1ra-1688/2016 — art. 217/1 alin. 3 lit. f; 322 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217/1 alin. 3 lit. f; 322 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1688/2016 — art. 217/1 alin. 3 lit. f; 322 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1688/2016
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
01 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecătorii – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș și Petru
Moraru,
a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul din
procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valeriu Dubăsari, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 februarie 2016, în
cauza penală în privința lui
Moscovciuc Serghei Vasili, născut la 14 martie
1976, originar din Ucraina și domiciliat în or.
Florești, str. S. Cebanu 9, ap. 1
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 12.06.2013 —08.07.2013;
Instanța de apel: 30.07.2013 — 10.02.2016;
Instanța de recurs: 02.08.2016 —01.11.2016.
Asupra recursului în cauză, Colegiul penal lărgit
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Soroca din 08 iulie 2013, pronunțată în baza
art. 3641 Cod de procedură penală, Moscovciuc Serghei Vasili a fost recunoscut
vinovat de comiterea următoarelor infracțiuni:
- art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de
închisoare pe un termen de 3 ani și 8 luni, cu privarea de dreptul de a exercita
activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani;
- art. 322 alin. (l) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de
închisoare pe un termen de 6 luni.
În baza art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, lui Moscovciuc Serghei Vasili i s-a stabilit o
pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de
1
dreptul de a exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe un
termen de 3 ani.
În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată pe
o perioadă de probațiune de 3 ani.
Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță a constatat că, pe
parcursul lunii aprilie anul 2013 pînă la 28.04.2013 Moscovciuc Serghei Vasili a
păstrat cu scop de înstrăinare la domiciliul său situat pe strada S. Cebanu 9, ap. l
din orașul Florești, 20 grame marijuana și 0,09 gr. de heroină pe care intenționa să
le transmită deținuților din penitenciarul nr. 6 orașul Soroca. La 28.04.2013 pentru
a-și realiza scopul de a transmite substanțe narcotice deținuților din penitenciarul
nr. 6 din orașul Soroca, ilegal a transportat cu sine 18,10 gr. de marijuana, iar 1,9
grame de marijuana rămînînd în podul casei sale, care ulterior la 03.05.2013 au
fost ridicate în timpul percheziției de către colaboratorii de poliție și 0,09 gr. de
heroină, proveniența cărora în cadrul efectuării urmăririi penale nu a fost stabilită,
pe care le-a ambalat într-un obiect de formă sferică, ce urma să fie aruncat de către
el peste edificiile de pază ale penitenciarului.
Conform raportului de expertiză nr. 1106 din 29.04.2013 masa vegetală
depistată, ridicată la 28.04.2013 de pe teritoriul penitenciarului nr. 6 din or. Soroca,
aruncată către Moscovciuc Serghei Vasili, reprezintă marijuana, care se atribuie la
substanțe narcotice, cantitatea căreia constituie 18,10 grame, iar substanța sub
formă de praf de bare albă reprezintă substanța narcotică sintetică-heroina,
cantitatea căreia constituie 0,09 grame.
Conform raportului de expertiză nr. 1409 din 16.05.2013 masa vegetală
depistată ridicată la 03.05.2013 în cadrul percheziției de la domiciliul cet.
Moscovciuc Serghei, reprezintă marijuana care se atribuie la substanțe narcotice,
cantitatea căreia constituie 1,9 grame.
Conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin
astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora”
aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 43 din 26.01.2009 - substanța narcotică
(marijuana uscată) în cantitate de 18,10 grame și heroina în cantitate de 0,09
grame, constituie proporții mari, iar marijuana în cantitate de 1,9 grame reprezintă
proporții mici.
Tot el, la 28.04.2013 aproximativ la ora 11.00, avînd intenția de a transmite
substanțe narcotice deținuților din penitenciarul nr. 6 din orașul Soroca, a încercat
să transmită pe teritoriul penitenciarului prin aruncarea peste edificiile de pază, un
obiect de formă sferică special confecționat de către el, în care se afla o masă
vegetală, mărunțită cu miros specific de cînepă și o substanță sub formă de praf de
culoare albă. În momentul aruncării obiectului respectiv, Moscovciuc Serghei a
fost reținut în flagrant și obiectul aruncat de el a fost ridicat prin cercetarea la fața
locului efectuată pe teritoriul penitenciarului.
Conform raportului de expertiză nr. 1106 din 29.04.2013 masa vegetală
depistată și ridicată la 28.04.2013 de pe teritoriul penitenciarului nr. 6 din orașul
2
Soroca, aruncată de către Moscovciuc Serghei Vasili, reprezintă marijuana, care se
atribuie la substanțe narcotice, cantitatea căreia constituie 18,10 grame, iar
substanța sub formă de praf de culoare albă reprezintă substanța narcotică sintetică-
heroina, cantitatea căreia constituie 0,09 grame.
Conform raportului de expertiză nr. 1409 din 16.05.2013 masa vegetală
depistată ridicată la 03.05.2013 în cadrul percheziției de la domiciliul cet.
Moscovciuc Serghei reprezintă marijuana care se atribuie la substanțe narcotice,
cantitatea căreia instituie 1,9 grame.
Conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin
astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora”
aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 43 din 26.01.2009 - substanța narcotică
(marijuana uscată) în cantitate de 18.10 grame și heroina în cantitate de 0,09
grame, constituie proporții mari, iar marijuana în cantitate de 1,9 grame reprezintă
proporții mici.
Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, împotriva acesteia a declarat
apel procurorul, care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri prin care ultimul să fie recunoscut vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, cu stabilirea
unei pedepse de 2 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita
activitate legată circulația substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani; să fie
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod
penal cu stabilirea unei pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an.
Conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor
aplicate să-i fie stabilită definitiv o pedeapsă pe un termen de 3 ani închisoare, cu
privarea de dreptul de exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice
pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că, prima instanță la
stabilirea pedepsei nu a luat în considerare motivul comiterii infracțiunilor de către
inculpat, care este unul de răspîndire a drogurilor în societate și mai ales într-o
instituție penitenciară. La fel, nu a luat în considerație faptul că inculpatul
Moscovciuc Serghei este caracterizat din punct de vedere negativ la locul de trai,
anterior a fost judecat de repetate ori la închisoare cu suspendarea executării
pedepsei și a comis din nou o infracțiune similară.
Faptul dat denotă că pedeapsa aplicată fără privarea reală de libertate nu a
avut careva efecte asupra inculpatului, ultimul nu a tras concluziile necesare, nu s-a
reeducat, nu s-a corijat și este predispus la comiterea de așa gen de infracțiuni,
respectiv ultimul este periculos pentru societate, și în privința acestuia urmează a fi
revocate prevederile art. 90 Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 februarie
2016, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără
modificări.
3
Pentru a motiva soluția adoptată, instanța de apel a reținut că, reieșind din
circumstanțele atenuante stabilite pe dosar, de faptul că în rezultatul acțiunilor
inculpatului Moscovciuc Serghei n-au survenit careva urmări grave, prima instanță
corect a ajuns la concluzia că nu este rațional ca inculpatul să execute pedeapsa cu
închisoarea, corectarea și reeducarea acestuia fiind posibilă fără izolarea de
societate, prin aplicarea în privința acestuia a prevederilor art. 90 Cod penal,
fixîndu-i o perioadă de probațiune, dacă în această perioadă el nu va săvîrși o nouă
infracțiune și prin comportare exemplară, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
Instanța de apel a considerat că pedeapsa aplicată lui Moscovciuc S. este
echitabilă faptelor infracționale săvîrșite, fiind în corespundere cu împrejurările
cauzei, normele legale și că va atinge scopul de corectare și reeducare a
inculpatului, iar careva restricții privind aplicarea pedepsei date nefiind stabilite, la
fel nu au fost constatate temeiuri de agravare a pedepsei în aspectul propus de
procuror, pentru care motive apelul declarat a fost respins ca nefondat.
Instanța de apel a mai reținut și prezența la materialele cauzei a
documentelor confirmative privind starea gravă a sănătății inculpatului, la fel și
caracteristica pozitivă eliberată de IP Florești, de faptul că inculpatul s-a căit în
cele comise și regretă faptele comise, nu are antecedente penale nestinse, astfel
temeiuri de stabilire a pedepsei închisorii cu executare reală, după cum a solicitat
procurorul, nu s-au stabilit.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul,
care învocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de
procedură penală, solicită casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În susținerea recursului au fost formulate următoarele argumente:
- prima instanță, la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație motivul
comiterii infracțiunilor de către inculpat, care este unul de răspîndire a drogurilor
în societate și mai ales într-o instituție penitenciară, nu a luat în considerație faptul
că inculpatul Moscovciuc Serghei este caracterizat din punct de vedere negativ la
locul de trai, anterior a fost judecat de repetate ori la închisoare cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei și la amendă pentru asemenea gen de infracțiuni
și a comis din nou o infracțiune similară. Faptul dat denotă că pedeapsa aplicată
fără privarea reală de libertate nu a avut careva efecte asupra inculpatului, ultimul
nu a tras concluziile necesare, nu s-a reeducat, nu s-a corijat, este predispus la
comiterea de așa gen de infracțiuni, respectiv ultimul este periculos pentru
societate și nu poate fi corijat în condiții de libertate;
- cît privește recunoașterea vinei pe deplin în instanța de judecată de către
inculpat, acuzarea consideră că acesta nu s-a căit sincer de cele comise, însă și-a
recunoscut vina pentru a evita privarea reală de libertate;
- prima instanță nu a motivat care au fost circumstanțele care au servit drept
temei pentru individualizarea pedepsei atît pe capătul de învinuire înaintat în baza
art. 2171 alin. (3) lit. f ), cît și pe cel înaintat în baza art. 322 alin. (l) Cod penal,
4
limitîndu-se doar la indicarea limitei minime și maxime a sancțiunilor acestor
articole.
Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal
lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, din următoarele
considerente.
În speța de referință, Colegiul penal lărgit atestă că obiect al contestării
hotărîrilor judecătorești, atît în instanța de apel cît și în instanța de recurs, a
constituit revocarea prevederilor art. 90 Cod penal, unde este reglementată
suspendarea condiționată a executării pedepsei la stabilirea pedepsei cu închisoare
pe un termen de cel mult 5 (cinci) ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție.
Deși la o primă vedere, în circumstanțele cauzei sunt întrunite condițiile
necesare pentru a fi invocată instituția suspendării condiționate a executării
pedepsei, totuși pentru acordarea suspendării executării pedepsei se mai cere ca
instanța de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără
executarea acesteia.
Astfel, un aspect omis de către ambele instanțe la pronunțarea hotărîrilor
adoptate în latura penală, în partea stabilirii pedepsei îl constituie infracțiunea pentru
care se face vinovat inculpatul, care interesează sub raportul periculozității sociale
decurgînd, în primul rînd din valoarea ocrotită de legea penală prin incriminarea
penală a faptei comise de inculpat, iar în al doilea rînd din împrejurările în care
aceasta a fost comisă.
Ce ține de fapta și împrejurările în care infracțiunea a fost consumată, este de
reținut că inculpatul a comis două infracțiuni distincte, cu intenție directă, printre
care cea prevăzută la art. 2171 Cod penal, care atentează la securitatea relațiilor
sociale cu privire la circulația legală a substanțelor narcotice, psihotrope și
analoagelor lor și cea prevăzută la art. 322 Cod penal, care atentează la securitatea
relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a instituțiilor penitenciare.
Referitor la gravitatea faptelor comise se impune de a menționa că circulația
ilegală a substanțelor narcotice constituie un fenomen de sporire a nivelului
criminalității și descompunere a bazelor morale ale societății, reprezentînd una din
cele mai importante probleme sociale, cu atît mai mult că acesta reprezintă tendințe
ascendente.
Pe de altă parte, este bine știut că locurile de detențiune au menirea de a pune
în aplicabilitate scopul pedepsei penale, urmărindu-se corectarea și evitarea de
comitere a unor noi infracțiuni de către condamnați. Astfel, administrația
penitenciarelor asigură nu doar izolarea efectivă a condamnaților, dar și dezvățarea
de anumite vicii și convingeri greșite, manifestate printr-un comportament deviant al
condamnatului.
Acestea fiind constatate, Colegiul penal lărgit conchide că infracțiunile
comise de către inculpatul Moscovciuc Serghei constituie un grad sporit de
gravitate, care nu poate fi neglijat la stabilirea modului de executare a pedepsei,
fiind absolut necesară izolarea acestuia de societate.
5
Astfel, instanța de recurs apreciază că modalitatea de executare aleasă
inculpatului de către instanțele de fond, nu este în acord cu principiul
proporționalității, avînd în vedere periculozitatea faptelor comise de inculpat.
Mai mult, în prezenta cauză, instanța de recurs, găsește întemeiate motivele
recursului declarat de acuzatorul de stat și constată că, concluzia instanțelor
inferioare, precum că, corijarea inculpatului este posibilă prin aplicarea
prevederilor art. 90 Cod penal - suspendarea condiționată a pedepsei, a fost greșită,
neîntemeiată și din aceste considerente o va exclude, nefiind considerat faptul că,
prin această soluție se înrăutățește situația inculpatului.
Prin urmare, instanța de recurs ajunge la concluzia de a admite recursul de
pe rol, cu casarea parțială a hotărîrilor adoptate pe caz, în latura penală, în partea
stabilirii pedepsei și rejudecînd cauza pronunță o nouă hotărîre în această parte,
prin care exclude prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatului Moscovciuc
Serghei.
Totodată, Colegiul lărgit menționează că în speță, sunt respectate exigențele
art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, privitor la neagravarea situației
condamnaților, remarcînd că urmează a fi diferențiată noțiunea de individualizare a
pedepsei de noțiunea de individualizare a executării pedepsei. Prin actul de
individualizare a executării pedepsei cu suspendarea executării instanța pune pe cel
condamnat în situația de „condamnat cu suspendarea condiționată a executării
pedepsei”.
Călăuzitoare în acest aspect este și recomandarea formulată de Colegiul
penal nr. 62 „Cu privire la înțelesul sintagmei „dacă nu se agravează situația
condamnatului” ce se conține în art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală”, potrivit căreia: „Ca agravare a situației condamnatului se înțeleg
situațiile de schimbare a soluției din achitare în condamnare, de încadrare
juridică la o infracțiune mai gravă, sau un alt aliniat nou, literă, de înlocuire a
sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în pedeapsă prevăzută de sancțiune, din
amendă în închisoare, prin mărirea cuantumului aceleiași pedepse ori adăugarea
la pedeapsa principală a pedepsei complementare, de aplicarea unor măsuri de
siguranță la care nu fusese inițial condamnat, de reținere în recurs a stării de
recidivă, a concursului de infracțiuni în loc de infracțiune continuată; situații de
învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la început ori
orice altă modificare a învinuirii, care afectează dreptul inculpatului la apărare.”
Din considerentele menționate, Colegiul penal lărgit consideră că excluderea
aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la art. 435
alin. (1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, care stipulează că judecînd recursul,
instanța admite recursul, casează hotărîrea atacată, rejudecă cauza și pronunță o
nouă hotărîre, dacă nu se agravează situația condamnatului, nu poate fi considerată
o agravare a situației acestuia, deoarece nu s-a făcut o altă reîncadrare a faptei în
sensul agravării și nici nu s-a dat o altă individualizare a pedepsei stabilite în
același sens.
6
În corespundere cu art. 433 alin. (1), 434-435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de procurorul din procuratura de nivelul
Curții de Apel Bălți, Valeriu Dubăsari, casează parțial sentința Judecătoriei Soroca
din 08 iulie 2013 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10
februarie 2016 în partea stabilirii pedepsei, în cauza penală în privința lui
Moscovciuc Serghei Vasili, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre în această
parte, prin care:
Moscovciuc Serghei Vasili se consideră condamnat în baza art. 2171 alin.
(3) lit. f) Cod penal și i se stabilește o pedeapsă sub formă de închisoare pe un
termen de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni, cu privarea de dreptul de a exercita activitate
legată de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 3 (trei) ani.
Moscovciuc Serghei Vasili se consideră condamnat în baza art. 322 alin. (l)
Cod penal și i se stabilește o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6
(șase) luni.
În baza art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, lui Moscovciuc Serghei Vasili i se stabilește
definitiv o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu
privarea de dreptul de a exercita activitate legată de circulația substanțelor
narcotice pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei închisorii în
penitenciar de tip semiînchis.
Termenul de executare a pedepsei stabilite lui Moscovciuc Serghei Vasili se
calculează din momentul reținerii acestuia, cu includerea în termenul dat a
perioadei aflării sub arest preventiv din 28.04.2013 până la 08.07.2013.
În rest, dispozițiile hotărârii contestate se mențin.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 decembrie 2016.
Președinte Petru Ursache
Judecători Ghenadie Nicolaev
Vladimir Timofti
Constantin Alerguș
Petru Moraru
7