1ra-1842/16 — art.151 alin.4 CP

Prima instanță: 01.12.2015 – 27.04.2016;

Instanța de apel: 24.05.2016 – 09.06.2016;

Instanța de recurs: 01.09.2016 – 16.11.2016. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 27 aprilie 2016, Midoni Valentin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.151 alin.(4) Cod penal, la 10 ani închisoare, în penitenciar de tip închis. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că Midoni Valentin, la 24 septembrie 2015, ora 21:30, fiind în stare de ebrietate, aflîndu-se la domiciliul părinților săi din s.Costești, r-nul Ialoveni, în cadrul unei cerți iscate cu frații Leonid și Ion Midoni, din cauza unor neînțelegeri de la moștenirea casei părintești, avînd intenția vătămării grave a integrității corporale și a sănătății, numindu-i cu cuvinte necenzurate, a luat un cuțit de pe masa din sarai și i-a aplicat lui Midoni Ion o lovitură în regiunea abdominală, în rezultatul căreia, la 11 octombrie 2015, acesta a decedat în instituția medicală. Potrivit concluziei raportului de expertiză medico-legală nr.163D/2137 din 04.11.2015, la examinarea cadavrului lui Midoni Ion s-a depistat o plagă înțepat-tăiată penetrantă în cavitatea abdominală, cu lezarea intestinului, care a fost provocată cu un obiect-înțepător tăietor, care are legătură cauzală cu decesul și se califică drept vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. 3. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul A.Bogos în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui V.Midoni să-i fie numită pedeapsa, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, de 5 ani închisoare, invocînd că instanța a individualizat pedeapsa contrar prevederilor legale; - nu a luat în considerație că inculpatul s-a căit sincer și și-a recunoscut vina, a colaborat activ cu organele de urmărire penală, are loc stabil de trai, nu a comis alte infracțiuni, a conștientizat greșeala comisă, are familie la întreținere, antecedente penale stinse; - instanța eronat a stabilit că infracțiunea imputată a fost comisă în stare de recidivă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016, a fost admis apelul declarat de avocat în numele inculpatului, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Midoni Valentin i-a fost stabilită pedeapsă în baza art.151 alin.(4) Cod penal, cu aplicarea prevederilor 1 art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, de 8 ani închisoare, în penitenciar de tip închis. Instanța de apel a indicat că, deși prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept, ce corespunde probelor din dosar, apreciate corect, încadrînd just acțiunile inculpatului în baza art.151 alin.(4) Cod penal, totuși la pronunțarea sentinței a încălcat prevederile art.3641 alin.(7), 384 alin.(2) și (3), 392 alin.(1) și 394 Cod de procedură penală. De asemenea, instanța de apel a indicat că sentința nu corespunde rigorilor legislației procesual penale în vigoare, or, în partea descriptivă nu sunt indicate probele pe care se întemeiază concluziile instanței, motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, precum și mențiunea referitor la recidivă. La fel, a omis să argumenteze categoria pedepsei aplicate, nu a reflectat individualizarea pedepsei, nu a motivat- o și nu a argumentat pedeapsa stabilită inculpatului. În context, instanța de apel a reținut că, prima instanță eronat a stabilit că infracțiunea imputată inculpatului în prezenta cauză penală a fost comisă în stare de recidivă, aplicînd prevederile art.82 Cod penal, precum și eronat a reținut agravantele: starea de ebrietate alcoolică în momentul săvîrșirii infracțiunii, aceasta nefiind probată și săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a comis fapte analogice, ultima nefiind prevăzută de Codul penal, drept o circumstanță agravantă. Prin urmare, ținînd cont de prevederile art.6, 7, 61, 75-78 Cod penal, de gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave, de motivul acesteia, de consecințele survenite - cauzarea leziunilor corporale grave care au provocat decesul victimei, de persoana inculpatului, care și-a recunoscut vina, se căiește de cele comise și a cerut examinarea cauzei în procedura simplificată, în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, că anterior a fost judecat, însă antecedentul penal este stins, că circumstanțe agravante nu au fost stabilite, iar succesorul victimei l-a iertat și a solicitat să nu fie pedepsit, instanța de apel a considerat că pedeapsa echitabilă pentru fapta săvîrșită, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, este închisoare pe un termen de 8 ani.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul A. Bogos în numele inculpatului care, invocînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărîri, prin care lui V.Midoni să-i fie aplicată pedeapsa de 5 ani închisoare, pe motiv că instanța i-a aplicat o pedeapsă prea aspră, contrar prevederilor legale; - nu a ținut cont că inculpatul și-a recunoscut vina și s-a căit sincer, a conștientizat impactul infracțiunii comise, a solicitat examinarea cauzei în temeiul art.3641 Cod de procedură penală, are loc permanent de trai, are familie la întreținere, nu are antecedente penale nestinse, succesorul părții vătămate l-a iertat și a solicitat să nu fie pedepsit penal, circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursului ordinar, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel. Avocatul A.Bogos în numele inculpatului, a invocat în recurs ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Raportînd norma precitată la situația în cauză, Colegiul conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. 2 După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia este de acord cu starea de fapt stabilită de instanța de judecată și încadrarea jurudică a acțiunilor inculpatului, și critică hotărîrea atacată doar în partea individualizării pedepsei aplicate acestuia, considerînd-o prea aspră, solicitînd stabilirea unei pedepse mai blînde. Colegiul penal relevă că, la stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.61 și 75 Cod penal, de gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave, de motivul acesteia, care este din răzbunare, de consecințele survenite - cauzarea leziunilor corporale grave care au provocat decesul victimei, de persoana inculpatului, care și-a recunoscut vina, s-a căit de cele comise și a cerut examinarea cauzei în procedura simplificată de judecare a cauzei, în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, că anterior a fost judecat, însă antecedentul penal este stins, că circumstanțe agravante nu au fost stabilite și corect a conchis că corijarea acestuia este posibilă numai în condițiile aplicării unei pedepse cu închisoarea pe un termen de 8 ani, fiind o pedeapsă efectivă și echitabilă. Argumentele recurentului, precum că instanța de apel la stabilirea pedepsei urma să țină cont de circumstanțele atenuante prezente în cauză, și anume că inculpatul și-a recunoscut vina și s-a căit de cele comise, că succesorul părții vătămate l-a iertat și a solicitat să nu fie pedepsit penal, precum și că cearta a avut loc între frați și că relațiile de familie sunt foarte greu de apreciat obiectiv, sînt lipsite de temei, or instanța a reținut aceste circumstanțe și și-a motivat soluția în această parte, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă în limita sancțiunii normei penale în baza căreia a fost recunoscut vinovat, respectîndu-se și prevederile art.3641 Cod de procedură penală. Prin urmare, decizia este bine argumentată, motivată și conformă prevederilor art.394 Cod de procedură penală. Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea de drept la care face referință recurentul și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise și individualizată conform prevederilor legale. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În acest context, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat de avocat în numele inculpatului, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bogos Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016, în cauză penală în privința lui Midoni Valentin, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 decembrie2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu 3