1ra-1771/2016 — art. 201-1 alin. 1 CP

1ra-1771/2016 — art. 201-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1771/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

22 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

Procuraturii de nivelul Curții de Apel Cahul, Tomița Mihail, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 martie 2016, în

cauza penală privindu-l pe

Butuc Gheorghi Gheorghi, născut la 05 aprilie 1968,

originar și domiciliat or. Comrat str. Tretiacov 132

Termenul de examinare a cauzei:

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Butuc Gheorghi Gheorghi, a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 2011 alin. (1) Cod penal, la 110 ore de muncă neremunerată în folosul

comunității;

- art. 2011 alin. (1) Cod penal, la 110 ore de muncă neremunerată în folosul

comunității.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă 120 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității.

jurul orei 15.45, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în casa № 132, pe str.

Tretiakov, mun. Comrat, unde locuiește împreună cu soția sa Butuc Elena, a început

s-o înjure pe ultima, iar apoi cu premeditare i-a aplicat câteva lovituri cu pumnii în

regiunea capului și alte părți ale corpului, în urma cărui fapt i-a cauzat acesteia,

conform raportului de constatare medico-legală cu № 226 Д, leziuni corporale ce se

califică ca vătămări ușoare.

Tot el, la data de 29 noiembrie 2014, în jurul orei 19.40, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, aflându-se în casa № 132, pe str. Tretiakov, mun. Comrat, unde locuiește

1

împreună cu soția sa Butuc Elena, a început s-o insulte, iar apoi intenționat i-a

aruncat în față o solniță din sticlă, în urma cărui fapt i-a cauzat ultimei, conform

raportului de constatare medico-legală cu № 226 Д, vătămări neînsemnate.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

faptele inculpatului Butuc Gh. au fost calificate de drept în baza art. 2011 alin. (1) Cod

penal și anume –violența în familie, adică acțiunile intenționate manifestate fizic și verbal,

comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat

suferință fizică și psihică.

inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei și

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care să fie încetată procedura de

executare a pedepsei în privința inculpatului.

În motivarea apelului a invocat că:

- nu este de acord cu pedeapsa stabilită inculpatului sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității considerând-o ilegală, și neîntemeiată, deoarece

prin ordonanța procurorului Procuraturii mun. Comrat, Bolgar N., din 12 ianuarie

2015, urmărirea penală în privința lui Butuc Gh. a fost încetată în baza prevederilor

art. 55 Cod penal, ulterior ordonanța respectivă fiind anulată de procurorul ierarhic

superior al UTA Găgăuzia, fapt ce vine în contradicție cu prevederile art. 4 din

protocolul 7 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, potrivit căreia, nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către

jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat

sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale

acestui stat;

- luând cunoștință cu ordonanța de încetare a urmării penale și aplicare a

amenzii în sumă de 75 unități convenționale, pedeapsa penală inculpatul a executat-

o, respectiv rezultă că la momentul înaintării cauzei penale în instanța de judecată,

amenda era deja achitată;

- organul urmării penale, în persoana procurorului și respectiv procurorului

ierarhic superior nu au întreprins careva măsuri pentru restituirea lui Butuc Gh. a

amenzii achitate, stabilită prin ordonanța din 12 ianuarie 2015;

- instanța de fond la adoptarea sentinței a ignorat un șir de circumstanțe

atenuante și anume: săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni ușoare sau mai

puțin grave, faptul că inculpatul are la întreținere doi copii minori, la locul de trai se

caracterizează pozitiv, a recunoscut vina și s-a căit sincer, s-a împăcat cu partea

vătămată;

- instanța de judecată în sentință a indicat, că inculpatul a săvârșit o infracțiune

ce se atribuie la infracțiuni mai puțin grave, însă reieșind din alin. (2) art. 16 Cod

penal, infracțiunea comisă de inculpat se clasifică ca infracțiune ușoară.

fost admis apelul declarat și casată sentința, pronunțată o nouă hotărâre, prin care a

fost încetat procesul penal în privința lui Butuc Gh. învinuit de comiterea

2

infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal, deoarece există circumstanțe

care exclud tragerea la răspundere penală a inculpatului.

procurorului în Procuratura mun. Comrat din 12 ianuarie 2015 despre încetarea

urmării penale și scoaterea de sub urmărirea penală cu atragerea la răspundere

contravențională, a fost încetată urmărirea penală cu nr. 2014190619, iar Butuc Gh. a

fost scos de sub urmărirea penală și atras la răspundere contravențională, fiindu-i

aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 75 unități convenționale,

echivalentul a 1.500 lei.

Totodată, instanța de apel a reținut, că prin Hotărârea Curții Constituționale nr.

12 din 14 mai 2015 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 287 alin. (1)

din Codul de procedură penală (reluarea urmăririi penale), a fost declarat

neconstituțional alin. (1) al art. 287 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a considerat, că prin sentința pronunțată în privința lui Butuc

Gh. s-a admis o ingerință în dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO,

deoarece în privința ultimului a fost încetată urmărirea penală, cu tragerea acestuia

la răspundea contravențională în baza art. 55 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de amenda în cuantum de 75 unități convenționale, echivalentul a 1.500

lei. Ulterior, însă, a fost reluată urmărirea penală, ceea ce încalcă dreptul de a nu fi

judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeași faptă.

Din Hotărârea menționată a Curții Constituționale s-a reținut de către instanța

de apel, că reluarea urmăririi penale după încetarea urmăririi penale, după clasarea

cauzei penale sau după scoaterea persoanei de sub urmărire de către procurorul

ierarhic superior prin ordonanță dacă, ulterior, se constată că nu a existat în fapt

cauza care a determinat luarea acestor măsuri sau că a dispărut circumstanța pe care

se întemeia încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea

persoanei de sub urmărire, este contrară garanțiilor instituite prin articolul 21 din

Constituție. Respectiv, potrivit art. 7 din Constituție, Legea Supremă a Republicii

Moldova este Constituția, nici o lege și nici un alt act juridic care contravine

prevederilor Constituției nu are putere juridică.

Prin urmare, instanța de apel a conchis, că în pofida faptului că reluarea

urmăririi penale s-a dispus în baza art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, ce a

fost declarat neconstituțional, ca urmare ordonanța procurorului din 12 ianuarie

2015, prin care a fost încetată urmărirea penală în privința lui Butuc Gh., a devenit

definitivă și irevocabilă, respectiv ultimul nu poate fi repetat atras la răspunderea

penală pentru aceeași faptă, ceea ce duce la necesitatea încetării procesului penal în

cauza penală privind învinuirea lui Butuc Gh. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 2011 alin. (1) Cod penal, dat fiind faptul că există circumstanțe care exclud

tragerea la răspundere penală a inculpatului.

care solicită casarea acesteia, cu menținerea hotărârii primei instanțe, deoarece

apelul declarat de către apărător greșit a fost admis.

În motivarea recursului invocă:

3

- la judecarea cauzei, prima instanță a examinat sub toate aspectele complet și

obiectiv probele administrate la dosar, just a încadrat faptele comise, corect ajungând

la concluzia despre vinovăția lui Butuc Gh. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la

art. 2011 alin. (1) Cod penal;

- prin ordonanța din 12 ianuarie 2015 a procurorului în Procuratura mun.

Comrat, Bolgar N., urmărirea penală în privința inculpatului a fost încetată în

temeiul art. 55 Cod penal, cu tragerea la răspundere contravențională și aplicarea

amenzii în mărime de 75 unități convenționale. Însă, deoarece au fost admise vicii

fundamentale comise în procedura precedentă, prin ordonanța procurorului ierarhic

superior din 30 ianuarie 2015 a fost anulată ordonanța din 12 ianuarie 2015 și anume:

lipsa temeiului de aplicare a art. 53, 55 Cod penal, nu a fost recunoscută total vina de

către Butuc Gh., fiind comise două infracțiuni de violență în familie de către ultimul;

- la data de 11 martie 2015 a fost întocmit rechizitoriu în privința lui Butuc Gh.,

pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal și remisă

cauza penală pentru judecare în instanța de fond, însă la momentul luării cunoștinței

cu materialele cauzei penale inculpatul și apărătorul său nu au formulat cereri

privind încetarea urmăririi penale în baza art. 275 pct. 9) Cod de procedură penală.

Ba mai mult, în cadrul judecării cauzei în prima instanță, la data de 09 iunie 2015

inculpatul a înaintat o cerere prin care recunoaște săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală;

- deoarece cauza a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu

prevederile art. 3641 CPP, părțile pot exercita calea de atac a apelului sub aspectul

individualizării pedepsei, iar instanța de apel este obligată să verifice în principiu

îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) CPP și nu poate reține o

altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută în rechizitoriu și de

către prima instanță în sentință, prevederi ce nu au fost respectate de către instanța

de apel;

- instanța de apel, reieșind din conținutul deciziei, nu a procedat conform art.

409 alin. (2) CPP, casând sentința primei instanțe, nu a judecat cauza după regulile

generale prevăzute pentru prima instanță cu cercetarea și aprecierea probelor;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra actelor procesuale cum ar fi

ordonanța procurorului, Caraivan R., din 30.01.2015, prin care au fost constatate vicii

fundamentale care au afectat ordonanța procurorului, Bolgar N., emisă la 12.01.2015

în temeiul art. 55 CP, precum și asupra ordonanței procurorului, Bolgar N., din

13.02.2015, privind începerea urmăririi penale, care ulterior a fost conexată la prima

cauză penală, iar dosarul penal a fost remis în instanța de fond privind învinuirea lui

Butuc Gh. în comiterea a două infracțiuni de violență în familie;

- instanța de apel a făcut trimitere la Hotărârea Curții Constituționale din 14

mai 2015, însă nu a ținut cont, de prevederile art. 3 alin. (1) CPP și de acel fapt că

procurorii au emis ordonanțe în perioada ianuarie-februarie 2015, conducându-se de

prevederile Codului de procedură penală, în vigoare la acel moment și considerate la

4

acel moment constituționale, pe când Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din

14.05.2015 nu are efect retroactiv, producând efecte pentru viitor.

În drept, autorul și-a întemeiat recursul său în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Reieșind din textul recursului declarat se reține că procurorul contestă decizia

instanței de apel, deoarece aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, temei de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

considerând că instanța de apel greșit a admis apelul declarat de către apărător și

neîntemeiat a încetat procesul penal în privința lui Butuc Gh., considerând eronat

existența circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală.

Din materialele cauzei penale supuse judecării, instanța de recurs atestă, că

inculpatul, Butuc Gh., de către organul de urmărire penală a fost învinuit, iar de

către prima instanță a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal – violența în familie, adică

acțiunile intenționate manifestate fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra

unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică și psihică.

La caz se atestă, că partea apărării a contestat sentința solicitând încetarea

procesului penal, deoarece inculpatul prin ordonanța procurorului din 12.01.2015 a

fost pedepsit pentru faptele imputate, aplicându-se în privința acestuia prevederile

art. 55 Cod penal și sancționat cu amendă în mărime de 75 unități convenționale, iar

ordonanța procurorului ierarhic superior din 30.01.2015 privind anularea ordonanței

precedente contravine principiului non bis in idem.

În urma judecării apelului declarat de către partea apărării, instanța de apel a

casat hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre prin care a încetat

procesul penal în privința inculpatului învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 2011 alin. (1) Cod penal, deoarece există circumstanțe care exclud tragerea la

răspundere penală a inculpatului. Astfel, la adoptarea soluției, instanța de apel a

concluzionat, că deoarece prevederile art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală au

fost declarate neconstituționale, ca urmare ordonanța procurorului din 12.01.2015

prin care a fost încetată urmărirea penală în privința inculpatului, a devenit

definitivă și irevocabilă, iar Butuc Gh., nu mai poate fi atras repetat la răspundere

penală.

Analizând hotărârea instanței de apel atacată de către procuror, Colegiul penal

lărgit consideră, că soluția instanței de apel este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu

s-a ținut cont în deplină măsură de normele de drept procesual.

De menționat este acel fapt că, prezenta speță a fost judecată de către prima

instanță la cererea inculpatului, confirmată și de apărătorul său Cimpoeș V. (f.d.

5

110), în procedură simplificată pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.

În asemenea împrejurări, împotriva sentinței adoptate de prima instanță în

urma judecării în procedura simplificată părțile pot exercita calea de atac a apelului,

de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la

opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate (pct. 30 Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către

instanțele judecătorești).

Din lucrările dosarului, instanța de recurs constată, că la finisarea urmăririi

penale, precum și la etapa judecării cauzei în prima instanță, atât inculpatul, cât și

apărătorul său nu au făcut careva obiecții și invocări privind neadmiterea încălcării

prevederilor art. 22 alin. (1) Cod de procedură penală, pentru a nu fi pedepsit

inculpatul de două ori pentru una și aceeași faptă. Critici în acest sens fiind invocate

de către partea apărării abia la etapa declarării apelului, după ce au acceptat prin

înscris autentic judecarea cauzei în procedură simplificată și fără a avea careva

obiecții în acest sens. Prin urmare, poziția părții apărării invocată în apelul declarat,

contravine procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, totodată

renunțarea la opțiunea judecării cauzei în procedura simplificată, la etapa judecării

apelului, nu poate avea loc.

Colegiul penal lărgit remarcă, că în situația în care instanța de apel constată că

opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate a

fost viciată din motivul constatării că în cadrul urmăririi penale au fost încălcate

grav normele imperative din Codul de procedură penală care în cadrul procedurii

precedente au afectat hotărârea atacată, instanța de apel, conducându-se de

prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, urmează să caseze sentința și

să judece cauza după regulile generale prevăzute pentru prima instanță.

Așadar, în cazul în care în urma controlului preliminar a cauzei penale se

constată că există vre-o încălcare a normelor imperative din Codul de procedură

penală sau din probele administrate în cursul urmăririi penale nu rezultă că faptele

inculpatului sunt stabilite dincolo de orice dubiu rezonabil, instanța de judecată va

respinge cererea de judecare potrivit procedurii simplificate.

Deci în prezenta speță, din punct de vedere procedural pe de o parte instanța

de apel judecă cauza în ordine de apel sub aspectul individualizării pedepsei

stabilite inculpatului, în urma judecării cauzei în procedura simplificată, pe de altă

parte conchide că în cauza dată au fost încălcate normele imperative din Codul de

procedură penală, ceea ce este incident situației de respingere a cererii de judecare

potrivit procedurii simplificate, creându-se astfel o situație confuză și incertă.

Însă, și concluziile instanței de apel, precum că în cauza supusă judecării au fost

încălcate normele imperative ale Codului de procedură penală și anume că a fost

reluată ilegal urmărirea penală din motiv că prevederile art. 287 alin. (1) Cod penal

au fost declarate neconstituționale, încălcând dreptul inculpatului de a nu fi judecat

și pedepsit de două ori pentru una și aceeași faptă, în opinia Colegiului penal lărgit

sunt neîntemeiate.

6

La acest capitol, instanța de recurs relevă, că prin ordonanța Procurorului UTA

Găgăuzia, Caraivan R., din 30.01.2015, a fost anulată ca ilegală ordonanța

procurorului Procuraturii mun. Comrat, Bolgar N., din 12.01.2015 privind încetarea

urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală cu atragerea la

răspundere contravențională, având ca bază prevederile art. 287 alin. (1) Cod de

procedură penală.

În conformitate cu dispoziția alin. (1) art. 3 Cod de procedură penală, în

desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi

penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.

Potrivit art. 7 al Codului jurisdicției constituționale, orice act normativ, precum

și orice tratat internațional la care Republica Moldova este parte; se consideră

constituțional până când neconstituționalitatea lui va fi dovedită în procesul

jurisdicției constituționale, cu asigurarea tuturor garanțiilor prevăzute de prezentul

cod.

Reieșind din dispozitivul Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 14.05.2015,

prin care a fost declarat neconstituțional alin. (1) al art. 287 din Codul de procedură

penală, prezenta hotărâre a intrat în vigoare la data adoptării acesteia.

Prin urmare, ordonanța Procurorului UTA Găgăuzia din 30.01.2015, a fost

emisă în cauza dată până la adoptarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din

14.05.2015 privind excepția de neconstituționalitate a alin. (1) art. 287 Cod de

procedură penală, respectiv considerându-se a fi constituțională și emisă în

conformitate cu prevederile legale.

În acest context, Colegiul apreciază ca eronate concluziile instanței de apel

privind existența circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală a

inculpatului, în situația în care prin ordonanța procurorului emisă la data de

12.01.2015 a fost încetată urmărirea penală în privința lui Butuc Gh., fiind ca o

hotărâre definitivă și irevocabilă, deoarece în condiții legale și considerate la acel

timp constituționale, această ordonanță a fost anulată prin ordonanța procurorului

ierarhic superior din 30.01.2015 și dispusă reluarea urmăririi penale. Mai mult ca

atât, ordonanța procurorului ierarhic superior nu a fost contestată de către partea

apărării în condițiile prevăzute de lege, prezumându-se a fi acceptate tacit temeiurile

de anulare.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide, că prima instanță a reținut corect

starea de fapt, vinovăția și încadrarea juridică a faptelor comise de către Butuc Gh. și

a dispus întemeiat condamnarea ultimului pentru comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 2011 alin. (1) Cod penal.

Rezumând cele expuse, în viziunea Colegiului penal lărgit, în prezenta speță și-

a găsit confirmare temeiul de recurs invocat de către procuror și prevăzut la pct. 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că hotărârea instanței de apel

privind încetarea procesului penal în privința lui Butuc Gh. învinuit de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal, din motiv că există

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală a inculpatului, nu cuprinde

7

motive întemeiate pe care și-a întemeiat soluția, respectiv se reține ca legală și

întemeiată sentința, iar apelul declarat de către avocat în numele inculpatului ca

fiind greșit admis, din care considerente decizia instanței de apel urmează a fi casată

total, cu menținerea hotărârii adoptate de prima instanță în privința lui Butuc Gh.

privind condamnarea pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (1)

Cod penal.

Totodată, instanța de recurs relevă, că conform art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs este în drept să judece cauza și în baza

temeiurilor neinvocate, dar fără a agrava situația condamnatului.

Colegiul penal lărgit, consideră că în prezenta speță este incident temeiul

pentru recurs stipulat la pct. 13) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume

– a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului.

În corespundere cu art. 10 alin. (1) Cod penal, legea penală care înlătură

caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează

situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra

persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei

legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat

pedeapsa, dar au antecedente penale.

În sensul vizat, constatându-se că inculpatul a fost corect condamnat de prima

instanță pe episodul din 29 noiembrie 2014, în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, în

redacția legii de până la 16.09.2016, iar hotărârea acestei instanțe cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția, însă, conform Legii nr. 196 din 28.07.2016, în

vigoare de la 16.09.2016, din art. 2011 alin. (1) Cod penal au fost excluse calificativele

manifestată verbal, care a provocat suferință fizică, psihică și prejudiciu moral, iar pentru

maltratarea sau alte acțiuni violente, comise de un membru al familiei în privința

altui membru al familiei, care au provocat vătămare neînsemnată a integrității

corporale, a fost introdusă răspundere contravențională, în temeiul art. 781 Cod

contravențional.

Astfel, legea penală nouă, apărută după adoptarea hotărârii primei instanțe,

este mai favorabilă pentru inculpatul Butuc Gh., în episodul săvârșit la data de 29

noiembrie 2014, deoarece îi ameliorează situația.

Potrivit art. 391 alin. (2), 332 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în cazul

în care fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, instanța încetează

procesul penal, cu aplicarea sancțiunii administrative prevăzute în Codul

contravențional.

Totodată, conform art. 101 alin. (6) Cod penal, dacă fapta pentru care persoana

execută pedeapsa nu se mai consideră infracțiune în conformitate cu prevederile

legii noi, ci constituie o contravenție, sancțiunea contravențională nu se mai aplică,

indiferent de categoria și mărimea sancțiunii prevăzute.

În asemenea circumstanțe, procesul penal pe episodul din 29 noiembrie 2014

urmează a fi încetat, pe motiv că fapta inculpatului, Butuc Gh., constituie o

contravenție.

8

Respectiv, inculpatul nu poate fi sancționat contravențional, deoarece a expirat

termenul de prescripție a tragerii la răspundere contravențională conform art. 30

alin. (2) Cod contravențional (în redacția legii de până la 01.08.2016).

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept de al admite, cu casarea parțială

sau totală a hotărârilor atacate, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre,

dacă nu se agravează situația condamnatului.

Generalizând cele expuse, se impune soluția de admitere a recursului, casarea

totală a deciziei instanței de apel și parțială a sentinței, cu rejudecarea cauzei și

adoptarea unei noi hotărâri în aspectul vizat.

Cod contravențional, art. 332 alin. (2), 391 alin. (2), 424 alin. (2), 434, 435 alin. (1) pct.

2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de nivelul

Curții de Apel Cahul, Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 01 martie 2016 și parțial sentința Judecătoriei Comrat din

19 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Butuc Gheorghi Gheorghi, în partea

condamnării în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, episodul din 29 noiembrie 2014,

rejudecă cauza în această parte și pronunță o nouă hotărâre prin care se încetează

procesul penal, pe motiv că fapta acestuia constituie o contravenție prevăzută la art.

781 Cod contravențional, fără aplicarea sancțiunii contravenționale, în legătura cu

expirarea termenului de prescripție.

Se menține sentința Judecătoriei Comrat din 19 iunie 2015, pe capătul de

învinuire în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, episodul din 14 noiembrie 2014, prin

care Butuc Gheorghi Gheorghi, a fost condamnat la 110 ore muncă neremunerată în

folosul comunității.

În rest, prevederile sentinței ce nu contravin prezentei decizii se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 13 decembrie 2016.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

9