ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.11.2016

1ra-1666/2016 — art. 298 lit. a CP

HOTĂRÂRE
22.11.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 298 lit. a CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-1666/2016 — art. 298 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1666/2016

Curtea Supremă de Justiție

22 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan și Iurie Diaconu,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, declarat de

avocatul Darii Vladimir în numele inculpatului Vitiuc Vladimir, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 martie 2016, în cauza

penală în privința lui

Vitiuc Vladimir Ilia, născut la 13 mai 1956, originar din

orașul Novosibirsk, Federația Rusă, domiciliat în orașul

Fălești, str. Meșterilor nr. 26.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 20.12.2012 pînă la 12.04.2013;

Instanța de apel de la 03.05.2013 pînă la 16.03.2016;

Instanța de recurs de la 02.08.2016 pînă la 22.11.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în

baza actelor din dosar,

achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod

penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

rechizitoriul din 19.12.2012 a fost învinuit de faptul că, la 15.09.2012, aproximativ la

ora 15.00, activînd în calitate de electromontor la SA „Red Nord” filiala Fălești, fiind

o persoană care este obligată să respecte regulile de exploatare a obiectivelor

energetice, intenționat încălcînd prevederile pct. 2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33 a Normelor

de Amenajare a Instalațiilor Electrice care prevăd că, „cablul electric trebuie să

corespundă condițiilor mediului scopului și valorii clădirilor, designului și altor

caracteristici arhitecturale. Cablul electric trebuie să ofere posibilitatea în mod ușor

după culoare de a-l recunoaște pe toată lungimea: albastru - pentru desemnarea

conductorului nul sau a grilei de putere medie; combinația a două culori de verde și

galben - pentru desemnarea conductorului de protecție sau a cablului nul de protecție;

combinația a două culori de verde și galben pe toată lungimea acestuia cu prezența

mărcilor de culoar albastră la capetele liniilor care sunt aplicate în timpul montării -

pentru desemnarea combinării conductorului nul și a conductorului nul de protecție;

negru, maro, roșu, violet, gri, roz, alb, portocaliu, turcoaz - pentru conductorul de

fază”, „la selectarea tipului de cablu electric și a metodei de instalare a conductorilor

și cablurilor trebuie să se țină cont de cerințele de siguranță electrică și anti-

incendiare”, „selectarea tipului de cabluri electrice, a conductorilor și a metodei de

instalare urmează a fi efectuată în conformitate cu cerințele prevăzute în tabelul

2.1.2”, la efectuarea lucrărilor de modificare a rețelei de alimentare cu energie

electrică a casei ce aparține cet. Bargan Lilia amplasată în or. Fălești, str. Ion Creangă

nr. 13, în conformitate cu concluziile Raportului de constatare tehnico - științifică nr.

1983/12 din 24.09.2012, a utilizat necorespunzător un cablu prevăzut pentru liniile

1

aeriene de telecomunicații, conectînd conductorul nul din cutia de joncțiune

amplasată pe peretele exterior al casei cu conductoarele din cutia de joncțiune

amplasată în încăperea verandei, astfel ca rezultat al acțiunilor sale în unica casă de

locuit aparține cet. Bargan Lilia, amplasată în or. Fălești, str. Ion Creangă 13, la

18.09.2012, s-a produs un incendiu, ca rezultat al căruia au fost nimicite mai multe

bunuri materiale și anume: 1000 Euro la cursul oficial al Băncii Naționale de

cumpărare a unui EURO de 16,1466 lei, 20 de foi de ardezie f.f. în valoare de 85 lei

fiecare, 22 metri de lambriu f.f. în valoare de 75 lei per metru, 5 uși din lemn f.f. cu

valoarea de 1 500 lei fiecare, o fereastră din lemn f.f. în valoare de 700 lei, o fereastră

din PVC f.f. în valoare de 1500 lei, un magnetofon cu CD de model „LG" f.f. cu

valoarea de 1000 lei, un cărucior pentru copii f.f. cu valoarea de 1500 lei, 50 de sticle

de coniac „Belii Aist” cu volumul de 0,5 litri la prețul de 75 lei fiecare, 9 perne f.f. cu

valoarea de 200 lei fiecare, 5 plapome f.f. cu valoarea de 180 fiecare, 4 pleduri f.f. cu

valoarea de 400 lei fiecare, un perete f.f. în valoare de 6 800 lei, un perete f.f. în

valoare de 5 000 lei, 2 scaune din lemn f.f. în valoare de 200 lei fiecare, un acordeon

f.f. în valoare de 1 000 lei, 6 candelabre f.f. în valoare de 150 lei fiecare, 5 perechi de

jaluze f.f. în valoare de 300 lei fiecare, 18 m de perdele-tul f.f. la prețul de 200 lei per

metru, 8 m de perdele - șifon f.f. la prețul de 100 lei per metru, 4 perechi de cizme

pentru femei f.f. în valoare de 800 lei, 2 perechi de cizme pentru bărbați f.f. în valoare

de 800 lei, un uscător de păr f.f. în valoare de 200 lei, 2 costume pentru bărbați f.f. în

valoare de 3 000 lei fiecare, 3 rochii de seară f.f. în valoare de 2 800 lei fiecare, un

costum sportiv pentru femei f.f. în valoare de 800 lei, 4 perechi de bluji pentru femei

f.f. în valoare de 400 lei fiecare, 10 perechi de bluji pentru bărbați f.f. în valoare de

400 lei fiecare și 24 de valuri de tapete în valoare de 400 lei fiecare, astfel cauzînd

proprietarului un prejudiciu material în proporții mari în mărime totală de 95 846.6

lei, ceea ce constituie urmări grave.

solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, cu

condamnarea inculpatului Vitiuc Vladimir în baza art. 298 lit. b) Cod penal și în

temeiul acestui articol de a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 5 ani, cu aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, cu

suspendarea executării pedepsei penale, aplicîndu-i un termen de probațiune de 4 ani.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bargan Lilia de admis în principiu, cu

examinarea acesteia în procedură separată în cadrul unui proces civil.

În motivarea apelului s-a menționat că, apelantul consideră sentința ilegală,

neîntemeiată și care urmează a fi casată. Astfel, instanța a reiterat, că în ședința de

judecată s-a stabilit cu certitudine, că la 15.09.2012 inculpatul Vitiuc Vladimir a

efectuat lucrări la rețeaua internă de alimentare cu energia electrică din casa de locuit

a părții vătămate Bargan Lilia, încălcînd cerințele normelor de amenajare a

instalațiilor electrice, fapt ce a condiționat inițierea incendiului soldat cu distrugerea

bunurilor. Totodată stabilind cu certitudine circumstanțele faptice și anume că la

15.09.2012 inculpatul Vitiuc Vladimir, în calitate de membru al grupului operativ de

dispecerat al SA „Red-Nord” filiala Fălești, în baza sesizării telefonice s-a deplasat la

domiciliul părții vătămate Bargan Lilia, unde a constatat că în casă lipsea curentul

electric, din motivul problemelor la rețeaua electrică internă. Pînă la contor (punctul

de delimitare) în rețeaua de distribuție era prezentă energia electrică. Deși nu intra în

atribuțiile sale de serviciu, la rugămintea părții vătămate, a efectuat lucrări la

instalația electrică din interiorul casei, montînd un cablu care era destinat pentru

2

liniile de telecomunicații aeriene, prin care a făcut legătura dintre cutia de joncțiune

din exteriorul casei și cutia de joncțiune din verandă. Circumstanțele date au fost

confirmate prin declarațiile părții vătămate Bargan Lilia, a martorilor Pastramă

Gheorghe și Bargan Andrian, cît și prin declarațiile inculpatului Vitiuc Vladimir. De

asemenea instanța a constatat că, la 18.09.2012 la domiciliul părții vătămate a avut

loc un incendiu, în rezultat fiind deteriorată o parte din casă și distruse bunurile

materiale aflate în interior. Incendiul în cauză a început în camera verandei, în

regiunea cutiei de joncțiune a conductoarelor electrice, iar sursa de inițiere a

procesului de ardere al incendiului nominalizat a fost manifestarea energiei electrice

la funcționarea în regim de avarie (scurt circuit electric) în care au fost implicate și

conductoarele electrice ale porțiunii de cablu prevăzut pentru liniile aeriene de

telecomunicații. Inițierea incendiului a fost condiționat de efectuarea lucrărilor de

modificare a rețelei interne de alimentare cu energie electrică a casei cu nerespectarea

cerințelor normelor de amenajare a instalațiilor electrice circumstanțele date fiind

confirmate prin probele scrise administrate și anume: proces-verbal de cercetare la

fața locului, încheiere pe cercetarea cazului de incendiu, raportul de constatare

tehnico-științifică;

Necătînd la circumstanțele faptice stabilite instanța de judecată a considerat că,

în mod eronat a concluzionat în acțiunile lui Vitiuc Vladimir că lipsește latura

obiectivă a infracțiunii incriminate lui conform art. 298 lit. b) Cod penal, motivînd că

dispoziția art. 298 Cod penal, reprezintă o normă de blanchetă, iar noțiunea de

regulile de exploatare a liniilor de distribuție a energiei electrice sunt stabilite și

reglementate de Legea cu privire la energia electrică (nr. 124-XVIII din 23.12.2009,

Monitorul Oficial nr. 23-24/33 din 12.02.2010) făcînd trimitere la art. 2 lit. d) ale

legii menționate, precum și la prevederile art. 4 ale aceleiași legi și interpretând în

mod unilateral că liniile electrice de distribuție sunt strict delimitate în spațiu, avînd

începutul la (în aval de) punctul de racordare la rețeaua electrică de transport (liniile

electrice de înaltă tensiune) și se întind pînă la (în amonte de) punctul de delimitare

de instalația de utilizare (locul în care rețelele și instalațiile consumatorului destinate

utilizării energiei electrice se racordează la rețeaua electrică), iar inculpatul a efectuat

lucrări la rețelele electrice ale consumatorului (în locuința părții vătămate Bargan

Lilia), deci pînă la punctul de delimitare de liniile de distribuție și în aceste condiții,

fapta lui Vitiuc Vladimir nefiind îndreptată în privința liniilor de distribuire a energiei

electrice și că ultimul nu a comis o încălcare a regulilor de exploatare a acestor linii

de distribuție;

Apelantul a considerat că, concluziile instanței de judecată sunt neîntemeiate și

necoerente, iar sentința instanței de judecată este ilegală.

Argumentul indicat de instanța de judecată reprezintă o interpretare unilaterală și

necoerentă a prevederilor legale de către instanța de judecată, deoarece prevederile

legale ale Legii cu privire la energia electrică (nr. 124-XVIII din 23.12.2009

Monitorul Oficial nr.23-24/33 din 12.02.2010) la care face trimitere în hotărîrea sa

instanța de judecată, care prevede că distribuția energiei electrice reprezintă

transmiterea a energiei electrice prin rețele electrice de distribuție în vederea livrării

ei către consumatori, adică la instalațiile de utilizare ce reprezintă la rîndul lor un

ansamblu de instalații și de rețele ale consumatorului final destinate utilizării energiei

electrice, situate în aval de punctul de delimitare, astfel rețeaua electrică internă a

consumatorului de asemenea constituie o parte integrantă a liniei de distribuire a

energiei electrice către utilizatorul de sistem (consumatorul final).

3

De asemenea instanța în mod eronat a supus omologării sintagmele de „linie de

distribuire a energiei electrice” cu cea de „rețea electrică de distribuție „care deși au

unele aspecte comune nu sunt sinonime avînd trăsături specifice, astfel în contextul

Dicționarului Explicativ al Limbii Române ediția a II-a din 1998 „linia” reprezintă „o

trăsătură reală sau imaginară care indică o limită, o direcție sau leagă (pe o hartă, pe

un plan etc.) diferite puncte în spațiu, iar în sensul speței reprezintă un ansamblu de

fire, de cabluri etc. care fac legătura între două sau mai multe puncte, iar în stricto-

senso linia electrică reprezentînd ansamblul conductelor, dispozitivelor și

construcțiilor care asigură transmiterea la distanță a energiei electrice”, pe cînd

sintagma de „rețea” potrivit aceleiași surse reprezintă „un sistem de conducte, galerii,

străzi, drumuri etc. cu multe ramificații și întretăieri, iar în stricto-senso rețea de

distribuție reprezintă un ansamblu de ramificații prin care se distribuie

consumatorilor dintr-un oraș electricitatea.

Totodată, în sensul normelor tehnologice „linia electrică”, reprezintă în sine

ansamblul elementelor prin care se asigură transferul de energie între sursă și

elementul alimentat distribuția în diferite direcții, închiderea/deschiderea circuitului

(într-o secvență prestabilită), protecția circuitului (receptor și linie), măsurarea

parametrilor electrici și care conține: - conductoare (izolate)/cabluri/bare;

dispozitive de conexiune (doze de ramificație, cutii de derivație, borne), care

realizează un contact fix; - elemente de cablare, fixare și/ sau protecție față de mediu

(tuburi, țevi), cu accesoriile aferente; - aparate de comutație, destinate manevrelor de

închidere-deschidere a circuitelor; - aparate de protecție împotriva supracurenților,

destinate atît elementului alimentat cît și celorlalte elemente de pe linie; - aparate de

măsură, comandă și supraveghere, etc.. Astfel cele expuse, permit a afirma cu

certitudine că, în cazul dat de către inculpatul Vitiuc Vladimir, a fost încălcată

dispoziția art. 298 lit. b) Cod penal, care prevede răspunderea penală pentru

„încălcarea regulilor de exploatare a liniilor de distribuire a energiei electrice, care au

provocat urmări grave”, pe caz în mod obiectiv existînd în conformitate cu

prevederile art. 51 alin. (1) Cod penal, temeiul juridic de atragere a inculpatului la

răspunderea penală.

Referitor la concluzia instanței care deși a reiterat în mod corect că obiectul

juridic principal al infracțiunii specificate la art. 298 Cod penal îl constituie relațiile

sociale cu privire la exploatarea în condiții de securitate a liniilor de distribuire a

energiei electrice, obiectul juridic al infracțiunii nominalizate reprezintă un obiect

juridic special complex, fiind constituit din obiectul juridic principal și un obiect

juridic secundar ce constituie relațiile sociale cu privire la sănătatea sau viața

persoanei ori la substanța, integritatea și potențialul de utilizare a bunurilor, iar

obiectul material al infracțiunii constituindu-l în speța dată bunurile mobile și imobile

deteriorate și anume bunurile materiale care au fost nemijlocit nimicite de incendiu

care a avut loc în domiciliul părții vătămate. Astfel concluzionează că afirmația

instanței de judecată privitor la faptul că în cazul examinat există un raport juridic din

domeniul privat, exprimat în aducerea unei atingeri dreptului de proprietate al unei

persoane concrete (partea vătămată Bargan Lilia) asupra unui bun care nu este parte a

sistemului de distribuire a energiei electrice nu își găsește temeinicia și careva suport

legal.

fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința, cu pronunțată o nouă hotărîre,

după cum urmează:

4

Vitiuc Vladimir Ilia se declară vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 298 lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de

3 ani.

În baza art. 90 Cod penal, se dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoare, cu stabilirea perioadei de probațiune de 1 an.

A fost admis în principiu acțiunea civilă înaintată de Bargan Lilia privind

încasarea prejudiciului, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond nu

a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu

a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, concluzia instanței privind achitarea inculpatului fiind una eronată și

în urma cercetării probelor consideră, că învinuirea adusă inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, s-a confirmat în cadrul cercetării

judecătorești și vinovăția inculpatului se constată deplin din probele administrate.

Totodată instanța de fond fără just temei a respins probele administrate de

organul de urmărire penală, prezentate de acuzare și examinate în ședința de judecată.

Astfel, instanța de apel a considerat că, concluzia instanței de fond precum că

fapta inculpatului Vitiuc Vladimir nu întrunește elementele infracțiuni prevăzute de

art. 298 lit. b) Cod penal, nu se racordă la probele administrate, totalitatea probelor

administrate și cercetate de către instanța de fond și suplimentar de către instanța de

apel nicidecum nu confirmă temeinicia achitării lui, fiind prezente pe cauză suficiente

probe pertinente, concludente și utile, care urmează a fi puse la baza unei sentințe de

condamnare a inculpatului.

Instanța de apel, în urma evaluării integrale a probelor prezentate a ajuns la

concluzia că nu există dubii rezonabile în ceia ce privește vinovăția inculpatului

Vitiuc Vladimir conform acuzării, și atît în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul

ședinței de judecată au fost acumulate probe veridice suficiente care demonstrează

comiterea de către Vitiuc Vladimir a infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod

penal.

Deși inculpatul Vitiuc Vladimir, nu a recunoscut vina sa, vinovăția lui în cele

incriminate se demonstrează prin elementele de fapt dobîndite prin probele cercetate,

și anume declarațiile părții vătămate și a martorilor, prin probele scrise care au fost

cercetate în cadrul ședințelor judiciare și care se coroborează deplin, demonstrînd cu

certitudine existența infracțiunii și constatarea vinovăției lui Vitiuc Vladimir în fapta|

incriminată.

Procesul de ardere al incendiului care s-a produs la data de 18.09.2012 în casa

de locuit de pe str. I. Creangă, 13 (gara Fălești) a început în încăperea verandei, în

regiunea cutiei de joncțiune a conductoarelor electrice.

Sursa de inițiere a procesului de ardere al incendiului nominalizat a fost

manifestările energiei electrice la funcționarea în regim de avarie (scurtcircuit

electric) în care a fost implicate și conductoarele electrice ale porțiunii de cablu

prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații, prin intermediul căreia a fost

conectat conductorul de nul din cutia de joncțiune, amplasată pe peretele exterior al

casei, cu conductoarele din cutia de joncțiune, amplasată în încăperea verandei.

Circumstanțele care au cauzat inițierea incendiului au fost: efectuarea lucrărilor

de modificare a rețelei interne de alimentare cu energiei electrice a casei cu

5

nerespectarea cerințelor Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice (în deosebi

pct.2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33) (f.d.39-47, vol.I);

- instrucțiunea Ministerului Energeticii a SA „Red-Nord” privind protecția

muncii electromontorului (f.d.48-52, vol.I);

- regulament de activitate a grupului operativ de dispecerat al filialei Red-Nord

(f.d.55-58, vol.I);

- raport de constatare tehnico-științifică nr. 1983/12 din 02.10.2012 prin care s-a

concluzionat:

Procesul de ardere al incendiului care s-a produs la 18.09.2012 în casa de locuit

de pe str. I. Creangă, 13 (gara Fălești) a început în încăperea verandei, în regiunea

cutiei de joncțiune a conductoarelor electrice.

Sursa de inițiere a procesului de ardere al incendiului nominalizat a fost

manifestările energiei electrice la funcționarea în regim de avarie (scurtcircuit

electric) în care a fost implicate și conductoarele electrice ale porțiunii de cablu

prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații, prin intermediul căreia a fost

conectat conductorul de nul din cutia de joncțiune, amplasată pe peretele exterior al

casei, cu conductoarele din cutia de joncțiune, amplasată în încăperea verandei.

Circumstanțele care au cauzat inițierea incendiului au fost: efectuarea lucrărilor

de modificare a rețelei interne de alimentare cu energiei electrice a casei cu

nerespectarea cerințelor Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice (îndeosebi

pct.2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33) (f.d.63-71, vol.I);

- certificat eliberat de Administratorul Pieței Comerciale Fălești din

22.11.2012, prin acare se adeverește costul de piață în orașul Fălești în perioada lunii

septembrie 2012 a unor bunuri materiale (f.d.74, vol.I);

- certificat din eliberat de SRL „Fertinix-V” precum că cursul oficial a

Băncii Naționale a RM la 18.09.2012 constituie: 1 Euro-16.1466 lei.(f.d.75, vol.I);

- ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Bargan Lilia

din 11.11.2012. (f.d.77, vol.I);

- cerere de înaintare a acțiunii civile pe cauza penală nr. 2012370324 din

22.11.2012 și ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă a lui Bargan Lilia

din 22.11.2012 (f.d.84-85, vol.I);

- planșe fotografice anexe la procesul-verbal de audiere a părții vătămate din

22.11.2012 (f.d.86-95, vol.I);

- date personale și revendicare de la MAI în privința lui Vitiuc Vladimir.

(f.d. 101-105, vol.I);

- legitimație de electromontor din 06.02.2009 eliberată pe numele lui Vitiuc

Vladimir (f.d. 106, vol.I);

- fișa personală de la locul de muncă a lui Vitiuc Vladimir (f.d. 117, vol,.I);

- ordin de angajare la muncă a lui Vitiuc Vladimir. (f.d. 118, vol.I);

- ordin de transfer a lui Vitiuc Vladimir din 03.01.2011, prin care a fost

transferat cu acordul lui Vitiuc Vladimir în brigada de deservire operativă,

Dispeceratul rețelelor electrice raionale, Filiala Fălești începînd cu 04.01.2011 (f.d.

119, vol.I);

- instrucțiunea de activitate a grupului operativ de dispecerat al filialei din

data de 11.02.2010 (f.d. 120-124, vol.I);

- nomenclatorul lucrărilor, care pot fi executate de FIO în mod de deservire

operativă (f.d. 125-128, vol.I);

- regulament privind utilizarea dispozitivelor electrice (f.d. 129-132, vol.I);

6

- declarațiile părții vătămate Bargan Lilia date în ședința instanței de fond (

f.d.170-172, vol.I);

- declarațiile martorului Pastrama Gheorghe date în ședința instanței de fond

(f.d. 173-174, vol.I);

- declarațiile expertului Lâsâi Anatol date în instanța de fond (f.d. 190-192,

vol.I).

Totodată, instanța de apel a considerat că, instanța de fond eronat nu a ținut cont

de aceste declarații și nu le-a apreciat, mai ales că declarațiile date în cadrul instanței

de fond a martorilor, a părții vătămate și a expertului au fost verificate și în instanța

de apel, cu consemnarea lor în procesul-verbal al ședinței de judecată, mai mult

partea vătămată Bargan Lilia, martorii Pastrama Gheorghe, Bargan Adria și expertul

Lâsâi Anatol, le-au susținut clar sub jurămînt și în cadrul ședinței publice a instanței

de fond, careva diferență între declarațiile părții vătămate, a martorilor și expertului

nefiind stabilită, în cadrul ședinței instanței de apel partea vătămată, martorii și

expertul la fel au confirmat declarațiile sale și aceste dovezi sunt sprijinite de restul

probelor cercetate.

În opinia instanței de apel, probele nominalizate și examinate în ansamblu

prezintă o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt și consideră că

reieșind din probele date rezultă că, Vitiuc Vladimir a săvîrșit infracțiunea pe faptul

de încălcare a regulilor de exploatare a liniilor de distribuire a energiei electrice, care

au provocat urmări grave, infracțiune prevăzută de art. 298 lit. b) Cod penal,

consecințele date fiind în raport de cauzalitate cu fapta săvîrșită.

Luînd în considerație probele cercetate, instanța de apel a ajuns la concluzia că

vinovăția lui Vitiuc Vladimir se dovedește deplin prin probele administrate și

acțiunile inculpatului conțin elementele infracțiunilor incriminate, iar instanța de fond

deși a constatat, că Vitiuc Vladimir la data de 15.09.2012 a efectuat lucrări la rețeaua

internă de alimentare cu energie electrică din casa de locuit a părții vătămate Bargan

Lilia, încălcînd cerințele normelor de amenajare a instalațiilor electrice, fapt ce a

condiționat inițierea incendiului soldat cu distrugerea bunurilor, greșit a interpretat

legea penală și neîntemeiat l-a achitat din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond în mod eronat a concluzionat că

în acțiunile lui Vitiuc Vladimir lipsește latura obiectivă a infracțiunii incriminate lui

conform art. 298 lit. b) Cod penal, motivînd că dispoziția art. 298 Cod penal

reprezintă o normă de blanchetă, iar noțiunea de regulile de exploatare a liniilor de

distribuție a energiei electrice sunt stabilite și reglementate de Legea cu privire la

energia electrică (nr. 124-XVIII din 23.12.2009, Monitorul Oficial nr.23-24/33 din

12.02.2010) făcînd trimitere la art. 2 lit. d) ale Legii menționate, precum și la

prevederile art. 4 ale aceleiași legi și interpretând în mod unilateral că, liniile electrice

de distribuție sunt strict delimitate în spațiu, avînd începutul la punctul de racordare

la rețeaua electrică de transport (liniile electrice de înaltă tensiune) și se întind pînă la

(în amonte de) punctul de delimitare de instalația de utilizare (locul în care rețelele și

instalațiile consumatorului destinate utilizării energiei electrice se racordează la

rețeaua electrică), iar inculpatul a efectuat lucrări la rețelele electrice ale

consumatorului (în locuința părții vătămate Bargan Lilia), deci pînă la punctul de

delimitare de liniile de distribuție și în aceste condiții, fapta lui Vitiuc Vladimir

nefiind îndreptată în privința liniilor de distribuire a energiei electrice și că ultimul nu

a comis o încălcare a regulilor de exploatare a acestor linii de distribuție.

7

De asemenea, este neîntemeiată și concluzia instanței, care deși a reiterat în mod

corect că obiectul juridic principal al infracțiunii specificate la art. 298 Cod penal îl

constituie relațiile sociale cu privire la exploatarea în condiții de securitate a liniilor

de distribuire a energiei electrice referitor la faptul că obiectul juridic principal al

infracțiunii specificate la art. 298 Cod penal îl constituie relațiile sociale cu privire la

exploatarea în condiții de securitate a liniilor de distribuire a energiei electrice, dar a

concluzionat că în cazul examinat există un raport juridic din domeniul privat,

exprimat în aducerea unei atingeri dreptului de proprietate al unei persoane concrete

(partea vătămată Bargan Lilia) asupra unui bun care nu este parte a sistemului de

distribuire a energiei electrice.

Astfel, afirmația invocată de către instanța de fond că liniile de distribuție a

energiei electrice sunt strict delimitate în spațiu, avînd începutul la (în aval de)

punctul de racordare la rețeaua electrică de transport (liniile electrice de înaltă

tensiune) și se întind pînă la (în amonte de) punctul de delimitare de instalația de

utilizare (locul în care rețelele și instalațiile consumatorului destinate utilizării

energiei electrice se racordează la rețeaua electrică) reprezintă o interpretare

unilaterală și necoerentă a prevederilor legale de către instanța de judecată, deoarece

prevederile legale ale Legii cu privire la energia electrică (nr. 124-XVIII din

23.12.2009 Monitorul Oficial nr.23-24/33 din 12.02.2010) la care face trimitere în

hotărîrea sa, instanța de judecată, care prevede că distribuția energiei electrice

reprezintă transmiterea a energiei electrice prin rețele electrice de distribuție în

vederea livrării ei către consumatori, adică la instalațiile de utilizare ce reprezintă la

rîndul lor un ansamblu de instalații și de rețele ale consumatorului final destinate

utilizării energiei electrice, situate în aval de punctul de delimitare.

Astfel rețeaua electrică internă a consumatorului de asemenea constituie o parte

integrantă a liniei de distribuire a energiei electrice către utilizatorul de sistem

(consumatorul final).

Cele reținute mai sus sunt confirmate și de prevederile art. 38 al Legii

menționate mai sus care prevede că „planificarea extinderii, exploatarea,

administrarea și întreținerea rețelelor electrice de distribuție se efectuează în

conformitate cu Normele tehnice ale rețelelor electrice de distribuție, elaborate și

aprobate de Agenție”, iar alin. (2) ale aceluiași articol prevede în mod expres că

„Normele tehnice ale rețelelor electrice de distribuție sunt elaborate în vederea

asigurării funcționării sigure, inofensive, stabile și economice a rețelelor electrice de

distribuție, sunt obligatorii pentru toți participanții la piața energiei electrice și

reglementează, în special, raporturile juridice care țin de asigurarea unui acces

nediscriminatoriu la rețelele electrice de distribuție, de racordarea la rețelele electrice

de distribuție, de planificarea extinderii rețelelor electrice de distribuție, de

exploatarea și de asigurarea întreținerii rețelelor electrice de distribuție, de dirijarea

prin dispecer a rețelelor electrice de distribuție, precum și de stabilirea interfețelor și

a fluxurilor informaționale, după caz, dintre operatorii rețelelor de distribuție și

operatorul rețelei de transport și de sistem, precum si utilizatorii de sistem (adică

consumatorii finali, persoane fizice sau persoane juridice căreia i se prestează serviciu

de transport sau de distribuție a energiei electrice).

În sensul normelor tehnologice „linia electrică”, reprezintă în sine ansamblul

elementelor prin care se asigură transferul de energie între sursă și elementul

alimentat distribuția în diferite direcții.

8

Astfel cele indicate confirmă cu certitudine că în cazul dat de către inculpatul

Vitiuc Vladimir a fost încălcată dispoziția art. 298 lit. b) Cod penal, care prevede

răspunderea penală pentru „încălcarea regulilor de exploatare a liniilor de distribuire

a energiei electrice, care au provocat urmări grave”, pe caz în mod obiectiv existînd

în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (l) Cod penal, temeiul juridic de atragere a

inculpatului la răspunderea penală.

Nu poate fi reținută că fiind neîntemeiată și concluzia instanței de fond, precum

că pe caz există un raport juridic din domeniul privat, exprimat în aducerea unei

atingeri dreptului de proprietate al unei persoane concrete (partea vătămată Bargan

Lilia) asupra unui bun care nu este parte a sistemului de distribuire a energiei

electrice nu își găsește temeinicia și careva suport legal.

Instanța de apel, la adoptarea soluției de constatare a vinovăției lui Vitiuc

Vladimir ține cont de comentariul făcut la art. 298 lit. b) Cod penal, potrivit căruia se

explică că latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin acțiuni sau inacțiuni de

încălcare a regulilor de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și

distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare a

combustibilului, cu condiția că aceste încălcări au provocat decesul uneia sau al mai

multor persoane sau alte urmări grave.

Prin încălcarea regulilor de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de

transportare și distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare

a combustibilului se înțelege neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare sau

neglijentă a acestor reguli, fapt ce a dus la apariția reală a pericolului cauzării daunei

fizice oamenilor sau la dauna materială.

Componența infracțiunii analizate este materială și se consumă din momentul

survenirii consecințelor prejudiciabile, adică a decesului uneia sau al mai multor

persoane sau alte urmări grave.

Urmări grave pot fi fizice sau materiale. Acestea pot fi vătămările corporale

medii sau grave, cauzarea prejudiciului material în proporții mari sau deosebit de

mari. Ca urmări grave mai pot fi considerate distrugerea masivelor forestiere, a

monumentelor de cultură, întreruperea îndelungată sau dezorganizarea lucrului la

întreprinderi, instituții etc.

Latura obiectivă se realizează doar în cazul în care între încălcarea regulilor de

exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei

electrice și termice, a conductelor de transportare a combustibilului și survenirea

decesului uneia sau al mai multor persoane sau altor urmări grave există legătură

cauzală.

Obiectul juridic special îl constituie securitatea publică în domeniul exploatării

stațiilor producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei electrice și

termice, și a conductelor de transportare a combustibilului.

Obiectul juridic special suplimentar îl constituie viața și sănătatea oamenilor,

proprietatea etc.

Regulile de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și

distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare a

combustibilului reprezintă în sine totalitatea regulamentelor, instrucțiunilor, ordinelor

sau dispozițiilor care stabilesc ordinea de respectare a anumitor normative, îndreptate

spre asigurarea securității oamenilor, protecția obiectelor industriale, mediului, florei

și faunei etc.

9

Latura subiectivă se exprimă prin vinovăție imprudentă în ambele sale

modalități: încredere exagerată în sine și neglijența criminală: făptuitorul înțelege că,

încălcând regulile de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și

distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare a

combustibilului pot surveni urmări grave sau moartea uneia sau a mai multor

persoane, însă credea în mod ușuratic că ele nu vor surveni, sau nu a prevăzut

posibilitatea survenirii unor atare urmări în cazul încălcării acestor reguli, cu toate că

putea și trebuia să le prevadă.

Instanța de fond a ignorat faptul că, atît la etapa urmăririi penale, cît și în cadrul

cercetării judecătorești prin declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați,

declarațiile cărora au fost verificate și în cadrul examinării cauzei în instanța de apel

s-a constatat, că inculpatul Vitiuc Vladimir, în calitatea sa de electrician-montor al

SA „Red-Nord” filiala Fălești, fiind o persoană care era obligată să respecte regulile

de exploatare a obiectelor energetice, intenționat încălcînd prevederile pct.2.1.31,

2.1.32, și 2.1.33 a Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice a utilizat

necorespunzător un cablu prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații conectînd

conductorul nul din cutia de joncțiune amplasată pe peretele exterior al casei cu

conductoarele din cutia de joncțiune amplasată în încăperea verandei, astfel ca

rezultat al acțiunilor sale în casă de locuit ce aparține cet.Bargan Lilia Victor,

amplasată în or.Fălești str.Ion Creangă, 13 și la data de 18.09.2012 s-a produs un

incendiu, care a cauzat părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari.

Nu poate fi reținută versiunea inculpatului Vitiuc Vladimir, precum că partea

vătămată Bargan Lilia a insistat la conectarea energiei electrice deoarece urmau zilele

de odihnă și nu dorea să rămînă fără curent electric, precum și nu poate fi reținut și

faptul că a atenționat partea vătămată că nu trebuie să conecteze la priză mai multe

aparate electrocasnice decît frigiderul, deoarece dînsul activînd în calitate de

electromontor la SA „Red-Nord” filiala Fălești era obligat de a respecta regulile de

exploatare a obiectivelor energetice și să instaleze nu un cablu prevăzut pentru liniile

aeriene de telecomunicații, dar un cablu electruc care să corespundă condițiilor

mediului, scopului și valorii clădirii, disignului și altor caracteristici, conform

prevederilor pct. 2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33 a Normelor de Amenajare a Instalațiilor

Electrice.

Inculpatul Vitiuc Vladimir cu bună știință a distribuit energia electrică la

domiciliul părții vătămate Bargan Lilia prin intermediul cablului de telecomunicații,

fapt care este inadmisibil în conformitate cu normele tehnice ale rețelelor de

distribuție.

Instanța de fond nu a dat aprecierea juridică corespunzătoare circumstanțelor

nominalizate, deși ele au importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei,

întrucît, inculpatul știind cu certitudine despre faptul, că cablul pentru telecomunicații

nu va rezista tensiunii energiei electrice, fapt despre care a înștiințat și partea

vătămată, totuși a efectuat lucrări de modificare a rețelei interne de alimentare cu

energiei electrice a casei părții vătămate.

Vinovăția inculpatului Vitiuc Vladimir în săvîrșirea infracțiunii se dovedește

incontestabil și prin expertizele tehnico-științifice efectuate pe cauza penală.

Astfel, prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 1983/ 12 din data de

24.09.2012 s-a concluzionat.

10

Procesul de ardere al incendiului care s-a produs la data de 18.09.2012 în casa

de locuit de pe str. I. Creangă, 13 (gara Fălești) a început în încăperea verandei, în

regiunea cutiei de joncțiune a conductoarelor electrice.

Sursa de inițiere a procesului de ardere al incendiului nominalizat a fost

manifestările energiei electrice la funcționarea în regim de avarie (scurtcircuit

electric) în care a fost implicate și conductoarele electrice ale porțiunii de cablu

prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații, prin intermediul căreia a fost

conectat conductorul de nul din cutia de joncțiune, amplasată pe peretele exterior al

casei, cu conductoarele din cutia de joncțiune, amplasată în încăperea verandei.

Circumstanțele care au cauzat inițierea incendiului au fost: efectuarea ) lucrărilor

de modificare a rețelei interne de alimentare cu energiei electrice a casei cu

nerespectarea cerințelor Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice (îndeosebi

pct.2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33) (f.d.39-47, vol. I).

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.1983/12 din 02.10.2012:

Procesul de ardere al incendiului care s-a produs la data de 18.09.2012 în casa

de locuit de pe str. I. Creangă, 13 (gara Fălești) a început în încăperea verandei, în

regiunea cutiei de joncțiune a conductoarelor electrice.

Sursa de inițiere a procesului de ardere al incendiului nominalizat a fost

manifestările energiei electrice la funcționarea în regim de avarie (scurtcircuit

electric) în care a fost implicate și conductoarele electrice ale porțiunii de cablu

prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații, prin intermediul căreia a fost

conectat conductorul de nul din cutia de joncțiune, amplasată pe peretele exterior al

casei, cu conductoarele din cutia de joncțiune, amplasată în încăperea verandei.

Circumstanțele care au cauzat inițierea incendiului au fost: efectuarea lucrărilor

de modificare a rețelei interne de alimentare cu energiei electrice a casei cu

nerespectarea cerințelor Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice îndeosebi

pct.2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33). (f.d.63-71, vol. I).

Mai mult ca atît, în cadrul rejudecării cauzei în instanța de apel a fost admis

demersul procurorului cu privire la efectuarea expertizei criminalistice, demers care a

fost admis.

Astfel, potrivit raportului de expertiză nr.731 din 17.04.2014 întocmit de

expertul judiciar al Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lîngă Ministerul

Justiției, Luchianciuc V. s-a concluzionat:

Reieșind din materialele dosarului penal nr.la-393/13, procesul de ardere al

incendiului care s-a produs la data de 18.09.2012 în casa de locuit de pe str.Ion

Creangă, 13 (gara Fălești) a început în încăperea verandei, în regiunea cutiei de

joncțiune a conductoarelor electrice.

Sursa de inițiere a procesului de ardere al incendiului a fost manifestările

energiei electrice la funcționarea în regim de avarie (scurtcircuit electric) în care au

fost implicate conductoarele electrice ale porțiunii de cablu prevăzut pentru liniile

aeriene de telecomunicații, prin intermediul căreia a fost conectat conductorul de nul

din cutia de joncțiune, amplasată pe peretele exterior al casei, cu conductoarele din

cutia de joncțiune, amplasată în încăperea verandei.

Condițiile și circumstanțele, care au cauzat inițierea incendiului a fost efectuarea

lucrărilor de modificare a rețelei interne de alimentare cu energie electrică a casei cu

nerespectarea cerințelor Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice (pct. 2.1.31,

2.1.32 și 2.1.33).

11

Cauza incendiului care s-a produs în casa de locuit de pe str. Ion Creangă, 13

(gara Fălești) a fost cablul prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații.

Comportamentul porțiunilor de cablu prevăzut pentru liniile aeriene de

telecomunicații depinde de valoarea curentului electric care trece prin ele. La trecerea

curenților mai mari conductorul electric se încălzește până la o anumită temperatură,

dacă temperatura conductorului depășește temperatura de topire a stratului izolator,

ultimul poate să se deterioreze și să condiționeze contactarea conductorului cu alte

conductoare aflate sub potențial electric de sens opus și să producă un scurtcircuit

electric cu degajarea unei cantități de energie termică, (f.d. 36, vol. II).

Astfel, în concluzia expertului este clar indicat, că condițiile și circumstanțele,

care au cauzat inițierea incendiului a fost efectuarea lucrărilor de modificare a rețelei

interne de alimentare cu energie electrică a casei cu nerespectarea cerințelor

Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice (pct. 2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33) și cauza

incendiului care s-a produs în casa de locuit de pe str. Ion Creangă, 13 (gara Fălești) a

fost cablul prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații.

Versiunea inculpatului că nu este vinovat se combate prin probele administrate,

la fel versiunea inculpatului fiind contrazisă și prin probele scrise cercetate, care nu

sunt lovite de nulitate și prezintă o situație clară a celor întîmplate își stabilite de

instanța de apel, astfel declarațiile inculpatului contravin cu circumstanțele stabilite

ale cauzei.

Reieșind din cele constatate, instanța reține în sarcina inculpatului Vitiuc

Vladimir săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, care se

exprimă prin încălcarea regulilor de exploatare a liniilor de distribuire a energiei

electrice, care au provocat urmări grave.

Probele enumerate permit de a reține în sarcina inculpatului Vitiuc Vladimir

faptul, că la 15.09.2012, aproximativ la ora 15.00, activînd în calitate de

electromontor la SA „Red Nord” filiala Fălești, fiind o persoană care este obligată să

respecte regulile de exploatare a obiectivelor energetice, intenționat încălcînd

prevederile pct. 2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33 a Normelor de Amenajare a Instalațiilor

Electrice care prevăd că, „cablul electric trebuie să corespundă condițiilor mediului

scopului și valorii clădirilor, designului și altor caracteristici arhitecturale. Cablul

electric trebuie să ofere posibilitatea în mod ușor după culoare de a-1 recunoaște pe

toată lungimea: albastru - pentru desemnarea conductorului nul sau a grilei de putere

medie; combinația a două culori de verde și galben - pentru desemnarea

conductorului de protecție sau a cablului nul de protecție; combinația a două culori de

verde și galben pe toată lungimea acestuia cu prezența mărcilor de culoar albastră la

capetele liniilor care sunt aplicate în timpul montării - pentru desemnarea combinării

conductorului nul și a conductorului nul de protecție; negru, maro, roșu, violet, gri,

roz, alb, portocaliu, turcoaz - pentru conductorul de fază”, „la selectarea tipului de

cablu electric și a metodei de instalare a conductorilor și cablurilor trebuie să se țină

cont de cerințele de siguranță electrică și anti-incendiare”, „selectarea tipului de

cabluri electrice, a conductorilor și a metodei de instalare urmează a fi efectuată în

conformitate cu cerințele prevăzute în tabelul 2.1.2”, la efectuarea lucrărilor de

modificare a rețelei de alimentare cu energie electrică a casei ce aparține cet.Bargan

Lilia Victor amplasată în or. Fălești, str. Ion Creangă nr. 13 în conformitate cu

concluziile Raportului de constatare tehnico - științifică nr. 1983/12 din 24.09.2012 a

utilizat necorespunzător un cablu prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații,

conectînd conductorul nul din cutia de joncțiune amplasată pe peretele exterior al

12

casei cu conductoarele din cutia de joncțiune amplasată încăperea verandei, astfel ca

rezultat al acțiunilor sale în unica casă de locuit aparține cet Bargan Lilia, amplasată

în or. Fălești str. Ion Creangă 13 la data de 18.09.2012 s-a produs un incendiu, ca

rezultat al căruia au fost nimicite mai multe bunuri materiale și anume 1000 Euro la

cursul oficial al Băncii Naționale de cumpărare a unui EURO de 16,1466 lei, 20 de

foi de ardezie f.f. în valoare de 85 lei fiecare, 22 metri de lambriu f.f. în valoare de 75

lei per metru, 5 uși din lemn f.f. cu valoarea de 1 500 lei flecare, o fereastră din lemn

f.f. în valoare de 700 lei, o fereastră din PVC f.f. în valoare de, 1500 lei, un

magnetofon cu CD de model „LG" f.f. cu valoarea de 1000 cărucior pentru copii f.f.

cu valoarea de 1500 lei, 50 de sticle de coniac „Belii Aist” cu volumul de 0,5 litri la

prețul de 75 lei fiecare, 9 perne f.f. cu valoarea de 200 lei fiecare, 5 ochialuri f.f. cu

valoarea de 180 fiecare, 4 pleduri f.f. cu valoarea de 400 lei fiecare, un perete f.f. în

valoare de 6800 lei, un perete f.f. în valoare de 5000 lei, 2 scaune din lemn f.f. în

valoare de 200 lei fiecare, un acordeon f.f. în valoare de 1000 lei, 6 candelabre f.f. în

valoare de 150 lei fiecare, 5 perechi de jaluze f.f. în valoare de 300 lei fiecare, 18 m

de perdele-tul f.f. la prețul de 200 lei per metru, 8 m de perdele- șifon f.f. la prețul de

100 lei per metru, 4 perechi de cizme pentru femei f.f. în valoare de 800 lei. 2 perechi

de cizme pentru bărbați f.f. în valoare de 800 lei, un uscător de păr f.f. în valoare de

200 lei, 2 costume pentru bărbați f.f. în valoare de 3000 lei fiecare, 3 rochii de seară

f.f. în valoare de 2800 lei fiecare, un costum sportiv pentru femei f.f. în valoare de

800 lei, 4 perechi de bluji pentru femei f.f. în valoare de 400 lei fiecare, 10 perechi de

blugi pentru bărbați f.f. în valoare de 400 lei fiecare și 24 de valuri de tapete în

valoare de 400 lei fiecare, astfel cauzînd proprietarului un prejudiciu material în

proporții mari în mărime totală de 95846.6 lei, ceea ce constituie urmări grave”.

Versiunea inculpatului că nu este vinovat în faptul de încălcare a regulilor de

exploatare a liniilor de distribuire a energiei electrice, soldată cu provocarea urmărilor

grave, se combate prin declarațiile părții vătămate, a martorilor audiați în instanța de

fond, declarațiile cărora au fot verificate și în instanța de apel, la fel versiunea

inculpatului fiind contrazisă și prin probele scrise cercetate, care prezintă o situație

clară a celor întîmplate și stabilite de instanța de apel, astfel declarațiile inculpatului

contravin cu circumstanțele stabilite ale cauzei.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Vitiuc Vladimir în săvîrșirea

infracțiunii incriminate lui prevăzute de art.298 lit.b) Cod penal RM nu echivalează

cu achitarea lui, deoarece probele prezentate în spriginul învinuirii dovedesc

incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, aceasta fiind

o metodă de a denatura stabilirea adevărului și de a se eschiva de răspundere penală.

La numirea pedepsei inculpatului Vitiuc Vladimir în baza art. 298 lit. b) Cod

penal, reținut în sarcina lui, instanța de apel a ținut cont de principiile generale de

aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal și criteriile de

individualizare a pedepsei stabilite în art. 75 Cod penal.

Circumstanțe atenuante și agravante în sensul art.76,77 Cod penal, nu au fost

stabilite.

Potrivit art. 75 Cod penal și art. 394 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a prezentului Cod.

Astfel instanța de apel a reținut că, persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului și în bază căruia

13

persoana se declară vinovată. În același rînd, după caz, instanța este în drept să aplice

și prevederile art. 90 Cod penal.

Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

În cazul dat, pe linia de argumente expuse, luînd în considerația persoana

inculpatului Vitiuc Vladimir, care se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost atras la

răspundere penală, la moment suferă de o boală gravă, instanța de apel a ajuns la

concluzia că scopul corectării și reeducării inculpatului se va atinge și fără izolarea

lui de societate, cu numirea pedepsei cu închisoare, cu suspendarea executării

pedepsei și stabilirea perioadei de probațiune, dîndu-i posibilitate reală inculpatului

să-și dovedească corectarea prin comportament exemplar, considerînd că pedeapsa

dată va asigura scopurile pedepsei, pedeapsă pe care instanța de apel o consideră

echitabilă faptei infracționale săvîrșite și fiind în corespundere cu împrejurările

cauzei, normele legale și care va atinge scopul de corectare și reeducare a

vinovatului.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de apel a reținut că atît

procurorul în apelul declarat, cît și partea vătămată au solicitat admiterea acțiunii

civile înauintate de Bargan Lilia în principiu, urmînd ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

În acest aspect instanța de apel a indicat că, potrivit materialelor cauzei penale,

partea vătămată Bargan Lilia a înaintat acțiune civilă față de inculpatul Vitiuc

Vladimir, indicând că în urma acțiunilor inculpatului i-a fost cauzat prejudiciu

material și moral, (f.d.84, vol. I).

Potrivit art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, victima unei fapte care

constituie componență de infracțiune este în drept să ceară, în condițiile prezentului

cod, pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în calitate de parte

vătămată și să-i fie reparate prejudiciile morale, fizice și materiale.

Instanța de apel a reținut că, în temeiul art. 219 alin. ( l ) Cod de procedură

penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor

fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz,

le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea și

inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrșirea acesteia.

Prejudiciul material se consideră legat de săvârșirea acțiunii interzise de lege.

Prevederile art. 219 alin. (5), art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală,

reglementează că acțiunea civilă în procesul penal se înaintează în baza cererii scrise

a părții civile sau a reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului

penal pînă la terminarea cercetării judecătorești.

Potrivit art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală, o dată cu sentința de

condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea

pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o

respinge.

Persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin

acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire.

14

La fel instanța de apel a menționat că, partea vătămată Bargan Lilia a depus în

cadrul urmăririi penale cerere de înaintare a acțiunii civile, prin care a solicitat

încasarea de la Vitiuc Vladimir a prejudiciului material în sumă de 200.000 lei și a

prejudiciului moral în sumă de 100.000 lei. (f.d.84, vol. I).

Totodată, instanța de apel a menționat că, cheltuielile solicitate de partea

vătămată nu au fost confirmate prin anexarea la materialele cauzei a probelor ce

dovedește suma prejudiciului material și moral solicitat de către partea vătămată

Bargan Lilia, astfel instanța de apel a concluzionat despre necesitatea de a admite în

principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bargan Lilia, urmînd ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, dat fiind partea

vătămată nu au prezentat careva documente, ce ar confirma suma pretinsă a

prejudiciului moral și material.

numele inculpatului Vitiuc Vladimir, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu

menținerea sentinței de achitare în privința inculpatului. Recurentul invocă

dezacordul cu aprecierea probelor; învinuirea pe art. 298 Cod penal, nu are temei

juridic, deoarece această normă e menită să asigure respectarea regulilor de

exploatare a obiectivelor energetice; partea acuzării a interpretat noțiuni aferente

cazului; lipsește latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii; instanța a comis o

eroare de fapt care a afectat soluția.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul

Darii Vladimir în numele inculpatului Vitiuc Vladimir, prin care a menționat că este

de poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a pronunțat

argumentat și detailat asupra apelului declarat, corect constatînd vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Din textul deciziei rezultă că aceasta a

analizat obiectiv probele administrate și hotărîrea cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția de condamnare și această hotărîre corespunde prevederile art. 414,

417 Cod de procedură penală.

invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca

inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea

pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427

Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără însă a i se agrava situația.

În recursul ordinar declarat, hotărîrea recurată este criticată, prin prisma

temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală.

Raportînd norma dată la situația în cauză, Colegiul conchide că aceste temeiuri

nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

recurent.

Colegiul constată că, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

15

dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atît pe cele obținute în

procesul urmăririi penale, cît și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de

judecată, ale apărării cît și ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui

Vitiuc Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 298 lit. b) Cod penal, să fie

justă și întemeiată.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și

minuțios în textul hotărîrii instanței de apel menționat în pct. 4.1. al prezentei decizii,

care în coroborare demonstrează complet vina inculpatului în fapta incriminată, astfel

Colegiul, consideră justă concluzia instanței de apel referitor la corectitudinea

stabilirii stării de fapt și calificării acțiunilor inculpatului de către instanța de apel.

Faptul că inculpatul nu sunt de acord cu decizia adoptată, nu a fost luat în

considerație de către instanța de recurs, deoarece acest dezacord nu poate constitui

temei pentru desființarea deciziei, totodată instanța de apel a judecat cauza penală

prezentă fără careva abateri de la normele de procedură și corect a apreciat probele

cercetate sub toate aspectele, concluzie ce este susținută și de instanța de recurs.

În acest context, Colegiul menționează că temeiurile invocate de apărător,

privind modul de apreciere a probelor nu se încadrează în cele prevăzute de art.427

alin.(1) Cod de procedură penală. Mai mult, aprecierea probelor ține de examinarea

cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, și dezacordul

unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei

hotărîri de condamnare sau de achitare. Totodată, Colegiul penal constată că

recurentul invocă în recurs argumentele asupra cărora instanța de apel deja s-a expus

motivat și detaliat, iar concluzia instanței de apel privind vinovăția inculpatului, în

opinia instanței de recurs, este justă și întemeiată.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de

fond și de apel, cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii sau acesta este expus

neclar,sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În speță, Colegiul constată, că nu și-a găsit confirmare motivul de casare

prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deoarece instanța de

apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției nu contrazice

dispozitivul hotărîrii, acesta este expus clar, și instanța nu a admis nici o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței.

Mai mult, Colegiul penal reține că, argumentele importante indicate în recurs, au

fost obiect de discuție în instanța de apel, care la judecarea apelului, a verificat

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, prin citirea lor în ședința de judecată,

cu consemnarea în procesul-verbal.

La fel, potrivit art. 27 Cod de procedură penală, judecătorul și persoana care

efectuează urmărirea penală apreciază probele în conformitate cu propria lor

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Nici o probă nu

are putere probantă dinainte stabilită.

Cît privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul

penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de

fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar

16

pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul

de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real

al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. Dar,

verificînd probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de

recurent, Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatei de

săvîrșirea infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și

că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de fond sau

cea de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărîrii atacate și adoptarea

unei alte soluții.

Colegiul penal reține că instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din dosar, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de

procedură penală, astfel, argumentul expus în recurs este neîntemeiat și se respinge,

deoarece soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe prezentate

și anexate la materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută de lege,

dînduli-se aprecierea cuvenită.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de

apel conține o eroare de drept atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Acest temei nu este incident la examinarea recursului, nefiind stabilite

presupusele erori de drept invocate de către avocatul recurent.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele

cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

În acest context, Colegiul constată, că instanța de apel, analizînd elementele

infracțiunii prevăzute la art. 298 lit. b) Cod penal, a conchis că, latura obiectivă a

infracțiunii se realizează prin acțiuni sau inacțiuni de încălcare a regulilor de

exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei

electrice și termice, a conductelor de transportare a combustibilului, cu condiția că

aceste încălcări au provocat decesul uneia sau al mai multor persoane sau alte urmări

grave.

Prin încălcarea regulilor de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de

transportare și distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare

a combustibilului se înțelege neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare sau

neglijentă a acestor reguli, fapt ce a dus la apariția reală a pericolului cauzării daunei

fizice oamenilor sau la dauna materială.

Componența infracțiunii analizate este materială și se consumă din momentul

survenirii consecințelor prejudiciabile, adică a decesului uneia sau al mai multor

persoane sau alte urmări grave.

Urmări grave pot fi fizice sau materiale. Acestea pot fi vătămările corporale

medii sau grave, cauzarea prejudiciului material în proporții mari sau deosebit de

mari. Ca urmări grave mai pot fi considerate distrugerea masivelor forestiere, a

monumentelor de cultură, întreruperea îndelungată sau dezorganizarea lucrului la

întreprinderi, instituții etc.

Latura obiectivă se realizează doar în cazul în care între încălcarea regulilor de

exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei

17

electrice și termice, a conductelor de transportare a combustibilului și survenirea

decesului uneia sau al mai multor persoane sau altor urmări grave există legătură

cauzală.

Obiectul juridic special îl constituie securitatea publică în domeniul exploatării

stațiilor producere, a liniilor de transportare și distribuire a energiei electrice și

termice, și a conductelor de transportare a combustibilului.

Obiectul juridic special suplimentar îl constituie viața și sănătatea oamenilor,

proprietatea etc.

Regulile de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și

distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare a

combustibilului reprezintă în sine totalitatea regulamentelor, instrucțiunilor, ordinelor

sau dispozițiilor care stabilesc ordinea de respectare a anumitor normative, îndreptate

spre asigurarea securității oamenilor, protecția obiectelor industriale, mediului, florei

și faunei etc.

Latura subiectivă se exprimă prin vinovăție imprudentă în ambele sale

modalități: încredere exagerată în sine și neglijența criminală: făptuitorul înțelege că,

încălcând regulile de exploatare a stațiilor de producere, a liniilor de transportare și

distribuire a energiei electrice și termice, a conductelor de transportare a

combustibilului pot surveni urmări grave sau moartea uneia sau a mai multor

persoane, însă credea în mod ușuratic că ele nu vor surveni, sau nu a prevăzut

posibilitatea survenirii unor atare urmări în cazul încălcării acestor reguli, cu toate că

putea și trebuia să le prevadă.

Analizând situația de fapt, Colegiul penal lărgit menționează că, în speță sunt

întrunite toate elementele infracțiunii prevăzute la art. 298 Cod penal. Astfel instanța

de apel just a constatat precum că, inculpatul Vitiuc Vladimir, în calitatea sa de

electrician-montor al SA „Red-Nord” filiala Fălești, fiind o persoană care era obligată

să respecte regulile de exploatare a obiectelor energetice, intenționat încălcînd

prevederile pct.2.1.31, 2.1.32, și 2.1.33 a Normelor de Amenajare a Instalațiilor

Electrice a utilizat necorespunzător un cablu prevăzut pentru liniile aeriene de

telecomunicații conectînd conductorul nul din cutia de joncțiune amplasată pe

peretele exterior al casei cu conductoarele din cutia de joncțiune amplasată în

încăperea verandei, astfel ca rezultat al acțiunilor sale în casă de locuit ce aparține

cet.Bargan Lilia Victor, amplasată în or.Fălești str.Ion Creangă, 13 și la data de

18.09.2012 s-a produs un incendiu, care a cauzat părții vătămate un prejudiciu

material în proporții mari.

De asemenea, Coelgiul penal menționează că, nu poate fi reținută versiunea

inculpatului Vitiuc Vladimir, precum că partea vătămată Bargan Lilia a insistat la

conectarea energiei electrice deoarece urmau zilele de odihnă și nu dorea să rămînă

fără curent electric, precum și nu poate fi reținut și faptul că a atenționat partea

vătămată că nu trebuie să conecteze la priză mai multe aparate electrocasnice decît

frigiderul, deoarece dînsul activînd în calitate de electromontor la SA „Red-Nord”

filiala Fălești era obligat de a respecta regulile de exploatare a obiectivelor energetice

și să instaleze nu un cablu prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații, dar un

cablu electruc care să corespundă condițiilor mediului, scopului și valorii clădirii,

disignului și altor caracteristici, conform prevederilor pct. 2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33 a

Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice. Or, inculpatul Vitiuc Vladimir cu

bună știință a distribuit energia electrică la domiciliul părții vătămate Bargan Lilia

18

prin intermediul cablului de telecomunicații, fapt care este inadmisibil în

conformitate cu normele tehnice ale rețelelor de distribuție.

Astfel, vinovăția inculpatului Vitiuc Vladimir în săvîrșirea infracțiunii se

dovedește incontestabil și prin expertizele tehnico-științifice efectuate pe cauza

penală, prin care s-a concluzionat că, procesul de ardere al incendiului care s-a produs

la data de 18.09.2012 în casa de locuit de pe str. I. Creangă, 13 (gara Fălești) a

început în încăperea verandei, în regiunea cutiei de joncțiune a conductoarelor

electrice. Sursa de inițiere a procesului de ardere al incendiului nominalizat a fost

manifestările energiei electrice la funcționarea în regim de avarie (scurtcircuit

electric) în care a fost implicate și conductoarele electrice ale porțiunii de cablu

prevăzut pentru liniile aeriene de telecomunicații, prin intermediul căreia a fost

conectat conductorul de nul din cutia de joncțiune, amplasată pe peretele exterior al

casei, cu conductoarele din cutia de joncțiune, amplasată în încăperea verandei.

Circumstanțele care au cauzat inițierea incendiului au fost: efectuarea ) lucrărilor

de modificare a rețelei interne de alimentare cu energiei electrice a casei cu

nerespectarea cerințelor Normelor de Amenajare a Instalațiilor Electrice (îndeosebi

pct.2.1.31, 2.1.32 și 2.1.33) (f.d.39-47, vol. I).

În consecință, raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 435 alin.(1)

pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit concluzionează că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante,

prescrise în art.414-417 Cod de procedură penală și, avînd în vedere că argumentele

recursului se combat prin cele expuse mai sus, se impune soluția de a-l respinge ca

inadmisibil.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Darii Vladimir

în numele inculpatului Vitiuc Vladimir, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 16 martie 2016, în cauza penală în privința lui Vitiuc Vladimir Ilia,

cu menținerea hotărîrei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 27 decembrie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

19

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-11-22
0,95
1ra-1728/16 — art. 328 alin. 1 Cod penal
Dosarul nr. 1ra-1728/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Elena Covalenco Iurie Diaconu Ion Guzun a
CSJ 2017-07-04
0,95
1ra-938/2017 — art. 166-1 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-938/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 04 iulie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana
CSJ 2016-11-22
0,95
1ra-1603/2016 — art. 327 al. 1, 332 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1603/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Lil
CSJ 2016-06-14
0,94
1ra-988/16 — art.328 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-988/16 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 14 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, judecînd, f
CSJ 2016-03-17
0,94
1ra-161/2016 — art. 145 alin. 2 lit. e CP
Dosarul nr. 1ra-161/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, judecători - Timofti Vladimir, Aler
Sursă