1ra-1305/16 — art.287 alin.3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.287 alin.3 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.8 CPP
1ra-1305/16 — art.287 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr.1ra-1305/16
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
06 iulie 2016 mun.Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Elena Covalenco,
Iurie Diaconu,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, declarat de
inculpatul
Ursu Vadim Simion, născut la 04 martie
1984, originar din mun.Chișinău, domiciliat
în com.Stăuceni, str.Studenților 2, ap.50,
mun.Chișinău
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 30.03.2015 – 30.11.2015;
Instanța de apel: 17.12.2015 – 11.02.2016,
Instanța de recurs: 02.06.2016 – 06.07.2016
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 30 noiembrie 2015, Ursu
Vadim a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3)
Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Acțiunea civilă a fost respinsă.
Potrivit sentinței s-a constatat că prin rechizitoriu inculpatul Ursu Vadim a fost
învinuit de faptul că, la 23 ianuarie 2015, ora 08.00, aflîndu-se ilegal cu automobilul de
model „Mercedes –Benz”, cu n/î CVU 900, într-un loc public, și anume pe teritoriul școlii
primare-grădiniță „Ilie Fulga”, str.Trandafirilor 2A, com.Stăuceni, mun.Chișinău, fără motive
întemeiate, din intenții huliganice, încălcînd grosolan ordinea publică, exprimînd o vădită
lipsă de respect față de societate, prin obrăznicie deosebită, în prezența mai multor persoane,
l-a agresat pe Lașco Nicolae, adresîndu-se cu cuvinte necenzurate și împingîndu-l,
concomitent 1-a amenințat cu un pistol pe care îl avea asupra sa, îndreptîndu-1 în regiunea
gîtului, totodată, sistînd temporar activitatea normală a instituției.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea sentinței, cu
pronunțarea unei noi hotărîri, prin care V.Ursu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza
art.287 alin.(3) Cod penal la 5 ani închisoare, iar în temeiul art.90 Cod penal, a suspenda
condiționat executarea pedepsei închisorii pe un termen de probă de 3 ani, invocînd că prima
instanță a dat apreciere eronată probelor administrate și circumstanțelor cauzei; - hotărîrea se
bazează, în special, pe declarațiile inculpatului și cele ale părții vătămate date în cadrul
cercetării judecătorești, care contravin celor date la faza urmăririi penale, unde acesta a
declarat că a fost aminințat cu un pistol;- instanța a examinat unilateral cauza și nu a dat
1
apreciere în ansamblu tuturor probelor administrate în cauză și prezentate instanței în
confirmarea vinovăției inculpatului în săvîrșirea infracțiunii incriminate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, a
fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care V.Ursu a fost recunoscut vinovat și
condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare, iar în temeiul art.90
Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen
de probă de 1 an.
Instanța de apel a constatat că Ursu Vadim, la 23 ianuarie 2015, ora 08.00, aflîndu-se
ilegal cu automobilul de model „Mercedes-Benz”, cu n/î CVU 900, într-un loc public, și
anume pe teritoriul școlii primare-grădiniță „Ilie Fulga”, str.Trandafirilor 2A, com.Stăuceni,
mun.Chișinău, fără motive întemeiate, din intenții huliganice, încălcînd grosolan ordinea
publică, exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, prin obrăznicie deosebită, în
prezența mai multor persoane, l-a agresat pe Lașco Nicolae, adresîndu-se cu cuvinte
necenzurate și împingîndu-l, concomitent l-a amenințat cu un pistol, pe care îl avea asupra sa,
îndreptîndu-1 în regiunea gîtului.
În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că prima instanță, contrar
prevederilor art.100 alin.(4) și art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, eronat a stabilit
circumstanțele de fapt și de drept în privința inculpatului, concluzionînd că în acțiunile
acestuia nu s-a constatat existența faptei infracțiunii de huliganism, motiv pentru care l-a
achitat.
Astfel, instanța de apel, examinînd cauza penală supusă judecății, prin prisma
prevederilor art.27, 99-101 Cod de procedură penală, cercetînd și verificîndu minuțios, sub
toate aspectele, probele administrate, și anume:
- plîngerea înaintată de N.Lașco la 23.01.2015, în care acesta a indicat că între el și
inculpat s-a iscat un conflict din motiv că acesta a intrat pe teritoriul școlii-grădiniță cu
automobilul, în urma căruia dînsul a fost numit cu cuvinte necenzurate, bruscat și împins, iar
cînd a opus rezistență, inculpatul a scos un pistol și i l-a pus în regiunea gîtului, el realizînd
existența unui pericol real pentru viață și integritatea sa;
- declarațiile martorului N.Lașco, date în cadrul urmăririi penale, unde acesta cert a
indicat că inculpatul a scos din mașină un pistol și i l-a pus în regiunea gîtului;
- declarațiile martorului D.Eremia, care a relatat că fiind la serviciu a văzut cum
părintele unui copil a intrat pe teritoriul școlii-grădiniță cu automobilul, iar cînd N.Lașco i-a
făcut observație că pe teritoriu nu se permite intrarea cu automobilul, între aceștia s-a iscat un
conflict, au început să se întindă, după care șoferul a scos din automobil un pistol ș l-a arătat,
iar un alt părinte i-a despărțit;
- declarațiile inculpatului V.Ursu, care nu a negat că între el și N.Lașco a avut loc un
conflict în legătură cu faptul că a intrat pe teritoriul școlii-grădiniță cu automobilul;
- actele cauzei: procesele-verbale de examinare a pistolului de model ,,Garant c27”
încărcător cu 7 cartușe, 2 cutii de cartușe și permisul de port-aemă nr.1960, de cercetare la
fața locului și tabelul foto din 23.01.2015, le-a dat acestora o apreciere proprie, prin prisma
pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar în ansamblu - din punct de vedere al
coroborării lor, și a conchis că acestea confirmă vinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii imputate, acțiunile lui fiind corect încadrate în prevederile art.287 alin.(3) Cod
penal, constatînd că în acțiunile acestuia sînt prezente atît latura obiectivă, cît și cea
subiectivă a infracțiunii de huliganism agravant.
Totodată, instanța de apel a considerat oportun de a exclude din învinuirea adusă
inculpatului, semnul calificativ „acțiuni care se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie
deosebită prin sistarea temporară a activității normale a instituției - școlii”, deoarece partea
2
acuzării nu a prezentat nici o probă în acest sens.
De asemenea, instanța de apel a precizat că în cazul infracțiunii prevăzute de art.287
Cod penal, nu este prevăzută posibilitatea încetării procesului penal în baza retragerii
plîngerii de către partea vătămată.
Astfel, ținînd cont de prevederile art.6, 7, 16, 61, 75-79, 90 Cod penal, de gravitatea
infracțiunii săvîrșite, care face parte din categoria infracțiunilor grave, de persoana
inculpatului, care anterior nu a fost condamnat, de condițiile de viață ale acestuia, că este
căsătorit și are un copil minor la întreținere, că circumstanțe atenuante și agravante nu au fost
stabilite, instanța de apel a considerat că corectarea și reeducarea inculpatului poate avea loc
doar prin aplicarea pedepsei închisorii, care este una echitabilă pentru fapta săvîrșită.
Consecvent, ținînd cont de faptul că V.Ursu a săvîrșit o infracțiune pentru prima dată,
că anterior nu a fost condamnat și că, în speță, interdicții de suspendare condiționată a
executării pedepsei stabilite nu sînt, în temeiul art.90 Cod penal, instanța de apel a considerat
oportună suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite pe termen de probă.
Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar inculpatul care, invocînd temeiul
prevăzut de art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu
menținerea sentinței, pe motiv că instanța de apel a emis în privința sa o decizie neîntemeiată;
- nu a făcut referire la probele care ar demonstra motivele huliganice, dorința de a se opune
celor din jur, sau demonstrarea unei oarecare atitudini; - nu au fost prezentate probe care ar
face dovada vinovăției sale și a amenințării lui N.Lașco cu pistolul.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpat în
raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă
în referință, prin care solicită declararea inadmisibilității recursului, Colegiul penal decide
asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.
Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel poate fi
supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel.
Însă, conform art.231 alin.(3), 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a
recursului ordinar împotriva hotărîrilor instanței de apel este de 30 de zile de la data
pronunțării deciziei. La calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe
să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.
Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,
dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 11
februarie 2016 în prezența inculpatului V.Ursu și avocatului său, V.Furtună, aceștia fiind
înștiințați despre data pronunțării deciziei motivate - 10 martie 2016, ora 14.00 (f.d.129),
însă, deși au fost înștiințați legal, din motive necunoscute instanței, nu s-au prezentat. Instanța
de apel din motivul complexității cauzei penale a amînat pronunțarea integrală a deciziei
pentru data de 25 martie 2016, ședință în care nici inculpatul și nici avocatul acestuia nu s-au
prezentat. Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată la 25 martie 2016 și a fost
publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău în aceeași zi.
Totodată, instanța de apel, respectînd prevederile art.338 alin.(4) Cod de procedură
penală, a expediat pentru informare în adresa avocatului V.Furtună, părții vătămate N.Lașco
și inculpatului V.Ursu copia deciziei motivate la 26 martie 2016 (f.d.154).
Astfel, termenul de 30 de zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la
sfîrșitul zilei de 26 aprilie 2016.
Decizia instanței de apel, potrivit informației Biroului de probațiune Rîșcani,
mun.Chișinău nr.1530/16, a fost pusă în executare la data de 04 mai 2016 (f.d.157).
Inculpatul V.Ursu a declarat recursul ordinar împotriva deciziei instanței de apel la 26
mai 2016, adică după expirarea termenului legal de 30 de zile, prevăzut de art.422 Cod de
procedură penală (f.d.162-164).
3
Colegiul penal menționează că, argumentele inculpatului ce țin de recepționarea
deciziei motivate a instanței de apel la data de 17 mai 2016, nu pot fi reținute din
considerentul că art.422 Cod de procedură penală, prevede expres că termenul de declarare a
recursului asupra hotărîrii instanței de apel începe să curgă de la data pronunțării acesteia și
nu a recepționării actului judecătoresc.
Mai mult, Colegiul penal învederează că, potrivit procesului-verbal al ședinței de
judecată din 11 februarie 2016, în cadrul căreia a fost pronunțat dispozitivul deciziei instanței
de apel, instanța a explicat modul și termenul de atac al deciziei în instanța ierarhic
superioară.
Colegiul atestă că, art.230 alin.(2) Cod de procedură penală, expres stipulează că în
cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,
nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste
termen. Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui
atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea
termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual penală ce reglementează
procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a
recursului.
Potrivit art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd
admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, decide
în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că
recursul este declarat peste termen.
În acest context, instanța de recurs conchide asupra inadmisibilității recursului înaintat
de inculpatul V.Ursu, ca fiind declarat peste termen.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Ursu Vadim, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, în propria lui
cauză penală, ca depus peste termen.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 august 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Elena Covalenco
Iurie Diaconu
4