mai sus care prevede că „planificarea extinderii, exploatarea,
administrarea și întreținerea rețelelor electrice de distribuție se efectuează în
conformitate cu Normele tehnice ale rețelelor electrice de distribuție, elaborate și
aprobate de Agenție”, iar alin. (2) ale aceluiași articol prevede în mod expres că
„Normele tehnice ale rețelelor electrice de distribuție sunt elaborate în vederea
asigurării funcționării sigure, inofensive, stabile și economice a rețelelor electrice de
distribuție, sunt obligatorii pentru toți participanții la piața energiei electrice și
reglementează, în special, raporturile juridice care țin de asigurarea unui acces
nediscriminatoriu la rețelele electrice de distribuție, de racordarea la rețelele electrice
de distribuție, de planificarea extinderii rețelelor electrice de distribuție, de
exploatarea și de asigurarea întreținerii rețelelor electrice de distribuție, de dirijarea
prin dispecer a rețelelor electrice de distribuție, precum și de stabilirea interfețelor și
a fluxurilor informaționale, după caz, dintre operatorii rețelelor de distribuție și
operatorul rețelei de transport și de sistem, precum si utilizatorii de sistem (adică
consumatorii finali, persoane fizice sau persoane juridice căreia i se prestează serviciu
de transport sau de distribuție a energiei electrice).
În sensul normelor tehnologice „linia electrică”, reprezintă în sine ansamblul
elementelor prin care se asigură transferul de energie între sursă și elementul
alimentat distribuția în diferite direcții.
8
Astfel cele indicate confirmă cu certitudine că în cazul dat de către inculpatul
Vitiuc Vladimir a fost încălcată dispoziția art. 298 lit. b) Cod penal, care prevede
răspunderea penală pentru „încălcarea regulilor de exploatare a liniilor de distribuire
a energiei electrice, care au provocat urmări grave”, pe caz în mod obiectiv existînd
în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (l) Cod penal, temeiul juridic de atragere a
inculpatului la răspunderea penală.
Nu poate fi reținută că fiind neîntemeiată și concluzia instanței de fond, precum
că pe caz există un raport juridic din domeniul privat, exprimat în aducerea unei
atingeri dreptului de proprietate al unei persoane concrete (partea vătămată Bargan
Lilia) asupra unui bun care nu este parte a sistemului de distribuire a energiei
electrice nu își găsește temeinicia și careva suport legal.
Instanța de apel, la adoptarea soluției de constatare a vinovăției lui Vitiuc
Vladimir ține cont de comentariul făcut la art. 298 lit. b) Cod penal, potrivit căruia se
explică că latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin acțiuni sau inacțiuni de
încălcare a regulilor de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și
distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare a
combustibilului, cu condiția că aceste încălcări au provocat decesul uneia sau al mai
multor persoane sau alte urmări grave.
Prin încălcarea regulilor de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de
transportare și distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare
a combustibilului se înțelege neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare sau
neglijentă a acestor reguli, fapt ce a dus la apariția reală a pericolului cauzării daunei
fizice oamenilor sau la dauna materială.
Componența infracțiunii analizate este materială și se consumă din momentul
survenirii consecințelor prejudiciabile, adică a decesului uneia sau al mai multor
persoane sau alte urmări grave.
Urmări grave pot fi fizice sau materiale. Acestea pot fi vătămările corporale
medii sau grave, cauzarea prejudiciului material în proporții mari sau deosebit de
mari. Ca urmări grave mai pot fi considerate distrugerea masivelor forestiere, a
monumentelor de cultură, întreruperea îndelungată sau dezorganizarea lucrului la
întreprinderi, instituții etc.
Latura obiectivă se realizează doar în cazul în care între încălcarea regulilor de
exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei
electrice și termice, a conductelor de transportare a combustibilului și survenirea
decesului uneia sau al mai multor persoane sau altor urmări grave există legătură
cauzală.
Obiectul juridic special îl constituie securitatea publică în domeniul exploatării
stațiilor producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei electrice și
termice, și a conductelor de transportare a combustibilului.
Obiectul juridic special suplimentar îl constituie viața și sănătatea oamenilor,
proprietatea etc.
Regulile de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și
distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare a
combustibilului reprezintă în sine totalitatea regulamentelor, instrucțiunilor, ordinelor
sau dispozițiilor care stabilesc ordinea de respectare a anumitor normative, îndreptate
spre asigurarea securității oamenilor, protecția obiectelor industriale, mediului, florei
și faunei etc.
9
Latura subiectivă se exprimă prin vinovăție imprudentă în ambele sale
modalități: încredere exagerată în sine și neglijența criminală: făptuitorul înțelege că,
încălcând regulile de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și
distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare a
combustibilului pot surveni urmări grave sau moartea uneia sau a mai multor
persoane, însă credea în mod ușuratic că ele nu vor surveni, sau nu a prevăzut
posibilitatea survenirii unor atare urmări în cazul încălcării acestor reguli, cu toate că
putea și trebuia să le prevadă.
Instanța de fond a ignorat faptul că, atît la etapa urmăririi penale, cît și în cadrul
cercetării judecătorești prin declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați,
declarațiile cărora au fost verificate și în cadrul examinării cauzei în instanța de apel
s-a constatat, că inculpatul Vitiuc Vladimir, în calitatea sa de electrician-montor al
SA „Red-Nord” filiala Fălești, fiind o persoană care era obligată să respecte regulile
de exploatare a obiectelor energetice, intenționat încălcînd prevederile pct.2.1.31,
2.1.32, și 2.1.33 a Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice a utilizat
necorespunzător un cablu prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații conectînd
conductorul nul din cutia de joncțiune amplasată pe peretele exterior al casei cu
conductoarele din cutia de joncțiune amplasată în încăperea verandei, astfel ca
rezultat al acțiunilor sale în casă de locuit ce aparține cet.Bargan Lilia Victor,
amplasată în or.Fălești str.Ion Creangă, 13 și la data de 18.09.2012 s-a produs un
incendiu, care a cauzat părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.
Nu poate fi reținută versiunea inculpatului Vitiuc Vladimir, precum că partea
vătămată Bargan Lilia a insistat la conectarea energiei electrice deoarece urmau zilele
de odihnă și nu dorea să rămînă fără curent electric, precum și nu poate fi reținut și
faptul că a atenționat partea vătămată că nu trebuie să conecteze la priză mai multe
aparate electrocasnice decît frigiderul, deoarece dînsul activînd în calitate de
electromontor la SA „Red-Nord” filiala Fălești era obligat de a respecta regulile de
exploatare a obiectivelor energetice și să instaleze nu un cablu prevăzut pentru liniile
aeriene de telecomunicații, dar un cablu electruc care să corespundă condițiilor
mediului, scopului și valorii clădirii, disignului și altor caracteristici, conform
prevederilor pct. 2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33 a Normelor de Amenajare a Instalațiilor
Electrice.
Inculpatul Vitiuc Vladimir cu bună știință a distribuit energia electrică la
domiciliul părții vătămate Bargan Lilia prin intermediul cablului de telecomunicații,
fapt care este inadmisibil în conformitate cu normele tehnice ale rețelelor de
distribuție.
Instanța de fond nu a dat aprecierea juridică corespunzătoare circumstanțelor
nominalizate, deși ele au importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei,
întrucît, inculpatul știind cu certitudine despre faptul, că cablul pentru telecomunicații
nu va rezista tensiunii energiei electrice, fapt despre care a înștiințat și partea
vătămată, totuși a efectuat lucrări de modificare a rețelei interne de alimentare cu
energiei electrice a casei părții vătămate.
Vinovăția inculpatului Vitiuc Vladimir în săvîrșirea infracțiunii se dovedește
incontestabil și prin expertizele tehnico-științifice efectuate pe cauza penală.
Astfel, prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 1983/ 12 din data de
24.09.2012 s-a concluzionat.
10
Procesul de ardere al incendiului care s-a produs la data de 18.09.2012 în casa
de locuit de pe str. I. Creangă, 13 (gara Fălești) a început în încăperea verandei, în
regiunea cutiei de joncțiune a conductoarelor electrice.
Sursa de inițiere a procesului de ardere al incendiului nominalizat a fost
manifestările energiei electrice la funcționarea în regim de avarie (scurtcircuit
electric) în care a fost implicate și conductoarele electrice ale porțiunii de cablu
prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații, prin intermediul căreia a fost
conectat conductorul de nul din cutia de joncțiune, amplasată pe peretele exterior al
casei, cu conductoarele din cutia de joncțiune, amplasată în încăperea verandei.
Circumstanțele care au cauzat inițierea incendiului au fost: efectuarea ) lucrărilor
de modificare a rețelei interne de alimentare cu energiei electrice a casei cu
nerespectarea cerințelor Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice (îndeosebi
pct.2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33) (f.d.39-47, vol. I).
Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.1983/12 din 02.10.2012:
Procesul de ardere al incendiului care s-a produs la data de 18.09.2012 în casa
de locuit de pe str. I. Creangă, 13 (gara Fălești) a început în încăperea verandei, în
regiunea cutiei de joncțiune a conductoarelor electrice.
Sursa de inițiere a procesului de ardere al incendiului nominalizat a fost
manifestările energiei electrice la funcționarea în regim de avarie (scurtcircuit
electric) în care a fost implicate și conductoarele electrice ale porțiunii de cablu
prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații, prin intermediul căreia a fost
conectat conductorul de nul din cutia de joncțiune, amplasată pe peretele exterior al
casei, cu conductoarele din cutia de joncțiune, amplasată în încăperea verandei.
Circumstanțele care au cauzat inițierea incendiului au fost: efectuarea lucrărilor
de modificare a rețelei interne de alimentare cu energiei electrice a casei cu
nerespectarea cerințelor Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice îndeosebi
pct.2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33). (f.d.63-71, vol. I).
Mai mult ca atît, în cadrul rejudecării cauzei în instanța de apel a fost admis
demersul procurorului cu privire la efectuarea expertizei criminalistice, demers care a
fost admis.
Astfel, potrivit raportului de expertiză nr.731 din 17.04.2014 întocmit de
expertul judiciar al Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lîngă Ministerul
Justiției, Luchianciuc V. s-a concluzionat:
Reieșind din materialele dosarului penal nr.la-393/13, procesul de ardere al
incendiului care s-a produs la data de 18.09.2012 în casa de locuit de pe str.Ion
Creangă, 13 (gara Fălești) a început în încăperea verandei, în regiunea cutiei de
joncțiune a conductoarelor electrice.
Sursa de inițiere a procesului de ardere al incendiului a fost manifestările
energiei electrice la funcționarea în regim de avarie (scurtcircuit electric) în care au
fost implicate conductoarele electrice ale porțiunii de cablu prevăzut pentru liniile
aeriene de telecomunicații, prin intermediul căreia a fost conectat conductorul de nul
din cutia de joncțiune, amplasată pe peretele exterior al casei, cu conductoarele din
cutia de joncțiune, amplasată în încăperea verandei.
Condițiile și circumstanțele, care au cauzat inițierea incendiului a fost efectuarea
lucrărilor de modificare a rețelei interne de alimentare cu energie electrică a casei cu
nerespectarea cerințelor Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice (pct. 2.1.31,
2.1.32 și 2.1.33).
11
Cauza incendiului care s-a produs în casa de locuit de pe str. Ion Creangă, 13
(gara Fălești) a fost cablul prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații.
Comportamentul porțiunilor de cablu prevăzut pentru liniile aeriene de
telecomunicații depinde de valoarea curentului electric care trece prin ele. La trecerea
curenților mai mari conductorul electric se încălzește până la o anumită temperatură,
dacă temperatura conductorului depășește temperatura de topire a stratului izolator,
ultimul poate să se deterioreze și să condiționeze contactarea conductorului cu alte
conductoare aflate sub potențial electric de sens opus și să producă un scurtcircuit
electric cu degajarea unei cantități de energie termică, (f.d. 36, vol. II).
Astfel, în concluzia expertului este clar indicat, că condițiile și circumstanțele,
care au cauzat inițierea incendiului a fost efectuarea lucrărilor de modificare a rețelei
interne de alimentare cu energie electrică a casei cu nerespectarea cerințelor
Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice (pct. 2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33) și cauza
incendiului care s-a produs în casa de locuit de pe str. Ion Creangă, 13 (gara Fălești) a
fost cablul prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații.
Versiunea inculpatului că nu este vinovat se combate prin probele administrate,
la fel versiunea inculpatului fiind contrazisă și prin probele scrise cercetate, care nu
sunt lovite de nulitate și prezintă o situație clară a celor întîmplate își stabilite de
instanța de apel, astfel declarațiile inculpatului contravin cu circumstanțele stabilite
ale cauzei.
Reieșind din cele constatate, instanța reține în sarcina inculpatului Vitiuc
Vladimir săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, care se
exprimă prin încălcarea regulilor de exploatare a liniilor de distribuire a energiei
electrice, care au provocat urmări grave.
Probele enumerate permit de a reține în sarcina inculpatului Vitiuc Vladimir
faptul, că la 15.09.2012, aproximativ la ora 15.00, activînd în calitate de
electromontor la SA „Red Nord” filiala Fălești, fiind o persoană care este obligată să
respecte regulile de exploatare a obiectivelor energetice, intenționat încălcînd
prevederile pct. 2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33 a Normelor de Amenajare a Instalațiilor
Electrice care prevăd că, „cablul electric trebuie să corespundă condițiilor mediului
scopului și valorii clădirilor, designului și altor caracteristici arhitecturale. Cablul
electric trebuie să ofere posibilitatea în mod ușor după culoare de a-1 recunoaște pe
toată lungimea: albastru - pentru desemnarea conductorului nul sau a grilei de putere
medie; combinația a două culori de verde și galben - pentru desemnarea
conductorului de protecție sau a cablului nul de protecție; combinația a două culori de
verde și galben pe toată lungimea acestuia cu prezența mărcilor de culoar albastră la
capetele liniilor care sunt aplicate în timpul montării - pentru desemnarea combinării
conductorului nul și a conductorului nul de protecție; negru, maro, roșu, violet, gri,
roz, alb, portocaliu, turcoaz - pentru conductorul de fază”, „la selectarea tipului de
cablu electric și a metodei de instalare a conductorilor și cablurilor trebuie să se țină
cont de cerințele de siguranță electrică și anti-incendiare”, „selectarea tipului de
cabluri electrice, a conductorilor și a metodei de instalare urmează a fi efectuată în
conformitate cu cerințele prevăzute în tabelul 2.1.2”, la efectuarea lucrărilor de
modificare a rețelei de alimentare cu energie electrică a casei ce aparține cet.Bargan
Lilia Victor amplasată în or. Fălești, str. Ion Creangă nr. 13 în conformitate cu
concluziile Raportului de constatare tehnico - științifică nr. 1983/12 din 24.09.2012 a
utilizat necorespunzător un cablu prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații,
conectînd conductorul nul din cutia de joncțiune amplasată pe peretele exterior al
12
casei cu conductoarele din cutia de joncțiune amplasată încăperea verandei, astfel ca
rezultat al acțiunilor sale în unica casă de locuit aparține cet Bargan Lilia, amplasată
în or. Fălești str. Ion Creangă 13 la data de 18.09.2012 s-a produs un incendiu, ca
rezultat al căruia au fost nimicite mai multe bunuri materiale și anume 1000 Euro la
cursul oficial al Băncii Naționale de cumpărare a unui EURO de 16,1466 lei, 20 de
foi de ardezie f.f. în valoare de 85 lei fiecare, 22 metri de lambriu f.f. în valoare de 75
lei per metru, 5 uși din lemn f.f. cu valoarea de 1 500 lei flecare, o fereastră din lemn
f.f. în valoare de 700 lei, o fereastră din PVC f.f. în valoare de, 1500 lei, un
magnetofon cu CD de model „LG" f.f. cu valoarea de 1000 cărucior pentru copii f.f.
cu valoarea de 1500 lei, 50 de sticle de coniac „Belii Aist” cu volumul de 0,5 litri la
prețul de 75 lei fiecare, 9 perne f.f. cu valoarea de 200 lei fiecare, 5 ochialuri f.f. cu
valoarea de 180 fiecare, 4 pleduri f.f. cu valoarea de 400 lei fiecare, un perete f.f. în
valoare de 6800 lei, un perete f.f. în valoare de 5000 lei, 2 scaune din lemn f.f. în
valoare de 200 lei fiecare, un acordeon f.f. în valoare de 1000 lei, 6 candelabre f.f. în
valoare de 150 lei fiecare, 5 perechi de jaluze f.f. în valoare de 300 lei fiecare, 18 m
de perdele-tul f.f. la prețul de 200 lei per metru, 8 m de perdele- șifon f.f. la prețul de
100 lei per metru, 4 perechi de cizme pentru femei f.f. în valoare de 800 lei. 2 perechi
de cizme pentru bărbați f.f. în valoare de 800 lei, un uscător de păr f.f. în valoare de
200 lei, 2 costume pentru bărbați f.f. în valoare de 3000 lei fiecare, 3 rochii de seară
f.f. în valoare de 2800 lei fiecare, un costum sportiv pentru femei f.f. în valoare de
800 lei, 4 perechi de bluji pentru femei f.f. în valoare de 400 lei fiecare, 10 perechi de
blugi pentru bărbați f.f. în valoare de 400 lei fiecare și 24 de valuri de tapete în
valoare de 400 lei fiecare, astfel cauzînd proprietarului un prejudiciu material în
proporții mari în mărime totală de 95846.6 lei, ceea ce constituie urmări grave”.
Versiunea inculpatului că nu este vinovat în faptul de încălcare a regulilor de
exploatare a liniilor de distribuire a energiei electrice, soldată cu provocarea urmărilor
grave, se combate prin declarațiile părții vătămate, a martorilor audiați în instanța de
fond, declarațiile cărora au fot verificate și în instanța de apel, la fel versiunea
inculpatului fiind contrazisă și prin probele scrise cercetate, care prezintă o situație
clară a celor întîmplate și stabilite de instanța de apel, astfel declarațiile inculpatului
contravin cu circumstanțele stabilite ale cauzei.
Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Vitiuc Vladimir în săvîrșirea
infracțiunii incriminate lui prevăzute de art.298 lit.b) Cod penal RM nu echivalează
cu achitarea lui, deoarece probele prezentate în spriginul învinuirii dovedesc
incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, aceasta fiind
o metodă de a denatura stabilirea adevărului și de a se eschiva de răspundere penală.
La numirea pedepsei inculpatului Vitiuc Vladimir în baza art. 298 lit. b) Cod
penal, reținut în sarcina lui, instanța de apel a ținut cont de principiile generale de
aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal și criteriile de
individualizare a pedepsei stabilite în art. 75 Cod penal.
Circumstanțe atenuante și agravante în sensul art.76,77 Cod penal, nu au fost
stabilite.
Potrivit art. 75 Cod penal și art. 394 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,
persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile
Părții generale a prezentului Cod.
Astfel instanța de apel a reținut că, persoanei declarate vinovate trebuie să i se
aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului și în bază căruia
13
persoana se declară vinovată. În același rînd, după caz, instanța este în drept să aplice
și prevederile art. 90 Cod penal.
Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și
termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
În cazul dat, pe linia de argumente expuse, luînd în considerația persoana
inculpatului Vitiuc Vladimir, care se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost atras la
răspundere penală, la moment suferă de o boală gravă, instanța de apel a ajuns la
concluzia că scopul corectării și reeducării inculpatului se va atinge și fără izolarea
lui de societate, cu numirea pedepsei cu închisoare, cu suspendarea executării
pedepsei și stabilirea perioadei de probațiune, dîndu-i posibilitate reală inculpatului
să-și dovedească corectarea prin comportament exemplar, considerînd că pedeapsa
dată va asigura scopurile pedepsei, pedeapsă pe care instanța de apel o consideră
echitabilă faptei infracționale săvîrșite și fiind în corespundere cu împrejurările
cauzei, normele legale și care va atinge scopul de corectare și reeducare a
vinovatului.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de apel a reținut că atît
procurorul în apelul declarat, cît și partea vătămată au solicitat admiterea acțiunii
civile înauintate de Bargan Lilia în principiu, urmînd ca asupra cuantumului
despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.
În acest aspect instanța de apel a indicat că, potrivit materialelor cauzei penale,
partea vătămată Bargan Lilia a înaintat acțiune civilă față de inculpatul Vitiuc
Vladimir, indicând că în urma acțiunilor inculpatului i-a fost cauzat prejudiciu
material și moral, (f.d.84, vol. I).
Potrivit art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, victima unei fapte care
constituie componență de infracțiune este în drept să ceară, în condițiile prezentului
cod, pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în calitate de parte
vătămată și să-i fie reparate prejudiciile morale, fizice și materiale.
Instanța de apel a reținut că, în temeiul art. 219 alin. ( l ) Cod de procedură
penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor
fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz,
le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea și
inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrșirea acesteia.
Prejudiciul material se consideră legat de săvârșirea acțiunii interzise de lege.
Prevederile art. 219 alin. (5), art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală,
reglementează că acțiunea civilă în procesul penal se înaintează în baza cererii scrise
a părții civile sau a reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului
penal pînă la terminarea cercetării judecătorești.
Potrivit art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală, o dată cu sentința de
condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea
pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o
respinge.
Persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin
acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire.
14
La fel instanța de apel a menționat că, partea vătămată Bargan Lilia a depus în
cadrul urmăririi penale cerere de înaintare a acțiunii civile, prin care a solicitat
încasarea de la Vitiuc Vladimir a prejudiciului material în sumă de 200.000 lei și a
prejudiciului moral în sumă de 100.000 lei. (f.d.84, vol. I).
Totodată, instanța de apel a menționat că, cheltuielile solicitate de partea
vătămată nu au fost confirmate prin anexarea la materialele cauzei a probelor ce
dovedește suma prejudiciului material și moral solicitat de către partea vătămată
Bargan Lilia, astfel instanța de apel a concluzionat despre necesitatea de a admite în
principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bargan Lilia, urmînd ca asupra
cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, dat fiind partea
vătămată nu au prezentat careva documente, ce ar confirma suma pretinsă a
prejudiciului moral și material.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Darii Vladimir în
numele inculpatului Vitiuc Vladimir, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)
Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu
menținerea sentinței de achitare în privința inculpatului. Recurentul invocă
dezacordul cu aprecierea probelor; învinuirea pe art. 298 Cod penal, nu are temei
juridic, deoarece această normă e menită să asigure respectarea regulilor de
exploatare a obiectivelor energetice; partea acuzării a interpretat noțiuni aferente
cazului; lipsește latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii; instanța a comis o
eroare de fapt care a afectat soluția.
5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul
Darii Vladimir în numele inculpatului Vitiuc Vladimir, prin care a menționat că este
de poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a pronunțat
argumentat și detailat asupra apelului declarat, corect constatînd vinovăția
inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Din textul deciziei rezultă că aceasta a
analizat obiectiv probele administrate și hotărîrea cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția de condamnare și această hotărîre corespunde prevederile art. 414,
417 Cod de procedură penală.
Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și temeiurile
invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca
inadmisibil din următoarele considerente.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul,
instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.
Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul
numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea
pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427
Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,
fără însă a i se agrava situația.
În recursul ordinar declarat, hotărîrea recurată este criticată, prin prisma
temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală.
Raportînd norma dată la situația în cauză, Colegiul conchide că aceste temeiuri
nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de
recurent.
Colegiul constată că, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101
Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la
15
dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atît pe cele obținute în
procesul urmăririi penale, cît și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de
judecată, ale apărării cît și ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui
Vitiuc Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, să fie
justă și întemeiată.
Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și
minuțios în textul hotărîrii instanței de apel menționat în pct. 4.1. al prezentei decizii,
care în coroborare demonstrează complet vina inculpatului în fapta incriminată, astfel
Colegiul, consideră justă concluzia instanței de apel referitor la corectitudinea
stabilirii stării de fapt și calificării acțiunilor inculpatului de către instanța de apel.
Faptul că inculpatul nu sunt de acord cu decizia adoptată, nu a fost luat în
considerație de către instanța de recurs, deoarece acest dezacord nu poate constitui
temei pentru desființarea deciziei, totodată instanța de apel a judecat cauza penală
prezentă fără careva abateri de la normele de procedură și corect a apreciat probele
cercetate sub toate aspectele, concluzie ce este susținută și de instanța de recurs.
În acest context, Colegiul menționează că temeiurile invocate de apărător,
privind modul de apreciere a probelor nu se încadrează în cele prevăzute de art.427
alin.(1) Cod de procedură penală. Mai mult, aprecierea probelor ține de examinarea
cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, și dezacordul
unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei
hotărîri de condamnare sau de achitare. Totodată, Colegiul penal constată că
recurentul invocă în recurs argumentele asupra cărora instanța de apel deja s-a expus
motivat și detaliat, iar concluzia instanței de apel privind vinovăția inculpatului, în
opinia instanței de recurs, este justă și întemeiată.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de
fond și de apel, cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii sau acesta este expus
neclar,sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
În speță, Colegiul constată, că nu și-a găsit confirmare motivul de casare
prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deoarece instanța de
apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției nu contrazice
dispozitivul hotărîrii, acesta este expus clar, și instanța nu a admis nici o eroare gravă
de fapt, care a afectat soluția instanței.
Mai mult, Colegiul penal reține că, argumentele importante indicate în recurs, au
fost obiect de discuție în instanța de apel, care la judecarea apelului, a verificat
legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, prin citirea lor în ședința de judecată,
cu consemnarea în procesul-verbal.
La fel, potrivit art. 27 Cod de procedură penală, judecătorul și persoana care
efectuează urmărirea penală apreciază probele în conformitate cu propria lor
convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Nici o probă nu
are putere probantă dinainte stabilită.
Cît privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul
penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de
fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar
16
pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul
de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real
al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință
pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. Dar,
verificînd probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de
recurent, Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatei de
săvîrșirea infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și
că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de fond sau
cea de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărîrii atacate și adoptarea
unei alte soluții.
Colegiul penal reține că instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia
hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor
din dosar, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de
procedură penală, astfel, argumentul expus în recurs este neîntemeiat și se respinge,
deoarece soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe prezentate
și anexate la materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută de lege,
dînduli-se aprecierea cuvenită.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de
apel conține o eroare de drept atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Acest temei nu este incident la examinarea recursului, nefiind stabilite
presupusele erori de drept invocate de către avocatul recurent.
Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele
cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei
infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre
acestea).
În acest context, Colegiul constată, că instanța de apel, analizînd elementele
infracțiunii prevăzute la art. 298 lit. b) Cod penal, a conchis că, latura obiectivă a
infracțiunii se realizează prin acțiuni sau inacțiuni de încălcare a regulilor de
exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei
electrice și termice, a conductelor de transportare a combustibilului, cu condiția că
aceste încălcări au provocat decesul uneia sau al mai multor persoane sau alte urmări
grave.
Prin încălcarea regulilor de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de
transportare și distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare
a combustibilului se înțelege neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare sau
neglijentă a acestor reguli, fapt ce a dus la apariția reală a pericolului cauzării daunei
fizice oamenilor sau la dauna materială.
Componența infracțiunii analizate este materială și se consumă din momentul
survenirii consecințelor prejudiciabile, adică a decesului uneia sau al mai multor
persoane sau alte urmări grave.
Urmări grave pot fi fizice sau materiale. Acestea pot fi vătămările corporale
medii sau grave, cauzarea prejudiciului material în proporții mari sau deosebit de
mari. Ca urmări grave mai pot fi considerate distrugerea masivelor forestiere, a
monumentelor de cultură, întreruperea îndelungată sau dezorganizarea lucrului la
întreprinderi, instituții etc.
Latura obiectivă se realizează doar în cazul în care între încălcarea regulilor de
exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei
17
electrice și termice, a conductelor de transportare a combustibilului și survenirea
decesului uneia sau al mai multor persoane sau altor urmări grave există legătură
cauzală.
Obiectul juridic special îl constituie securitatea publică în domeniul exploatării
stațiilor producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei electrice și
termice, și a conductelor de transportare a combustibilului.
Obiectul juridic special suplimentar îl constituie viața și sănătatea oamenilor,
proprietatea etc.
Regulile de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și
distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare a
combustibilului reprezintă în sine totalitatea regulamentelor, instrucțiunilor, ordinelor
sau dispozițiilor care stabilesc ordinea de respectare a anumitor normative, îndreptate
spre asigurarea securității oamenilor, protecția obiectelor industriale, mediului, florei
și faunei etc.
Latura subiectivă se exprimă prin vinovăție imprudentă în ambele sale
modalități: încredere exagerată în sine și neglijența criminală: făptuitorul înțelege că,
încălcând regulile de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și
distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare a
combustibilului pot surveni urmări grave sau moartea uneia sau a mai multor
persoane, însă credea în mod ușuratic că ele nu vor surveni, sau nu a prevăzut
posibilitatea survenirii unor atare urmări în cazul încălcării acestor reguli, cu toate că
putea și trebuia să le prevadă.
Analizând situația de fapt, Colegiul penal lărgit menționează că, în speță sunt
întrunite toate elementele infracțiunii prevăzute la art. 298 Cod penal. Astfel instanța
de apel just a constatat precum că, inculpatul Vitiuc Vladimir, în calitatea sa de
electrician-montor al SA „Red-Nord” filiala Fălești, fiind o persoană care era obligată
să respecte regulile de exploatare a obiectelor energetice, intenționat încălcînd
prevederile pct.2.1.31, 2.1.32, și 2.1.33 a Normelor de Amenajare a Instalațiilor
Electrice a utilizat necorespunzător un cablu prevăzut pentru liniile aeriene de
telecomunicații conectînd conductorul nul din cutia de joncțiune amplasată pe
peretele exterior al casei cu conductoarele din cutia de joncțiune amplasată în
încăperea verandei, astfel ca rezultat al acțiunilor sale în casă de locuit ce aparține
cet.Bargan Lilia Victor, amplasată în or.Fălești str.Ion Creangă, 13 și la data de
18.09.2012 s-a produs un incendiu, care a cauzat părții vătămate un prejudiciu
material în proporții mari.
De asemenea, Coelgiul penal menționează că, nu poate fi reținută versiunea
inculpatului Vitiuc Vladimir, precum că partea vătămată Bargan Lilia a insistat la
conectarea energiei electrice deoarece urmau zilele de odihnă și nu dorea să rămînă
fără curent electric, precum și nu poate fi reținut și faptul că a atenționat partea
vătămată că nu trebuie să conecteze la priză mai multe aparate electrocasnice decît
frigiderul, deoarece dînsul activînd în calitate de electromontor la SA „Red-Nord”
filiala Fălești era obligat de a respecta regulile de exploatare a obiectivelor energetice
și să instaleze nu un cablu prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații, dar un
cablu electruc care să corespundă condițiilor mediului, scopului și valorii clădirii,
disignului și altor caracteristici, conform prevederilor pct. 2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33 a
Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice. Or, inculpatul Vitiuc Vladimir cu
bună știință a distribuit energia electrică la domiciliul părții vătămate Bargan Lilia
18
prin intermediul cablului de telecomunicații, fapt care este inadmisibil în
conformitate cu normele tehnice ale rețelelor de distribuție.
Astfel, vinovăția inculpatului Vitiuc Vladimir în săvîrșirea infracțiunii se
dovedește incontestabil și prin expertizele tehnico-științifice efectuate pe cauza
penală, prin care s-a concluzionat că, procesul de ardere al incendiului care s-a produs
la data de 18.09.2012 în casa de locuit de pe str. I. Creangă, 13 (gara Fălești) a
început în încăperea verandei, în regiunea cutiei de joncțiune a conductoarelor
electrice. Sursa de inițiere a procesului de ardere al incendiului nominalizat a fost
manifestările energiei electrice la funcționarea în regim de avarie (scurtcircuit
electric) în care a fost implicate și conductoarele electrice ale porțiunii de cablu
prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații, prin intermediul căreia a fost
conectat conductorul de nul din cutia de joncțiune, amplasată pe peretele exterior al
casei, cu conductoarele din cutia de joncțiune, amplasată în încăperea verandei.
Circumstanțele care au cauzat inițierea incendiului au fost: efectuarea ) lucrărilor
de modificare a rețelei interne de alimentare cu energiei electrice a casei cu
nerespectarea cerințelor Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice (îndeosebi
pct.2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33) (f.d.39-47, vol. I).
În consecință, raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 435 alin.(1)
pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit concluzionează că, la judecarea
cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante,
prescrise în art.414-417 Cod de procedură penală și, avînd în vedere că argumentele
recursului se combat prin cele expuse mai sus, se impune soluția de a-l respinge ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Darii Vladimir
în numele inculpatului Vitiuc Vladimir, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Bălți din 16 martie 2016, în cauza penală în privința lui Vitiuc Vladimir Ilia,
cu menținerea hotărîrei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 27 decembrie 2016.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Ion Guzun
Elena Covalenco
Liliana Catan
Iurie Diaconu
19