1re-23/2016 — art. 264-1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 iulie2015, cauza fiind examinată în baza art.3641 Cod de procedură penală, Bandalac Vadim a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264/1 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale, ceea ce constituie 6 000 (șase mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 (trei) ani.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Bandalac Vadim la 08 octombrie 2014, aproximativ la ora 21.20, în timp ce se deplasa cu automobilul de model „Volkswagen LT 28" cu număr de înmatriculare C RE 618, pe str. Calea Basarabiei 2, din mun. Chișinău, cunoscînd cu certitudine că acționează contrar prevederilor pct.14 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere care prevede, că conducătorului de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul dacă a consumat băuturi alcoolice, droguri sau alte substanțe contraindicate conducerii, ce se află sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, 1 traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere, pentru deplasare neadecvată, a fost stopat de către inspectorul de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare unde în procesul verificării actelor inspectorul de poliție în cauză, a observat, că conducătorul auto Bandalac Vădim, prezenta semne evidente de întrebuințarea băuturilor alcoolice care, conform procesului-verbal nr.1587 din 08.10.2014 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei întocmit de către medicii din cadrul Dispensarului Republican de Narcologie, examinatorului Bandalac Vadim, i-a fost stabilit 0,63 mg/l vapori de alcool în aerul expirat, dar, potrivit rezultatului nr.4 al examinării analizei din sînge s-a constatat 1,23 g/l alcool etilic, indici, care conform art. 134/12 alin.(3) Cod penal al Republicii Moldova și Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.296 din 16.04.2009 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei" se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Lilian Maliga în numele inculpatului a declarat recurs, prin care a solicitat casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Bandalac Vadim să fie liberat de răspunderea penală și tras la răspundere contravențională în conformitate cu prevederile art. 55 Cod penal. În motivarea cererii de recurs avocatul a invocat că, la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că inculpatul vina încriminată a recunoscut-o pe deplin solicitînd printr-o cerere scrisă examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza urmării penale, s-a căit sincer de cele comise, anterior nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv la locul de domiciliu, la moment fiind unicul întreținător al familiei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2015 a fost respins ca nefondat recursul declarat și menținută sentința fără modificări. 4.1. La adoptarea soluției instanța de recurs a constatat, că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept pe caz și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvîrșit infracțiunea imputată, iar vina acestuia este dovedită prin procesul- verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului, (f.d.8); extrasul alcootestului Drager (f.d. 10); procesul-verbal nr.1587 din 08.10.2014 al examinării medicale de constatare și faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei întocmit de către medicii din cadrul Dispensarului Republican de Narcologie, stabilindu-i lui Bandalac Vadim, 0,63 mg/l vapori de alcool în aerul expirat dar, potrivit rezultatului nr.4 al examinării analizei din sînge s-a constatat 1.23 g/l alcool etilic (f.d. 11); procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a 2 mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică (f.d. 12); procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI02684061 din 08.10.2014 (f.d. 13). Instanța de recurs în suportul individualizării pedepsei aplicate inculpatului a reținut suplimentar gravitatea infracțiunii săvîrșite, care face parte din categoria infracțiunilor ușoare, de persoana celui vinovat, care se caracterizează suficient, iar potrivit cazierului contravențional anexat la f.d. 18, se confirmă faptul că a fost suspus răspunderii contravenționale pe perioada anului 2014, de trei ori, circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, cum ar fi recunoașterea vinovăției, contribuția sa în vederea stabilirii adevărului în pricina dată, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, ca circumstanță atenuantă pentru inculpat instanța a considerat - căința sinceră și contribuirea lui activă la descoperirea infracțiunii, circumstanțe agravante lipsesc. Astfel, circumstanțele cauzei determină incontestabil că, Vadim Bandalac deținînd permis de conducere a mijloacelor de transport din categoria „B, C" din 09 iulie 2009, f.d. 17, cunoscînd prescripțiile Regulamentului Circulației rutiere, deliberat, conștient, acționînd cu intenție directă a urcat la volanul automobilului, după consumul de băuturi alcoolice, or cunoscînd despre consecințele depistării unei asemenea abateri, a admis survenirea acestor consecințe. Totodată, cunoscînd despre prescripțiile normelor legale, survenirea sancțiunii pentru comiterea unor atare abateri, deliberat a admis producerea acestora, or fără careva necesitate, fiind în stare de ebrietate alcoolică grad avansat, a urcat la volanul automobilului, deliberat a admis survenirea consecințelor respective, iar instanța de judecată nu poate decît să verifice circumstanțele, să le aprecieze și să procedeze în strictă corespundere cu prescripțiile legii. Colegiul penal a considerat că concluziile instanței de fond cu privire la stabilirea pedepsei și anume amenda, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, corespund principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale prevăzut de art. 7 Cod penal, scopului și criteriilor individualizării pedepsei prevăzute de art. 61, 75 Cod penal și nu există motive de liberarea de răspundere penală. Inculpatul Bandalac Vadim nu a conștientizat gradul pericolului social sporit în cazul dat cu privire la conducerea automobilului în stare de ebrietate cu grad avansat prin localitatea cu circulație intensivă a mijloacelor de transport și a pietonilor.

În conformitate cu prevederile art. 466 Cod de procedură penală, hotărîrile judecătorești au devenit irevocabile.

Inculpatul și avocatul acestuia, Lilian Maliga, fără a invoca careva temei prevăzut de art.453 Cod de procedură penală au contestat cu recurs în anulare hotărîrile, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri cu remiterea cauzei în instanța de recurs pentru rejudecare. Recurenții au invocat că: 3 - la stabilirea pedepsei instanța de fond nu a luat în considerație faptul că inculpatul și-a recunoscut vina și se căiește sincer de cele comise; - inculpatul anterior nu a fost judecat și se caracterizează pozitiv la locul de domiciliu; - la moment mijlocul de transport este sursa de întreținere a familiei de către Vadim Bandalac; - pedeapsa aplicată este prea aspră și corectarea inculpatului poate fi posibilă fără a fi supus răspunderii penale.

Procurorul a depus referință prin care consideră că recursul urmează a fi respins pe motiv că, la stabilirea pedepsei inculpatului nu este temei de aplicare a prevederilor art. 55 Cod penal, deoarece conducerea mijlocului de transport constituie o situație de pericol sporit și o stare fiziologică deosebită, iar prin aplicarea acestor prevederi nu va fi atins scopul eradicării fenomenului încălcării cerințelor Regulamentului circulației rutiere.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 452, 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, după epuizarea căilor ordinare de atac, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Conform art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în articolul 453 Cod de procedură penală. În speță, recursul depus nu conține expunerea expresă a unor concrete erori de drept prevăzute la art.453 Cod de procedură penală, recurenții invocînd prevederile art. 427-430 Cod de procedură penală, care sunt improprii recursului în anulare, se referă doar dezacordul cu aplicarea pedepsei pe care o consideră prea aspră. În această ordine de idei, Colegiul penal reține, că în corespundere cu cele descrise în partea descriptivă a hotărîrilor atacate, inclusiv cele reproduse în pct. 2 și 4.1. din prezenta decizie, condamnatului i-a fost aplicată o pedeapsă în limitele legii, aceasta fiindu-i individualizată în strictă coroborare cu criteriile prescrise în art. 61,75 Cod penal conform cărora la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de 4 influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, argumentul recurenților, precum că atît prima instanță, cît și instanța de apel neîntemeiat au aplicat o pedeapsă prea aspră iar corectarea condamnatului poate fi posibilă fără a fi supus răspunderii penale, este lipsit de temei, deoarece din textul hotărîrilor judecătorești rezultă că instanțele și-au motivat concluziile în acest sens, indicînd din care motive în privința acestuia a fost aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Sancțiunea art. 2641 Cod penal prevede pedeapsa cu amendă, munca neremunerată, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 la 5 ani. Condamnatului i-a fost numită pedeapsa cea mai blîndă din cele alternative, aceasta fiind în limitele maxime și minime a acestei pedepse, reieșind din prevederile 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Colegiul menționează că instanțele inferioare corect au stabilit că, doar atragerea la răspundere penală a lui Bandalac Vadim va asigura deplin scopul legii penale, în vederea prevenirii săvîrșirii de către inculpat a unei noi infracțiuni. Instanța de recurs consideră ca fiind corecte soluțiile instanțelor de fond, or infracțiunea a fost săvîrșită în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, iar potrivit art. 24 Cod penal, persoana care a săvîrșit o infracțiune în stare de ebrietate, produsă de alcool sau de alte substanțe, nu este liberată de răspundere penală. Cauzele ebrietății, gradul și influența ei asupra săvîrșirii acțiunii se iau în considerare la stabilirea pedepsei. Totodată, Colegiul penal la acest capitol menționează că, prevederile art. 55 alin. (1) Cod penal, care stipulează liberarea persoanei de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, are un caracter dispozitiv și determină dreptul și nu obligația instanței de judecată de a o aplica. Prin urmare, la stabilirea pedepsei inculpatului instanțele ierarhic inferioare just au ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei luînd în considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise, persoana inculpatului, circumstanțele atenuante - recunoașterea vinei și căința sinceră de cele săvîrșite, acordul acestuia de a fi examinată cauza în baza art. 364/1 Cod de procedură penală, aplicîndu-i acestuia o pedeapsă echitabilă, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal. Temei de a interveni în pedeapsa aplicată condamnatului, Colegiul penal nu are. În aceste împrejurări, temeiurile invocate de recurenți, precum că tragerea la răspundere penală a lui Bandalac Vadim este una ilegală în prezența circumstanțelor atenuante existente, cît și a solicitării examinării cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, nu au relevanță, or procedura respectivă în nici un fel nu impune tragerea la răspundere contravențională, ultimul deja beneficiind de 5 privilegiile prevăzute la art.364/1 alin.(8) Cod de procedură penală. Mai mult, instanța de recurs menționează că recursul în anulare repetă textul recursului declarat de același avocat și argumentele expuse de recurenți au fost anterior invocate, iar instanța pe deplin le-a examinat și s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor. Conform art. 457, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs va decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de fond și cea de recurs, în raport cu motivele invocate de recurenți, nu au comis erori de drept de natura unui viciu fundamental capabil să afecteze hotărîrile contestate. Aceste hotărîri conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția de individualizare a pedepsei aplicate condamnatului, iar recursul de pe rol este unul vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 456 alin. (1), 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat inculpat și avocatul acestuia, Lilian Maliga, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Bandalac Vadim, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 02 februarie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 6